8/3/2019 mcfm

1/11

1

1. Sisteme de monitorizare a factorilor de mediu. Principii generale, definitii si caracteristici.Obiectivele monitorizarii fixeaza ce aspect al mediului se vaurmari. De exemplu apa potabila din sistemul regional, unru , un lac, o apa subterana asociata cu un posibil loc contaminat. Exista si programe de monitorizare care suntdedicate pentru o clasa generalade factori de mediu cum ar fi resurse de apa pentru o anume regiune sau raportate lascara natonala. Obiectivele monitorizarii determina alegerea amplasamentelor,factorii de mediu cercetati, frecventa simetodologiile de monitorizare, de exemplu prin inspectie vizuala, colectare de probe si efectuare de masuratori.Volumul de monitorizare este definit denumarul amplasamentelor care urmeaza a fi monitorizate, numarul factorilor

de mediu monitorizati pentru fiecare amplasament, frecventa masuratorilor sau numarul de probe colectate. Frecventade esantionare depinde de viteza de modificare a datelor masurate. Un interval de esantionare stabilit la un moment datpoate fi scurtat sau lungit dupa examinarea unui prime serii de rezultate. Ajustarea intervalului de esantionare se facela aparitia unor modificari importante ale starii mediului, pentru a se observa cauzele care o produc. Valorile factorilormeteorologici se nregistreaza zilnic, debitele cursurilor de apa sunt masurate continuu, stocate sau transmise printelemetrie, analiza apei si a ratei de sedimentare n cursurile de apa se realizeaza cu frecvena lunara, calitatea apeisubterane se testeaza la trei luni. Habitatele sunt examinate la intervale de trei luni , iar flora terestra o data la sase luni.Analiza factorilor chimici pentru sol, a faunei terestre si habitatelor acvatice se face cu frecvente de la unu la trei ani.

2 Sistem de monitorizare a mediului-structura hard si soft.

Structura sistemului de monitorizare se proiecteaza la nivelnational si local pe factori de mediu si forme de poluare ,dupa pasiiurmatori: 1.Prelevare probe ;2.Analiza probe;3.Crearea bazei de date;4.Analiza datelor ;5.ntocmirearapoartelor ; 6. Distribuirea rapoartelor ; 7. Formularea concluziilor si deciziilor cu privire la calitatea mediului.Componente de mediu => (Recoltare Masurare Analiza Asigurare calitate date) Tehnici de prelevare,

Conservare probe, Transport => (Baza de date Procesare Analiza statistica Evaluare) => (Strategie

Diagnoza Prognoza Evaluare) => (Raportare date) Formate Frecvente Distributii. Masurarea si evaluarea calitatiiaerului nconjurator este recomandata si n statiile de monitorizare a calitatii aerului care nu fac parte din Reteauanationala de monitorizare a calitatii aerului. Un plan general de monitoring al imisiilor poluante, cuprinde urmatoareleetape: - Stabilirea punctelor de control a imisiilor n zonele considerate cu risc ridicat de poluare; - Stabilireapoluantilor specifici fiecarei zone, pentru care se vor efectua masuratori ulterioare; - Fixarea orarului pentru recoltareaprobelor si realizarea analizelor acestora; - Prezentarea rezultatelor obtinute n urma prelucrarii statistice a rezultateloranalizelor efectuate.

3. Implementarea unui sistem de monitorizare a mediului.Sistemul de monitorizare este un complex de parti hardware si software care permit achizitia, transferul, prelucrarea siprezentarea datelor de mediu . Componentele sistemului sunt distribuite geographic ntr-o arie de interes. Statiacentrala este inima sistemul de monitorizare. Ea permite configurarea statiilor particulare de monitorizare si primestedate de la acestea. Prelucrarea datelor primite si analiza lor pot fi facute destatia centrala. Statiile de monitorizaresunt aferente locurilor alese pentrumonitorizare. O statie de monitorizare primeste, prelucreaza si transmite conformconfiguratiei statiei datele catre statia centrala.Structural statia de monitorizare are n componenta un numar diferitdemodule senzori inteligenti pentru diferiti factori de mediu si unmodul statie centrala. Configurarea fizica a statiei seface nainte de a se deplasa n locatie, configurarea logica se modifica de utilizator , conform caracteristicilor statiei

centrale. Modul senzor inteligent este partea de baza a statiei de monitorizare. El permite o interconectare pentrusenzorul de masura specific factorului monitorizat, face prelucrarea primara a masurarilor efectuate si le comunicamodulului statiei centrale. Cerintele unui sistem de monitorizare se refera la o gama larga de de masuratori cantitativepentru factorii de mediu, independenta a retelei de comunicare, configurarea usoara a sistemului, reprocesarea locala adatelor , costuri ct mai reduse ale sistemului si operationale. Echipamentele de prelevare a unor informatii din mediulinvestigat introduc n mod inevitabil si valori eronate n datele de masurare. Aceste valori false pot constitui cauza unorfenomene nedorite n prelucrarea ulterioara a informatiilor. Se impune prin urmare, utilizarea unor proceduri dedetectare si eliminare a valorilor eronate din setul de date achizitionate.

8/3/2019 mcfm

2/11

2

4 Monitoringul integrat al mediului n Romnia.Monitoringul mediului asigura un flux informational structurat pe elemente de mediu si pe activitati specifice desupraveghere,evaluare si avertizare. Alegerea parametrilor care fac obiectulsupravegherii sistematice este determinatan mare parte de nevoilede reglementare, de limitele tehnicilor de prelevare a probelor si de costurile de colectare adatelor. Pentru asigurarea continuitatii seriilor cronologice precum si comparabilitatea datelor este indispensabilaintegrarea n conceptia si planificarea sistemelor de supraveghere a mediului, a criteriilor statistice de omogenitate,comparabilitate si de validitate. n Romnia, dupa 1990, a fost elaborata o conceptie moderna de organizare asistemului de monitoring, fiind construit ca un system integrat pentru toti factorii de mediu si un sistem global, pe

diferiteniveluri de agregare, interconectat la reteaua mondiala.Ca instrumentde culegere a datelor, acest sistem arerolul de a reflecta starea mediului, tendinta de evolutie a acestuia si de control al eficientei masurilor politice sieconomice luate n acest sens. SMIR (Sistemul de Monitoring Integrat din Romnia) reprezintaun sistem complex deachizitie a datelor privind calitatea mediului, obtinut pe seama unor masuratori sistematice, de lunga durata, la unansamblu de parametri si indicatori, cu acoperire spatiala sitemporala, care sa asigure posibilitatea controlului poluarii.Datele demediu culese prin SMIR sunt cele generate de modul de organizare aacestuia.Modul de organizare a SMIRElemente specifice: a) retele destinate supravegherii imisiilor (aer atmosferic, cursuri receptoare de apa), care au ostructura mixta de organizare, tinndusecontdemediiledeinvestigatiesiparametriiurmariti,respectiv: structuri lanivel de bazin hidrografic; structuri la nivel judetean; zone de tranzitare a poluantilor atmosferici; zone desupraveghere a impactului transfrontier; puncte de postevaluare a impactului antropogen.n functie de componentelede mediu urmarite, retelele proprii de supraveghere pot sa corespunda nu numai unei singure structuri, ci si uneistructuri combinate. b) controlul poluarii la emisie, care se diferentiaza de monitoringul imisiilor astfel :

concentratiile, parametrii si frecventele urmarite sunt diferite ca niveluri, gama si perioada de timp; alaturi de nregistrarea valorilor determinate, activitatea de control impune necesitatea asigurarii conditiilor de interventie nprocesele tehnologice de fabricatie si de epurare a apelor, respectiv purificarea aerului, pentru a adduce parametriiurmariti n limitele prestabilite. Retelele de emisie se refera la apele uzate si evacuarile de poluanti n atmosfera.c) evaluarea si controlul eficientei masurilor de protectia mediului. Structura organizatorica cuprinde: zone deprotectie naturalerezervatii naturale; ecozone; zone de reconstructie ecologica. Tinnd cont ca, la un sistem demonitoring integrat, participa mai multe retele si subsisteme diferite, n circulatia si prelucrarea datelor se disting douaplanuri: circulatia pe plan orizontal, ntre subsisteme de monitoring, vectori de propagare a poluarii/interfete decontact/medii de bioacumulare si biotransformare; circulatia n plan vertical de la punctele de supraveghere lacentrul de prelucrare si interpretare a datelor.

5. Teledetecia metoda moderna de monitorizare a factorilor de mediu.

Teledetectia este metoda de culegere a datelor de la distanta cu ajutorul satelitului. Culegerea datelor prin teledetectieeste o forma particulara de desfasurare a sondajului areolar. Sondajul areolar presupune identificarea univoca, adecvatasi simpla a anumitor populatii prin segmente areolare, din suprafata terestra. Construirea esantioanelor specifice acestuitip de sondaj este de cele mai multe ori dificila din cauza mobilitatii tridimensionale a unor populatii (lacurile, rurile,pestii, pasarile, animalele salbatice). Teledetectia poate fi considerata ca un substituent al metodelor clasice areolareprezentate anterior. Esenta acestei metode consta n faptul ca pe lnga imaginea satelit, care ofera o informatieexhaustiva asupra zonei de studiu si care nu poate fi interpretata n totalitate din diverse motive, trebuie sa se recurgasi la culegerea unor date pe teren. Exista mai multe combinatii ntre nregistrarea datelor pe teren si imaginile satelitcare pot fi sintetizate astfel: utilizarea teledetectiei pentru o stratificare simpla a teritoriului, prealabila anchetelor peteren; sistem mixt care asociaza datele culese pe teren cu imaginile din satelit; utilizarea numai a imaginilor dinsatelit. Aportul imaginii captate prin satelit la stratificarea teritoriului consta n sintetizarea pe harta a straturilor (grupeomogene n raport cu dispersia variabilei studiate). Imaginile satelit sunt foarte utile prin faptul ca acopera o suprafatamai mare n mod omogen, permitnd multiple prelucrari informatice care sa puna n valoare trasaturile interesante alepeisajului pentru o aplicatie considerata. Interpretarea imaginilor satelit permite stratificarea foarte detaliata n zoneleecologice, ceea ce prezinta un avantaj pentru realizarea unui esantion eficient. Aceasta tehnica de colectare siesantionare s-a dovedit eficienta n evaluarea gradului de poluare si a impactului fenomenelor climatice precum si nmonitorizarea presiunilor exercitate de activitatile economice asupra mediului.

8/3/2019 mcfm

3/11

3

6. Monitorizarea de supraveghere.

Criteriile minime pentru selectia sectiunilor monitoringului de supraveghere sunt definite de: - punctele undefactorul de mediu are valori semnificative, deexemplu debitul cursului de apa este semnificativ, cu valori mai multde 25 m3/sec n cadrul districtului bazinului hidrografic considerat caun ntreg, inclusiv punctele de pe marile ruri alcaror bazinhidrografic este mai mare de 2500 km2 (suprafetele locuite, situate la peste 2000 m inaltime care aducimpact antropic nesemnificativ sevor scadea din suprafata bazinului) sau volumul de apa prezent este caracteristic ncadrul districtului bazinului hidrografic (inclusivmarile lacuri naturale si lacuri artificiale); - sectiunile semnificativepentru schimbul de informatii. ex.- La apele de suprafata care traverseaza frontiera de stat, sectiunilede monitoring deja

identificate pentru schimbul de informatii si alteasemenea puncte unde este necesara estimarea ncarcariipoluantilorcare sunt transferati peste granite si care sunt transferati n mediulmarin; - Sectiunile de monitoring pentruapele transfrontiere, care sunt celputin sectiunile sub-bazinelor mai mari de 2500 km2, existente ncadrul retelei demonitoring sistematic; n cazul apelor transfrontierecu bazin mai mare de 2500 km 2 sau debit mai mare de 25 m3/sec,se va alege o sectiune la fiecare 2500 km2 ; n cazul sub-bazinelor maimici de aceasta valoare se vor alege sectiuniledecisive pentrucalitatea cursului principal sau se vor stabili chiar pe cursul principal;n sub-bazinele n care se cunoasteca nu exista o poluare chimicasemnificativa, numarul sectiunilor poate fi micsorat cu 10%. - Sectiunile stabilite ncadrul retelei transnationale de monitoring(TNMN). Perioada de realizare a monitoringului de supraveghere este de 1an.

7. Monitorizarea operationala.

Sectiunile pentru monitoringul operational trebuie stabilite pe baza evaluarii de impact, realizat n concordanta curezultatele monitoringului de supraveghere. Elementele de calitate pentru substante prioritare/prioritar periculoase dinmonitoringul operational vor cuprinde: - toate substantele prioritare evacuate n locatia monitorizata; - alti poluantitoxici sintetici si nesintetici evacuati n cantitati semnificative. Criteriile pentru stabilirea elementelor de calitate dinmonitoringul operational trebuie sa ia n considerare evaluarea impactului, inventarul emisiilor si combinarea cumonitoringul de supraveghere. Frecventa monitoringului operational la fiecare sectiune se va fixa n asa fel nct safurnizeze suficiente date pentru evaluarea starii elementelor de calitate relevante. Frecventa minima obigatorie,pentru ruri si lacuri, este: - substante prioritarelunar;- alti poluanti toxici sintetici si nesinteticila fiecare 3 luni,cu exceptia primului an de aplicare a monitoringului operational, candfrecventa este lunara. Monitoringul operationalacopera toata perioada unui plan de management si serveste drept baza pentru pregatirea planului de masuri inclus nplanul de management . Prelucrarea datelor de monitoring se realizeaza pe baza valorilor medii anuale, care se vorcalcula eliminnd din sirul de date valorile maxime. Daca valoarea obiectivului de calitate sau a factorului de evaluareeste sub limita de detectie a metodei aplicate, se va considera valoarea obiectivului de calitate egala cu limita dedetective a metodei.

8. Monitorizarea de investigatie.Monitoringul de investigatte pentru substante le prioritare/prioritar periculoase este definit de: - cazurile de depasire aobiectivelor de calitate cu cauza necunoascuta care trebuie identificata; - cazurile n care monitoringul de supravegherearata ca obiectivele de calitate nu se pot atinge si nu a fost stabilit nca monitoringul de operational pentru evaluareacauzelor de nerealizare a respectivelor obiective; - evaluarea marimii si impactului unei poluari accidentale; -furnizarea de informatii care sa serveasca la stabilirea unor programe de masuri pentru atingerea obiectivelor decalitate. Aceste criterii pot conduce la realizarea unor campanii de monitoring intensificate pe o anumita perioada detimp si pot diferi substantial de la caz.

9. Monitorizarea instrumentala si monitorizarea biologica(biomonitoringul). Cu 10. Specii biotice.

Monitorizarea calitatii mediului prin observarea schimbarilor din fauna si flora se numeste biomonitorizare. Existadoua categorii majore n monitorizarea biologica a mediului bio-testele, care include sisteme de avertizare/alarma,

teste eco-toxicologice, de bioacumulare, de biodegradare si de eutrofizare si bio-evaluarile, care acopera domeniulmetodologiilor nrudite cu analiza comunitatilor biologice. Toate metodele biologice de evaluare a calitatii factorilorde mediu se bazeaza pe faptul ca toate speciile existente, populatii si comunitati de plante si animale, nu reactioneaza nacelasi fel la un anumit tip de poluare. Gradul diferit de reactie este reflectat n schimbari cantitative sau calitative carepot fi masurate si pot ransformate n formule matematice si valori scalare. n practica, evaluarea biologica implica:prelevarea de probe, procesarea esantioanelor prelevate (sortare, identificare si numarare), procesarea datelor obtinutesi interpretarea acestora. Tehnicile implicate n fiecare stadiu vor depinde de tipul de comunitate riverana si gruptaxonomic selectate ca indicatori. Cele mai multe dintre lucrarile si recenziile lucrarilor despre evaluarea biologicapublicate nca de la nceputul celei de-a doua jumatati a secolului trecut se concentreaza pe date procesate pentru aobtine indici.

8/3/2019 mcfm

4/11

4

11. Indici biotici si scoruri biotice.

n metodele de evaluare folosite n Europa se disting 3 abordari de baza pentru a aprecia reactia la poluare acomunitatilor de macronevertebrate: abordarea saprobica, abordarea din punct de vedere al diversitatii, abordareabiotica. Abordarea biotica ncorporeaza caracteristicile esentiale ale abordarilor saprobice si de diversitate, speciiindicatoare si sensibilitatea ecologica a nivelelor taxonomice, care n present prezinta datele complexe determinate subforma de indici sau scoruri. Abordarea bazata pe indicele biotic include att esenta abordarii saprobice reactiaspeciilor indicatori, ct si diversitatea la niveluri taxonomice selectate. Indicii biotici folositi n Europa si au originea n Indexul Biotic Trent (TBI). TBI a servit ca fundament pentru Indicele Francez Biotic (IB) din care, apoi, a fost

dezvoltatIndiceleBiotic Belgian (BBI). Din cauza starii confuze cu privire la evaluarea biologica a calitatii apei nUniunea Europeana, Consiliul Europei a initiat 3 exercitii de intercalibrare, respectiv n Germania, Marea Britanie siItalia. Obiectivul a constat n compararea metodelor de prelevare de esantioane, evaluarea si armonizarea metodelor.Au fost examinate tipuri diferite de ruri, inclusiv cele cu latimi mici si putin adnci, precum si cele cu latimi mari siadnci. Scorurile biotice se bazeaza pe aceleasi reactii alemacronevertebratelor la poluare ca si indicii biotici, nsametoda princare datele sunt procesate pentru exprimarea cantitativa este diferitase aloca un scor fiecarui gruptaxonomic , specie sau clasa prezenta,conform gradului de sensibilitate la poluare si conform abundentei. n prezentsunt n uz mai mult de zece indici diferiti, toti rezultati dinabordarea saprobica sau a indicelui/scorului biotic. Dintrecele 100 de metode de monitorizare, de exemplu, acalitatii apei unui ru, mai bine de o treime se bazeaza pemacronevertebratele bentonice (molustele, lipitorile, larvele insectelor, insecte adulte, crustacee). Toate metodeleutilizate pentrudeterminarea calitatii apelor cu ajutorul macronevertebrateloracvatice se bazeaza pe faptul ca tolerantafata de conditiile de mediuvariaza de la o specie la alta. Unele nu suporta nici slaba poluare aapei, altele au o larga

toleranta, ntlnindu-se n toate tipurile de ape.Speciile cu o toleranta mica sunt buni indicatori ai calitatii apei.12. Factorii de mediu agrometeorologici

Temperatura este un factor abiotic de control al functiilorsistemelor ecologice. Gradientul termic al aerului ntr-unecosystemse masoara la suprafata solului (la diferite naltimi , 1m si mai mari de 1m ) la umbra si n soare, la bazaplantelor si n partea superioara.Masuratorile temperaturii se fac la orele 7, 13, 17 sau 19 cu urmatoarele tipuri determometre: - termometrul de aer sau termograful pentru temperatureaerului; - termometrul ecologic fara mercurpentru temperatura soluluisi a litierei padurii, utilizat la adncimi diferite sub stratulorganic; - termometrul introdus ntr-o sticla batimetrica pentru masurarea temperaturii apei la adncime; - termometrul reversibil cu nregistrareautomata atemperaturii n diferite zone ale cursului de apa si laadncimi fixate apriori de referinta, utilizat n generalpentruapele curgatoare. Umiditatea reprezinta masa vaporilor de apa din atmosfera. Apa se gaseste n natura n 3 starifizice: gazoasa, lichida si solida. Posibilitatile de trecere de la o stare de agregare la alta sunt prin evaporare,

condensare, sublimare, nghetare, topire. Vaporii rezulta din evapotranspiratie si se raspndesc n troposfera printurbulenta si convectie. Presiunea atmosferica este caracterizata prin urmatoarele aspecte: - o reprezinta o marimefizica care releva apasarea exercitatauniform de masa de aer pe toata grosimea si pe o unitate de suprafata orizontala ascoartei terestre; - oreprezinta o marime fizica variabila n functie de grosimeadiferita a maselor de aer, temperatura,altitudine si densitateaaerului. n functie de aceste elemente variabile exista doi parametri care secalculeaza pentruaprecierea presiunii atmosferice: gradientul baricreda micsorarea presiunii la fiecare 100msi se calculeaza caraport ntre diferenta de presiune existent ntre 2 puncte si diferenta de nivel existenta ntre aceleasi 2 puncte;treapta baricareprezinta distanta pe verticala dintre 2puncte pentu ca diferenta de presiune dintre ele sa fie de 1mb (pentru sectiunea inferioara a troposferei acest lucru serealizeaza la aproximativ 7,8m , de regula n masele de aer caldcu densitate mica treapta barica e mai ridicata, invers pentru masele de aer rece). Vntul reprezinta cea mai frecventaforma de miscare a aerului n plan orizontal (n conditiile n care atmosfera e alcatuita din volume de aer cucaracteristici diferite din punct de vedere termic si ca presiune, existnd permanent tendinta spre echilibrare prin

deplasari ale aerului pe verticala sau pe orizonatala). Intensitatea si durata vntului depind de diferenta de presiuneexercitata ntre 2 puncte extreme. Deplasarea aerului ca vnt se face de la presiune atmosferica mare spre cea mica;miscarea se face pe aceasta directie, care nsa sufera modificari din cauza miscarii de rotatie (forta Coriolis) ce impuneabateri spre dreapta n emisfera nordica si spre stnga n emisfera sudica. Forta de frecare a maselor de aer cu suprafataterestra determina micsorarea vitezei, modificarea directiei de propagare. Determinarile cantitatilor de precipitatii sefac zilnic la ora 8, sau se face media determinariilor pentru 24h la ploi scurte dar intense. Masurarea se face cupluviometrul si se exprima n mm/zi. Stratul de zapada se masoara cu o rigla gradata prin 3-5 masuratori dispuse unafata de alta la distante de minimum 10m. Starul de zapada se determina ca media masuratorilor facute la terenuriadapostite de vnt ct si la terenuri supuse actiunii vntului.

8/3/2019 mcfm

5/11

5

13. Indicatori ai calittii aerului.

Monitorizarea calitatii aerului atmosferic si industrial presupune dezvoltarea de concepte teoretice, metodologice sipractice , pentru ntelegerea, controlul si combaterea poluarii aerului. Problemele sunt legate de emisia de la surse depoluare a atmosferei, transmisia amestecului rezultat si msurarea concentratiilor de poluanti la distante superioare a100m. Poluantii aerului si efectele lor asupra mediului si sanatatii sunt parti principale de studiu. Cei mai importantipoluanti atmosferici din punct de vedere al emisiilor, dar si al impactului asupra mediului si sanatatii umane suntgazele ca monoxidul de carbon, bioxidul decarbon, oxizii de azot, bioxidul de sulf, ozonul si particulele deaerosol,pulberi PM 2.5, PM10, C6H6. Emisiile n aer se vor raporta sub forma tabelara cu urmatorul continut: - punctul deemisie; -parametrul (poluantul); -data prelevarii probei; -limita conform autorizatiei integrate de mediu; -valoareamasurata; -valoarea masurata a parametrilor de proces; -echipamentul de depoluare; -comparatia cu limitele stabilite n autorizatia integrata de mediu. Temperatura, umiditatea, presiunea, miscarea aerului si precipitatiile determinamodificari substantiale ale nivelului de poluare al aerului. Precipitatiile favorizeaza depunerea pe sol a unei parti apoluantilor din atmosfera, jucnd un rol purificator important. n schimb apa din precipitatii si poate modificaproprietatile naturale datorita dizolvarii unor poluanti, n special oxizi de sulf si azot, fenomen care se poate produce laaltitudine mare si/sau la distante apreciabile de locul de emisie. Att azotatii ct si sulfatii se regasesc n precipitatii subforma acizilor corespunzatori, care determina o scadere a pH-ului. Aceste fenomene conduc la aparitia ploilor acidecare au efecte puternic distrugatoare asupra vegetatiei spontane si n agricultur.

14.Planul general de monitorizare a calitii aerului.

Pentru elaborarea unui plan de monitorizare a imisiilor atmosferice trebuie sa se realizeze urmatorii pasi:

Identificarea unitatilor industriale care se gasesc n localitatea sau n apropierea localitatii pentru care se ntocmesteplanul de monitorizare a imisiilor; Cunoasterea activitatilor desfasurate de unitatile industriale cu scopulidentificarii tipurilor de poluanti atmosferici ce pot sa fie emisi de acestea; Fixarea arterelor cu trafic auto intens dinlocalitate. Dupa aflarea datelor de mai sus se propune un plan general de monitoring al imisiilor poluante, plan cecuprinde urmatoarele etape: Stabilirea punctelor de control a imisiilor n zonele considerate cu risc ridicat depoluare. Stabilirea poluantilor specifici fiecarei zone, pentru care se vor efectua masuratori ulterioare. Fixareaorarului pentru recoltarea probelor si realizarea analizelor acestora. Prezentarea rezultatelor obtinute n urmaprelucrarii statistice a rezultatelor analizelor efectuate. n cadrul retelei de monitorizare a calitatii factorilor de mediulaboratoarele Inspectoratului de Protectia Mediului trebuie sa recolteze si sa analizeze: 1.zilnic pulberile n suspensiedin punctele de prelevare amplasate pe raza localitatii urbane; 2.lunar pulberile sedimentabile precum si compozitiachimica a acestora. Continutul mediu al poluantilor si elementelor chimice n depunerile de pulberi sedimentabilevariaza n functie de complexitatea proceselor industriale din zona respectiva. Se pot efectua masuratori de imisii, cu

includerea tuturor poluantilor clasici ce si au originea n traficul rutier. Pot fi alese principale obiective alemasuratorilor: Determinarea variatiei diurne a concentratiei de CO n aer n unele puncte de control din zona urbanaaleasa spre monitorizare; nregistrarea orara a traficului auto pe durata monitorizarii imisiei de CO; nregistrareaorara a principalilor parametri si fenomene meteo ale zilei pentru determinarea gradului de influentare de catre acestia amasuratorilor cu rente.

16.Metode de control ale calittii aerului.

Conform teoriei Kaule alegerea unui model pentru dispersia eliminarilor de gaze n aer se face n functie de scara lacare se lucreaza, de importanta zonei pentru protectia cetatenilor si a climei. Modelele de monitorizare si control pot fiempirice, de tip Gauss si modele locale, fizice pe baza ecuatiei difuziei si advectiei gazelor. Modelele empiriceprivesc situatia ntr o regiune desenate la scara 1:100000 sau 1:200000 si servesc la evaluarea ecologica diferentiata nspatiu, mai ales la poluarea datorat gazelor din circulatia auto. Modelel Gauss se ataseaza la parti ale unei regiuni sau

judet, scara 1:10000 sau 1:250000 si permit evaluarea de detaliu a ncarcarii cu gaze verificate la nivel regional . Celemai mari intrari de gaze n sistem pot fi cauzate de directia si forta vntului precum si de emisiile existente. Modelelelocale se fac la scara 1:500 sau 1:2500 si servesc la evaluarea polurii atmosferice datorate circulatiei auto, ncontextual concret al modului de construire al unui oras sau a unor cartiere ale acestuia. Elaborarea unor modele aleemisiilor este legata de modelul constructiv al zonei care trebuie protejata, adica configuratia geografica, asperitati,obstacole n functie de tipurile de utilitati, dar si mai important de circulatia curentilor de aer, a vnturilor, a benzilor decirculatie atmosferica. Valorile concentratiei imisiilor, adica ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului pot fireprezentate de o curba Gauss si pentru plasarea punctelor sau liniilor care contin importante ncarcaturi poluante seutilizeaza metoda caroiajului.

8/3/2019 mcfm

6/11

6

18. Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din Romania.Calitatea apelor din Romnia este urmarita conform structurii si principiilor metodologice ale Sistemului deMonitoring Integrat al Apelor din Romania (S.M.I.A.R.), restructurat n conformitate cu cerintele DirectivelorEuropene. Sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring. Astfel se realizeaza unmonitoring de supraveghere avnd rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apadin cadrul bazinelor hidrografice siun monitoring operational (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apa ce au riscul sa nundeplineasca obiectivele de protectie a apelor. Conceptul de monitoring integrat al apelor presupune o triplaintegrare: - a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: ruri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape

subterane si efluenti; - a mediilor de investigare: apa, sedimente/materii n suspensie si biota; - a elementelor /componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice. S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente(subsisteme), din care 5 se refera la sursele naturale: ape curgatoare de suprafata;lacuri(naturale si de acumulare);ape tranzitorii (fluviale si lacustre); apemarine (costiere); ape subterane, iar ultimul, la sursele de poluare: ape uzate.Elaborarea sintezei calitatii apelor din Romnia se bazeaza pe prelucrarea unui volum mare de informatii - dateanalitice primare, obtinute n activitatea de cunoastere a calitatii apelor desfasurate, n raport cu specificul fiecaruisubsistem, de unitatile teritoriale aleAdministratiei Nationale Apele Romne.

19.Indicatorii de monitorizare pentru ape si codificarea colorata a gradului de poluare a apelor.

Prin activitatea de monitorizare a apelor se urmareste comportarea ecosistemelor acvatice, constituite din apele desuprafata (ruri, lacuri), apele subterane, apele din estuare, apele costiere, comunitatile acvatuce asociate si sedimente.Marimile masurate n cadrul unei activitati de monitoring sunt de natura fizica, chmicotoxicologica, biologico-

ecologica, precum si date asociate pentru interpretare: observatii de teren, prelevare probe, analize de laborator,stocarea, manipularea si difuzarea datelor, interpretarea si evaluarea datelor pentru producerea de informatii, raportareasi distribuirea rezultatelor de monitoring. Obiectivele monitorizarii sunt de a caracteriza conditiile decalitate ale apelorprecum si tendintele acestora, de a aprecia fluxurile de apa si poluanti, de a compara valorile masurate cu valorileadmisibile si de a emite avertizari n situatii de urgenta. Indicatorii de monitorizare se clasifica n urmatoarele categorii:

indicatori de ndeplinire a obiectivelor de management; indicatori pentru evaluarea situatiei prezente si atendintelor; indicatori multicriteriali de descriere a conditiilor ecologice; indicatori de comparabilitate a datelor. Indicatorii de mediu sunt proprietati masurabile care, singure sau n combinatie, asigura evidente stiintifice simanageriale asupra calitatii ecosistemelor sau o evidenta sigura asupra tendintelor n calitate. Indicatorii de mediutrebuie masurati cu tehnologia disponibila si validati stiintific, pentru evaluarea calitatii ecosistemelor si furnizarea deinformatii utile factorilor de decizie manageriala. Astfel, trebuie realizata o gama larga de masuratori fizice, chimice sibiologice asupra conditiilor si proceselor la diferite scari. Masuratorile indicatorilor de mediu trebuie sa conduca la date

cantitative si calitative valide care pot fi comparate la scara temporal si spatiala. Interpretarea masuratorilor trebuie sase faca cu acuratete, astfel nct sa poata fi descrise variabilitatea naturala si efectele induse de activitatile antropice.

20.Monitorizarea apelor de suprafata.Caracterizarea calitatii apelor curgatoare de suprafata reprezinta evaluarea globala a rezultatelor analitice obtinute,periodic, n campanii expeditionare. Metodologia pusa la punct pentru prelucrarea informatiilor, la nivel de sectiune desupraveghere, prevede desfasurarea urmatoarelor faze: - estimarea valorilor tipice: maxima; media aritmetica;minima; abaterea standard; percentila 50% si percentile 90%, pe fiecare indicator de calitate. - caracterizareacalitatii apei n sectiune, respectiv evaluarea calitatii globale a apei, lund n considerare efectul cumulate (ponderat) altuturor indicatorilor dintr-o grupa caracteristica. Pentru evaluarea calitatii globale a apei, n fiecare sectiune desupraveghere, se calculeaza pentru fiecare indicator n parte, valorile medii si valorile cu percentila de 90%, respectiv10%, iar acestea sunt comparate cu valorile limita ale claselor de calitate prevazute de normativ, rezultnd astfel

ncadrarea ntr-una din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprinsi n normativul cu 5 clase au fost mpartiti nurmatoarele grupe principale: regim de oxigen, nutrienti, ionigenerali, salinitate, poluanti toxici specifici de originenaturala, altiindicatori chimici relevanti. Evaluarea calitatii apelor de suprafata consta n monitorizareaparametrilor biologici hidromorfologici, fizico-chimici a poluantilor prioritari sau a altor poluanti evacuati n cantitatiimportante. Potrivit reglementarilor se disting 5 clase de calitate: I, II, III, IV si V, definite astfel: clasa de calitate I -stare foarte buna; clasa de calitate II - stare buna ; clasa de calitate III - stare moderata; clasa de calitate IVslaba; clasa de calitate Vproasta. Monitorizarea resurselor de apa din punct de vedere fizico-chimic si biologic, seface prin sectiuni de control n flux rapid (zilnicsi saptamnal) si n flux lent (lunar).

8/3/2019 mcfm

7/11

8/3/2019 mcfm

8/11

8

23. Elemente caracteristice n monitorizarea apelor uzate.Evaluarea situatiei globale a surselor de ape uzate are n vedere urmatoarele elemente caracteristice: -> volume de apeuzate evacuate anual , pe diverse categorii, n functie de gradul de ncarcare si de modul n care se realizeazaepurarea si anume: - ape uzate care nu necesita epurare; - ape uzate care necesita epurare: ape uzate neepurate; - apeuzate epurate insuficient; ape uzate epuratesuficient (corespunzator); ->cantitatile de substante poluante evacuateanual; -> modul de functionare a statiilor de epurare (evaluare statistica): - statii de epurare cu functionarecorespunzatoare; - statii de epurare cu functionare necorespunzatoare. Principalele materii poluante sunt dizolvate sause afla n suspensie. Acestea sunt de natura anorganica (saruri minerale) sau organica (diverse substante organice) sipot sa fie toxice, inhibitoare pentru procesele naturale, favorizante pentru unele procese natural cauzatoare de efectenedorite pentru apele receptorului n care au fost evacuate (ruri sau lacuri). Evacuarea de ape uzate n receptoriinaturali poate conduce la degradarea sau distrugerea faunei si/sau florei receptorului, la scaderea cantitatii de oxigendizolvat n apa receptorului avnd efecte negative asupra organismelor ecosistemului acestuia si/sau asuprafenomenului de epurare naturala (autoepurare) care are loc n apa receptorului. Aceasta poate favoriza producerea unorefecte negative asupra receptorului si formelor de viata pe care le contine (intoxicare, eutrofizare etc.). Sursele difuzede poluare reprezinta o componenta cheie n procesul de poluare a apelor de suprafata. Impactul lor asupra calitatiiapelor este n crestere, fiind n legatura directa cu reducerea ncarcarii cu poluanti evacuati direct de surselepunctiforme industriale si comunale. Metodele existente de evaluare a surselor difuze sunt : - metode de calcul abalantei poluantilor; - metode suplimentare bazate pe calcule standard utiliznd informatii din baza de date ca si dinmodelele existentespecificnd ncarcarea de poluanti a unei arii din bazinulhidrografic.

24.Tipuri de ape uzate.n ansamblu, apele uzate (surse punctiforme de poluare) pot fi clasificate n urmatoarele categorii importante: 1.Apeuzate menajere - ape uzate provenite din activitati gospodaresti (prepararea hranei, igienizarea locuintelor, spalatulrufelor etc.) si din alte activitati (diferite servicii la restaurante, hoteluri, moteluri, spitale, unitati administrative,publice etc); 2.Ape uzate industriale - orice fel de apa uzata care se evacueaza din incintele n care se desfasoaraactivitati industriale si/sau comerciale, altele dect apele uzate menajere si/sau meteorice. Urmatoarele activitatieconomice reprezinta surse majore de apeuzate industriale: -Agricultura, silvicultura, pescuit;-Industrie miniera;- Industrie alimentara; - Industrie metalurgica; - Industrie textila; - Celuloza si hrtie; - Industrie chimica sipetrochimica;-Producerea si distributia energiei electrice;-Constructii;-Transporturi;-Alte activitati economice.25.Evaluarea apelor uzate.

Apele uzate menajere provenite din gospodariile populatiei, pot fi evaluate pe baza unor factori standard de emisie,cum ar fi locuitorii echivalenti (populatia echivalenta = p.e.). Locuitorii echivalenti se determina potrivit relatiei demai jos: Locuitor echivalent: ncarcare zilnica de substante organice biodegradabile de 60g CBO5 (un locuitorechivalent - p.e. = 60g CBO5/zi). Unitatile industriale mici, care evacueaza ape uzate fara poluanti specifici, pot fievaluate, ca si activitatile casnice n locuitori echivalenti. Unitatile economice mari pot fi evaluate separat, pe bazadeterminarilor (monitorizarii) emisiilor la sursa. Indicatorii cantitativi sunt:- debitul apelor uzate; - debitul depoluanti; - debitul de namoluri namol primar, namol secundar (namol activ recirculat si namol activ excedentar),namol intrat/iesit din fermentare precum si cel rezultat din sistemul de deshidratare. Indicatorii calitativi cuprind attunii indicatori globali si specifici ai apelor uzate, cu ajutorul carora se calculeaza anumite valori ale parametrilorfunctionali si eficienta realizata n procesele de epurare, ct si alti indicatori utilizati pentru controlul proceselorde epurare si pentru prelucrarea namolurilor.

8/3/2019 mcfm

9/11

9

27.Culegerea datelor privind apele uzate , ntocmirea bazelor de date , prelucrarea si centralizarea

informaiilor.

Culegerea informatiilor necesare elaborarii indicatorilor privind epurarea apelor uzate presupune adoptarea unei grilede colectare a datelor de baza, care sa asigure calitatea informatiilor obtinute (relevanta, acuratete, comparabilitate,coerenta, claritate). Aceasta grila acopera doua sisteme de colectare si tratare a datelor asociate la cele doua categorii-tinta (unitati economice si primarii). a.Colectarea datelor de catre unitatile economice care evacueaza ape uzate

n receptori naturali Sursa de date pentru aceste unitati o constituie caietele de lucru, buletinele de analiza si

registrele de analize pentru fiecare indicator,detinute de laboratoarele si de catre serviciile de exploatare alestatiilor deepurare. Registrele de analiza pe indicatori de calitate sunt pastrate timp de 10 ani la unitatea economica, nconformitate cu Standardul ISO 17025. b. Colectarea datelor de catre primarii Pentru colectarea datelor dinprimarii se utilizeaza evidenta existenta la serviciile de protectia mediului sau, n cazul n careaceste servicii nu exista,la serviciile tehnice care detin aceste date.Avnd n vedere specificul unitatilor la care se efectueaza aceasta anchetastatistica au fost elaborate doua tipuri de chestionare pentru colectarea datelor: Chestionarul Ancheta statisticaprivind colectarea,epurarea si evacuarea apelor uzate si Chestionarul Ancheta statistica privind numarultotal al locuitorilor din orase/comune si al celor din locuintele conectate la sistemele de colectare, epurare sievacuare a apelor uzate . Indicatorii privind canlizarea sunt meniti sa evidentieze: tipul sistemelor de canalizareunitar si divizorpentru totalul apelor uzate cu reliefarea celor industriale si menajere, precum si bazinele de stocaren vederea evacuarii ntr-unul dintre aceste sisteme; lungimea retelei acestor sisteme pentru totalul apelor uzate(exprimate n km); principalele tipuri de ape uzate: industriale si menajere; volumul anual de ape uzate (exprimat

n mii m3) transportatde fiecare categorie de retea de canalizare pe tipuri de apeuzate, precum si pentru totalul apeloruzate; volumul anual de ape uzate stocat n vederea evacuarii ntrunsystemde canalizare; receptorul natural alapelor uzate evacuate (denumirearurilor, lacurilor interioare sau Marea Neagra).

28.Monitorizarea solului caracteristici generale.

Prin monitorizare se ntelege acel proces de supraveghereobservare a evolutie globale a solului sau a calitatii solului nlegatura cu factorii poluanti si efectele acestora asupra compomentelor biotice din ecosisteme cu scopul de a sensibilizastructurile de putere economica si juridica, n general ntreaga societate civila despre eventualele pericole de degradarea mediului si consecintele lor. Monitorizarea se realizeaza prin intermediul satelitilor, a fotografiilor din avion, azborurilor la joasa altitudine si a cercetarilor la nivelul solurilor. Datele obtinute sunt folosite de Organizatia NatiunilorUnite pentru Aliemntatie si Agricultura (FAO) si Programului Natiunilor Unite Pentru Mediu (UNEP), cu scopul de a

determina gradul de degradare a solului din zonele aride si semiaride, precum si pentru a realiza o evaluare mai corectaa resurselor din padurilor tropicale. Orice statie de monitorizare a mediului trebuie sa contina: lista principalilrorpoluanti de origine antropica urmariti, zonele expuse impactului poluarii, determinarile efectuate, cu prezentareametodologiilor de prelevare, analiza si interpretare, frecventa observatiilor si a determinariilor, alte observatiisuplimentare efecuate concomintent cu cele de baza. Exista si anumite conditii pentru care se alege amplasare uneistatii de monitoring. Sistemul paneuropean GEMS-UNEP si sistemul informational geografic GIS cuprind principiilemetodologice pentru controlul calitatii solurilor. La baza sistemului de monitorizare sta o retea nationala a siturilor dereferinta , constnd dintr-un caroiaj de 16 x 16 km pe tot teritoriul tarii. Investigatiile efectuate pentru evaluareacalitatii solurilor se fac la trei nivele: Nivelul I. Probele de sol provenite de la profile din domeniul agricol (720),respectiv 210 din domeniul forestier sunt supuse analizelor fizice, chimice si biologice. 1. Analiza fizica:granulometrie, continut de apa, densitate aparenta, rezistenta la penetrare, porozitate, conductivitate hidraulica 2.Analiza chimica: pH, continut de humus, azot total, fosfor mobil, potasiu mobil, saruri solubile, metale grele, reziduri

de pesticide , alti poluanti 3. Analiza biologica: numar de bacterii, indice de colonizare. Nivelul II. Se facinvestigatii mai detailate pentru acele zone unde s-au constat cresteri a concentratiilor de poluanti, asupra unor

indicatori specifici. Nivelul III. Se maresc numarul punctelor de colectare a probelor de sol n zonele afectate depoluare, cu scopul combaterii proceselor nocive. Sistemul national de monitorizare a solurilor are sisteme desupraveghere pentru studiul evolutiei proceselor de degradare a solurilor prin eroziune si alunecari, a nmlastiniri sisaraturarii n sistemele de irigatii si desecari, a poluarii cu metale grele (Hg, Pb, Zn, Cd) , cu nitriti.

8/3/2019 mcfm

10/11

10

29. Controlul proceselor de eroziune ale solului.Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilitatii, colmatarea vailor cursurilor de apa si a acumularilor.Principalele forme ale eroziunii de suprafata sunt: Eroziunea primara (prin impact)apare datorita actiuniidinamice a picaturilor de ploaie sau irigatiei prin aspersiune; Eroziunea secundara (plana)apare ca urmare a unorscurgeri de apa ce se produc la suprafata terenului subactiunea unor straturi de apa subtiri si continui; Eroziuneliniaraprin siroire sau rigole este forma ceamai frecventa si se manifesta prin concentrarea apei de scurgere nmicrodepresiunile naturale ale versantului ntr-oserie de rigole; reprezinta granita dintre eroziunea desuprafata si ceade adncime. Se manifesta sub forma derigole, ogase, ravene si torenti.

30. Analiza fizica, chimica si biologica a calitatii solului.

Parametrul calitativ de diferentiere a solurilor este fertilitatea, care reprezinta capacitatea solurilor de a producemateria organic MO, biomasa. Solul ecologic bun este solul n care procesele biochimice produse de lumea vie asolului domina pe cele chimice, procese de reducere anaerobe. MO = f ( fertilitate, fotosinteza) Fertilitatea = fs (tip sol,apa, caldura, aer) Fotosinteza = ff(apa, caldura, CO) Controlul caracteristicilor solului se refera la urmatoarelensusiri : 1.Bilantul apei si aerului n sol 2.Umiditatea solului 3.Bilantul elementelor nutritive 4.Aciditatea determinataprin pH. Capacitatea pentru a magazina aer si apa n sol este legata de dimensiunea porilor (portiunea vida). Un solbun ar trebui sa dispuna de 50% din volumul sau spatiu liber. Porozitatea pentru apa este mica pentru pori de diametrud< 0,2 m (apa puternic legata de sol, indisponibila plantelor), medie pentru pori cu diametrul 0,2 m

8/3/2019 mcfm

11/11

11

32.Monitorizarea radiatiilor.

Pe masura ce radiatia trece prin material, inclusiv prin tesuturi vii, ea interactioneaza cu atomii, transfernd o parte dinenergia sa. Energia pierduta de radiatia ionizanta este absorbita de materialul sau tesutul viu pe care l traverseaza.Energia cedata unei anumite cantitati de tesut se numeste doza absorbita si se exprima n Gray (Gy). 1 Gy esteechivalentul a 1 Joule/kilogram. Radiatiile au capacitati diferite de a produce defecte tesuturilor. Pentru a lua nconsiderare acest lucru, doza absorbita se multiplica cu un factor f, obtinndu-se astfel doza echivalenta. Dozaechivalenta se exprima n Sievert(Sv). Alta unitate de masura pentru doza echivalenta este rem-ul ; 1 Sv=100 rem.Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de

supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romniei, aflata n subordinea Ministerului Mediului si Padurilor(MMP). RNSRM a fost nfiintata n anul 1962 si constituie o component specializata a sistemului national deradioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediuluisi asigura ndeplinirea responsabilitatilor MMP privind detectarea unor niveluri crescute de radioactivitate, avertizareasi alarmarea factorilor de decizie n cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului. RNSRMfunctioneaza cu un numar de 37 de Statii de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului din cadrul Agentiilor pentruProtectia Mediului. Coordonarea stiintifica, tehnica si metodologica a RNSRM este asigurata de Laboratorul Nationalde Referinta pentru Radioactivitate (LR) din cadrul ANPM. OBIECTIVELE programului de supraveghere aradioactivitatii sunt: detectarea rapida a oricaror cresteri cu semnificatie radiologica ale nivelelor de radioactivitate amediului; notificarea rapida a factorilor de decizie n situatie de urgenta radiologica si sustinerea cu date din teren adeciziilor de implementare a masurilor de protectie n timp real; urmarirea continua a nivelelor de radioactivitatenaturala, importante n evaluarea consecintelor unei situatii de urgent radiologica; furnizarea de informatii catre

public.