pentru utilizarea setului “Flopi si apa” si “Flopi si aerul”
Mayasii, Aztecii, Olmecii Si Incasii
2
MAYA ŞII,AZTECII,OLMECII ŞI INCAŞII MAYAŞII Cea mai veche civilizaţie precolumbiană este cea a mayaşilor, din sec.al-III-lea până în sec. al-X-lea d.HR. Teritoriul lor se întindea pe o mare parte a Americii Centrale: ceea ce corespunde acum cu Insula Yucatan,Guatemala şi Honduras. Mayaşii sunt organizaţi în cetăţi independente şi nu au creat imperii mari ca azdecii şi incaşii.Se stie puţin despre religia mayaşilor.Se ştie însă că zeii mayaşi sunt numeroşi şi au legătură cu toate fenomenele naturii. Reprezentaţi sub o înfăţişare jumătate-omenească,jumătate-animală ei sunt binefăcători sau răufăcători.Divinităţile principale sunt:Hunabku, tatăl zeilor,Itzama regele cerului, zeu principal al proţilor, care a adus oamenilor scrisul şi calendarul, precum şi soaţa sa Ixchel,zeiţa mamă. Mayaşii clădesc piramide deasupra cărora se află temple.Aici ei venerează nişte divinităţi ,precum şi pe zeul-jaguar.Prinţii locuiesc în nişte palate orizontale,cu încăperi extrem de numeroase, dispuse în jurul unei curţi centrale. OLMECII Cele mai vechi oraşe cunoscute, care datează dinaintea venirii europenilor în America, sunt situate în susul Mexicului actual.Acolo se succed nişte popoare care venerează zeul-jaguar:olmecii cu peste o mie de ani î.HR, apoi mayaşii până-n secolul al-X-lea d.HR. Olmecii înălţau nişte sculpturi monumentale.Lor li se datorează negreşit începuturile astronomiei şi ale primelor calendare,perfecţionate ulterior de către mayaşi.Aceştia,din urmă construiesc peste 100 de oraşe.Fiecare oraş domină mediului încojurător şi constituie un mic stat. AZTECII Veniţi din sudul Mexicului,unde trăiau strămoşii lor toltecii,aztecii popor cuceritor,se stabilesc în sec. al-XIV-lea, pe valea fluviului Mexico.Aici îşi construiesc capiatala, Tenochtitlan.În sec. al-XIV-lea, imperiul lor se întinde de la Atlantic până la Pacific.Societatea aztecă este împărţită în mai multe categorii:prima categorie este cea a războinicilor şi a preoţilor;urmează apoi categoria negustorilor,după care cea a ţăranilor;în fine, în partea de jos a scării sociale se află servitorii şi sclavii. Ca şi toltecii, aztecii practică cultul Şarpelui cu pene, divinitate numită şi Quezalcoatl.Pentru a-şi slavi zeii,aztecii jertfesc oameni, fiind de aceea temuţi de popoarele vecine,nevoită să le furnizeze captivi pentru sacrificii. Aztecii cultivă porumb, fasole, pepeni,vanilie,roşii,câteva soiuri de bumbac şi tutun.Negustorii (pochtecas) aduc produse din toată America.Negoţul se face sub forma schimbului de obiecte preţioase (jaduri,turcoaze), de pene de păsări şi de boabe de cacao. INCAŞII
-
Upload
criss-cristinutza -
Category
Documents
-
view
6 -
download
3
description
civilizatii precolumbiene
Transcript of Mayasii, Aztecii, Olmecii Si Incasii
MAYAII,AZDECII,OLMECII I INCAII
MAYAII,AZTECII,OLMECII I INCAII
MAYAII
Cea mai veche civilizaie precolumbian este cea a mayailor, din sec.al-III-lea pn n sec. al-X-lea d.HR. Teritoriul lor se ntindea pe o mare parte a Americii Centrale: ceea ce corespunde acum cu Insula Yucatan,Guatemala i Honduras. Mayaii sunt organizai n ceti independente i nu au creat imperii mari ca azdecii i incaii.Se stie puin despre religia mayailor.Se tie ns c zeii mayai sunt numeroi i au legtur cu toate fenomenele naturii.
Reprezentai sub o nfiare jumtate-omeneasc,jumtate-animal ei sunt binefctori sau rufctori.Divinitile principale sunt:Hunabku, tatl zeilor,Itzama regele cerului, zeu principal al proilor, care a adus oamenilor scrisul i calendarul, precum i soaa sa Ixchel,zeia mam.
Mayaii cldesc piramide deasupra crora se afl temple.Aici ei venereaz nite diviniti ,precum i pe zeul-jaguar.Prinii locuiesc n nite palate orizontale,cu ncperi extrem de numeroase, dispuse n jurul unei curi centrale.
OLMECII
Cele mai vechi orae cunoscute, care dateaz dinaintea venirii europenilor n America, sunt situate n susul Mexicului actual.Acolo se succed nite popoare care venereaz zeul-jaguar:olmecii cu peste o mie de ani .HR, apoi mayaii pn-n secolul al-X-lea d.HR. Olmecii nlau nite sculpturi monumentale.Lor li se datoreaz negreit nceputurile astronomiei i ale primelor calendare,perfecionate ulterior de ctre mayai.Acetia,din urm construiesc peste 100 de orae.Fiecare ora domin mediului ncojurtor i constituie un mic stat.
AZTECII
Venii din sudul Mexicului,unde triau strmoii lor toltecii,aztecii popor cuceritor,se stabilesc n sec. al-XIV-lea, pe valea fluviului Mexico.Aici i construiesc capiatala, Tenochtitlan.n sec. al-XIV-lea, imperiul lor se ntinde de la Atlantic pn la Pacific.Societatea aztec este mprit n mai multe categorii:prima categorie este cea a rzboinicilor i a preoilor;urmeaz
apoi categoria negustorilor,dup care cea a ranilor;n fine, n partea de jos a scrii sociale se afl servitorii i sclavii. Ca i toltecii, aztecii practic cultul arpelui cu pene, divinitate numit i Quezalcoatl.Pentru a-i slavi zeii,aztecii jertfesc oameni, fiind de aceea temui de popoarele vecine,nevoit s le furnizeze captivi pentru sacrificii. Aztecii cultiv porumb, fasole, pepeni,vanilie,roii,cteva soiuri de bumbac i tutun.Negustorii (pochtecas) aduc produse din toat America.Negoul se face sub forma schimbului de obiecte preioase (jaduri,turcoaze), de pene de psri i de boabe de cacao.
INCAII
n America de Sud,n Anzi, diferitele popoare sunt stpnite ncepnd cu sec. al-XIV-lea de indienii quechua.Acetia sunt numii i incai, de la numele mpratului lor, Inca, preot al zeului-Soare,considerat el nsui a fi Soarele.
Capitala mpratului este Cuzco, n Peru.Ordinele lui Inca sunt difuzate n tot imperiul de nite mesageri, care folosesc drumurile lui Inca.
Incaii construiesc orae monumentale oraul Machu Picchu, cldit la mijlocul sec. al-XV-lea,le servete drept refugiu n timpul cuceririi spaniole.Populaia este grupat n clanuri (ayllu).Ea triete din agricultur i produce porumb,cartofi i o cereal numit quinoa.Birurile sunt pltite sub form de mantii,fabricate n special din pene de psri.
Necunoscnd scrisul,incaii i in socotelile cu ajutorul unor sforicele innodate,quipu.
BRAOVEAN ANDA
CLS.a-VI-a B
