DSM 5 – Tulburari depresive� Disruptive mood dysregulaiton disorder (Tulburaredisruptiva de dereglare a dispozitiei)

� Tulburare depresiva majora

� Tulburare depresiva persistenta (distimie)� Tulburare depresiva persistenta (distimie)

� Tulburare disforica premenstruala

� Tulburare depresiva indusa de medicamente/substanta

� Tulburare depresiva datorata unei alte conditii medicale

� Alta tulburare depresiva specificata

� Tulburare depresiva nespecificata

Tulburarea depresiva majora

Episod depresiv major (unic sau recurent):

A. Cinci sau mai multe, aceleasi 2 saptamani. Cel putin unul este (1) sau (2):

1. Dispozitie depresiva1. Dispozitie depresiva2. Diminuarea interesului sau placerii3. Pierdere/luare in greutate4. Insomnie/hipersomnie5. Agitatie/lentoare psihomotorie6. Fatigabilitate sau lipsa de energie7. Lipsa de valoare sau vinovatie excesiva sau

inadecvata

Tulburarea depresiva majora - EDM

8. Diminuarea capacitatii de gandire sau concentrare; indecizie

9. Ganduri recurente de moarte� 15% suicid (lipsa de speranta, atacuri de panica,

severitatea anxietatii, reducerea capacitatii de concentrare, severitatea anxietatii, reducerea capacitatii de concentrare, insomnia, abuzul moderat de alcool, scaderea placerii)

B. Distres sau disfunctionalitateC. Nu substanta sau conditie medicalaD. Nu tulburare schizoafectiva, schizofrenie, tulburare

schizofreniforma, tulburare deliranta sau altatulburare de tip psihotic

E. Nici un episod maniacal saul hipomaniacal

Specificanti de evolutie/severitate� Usor

� Moderat

� Sever

� Cu elemente psihotice� Cu elemente psihotice

� In remisiune partiala

� In remisiune totala

Ex. Tulburare depresiva majora, episod unic, sever, faraelemente psihotice

Epidemiologie� Prevalenta in decursul vietii: 16.5-20%

� Prevalenta 12 luni: 7% din populatie; 30.4% (2% din populatie) – severa; prima cauza de dizabilitate in perioada de mijloc a vietiiperioada de mijloc a vietii

� Diferente semnificative de varsta: prevalenta intre 18-29 de ani – de 3 ori mai mare decat la 60+

� Risc de 1.5-3 ori mai mare la femei, incepand cu adolescenta

� Heritabilitate 40% - neuroticism

Epidemiologie (NIMH)

Teoria comportamentala

� Skinner (1953) – extinctie si reducerea frecventei comportamentelor

�Ferster (1966) – modificari la nivelul �Ferster (1966) – modificari la nivelul mediului; comportamente aversive; procesarea inadecvata a stimulilor din mediu; CHAINING

�Costello (1972) – numarul si eficienta intaririlor

Teoria comportamentala� Lewinsohn (1974 +)

1. Rata redusa de intariri pozitive contingente cu comportamentul: mediu social sarac a. mediu social sarac

b. deficite comportamentale si in abilitatic. inabilitatea de procesa intaririle pozitive; sensibilitatea crescuta fata de negativ

2. Intarirea sociala a depresiei3. Deficiente in abilitatile sociale

Teoria cognitiva

Beck (1967+)

Evenimente negative:

� rolul experientelor timpurii

� intensitatea evenimentelor negative –“kindling effect”

Teoria cognitiva

Cognitii

� Suprafata: negativitate (ex. ganduri automate)

�Distorsiuni cognitiveDistorsiuni cognitive

� Profunzime: atitudini disfunctionale

Vulnerabilitate cognitiva si reactivitate

cognitiva

Teoria cognitiva

Mode (Beck, 1996, 1998, 2008): “…a network of cognitive, affective, motivational, behavioral, and physiological schemas, to account for the profound retardation, anhedonia and sleep and profound retardation, anhedonia and sleep and appetite disturbance, as well as the cognitive aberrations. The activation of this mode (network) produces the various phenomena of depression”

Teoria cognitiva

“A major stressful event or events symbolizing a loss of some type trigger the cognitive schemas that activate the other (affective, motivational etc.) schemas. When fully activated, the mode etc.) schemas. When fully activated, the mode becomes relatively autonomous and is no longer as reactive to external stimuli; that is, positive events do not reduce the negative thinking or mood.”

Teoria cognitivaBeevers (2005): procesare duala

1. Procesare asociativa (automata) – mentinerea starii emotionale

vulnerabilitate cognitiva in MDD

2. Procesare reflexiva (controlata) – schimbarea starii emotionale

� Procesarea reflexiva regleaza/controleaza procesarea asociativa – exceptii: resurse limitate, confirmarea asteptarilor, strategii ineficiente de reglare (ex. ruminatia)

Beck, 2008

I. Evaluarea

TERAPEUTICA!

1. Diagnostic DSM: SCID

2. Severitate simptome: BDI, Hamilton2. Severitate simptome: BDI, Hamilton

3. Mecanisme etiopatogenetice: DAS, ATQ

4. Personalitate : SCID II, Young Schema

5. Interviu clinic

Interviu initial

1. DIFICULTATI CURENTE

- Simptome

- Evenimente/probleme de viata- Evenimente/probleme de viata

- Instalarea problemelor curente

- Lipsă de speranta/ganduri suicidare

LISTĂ DE PROBLEME

Interviu initial

2. DEFINIREA SCOPURILOR

3. EDUCARE/ LOGICA 3. EDUCARE/ LOGICA TRATAMENTULUI

- Modelul CC al depresiei (cerc vicios ganduri-depresie)

- Strategii de schimbare

- Speranta de schimbare