Mecanisme de Aparare a Eului

4
Conceptul ,,mecanism de aparare” este unul din conceptele de bază ale psihanalizei, psihopatologiei. Apărut la S. Freud în studiile dedicate psihonevrozelor de apărare, acest concept își datorează celebritatea Annei Freud (fiica sa) ,care , pornind de la contribuțiile tatălui sau realizează o sinteză a datelor privind mecanismele de apărare descriind țintele și motivele apărării. Mecanismele de apărare a eului ,în psihanaliză reprezintă ,,o serie reprezentativă de operații care se opun ruperii echilibrului și dezagregării individualității biopsihice” ( P.P. Neveanu -Dictionar de psihologie) Eul fiind socotit instanță ce asigură constanța individuală, mecanismele de apărare a eului se pun pe seamă sa deși nu au întotdeauna caracter conștient și sunt foarte diverse. Aparari primitive - Proiectia : A percepe si a reactiona la impulsuri interne si la derivatele acestora ca si cand ar fi in afara Sinelui. Difera de identificarea proiectiva prin faptul ca tinta proiectiei nu se schimba. Astfel, un exemplu din viata de zi cu zi poate fi - atunci cand spunem ca nu suportam pe cineva pentru ca e arogant se poate la fel de bine sa proiectam propria noastra trasatura pe care nu vrem s-o recunoastem asupra altuia. Proiectia parintelui asupra copilului are in vedere reprezentarea de sine a parintelui proiectata asupra copilului; aceasta reprezentare de sine fiind investita cu un libidou narcisic. Putem vorbi de doua situatii diferite, una in care parintele isi formeaza o imagine ideala a copilului si face tot ce-i sta in putinta pentru a se asigura ca ea exista si alta situatie in care parintele reface un trecut nu tocmai ideal si il corecteaza in sensul pe care-l doreste; el isi reconstruieste de fapt propria copilarie. De aceea proiectiile determina comportamentul si conduitele parintilor fata de copii. - Negarea : Evitarea constientizarii unor aspecte ale realitatii externe greu de infruntat prin ignorarea informatiilor senzoriale. - Disocierea : Destramarea sentimentului de continuitate al unei persoane in ariile identitatii, memoriei, constiintei sau perceptiei ca o modalitate de a mentine o iluzie a controlului psihic, in fata neajutorarii si a pierderii controlului. Desi similara clivajului, disocierea poate in cazuri extreme sa implice afectarea memoriei referitoare la evenimente din cauza deconectarii Sinelui de eveniment. - Idealizarea : Atribuirea unor calitati perfecte sau aproape perfecte altor persoane, ca o modalitate de a evita anxietatea sau sentimentele negative , cum ar fi dispretul, invidia, furia. - Somatizarea : Conversia durerii emotionale sau a altor trairi afective in simptome fizice si concentrarea atentiei persoanei asupra problemelor somatice (mai degraba decat asupra celor intrapsihice ). Acorzi o atenţie specială propriului corp, pentru a evita conflictele legate de pulsiunile orale, sexuale sau agresive. - Regresia : Intoarcerea la o faza anterioara de dezvoltare sau functionare pentru

description

mecanismele Eului

Transcript of Mecanisme de Aparare a Eului

Conceptul ,,mecanism de aparare este unul din conceptele de baz ale psihanalizei, psihopatologiei. Aprut la S. Freud n studiile dedicate psihonevrozelor de aprare, acest concept i datoreaz celebritatea Annei Freud (fiica sa) ,care , pornind de la contribuiile tatlui sau realizeaz o sintez a datelor privind mecanismele de aprare descriind intele i motivele aprrii.

Mecanismele de aprare a eului ,n psihanaliz reprezint ,,o serie reprezentativ de operaii care se opun ruperii echilibrului i dezagregrii individualitii biopsihice ( P.P. Neveanu -Dictionar de psihologie) Eul fiind socotit instan ce asigur constana individual, mecanismele de aprare a eului se pun pe seam sa dei nu au ntotdeauna caracter contient i sunt foarte diverse. Aparari primitive

-Proiectia:A percepe si a reactiona la impulsuri interne si la derivatele acestoracasi cand ar fi in afara Sinelui. Difera de identificarea proiectiva prin faptul ca tinta proiectiei nu se schimba. Astfel, un exemplu din viata de zi cu zi poate fi - atunci cand spunem ca nu suportam pe cineva pentru ca e arogant se poate la fel de bine sa proiectam propria noastra trasatura pe care nu vrem s-o recunoastem asupra altuia.Proiectia parintelui asupra copilului are in vedere reprezentarea de sine a parintelui proiectata asupra copilului; aceasta reprezentare de sine fiind investita cu un libidou narcisic.

Putem vorbi de doua situatii diferite, una in care parintele isi formeaza o imagine ideala a copilului si face tot ce-i sta in putinta pentru a se asigura ca ea exista si alta situatie in care parintele reface un trecut nu tocmai ideal si il corecteaza in sensul pe care-l doreste; el isi reconstruieste de fapt propria copilarie. De aceea proiectiile determina comportamentul si conduitele parintilor fata de copii.-Negarea: Evitarea constientizarii unor aspecte ale realitatii externe greu de infruntat prin ignorarea informatiilor senzoriale.-Disocierea: Destramarea sentimentului de continuitate al unei persoane in ariile identitatii, memoriei, constiintei sau perceptiei ca o modalitate de a mentine o iluzie a controlului psihic, in fata neajutorarii si a pierderii controlului. Desi similara clivajului, disocierea poate in cazuri extreme sa implice afectarea memoriei referitoare la evenimente din cauza deconectarii Sinelui de eveniment.-Idealizarea: Atribuirea unor calitati perfecte sau aproape perfecte altor persoane, ca o modalitate de a evita anxietatea sau sentimentele negative , cum ar fi dispretul, invidia, furia.-Somatizarea: Conversia durerii emotionale sau a altor trairi afective in simptome fizice si concentrarea atentiei persoanei asupra problemelor somatice (mai degraba decat asupra celor intrapsihice). Acorzi o atenie special propriului corp, pentru a evita conflictele legate de pulsiunile orale, sexuale sau agresive.-Regresia: Intoarcerea la o faza anterioara de dezvoltare sau functionare pentru a evita conflictele si tensiunile asociate cu nivelul prezent de dezvoltare al persoanei respective.Cel mai frecvent, regresiile survin simultan in etape libidinale, in relatii obiectuale si in functii ale eului. Cand un baiat de trei ani, care arata o vadita admiratie si dragoste fata de mama sa, este confruntat cu nasterea unui frate, el se poate retrage intr-o atitudine de incapatanare agresiva fata de mama sa, dezvoltand simultan un foarte puternic atasament fata de tatal sau. El regreseaza de la o relatie obiectuala pozitiva oedipiana catre o relatie obiectuala anala si negativ-oedipiana.

Un alt exemplu de regresie este atunci cand un copilscolartrecut printr-o trauma datorita decesului unui parinte isi doreste sa revina la varsta de dinaintea tragediei, are vise in care se vede exact la acea varsta in careincanu se intamplase nimic.

Aparari nevrotice de nivel mai inalt

-Introiectia: Internalizarea aspectelor unei persoane semnificative ca o modalitate de a accepta pierderea acelei persoane. Este, de asemenea, posibila introiectia unui tip de relatie ostila sau rea ca un mod de a-si oferi iluzia de control asupra relatiei. Introiectia are siformecare nu au ca scop apararea si care fac parte din dezvoltarea normala.-Identificarea: Internalizarea calitatilor unei alte persoane, devenind asemenea acelei persoane. In timp ce introiectia duce la o reprezentare internalizata traita ca un "altul", identificarea este traita ca parte a Sinelui. Si identificarea poate avea alte functii decat cea de aparare, in cadrul dezvoltariinormale.-Deplasarea: Mutarea sentimentelor asociate unei idei sau unei relatii asupra altei idei sau relatii care seamana intr-o oarecare masura cu originalul.-Rationalizarea:Justificarea unor atitudini, credinte sau comportamente inacceptabile, spre a le face tolerabile pentru propria persoana. Gseti scuze pentru a te elibera de tensiune, de regul n urma negrii unei realiti.-Formatiunea reactionala: Transformarea unei dorinte sau a unui impuls inacceptabil in opusul sau.- Simi opusul (de exemplu, este att de amabil nct nu i poi exprima furia).Atunci cand formatiunea reactionala devine prea rigida avem de-a face cu cazuri patologice de nevroze obsesionala. Este cazul multor pacienti care fiind obsedati de curatenie si de microbi se spala pe maine pana cand ajung sa-si provoace rani sau devin atat de pasionati de aceasta activitate incat orice alt lucru trece pe plan secundar.-Refularea: Excluderea ideilor sau impulsurilor inacceptabile sau impiedicarea lor de a trece in plan constient. Refularea este diferita de negare prin faptul ca aceasta din urma este asociata cu date senzoriale externe, pe cand refularea este asociata cu stari interne. Uii gndurile fr s vrei.-Anularea retroactiva:Incercarea de a nega implicatiile sexuale, agresive sau rusinoase, ale unui comentariu sau comportament anterior, prin elaborare, clarificare sau o actiune opusa.Te opui contiinei (Supraeului).Sau faci ceva pentru care te simi vinovat, dup care ispeti prin autopedepsire printr-un alt act simbolic.Un exemplu dat de Janet (1903/1976) ne releva un pacient care atunci cand atingea involuntar mana unei femei trebuia imediat sa atinga mana unui barbat pentru a putea sterge acea impresie.

Prin mecanismul anularii retroactive persoana neaga o parte a realitatii, iar pulsiunea negata reuseste totusi sa se exprime opunandu-se pulsiunii contrare. Freud leaga anularea retroactiva tot de nevroza obsesionala prin actiunile obsesionale ale pacientilor legate de gandirea primitiva.

Aparari mature

-Umorul: Gasirea unor elemente comice si/sau ironice in situatiile dificile, pentru a reduce afectele neplacute si disconfortul personal. Acest mecanism permite, de asemenea, luarea unei distante si un grad de obiectivitate fata de evenimente, astfel incat persoana poate reflecta asupra celor ce se intampla. Obinuieti s glumeti, pentru a evita s te gndeti la sentimentele dureroase. Dac devii extrem de excitat, eti hipomaniacal.-Represia: Decizia constienta de a nu da curs unui sentiment, unei stari sau unui impuls. Aceasta aparare difera de refulare si negare intrucat este mai degraba constienta decat inconstienta.-Sublimarea: Transformarea scopurilor condamnabile din punct de vedere social sau inacceptabile din punct de vedere intern intr-unele acceptabile social.Sublimarea apare astfel ca un mecanism de adaptare, ca o strategie fireasca a individului de a repara propria existenta. Te angajezi ntr-o activitate care la nivel simbolic reprezint o fantasm.Un exemplu de sublimare din viata cotidiana este atunci cand o persoana este atrasa sexual de oaltapersoana si totusi la fiecare intalnire cu aceasta abordeaza intens teme intelectuale.

Sublimarea ca mecanism de aparare actioneaza in asa fel incat individul se indeparteaza cat mai putin de la obiectivul primar insa evita sentimentele de vinovatie. Sublimarea actioneaza pozitiv prin faptul ca ajuta la canalizarea pulsiunilor si afectelor prost adaptate in directia comportamentelor acceptabile.

Transferul- Deplasezi amintirile cu privire la situaii i relaii trecute asupra cuiva din prezent. Ulterior, mobilizezi vechile aprri pentru a uita sau controla experienele trecute, prin repetarea lor simbolic sau modificarea finalului acestora.

Devalorizarea Individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin atribuirea unor calitati negative exagerate siesi sau altora.

Izolarea Individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin separarea ideilor de sentimentele asociate cu ele initial. Individul pierde contactul cu sentimentele asociate cu o anumita idee (de ex. un eveniment traumatic) in timp ce ramina constient de elementele cognitive ale acesteia ( de ex. detaliile descriptive)

Reprimarea Individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin excluderea dorintelor, gindurilor sau experientelor, perturbarile din constiinta. Componenta afectiva poate ramine constienta, detasata de ideile asociate.