matrita carte office

Alexandrina Lišcan, Codruøa Negruøiu Software pentru biroticã

264

Popescu, V. (1975). Instruire programatã în calculatoare numerice.

Bucurešti: Editura Tehnicã.

Savu, Tom ši Savu, Gabriela. Informaticã – Tehnologii asistate de

calculator. (2000). Bucurešti: Editura All Educational.

Surse electronice

http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee

http://jalobean.itim-cj.ro/Cursuri/Istoria_Internet.html

http://public.web.cern.ch/Public/Welcome.html

http://ro.trendmicro-europe.com/enterprise/

security_info/overview.php

http://www.legi-internet.ro

http://www.ncsa.uiuc.edu/Projects/mosaic.html

http://www.thefreedictionary.com

http://www.webopedia.com

http://www.wombat.doc.ic.ac.uk

Alexandrina Lišcan Codruøa Negruøiu

Software pentru biroticã

Word, Excel, Power Point, Access Noøiuni de Internet ši HTML

Editura RISOPRINT Cluj-Napoca, 2007


2


263

noile tehnologii IT. Buzãu: Editura Casei Corpului Didactic

„I.Gh. Dumitrašcu”.

Lišcan, Alexandrina. (2004). Iniøiere în calculatoare. Word ši Excel în

imagini. Cluj-Napoca: Editura Mediamira.

Marquis, Annette ši Courter, Gini. (1998). Ghidul dumneavoastrã în

lumea calculatoarelor. Bucurešti: Editura All Educational.

Marquis, Annette ši Courter, Gini. (1997). Ghidul Dumneavoastrã

pentru Microsoft Office Professional pentru Windows 95,

Bucurešti: Editura All Educational.

Mâršanu, Radu ši Voicu Anca Elena (1999). Tehnologia informaøiei.

Informaticã Tehnologii asistate de calculator. Bucurešti:

Editura All Educational.

Milošescu, Mariana. (1999). Tehnologia Informaøiei, Informaticã –

Tehnologii asistate de calculator. Bucurešti: Editura Teora.

Nelson, Stephen (1997). Ghid de orientare Microsoft Word pentru

Windows 95. Bucurešti: Editura Teora.

Oltean, Octavia, Lišcan, Alexandrina ši Negruøiu, Codruøa. (2005).

Tehnici interactive moderne de predare a disciplinei

Tehnologia informaøiei ši a comunicaøiilor. În Preuniversitaria

- Curriculum ši evaluare, ediøia a XIII-a. Cluj-Napoca: Editura

Casei Corpului Didactic.

Peter Aitken. (1996). 10 minute Word pentru Windows 95.

Bucurešti: Editura Teora.

Pfaffenberger, Bryan ši Wall, David. (1999). Dicøionar de

calculatoare & Internet. Bucurešti: Editura Teora.


262

BIBLIOGRAFIE

Boriga, Radu ši Huøanu, Vlad. (2005). Access: curs pentru liceu.

Bucurešti: Editura L&S Info-mat.

Bott, Ed (1996). Utilizare Windows 95. Bucurešti: Editura Teora.

Bott, Ed ši Leonhard, Woody. (2002). Microsoft Office XP, Bucurešti:

Editura Teora.

Cãldãruš, Tatiana ši Lišcan, Alexandrina (coord). (2005). Instrumente

didactice în sprijinul realizãrii ši evaluãrii progresului în

procesul de învãøare. Cluj-Napoca: Editura Casei Corpului

Didactic.

Curs rapid Microsoft Excel. (1999). Bucurešti: Editura Teora.

Dulu, Ana. (2006). Baze de date – Access/ECDL, modulul 5.

Bucurešti: Editura Andreco Internaøional.

Dulu, Ana. (2005). Calcul tabelar: Microsoft Excel: nivel avansat.

Bucurešti: Editura Andreco Internaøional.

Grosseck, Gabriela. (2003). Tehnoredactare computerizatã, note de

curs. Timišoara: Editura Orizonturi Universitare.

Lišcan, Alexandrina. (2005). Mic dicøionar de informaticã. Cluj-

Napoca: Editura Casei Corpului Didactic.

Lišcan, Alexandrina. (2005). Auxiliar curricular: Iniøiere în

calculatoare. Word ši Excel în imagini. În Sultãnescu, M ši

Harabagiu R. (coord), Simpozionul naøional: Managementul ši


3

“Computers are not magic. Teachers are magic.”

Craig Barrett, prešedinte INTEL


4


261

<frameset cols="80,50,*">

<frame src ="unu.html">

<frame src ="doi.html">

<frame src ="trei.html">

</frameset>

</html>


260

paginã afišatã într-un cadru se specificã utilizând tag-ul <frame>

care este inserat în tag-ul <framset>. Prin intermediul parametrilor

rows sau cols ai tag-ului <framset> se definešte spaøiul din cadrul

ferestrei browser-ului, alocat fiecãrei pagini web în parte. Spaøiul

alocat fiecãrei pagini web se poate face în pixeli sau în procente,

procentul referindu-se la cât la sutã din fereastra browser-ului este

alocatã fiecãrei pagini web în parte.

Cadre orizontale

a) împãrøirea browser-ului în douã secøiuni orizontale

<html>

<frameset rows="80, *"> <frame src ="unu.html"> <frame src

="doi.html"> </frameset> </html>

b) împãrøirea browser-ului în trei secøiuni orizontale

<html>

<frameset rows="80,50, *"> <frame src ="unu.html"> <frame src

="doi.html"> <frame src ="trei.html"> </frameset> </html>

Cadre verticale

a) împãrøirea browser-ului în douã

secøiuni verticale

<html>

<frameset cols="80,*"> <frame src

="unu.html"> <frame src =="doi.html">

</frameset> </html>

b) împãrøirea browser-ului în trei

secøiuni verticale (figura din dreapta)

<html>


5

CUPRINS

Cuvânt înainte / 13

Capitolul I: Generalitãøi / 15

Capitolul II: Componentele calculatorului / 17

2.1. Componenta software / 17

2.1.1. Tipuri de sisteme de operare / 18

2.2. Componenta hardware / 19

2.2.1. Unitatea centralã / 19

2.2.2. Dispozitive de intrare / 19

2.2.2.1. Tastatura / 20

2.2.2.2. Mouse-ul / 22

2.2.2.3. Scanner-ul / 22

2.2.3. Dispozitive de iešire / 23

2.2.3.1. Monitorul / 23

2.2.3.2. Imprimanta / 24

2.2.4. Dispozitive de intrare-iešire / 25

2.2.5. Memoriile externe ale unui sistem de calcul / 26

2.2.6. Placa de bazã (motherboard) / 31

2.2.7. Placa video / 31

2.2.8. Placa audio / 32

2.2.9. Placa de reøea / 33

2.3. Structura ši funcøiile memoriei interne / 33

2.3.1. Reprezentarea datelor în memorie / 34

2.4. Tipuri de microprocesoare / 37


6

2.4.1. Caracteristicile microprocesoarelor / 38

2.5. Pornirea/oprirea calculatorului / 39

2.6. Programe utilitare / 39

2.6.1. Programe de arhivare/dezarhivare / 39

2.7. Viruši. Programe antivirus / 40

2.8. Elemente de interfaøã la SO Windows XP / 42

2.8.1. Fereastra Windows / 42

2.8.2. Crearea unei scurtãturi / 47

2.9. Windows Explorer / 47

2.9.1. Fereastra Windows Explorer / 48

2.9.2. Directorul / 48

2.9.3. Fišierul / 48

2.9.4. Crearea unui director / 49

2.9.5. Operaøii cu directoare, subdirectoare, fišiere / 49

2.9.5.1. Cu ajutorul meniurilor / 49

2.9.5.2. Cu ajutorul mouse-ului / 50

2.10. Proprietãøile fišierelor / 51

2.11. Formatarea dischetei / 51

2.12. Instalarea/dezinstalarea unui program / 53

2.13. Schimbarea opøiunilor mouse-ului / 53

2.14. Schimbarea datei ši orei calculatorului / 54

2.15. Personalizarea suprafeøei de lucru / 54

2.16. Accesorii de sistem / 55

Teste ši întrebãri / 57

Capitolul III: Microsoft Office / 72

3.1. Editorul de texte Word / 72

3.1.1. Generalitãøi / 72

3.1.2. Lansarea în execuøie / 73

3.1.3. Fereastra Word / 73

3.1.4. Meniurile programului Microsoft Word / 73


259

<li><a href="http://www.adevarulonline.ro/"

target=_blank> www.adevãrulonline.ro </a></li>

<li><a href="http://www.ziua.ro/"

target=_blank> www.ziua.ro </a></li>

<li><a href="http://www.evz.ro/"

target=_blank> www.evz.ro </a></li>

</ol>

</td>

<td width=40% valign=top>

Pe care le citesc cu:

<ul>

<li>Mozilla Firefox</li>

<li>Internet Explorer</li>

<li>Opera</li>

</ul>

</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

În exemplul de mai sus, link-urile sunt www.ziua.ro,

www.adevarulonline.ro, ši www.evz.ro.

5.6. Cadre

Cadrele (frames) sunt secøiuni care oferã posibilitatea de a

vizualiza în fereastra browser-ului mai multe pagini web. Fiecare


258

<td>cluj-napoca</td>

</table> </body> </html>

5.5. Link-uri

Link-ul (legãturã sau referinøã) este tag-ul cheie care face

HTML-ul, HTML! Citirea pe Internet se poate face pe sãrite,

navigând între pagini cu ajutorul acestor legãturi.

Link-ul se definešte cu tag-ul <a> (între tag-uri se introduce

textul sau imaginea pe care se va da click pentru a activa link-ul) ši

are doi parametri importanøi: href care definešte locul unde sã

conducã acel link ši target care definešte în ce fereastrã sã se

încarce.

Exemplu:

<html>

<head>

<title>Prima paginã HTML</title>

</head>

<body bgcolor="lightblue">

<p align="center"><i>Prima paginã HTML</i></p><p>

<hr size="5" color="yellow" width="80%" align="center">

<table width=100% cellpadding=20 cellspacing=5 border=1

bordercolor=#000000>

<tr>


Cotidianele din România:


7

3.1.4.1. Meniul File / 73

3.1.4.2. Meniul Edit / 76

3.1.4.3. Meniul View / 77

3.1.4.4. Meniul Insert / 78

3.1.4.5. Meniul Format / 80

3.1.4.6. Meniul Tools / 81

3.1.4.7. Meniul Table / 82

3.1.4.8. Meniul Window / 83

3.1.4.9. Meniul Help / 84

3.1.5. Prelucrarea textelor în Word / 84

3.1.5.1. Salvarea ši parolarea documentelor / 85

3.1.5.2. Deschiderea unui document nou / 86

3.1.5.3. Afišarea caracterelor netipãribile / 86

3.1.5.4. Deschiderea unui document salvat / 87

3.1.5.5. Închiderea programului Word / 87

3.1.5.6. Lucrul cu mai multe documente / 87

3.1.5.7. Deplasarea punctului de inserare / 88

3.1.5.8. Salvarea documentelor pe dischetã / 88

3.1.5.9. Selectarea textului / 88

3.1.5.10. Copierea ši mutarea textului / 89

3.1.5.11. Formatarea textului / 90

3.1.5.12. Editorul de ecuaøii / 91

3.1.5.13. Utilizarea butoanelor Undo ši Redo / 92

3.1.5.14. Inserarea unei imagini (Clip Art) / 92

3.1.5.15. Cãutarea ši înlocuirea unui caracter/cuvânt într-un text / 93

3.1.5.16. Setarea (configurarea) paginii / 93

3.1.5.17. Numerotarea paginilor / 94

3.1.5.18. Crearea de antete ši note de subsol / 95

3.1.5.19. Modificarea distanøei între liniile de text / 95

3.1.5.20. Crearea de tabele / 96

3.1.5.21. Împãrøirea textului pe coloane / 96

3.1.5.22. Scrierea cu WordArt / 97


8

3.1.5.23. Inserarea de simboluri în text / 97

3.1.5.24. Numerotarea ši marcarea listelor / 98

3.1.5.25. Crearea de chenare ši umbre / 99

3.1.5.26. Aranjarea barelor cu butoane / 99

3.1.5.27. Tipãrirea documentelor / 100

3.1.5.28. Facilitatea AutoCorrect / 101

3.1.5.29. Tipãrirea de plicuri ši etichete / 102

3.1.5.30. Utilizarea šabloanelor în Word / 103

3.1.5.31. Utilizarea letrinelor / 104

3.1.5.32. Bara cu butoane Standard / 105

3.1.5.33. Bara cu butoane Tables and Borders / 106

3.1.5.34. Bara cu butoane Draw / 107

3.1.5.35. Index-uri ši cuprinsuri pentru cãrøi / 108

3.1.5.36. Butonul Format Painter / 110

3.1.5.37. Utilizarea fonturilor / 111

3.1.5.38. Stabilirea corpului caracterelor/stiluri de scriere / 112

3.1.5.39. Verificarea gramaticalã / 113

3.1.5.40. Scurtãturi în Word / 113

3.1.5.41. Crearea de macrocomenzi / 115

3.1.5.42. Mail merge / 116

3.1.6. Inscripøionarea documentelor pe CD-uri/DVD-uri / 117


3.2. Microsoft Excel / 140



3.2.3. Fereastra Excel / 141

3.2.4. Deplasarea în foaia de calcul / 142

3.2.5. Închiderea ši deschiderea regištrilor / 142

3.2.6. Stabilirea unui nume pentru foaia de calcul / 143

3.2.7. Deplasarea în celule / 143

3.2.8. Introducerea de date în celule / 144


257

</head>

<body>

<font size=”5”><center>Tabel</center><font>

<table border=”3”>

<tr>

<td>luni

<td>marøi

<td>miercuri

<tr>

<td>joi

<td>vineri

<td>sâmbãtã

</table>

</body></html>

Exemplu:

<html>

<head>

<title>tabele</title> </head> <body>

<table border height=100 width=100>

<tr><th rowspan=2 bgcolor=lightblue>elev</th>

<th>nume</th>

<th>prenume</th>

<th>localitatea</th>

<tr><td>popescu</td>

<td>ion</td>


256

<ul>



<li>Opera</li>

</ul>

</td>

</tr>

</table>

</body>

</html>

Un tabel se creeazã folosind tag-ul table. În exemplul de mai

sus am introdus câøiva parametri: width (100%, adicã forøeazã

tabelul pe toatã lãøimea paginii); cellpadding (spaøiul dintr-o celulã

de la grilaj la conøinut); cellspacing (grosimea grilajului tabelei);

border (grosimea bordurii exterioare a tabelei); bordercolor

(culoarea bordurii).

Alt tag folosit la tabele este tr (table row, linia dintr-o tabelã).

În exemplul de mai sus avem o singurã linie cu douã celule. Celulele

sunt marcate mai departe de tag-ul td (table data cell). Am folosit din

nou parametrii width (lãøimea unei celule, am folosit la prima 60%

la a doua 40%, în total 100%); valign (alinierea verticalã în celulã,

am folosit top).

Exemplu:

<html>

<head>

<titlr>Exemplu:</title>


9

3.2.9. Selectarea unui domeniu de celule / 144

3.2.10. Modificarea dimensiunii celulelor / 145

3.2.11. Inserarea unui comentariu în foaia de calcul / 146

3.2.12. Aranjarea textului pe mai multe rânduri ši rotirea textului / 146

3.2.13. Salvarea regištrilor / 147

3.2.14. Selectarea celulelor / 147

3.2.15. Formatarea datelor ši tabelelor / 147

3.2.16. Formatarea celulelor / 148

3.2.17. Efectuarea de calcule cu ajutorul formulelor ši funcøiilor / 149

3.2.17.1. Formule / 149

3.2.17.2. Funcøii / 151

3.2.18. Alinierea textelor / 153

3.2.19. Ajustarea lãøimii coloanelor ši rândurilor / 153

3.2.20. Inserarea de celule, rânduri ši coloane în foaia de calcul / 154

3.2.21. Inserarea de foi de calcul într-un registru / 154

3.2.22. Mutarea ši copierea conøinutului celulelor / 154

3.2.23. Utilizarea instrumentului AutoFill / 154

3.2.24. Tipãrirea rapidã a unei foi de calcul / 155

3.2.25. Construirea de diagrame / 155

3.2.26. Tipãrirea diagramelor / 159

3.2.27. Crearea unei baze de date / 159

3.2.28. Sortarea unei baze de date / 160

3.2.29. Filtrarea unei baze de date / 160

3.2.30. Setarea (configurarea) paginii / 161

3.2.31. Blocarea panourilor / 163

3.2.32. Previzualizarea paginii / 164

3.2.33. Subtotaluri / 164

3.2.34. Analiza datelor - tabele pivot / 165

3.2.35. Formatare condiøionatã / 167

3.2.36. Opøiunea Paste special / 168

3.2.37. Parolarea foilor de calcul / 168

3.2.38. Funcøia SUMIF / 169


10

3.2.39. Erori de scriere în Excel / 170


3.3. Microsoft PowerPoint / 181



3.3.3. Fereastra PowerPoint / 181

3.3.4. Alegerea tipului de prezentare cu AutoContent Wizard / 182

3.3.5. Inserarea textelor ši imaginilor într-o prezentare / 182

3.3.6. Inserarea de slide-uri într-o prezentare / 183

3.3.7. Štergerea slide-urilor / 183

3.3.8. Formatarea textelor din slide-uri / 183

3.3.9. Vizualizarea paginilor unei prezentãri / 183

3.3.10. Šabloanele programului PowerPoint / 185

3.3.11. Inserarea de tabele din Word / 185

3.3.12. Adãugarea efectelor speciale / 185

3.3.13. Rularea de probã a prezentãrii / 186

3.3.14. Inserarea unei prezentãri existente într-o prezentare nouã / 186

3.3.15. Stabilirea unei culori pentru fundalul prezentãrii / 187

3.3.16. Importul unui document Word într-o prezentare / 187

3.3.17. Salvarea unui slide în format imagine / 187

3.3.18. Lucrul cu imagini ši obiecte desenate / 188

3.3.19. Lucrul cu grafice / 188

3.3.20. Inserarea de elemente multimedia / 189

3.3.21. Opøiunea Insert Hyperlink / 191

3.3.22. Crearea macro-urilor / 192

3.3.23. Inserarea butoanelor / 192

3.3.24. Susøinerea prezentãrii / 192



255

ginii. Tag-ul img poate avea ca parametri width ši height - lãøimea ši

înãløimea imaginii), border (recomandat = 0 dacã imaginea va fi

folositã ca link).

5.4. Crearea tabelelor

Exemplu:

<html>

<head>


</head>




<table width=100% cellpadding=20 cellspacing=5 border=1

bordercolor=#000000>

<tr>


Cotidianele din România le pot citi online aici:

<ol>

<li>www.adevarulonline.ro</li>

<li>www.evz.ro</li>

<li>www.ziua.ro</li>

</ol>

</td>


Le pot citi cu:


254

Inserarea unei imagini în pagina web o putem realiza astfel:

<html>

<head>


</head>


<p align="center"><i> Prima paginã HTML </i></p><p>


Florile mele preferate le gãsesc aici:

<img src="lalele.jpg" align=right>

<ol>

<li> http://images.google.ro </li>

</ol>

Caut imagini cu:

<ul>



<li>Opera</li>

</ul>

</body>

</html>

Pentru imagini se

folosešte tag-ul img la

care este obligatoriu pa-

rametrul src prin care

este indicatã locaøia ima-


11

3.4. Microsoft Access / 196


3.4.2. Crearea unui tabel în modul Design View / 196

3.4.3. Tipuri de date în Access / 197

3.4.4. Crearea unei baze de date utilizând Wizard-ul / 198

3.4.5. Alegerea unei chei primare / 199

3.4.6. Operaøii asupra înregistrãrilor tabelei / 199

3.4.7. Legãturile unei tabele (Relashionships) / 200

3.4.8. Tipuri de relaøii / 203

3.4.9. Lucrul cu formularele / 203

3.4.10. Cãutarea ši filtrarea datelor / 207

3.4.11. Interogarea bazelor de date / 209

3.4.12. Crearea rapoartelor / 210

3.4.13. Tipãrirea / 214


Capitolul IV: Internet / 224

4.1. Istoria Internet-ului / 224

4.2. Motoare de cãutare / 226

4.3. Facilitãøi ši servicii asigurate de Internet / 226

4.4. Protocoale folosite pe Internet / 227

4.5. Reøele de calculatoare / 228

4.6. Utilizarea reøelei Web / 230

4.7. Cãutarea informaøiilor cu ajutorul Google sau Yahoo / 233

4.8. Crearea unui cont de e-mail utilizând Yahoo Mail / 234

4.9. Trimiterea unui mesaj cu pošta electronicã / 236

4.10. Trimiterea de mesaje atašate / 237

4.11. Opøiuni pentru formatarea textului / 238

4.12. Crearea unei agende cu adrese de mail / 238

4.13. Modificarea parolei / 239

4.14. Štergerea unui mesaj / 240


12

4.15. Marcarea mesajelor / 240

4.16. Mutarea mesajelor / 240

4.17. Mesaje nedorite / 240

4.18. Yahoo Messenger / 242

Capitolul V: Limbajul HTML / 246

5.1. Generalitãøi / 246

5.2. Sfaturi de utilizare a tag-urilor / 252

5.3. Crearea de liste, imagini, tabele, link-uri / 252

5.4. Crearea tabelelor / 255

5.5. Link-uri / 258

5.6. Cadre / 259

Bibliografie / 262


253

</head>




Cotidiane românešti:

<ol>

<li>www.adevãrulonline.ro</li>

<li>www.cotidianul.ro</li>

<li>www.gândul.info</li>

</ol>

Le citesc cu:

<ul>

<li>Mozilla Firefox </li>

<li> Internet Explorer </li>

<li>Opera</li>

</ul>

</body>

</html>

Pagina web va arãta astfel:


252

acestui fragment am aplicat un font Verdana, de dimensiune 5 pixeli

ši de culoare rošie, totul scris îngrošat. Dacã cumva uitaøi sã

închideøi tag-ul font, tot textul va fi rošu.

5.2. Sfaturi de utilizare a tag-urilor

Tag-urile ši parametrii se recomandã sã fie scriši cu litere

mici; tag-urile se închid pentru a cuprinde textul care se dorešte

formatat; valorile parametrilor tag-urilor se recomandã sã fie scrise

între ghilimele; este obligatoriu în cazul în care valoarea conøine

caracterul spaøiu (de exemplu face="Verdana") pentru ca browser-ul

la citirea paginii HTML sã štie unde începe ši unde se terminã

valoarea parametrului; valorile pot fi numerice (5) sau alfanumerice

(Verdana); pentru culori existã predefinite câteva folosind cuvintele

în limba englezã (red, blue, lightblue etc.), dar în general se folosešte

codul hexa RGB (Red Green Blue; rošu este #ff0000; verde #00ff00;

iar albastru #0000ff), care permite alegerea mai exactã a nuanøelor.

5.3. Crearea de liste, imagini, tabele, link-uri

Listele pot fi de douã tipuri: ol (order list, liste ordonate sau

numerice) ši ul (un-order list, liste neordonate sau nenumerice). Un

element al listei se definešte cu tagul li (list item).

Exemplu:

<html>

<head>



13

Cuvânt înainte

“Computerele nu sunt magice. Profesorii sunt”, spunea Craig

Barrett, prešedintele Intel (una dintre cele mai importante companii

producãtoare de microprocesoare din lume). Dar nu toøi utilizatorii

calculatoarelor au ocazia sã studieze cu un profesor, astfel cã muløi au

nevoie de cãrøi în care fiecare noøiune sã fie explicatã simplu, la obiect, pe

înøelesul tuturor. Din acest motiv, am încercat sã construim un volum care

sã poatã fi folosit atât pentru studiul individual, pe calculatorul personal,

cât ši în cadrul unor cursuri organizate, ca suport teoretic. Linia

pedagogicã urmatã este aceea a învãøãrii ši practicii pe calculator, iar

fiecare capitol conøine la sfâršit diverse tipuri de probleme ši exerciøii

pentru evaluarea cunoštinøelor.

Cartea este conceputã astfel încât sã nu necesite cunoštinøe

prealabile în domeniul calculatoarelor, dar este utilã ši celor care doresc sã

se perfecøioneze în utilizarea produselor software incluse în pachetul

Microsoft Office. Ea este structuratã pe trei mari segmente, oferind mai

întâi noøiuni de bazã în ceea ce privešte arhitectura sistemelor de calcul,

sistemele de operare, lucrul cu fišiere, apoi insistând asupra studiului

programelor Word, Excel, PowerPoint ši Access, ši încheind cu douã

capitole, despre Internet ši limbajul HTML.

Numeroasele exemplificãri prin imagini, peste 270 la numãr,

faciliteazã asimilarea temeinicã a cunoštinøelor teoretice.


14


251

parametrul bgcolor (de la background color, adicã culoarea de

fundal) cu valoarea lightblue.

<html>

<head>


</head>


<p align="center"><i>A doua paginã HTML</i></p><p>


A doua <font face="Verdana" size="5"

color="red"><b>paginã</b></font> HTML<br>

A treia paginã HTML.

</body>

</html>

Se obøine urmãtoarea paginã web:

Tag-ul <hr> afišeazã o linie (hr = horizontal rule) groasã de 5

pixeli, de culoare galbenã, de lungime 80%, aliniatã central. Tag-ul

nou introdus în exemplul de mai sus este font. Asupra cuvântului

"paginã" am aplicat douã tag-uri, ši font ši bold. Altfel spus, asupra


250

<body>

<i> Prima mea paginã HTML.<p>

A doua mea paginã HTML.<br>

A treia mea paginã HTML.

</body>

</html>

Tag-ul pentru paragraf se

închide atunci când se dorešte ca

o anumitã formatare sã afecteze

doar o bucatã de text, delimitatã

de acest tag.

Exemplu:

<html>

<head>

<title> Prima mea paginã HTML</title>

</head>


<p align="center"><i> Prima mea paginã HTML</i></p><p>

A doua mea paginã HTML<br>

A treia mea paginã HTML.

</body>

</html>

Efectul care se obøine este urmãtorul: textul “Prima mea

paginã” va fi aliniat centrat, celelalte douã propoziøii vor fi ca în

exemplul anterior, iar fundalul va avea culoarea albastru deschis.

Culoarea de fundal a paginii am obøinut-o folosind la tag-ul body


15

Capitolul I

Generalitãøi

Computerele din ziua de astăzi au forme ši prezentări diverse.

Cel mai familiar este computerul personal (Personal Computer – PC) ši

varianta sa portabilã, laptop-ul sau notebook-ul.

Însã multe mašini, începând de la avioanele de

luptã ši pânã la micile aparate foto digitale sunt

controlate de microprocesoare.

Calculatorul a fost inventat pentru a

prelucra date. Prelucrarea voluntarã a acestora s-a fãcut cu mult timp

înainte de apariøia calculatorului, atunci când babilonienii au scris

primele semne cuneiforme pe tãbliøe de lut.

Primul sistem de calcul inventat de om a fost

abacul, în urmã cu aproximativ 2000 de ani, în Asia

Micã; calculele erau efectuate prin deplasarea unor

pietre pe o tablã sau a unor mãrgele pe o serie de fire

de sârmã. În China anticã, abacul era cunoscut sub

numele de saun-pan, în Japonia se numea soroban.

Cel care a conceput primul calculator digital capabil sã

utilizeze programe stocate în memorie a fost americanul John Von

Neumann (1903–1957,) în anul 1945, deschizând astfel era


16

prelucrãrii automate a informaøiei. La baza tuturor mašinilor de

calcul contemporane stã schema arhitecturalã creatã de acesta. Von

Neumann (foto) descrie un calculator ca fiind format din memoria

internã, Unitatea de

Comandã ši Control

(UCC), Unitatea Aritme-

ticã-Logicã (UAL) ši Sis-

temul de intrare-iešire.

UCC ši UAL formeazã

Unitatea Centralã de

Prelucrare (UCP) sau

procesorul. UCP interpreteazã programele, identificã instrucøiunile

dintr-un program, decodificã o instrucøiune, executã operaøii arit-

metice ši logice. Pentru executarea operaøiilor, UAL dispune de o

memorie proprie de dimensiuni reduse, organizatã sub formã de

regištri. Când microprocesorul executã o instrucøiune, din memoria

internã sunt aduši în regištri operanzii pe care trebuie sã-i execute

UAL. Microprocesorul poate executa urmãtoarele operaøii: adunare,

scãdere, împãrøire, funcøiile logice AND, OR, NOT, XOR.

Denumirea de PC (Personal Computer) provine de la numele

dat de firma IBM primului calculator construit în anul 1981 pe baza

unui microprocesor Intel 8080. În principiu, un PC este alcãtuit din:

o unitate centralã, un monitor, o tastaturã, un mouse. Opøional se

mai pot instala o imprimantã, boxe, scanner š.a.


249

În browser, textul de mai sus aratã astfel:

Pentru ca textul sã fie scris îngrošat, se folosešte tagul <b> de

la Bold. Pentru a fi scris Italic se folosešte tagul <i>, iar pentru

subliniere, evident, <u>.

Exerciøiul va arãta astfel:

<html>

<head>

<title> Prima mea paginã HTML.</title>

</head>

<body>

<b> Prima mea paginã HTML.<b>

</body>

</html>

Tag-urile <br> (break) ši <p> (paragraph) vor insera un Enter

ši un rând liber.

Un alt exemplu, realizat pe scheletul primului:

<html>

<head>

<title> Prima mea paginã HTML.</title>

</head>


248

prestabilit de imagini. Evident, pentru a vizualiza documentele

dumneavoastrã aveøi nevoie de un browser.

Editorul de text Notepad salveazã fišierele cu extensia

implicitã ".txt". De aceea, când salvaøi, este necesar sã precizaøi în

mod explicit extensia doritã (.html sau .htm).

Secretul HTML stã în tag-uri. Cu acestea veøi formata textul,

iar browser-ul le va interpreta. Tag-urile se scriu între paranteze

unghiulare <>. Textul care se dorešte a fi formatat se pune între

<nume> ... </nume>.

Un exemplu simplu:

<html>

<head>

<title>Prima mea paginã HTML.</title>

</head>

<body>

Prima mea paginã HTML.

</body>

</html>

Fiecare paginã HTML are douã secøiuni principale: head ši

body: <head> ... </head>. Secøiunea head include informaøii care nu

apar direct în paginã, dar pot influenøa conøinutul ei. Conøinutul

efectiv al paginii, cel care va fi vizualizat la încãrcarea în browser se

vede cu <body> ... </body>.

Dupã ce aøi scris exemplul de mai sus, salvaøi fišierul cu

extensia .html ši nu uitaøi sã-I daøi un nume.


17

Capitolul II

Componentele calculatorului

2.1. Componenta software

Sistemul de operare ši programele formeazã partea

inteligentã, invizibilã a calculatorului ši formeazã componenta

software (soft). Fãrã sistemul de operare, utilizatorul nu poate comu-

nica cu sistemul de calcul. Soft-ul este un ansamblu de programe

care asigurã utilizarea optimã a resurselor fizice ši logice ale unui

sistem de calcul, cu rolul de a gestiona funcøionarea componentelor

hard, de a coordona ši controla execuøia programelor ši de a permite

comunicarea între utilizator ši sistemul de calcul. Altfel spus,

sistemul de operare este componenta soft care coordonează ši

supraveghează întreaga activitate a sistemului de calcul ši asigurã

comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul.

Existã douã tipuri de sisteme de operare: monotasking

(monoprogramare) – care permit executarea unui singur program la

un moment dat (aša cum este MS-DOS) ši multitasking

(multiprogramare) – care permit executarea mai multor programe în

acelaši timp (Windows 95, 98, 2000, XP, Vista). La achiziøionarea

unui produs software, de fapt, cumpãraøi o licenøã de utilizare a


18

programului respectiv ši trebuie sã respectaøi prevederile acesteia.

Programele sunt cele care dau viaøã calculatorului.

Sistemul de operare (Operating System) sau software-ul de

bazã este format din programele care ajutã

calculatorul sã lucreze, controlând întreaga

activitate a acestuia. El asigurã legãtura între

componentele logice ši fizice ale sistemului.

Programele de aplicaøie (Application Programs) sunt instruc-

øiuni care se dau calculatorului de cãtre utilizator pentru efectuarea

unor aplicaøii dorite de acesta.

În urma prelucrãrii datelor de calculator se obøin informaøii.

2.1.1. Tipuri de sisteme de operare

Sistemele de operare Windows 95, Windows 98, Windows

NT, Windows 2000, Windows Me, Windows XP ši proaspãtul Vista

au fost create pentru calculatoarele IBM

ši compatibile IBM. „Pãrintele” siste-

mului de operare Windows este Bill

Gates (foto), prešedintele celei mai mari

firme de software din lume, Microsoft.

La 14 ani, Bill Gates urma cursuri de

programare; la 15 ani, câštiga deja bani

de pe urma programelor pe care le scria; a înfiinøat firma Microsoft

(Big Blue - Marele Albastru este denumirea în jargon a firmei,

deoarece folosešte albastrul ca fiind culoarea sa reperezentativã) la

21 de ani, împreunã cu prietenul sãu Paul Allen (foto). În anul 1975,


247

editor grafic cu ajutorul cãruia sã prelucraøi imaginile pe care le veøi

introduce în paginã ši, nu în ultimul rând, o conexiune la Internet.

Pentru a scrie documente HTML se folosešte cel mai simplu

editor de texte care este Notepad, program pe care îl are în com-

ponenøã sistemul de operare Windows. Existã însã ši editoare

WYSIWYG (What You See Is What You Get, în traducere liberã

"ceea ce vezi la editare este ceea ce obøii la vizualizare").

Un editor de tip WYSIWYG permite alegerea ši formatarea,

cu ajutorul mouse-ului, a elementelor pe care doriøi sã le includeøi în

paginã: tabele, link-uri, formulare, puteøi stabili tipul fonturilor,

culorile, aranjarea textului în paginã.

Se pune însã întrebarea: este mai bine sã-øi scrii tu codul sau

sã folosešti editoare HTML performante? Existã, de asemenea, ši

editoare de tip "built-in" care oferã un numãr redus de template-uri

(pagini gata formatate) ši doar câteva opøiuni de editare: puteøi

adãuga text, modifica tipul fonturilor, culoarea fundalului ši a

textului, forma butoanelor de navigare, puteøi include un numãr


246

Capitolul V

Limbajul HTML

5.1. Generalitãøi

HTML este abrevierea de la HyperText Markup Language ši

reprezintã “scheletul” oricãrei pagini de Web. Nu este un limbaj de

programare, este un limbaj descriptiv, prin care sunt descrise ele-

mentele structurale ale paginii de Web începând de la titluri, para-

grafe, liste, tabele, legãturile cãtre alte pagini, precum ši aspectul pe

care îl are pagina din punct de vedere grafic.

Pentru a crea pagini Web cu impact asupra cititorului ši

pentru a valorifica pe deplin puterea limbajului HTML, trebuie sã

øineøi seama de faptul cã HTML este destinat structurãrii docu-

mentele ši nu doar formatãrii în vederea afišãrii lor. Browser-ului i se

lasã posibilitatea de a afiša elementele unei pagini web în confor-

mitate cu rolul pe care îl au ele în structura documentului ši nu

respectând regulile impuse de creatorul documentului HTML.

Paginile web create vor fi vizualizate cu tipuri diferite de browser-e,

fiecare având versiuni diferite.

Pentru a realiza documente HTML aveøi nevoie de un editor de

text cu ajutorul cãruia sã scrieøi documentul, un browser, prin

intermediul cãruia sã vizualizaøi aspectul ši conøinutul documentului, un


19

adicã la mai puøin de 20 de ani de la înfiinøarea firmei, Bill Gates era

declarat de revista Forbes cel mai bogat om din lume.

2.2. Componenta hardware

Componenta hardware este formatã din echipamente fizice ši

din circuite electronice: unitate centralã, monitor, mouse, tastaturã,

boxe, imprimantã, scanner, cabluri etc.

2.2.1. Unitatea centralã

Poate fi turn/tower (pe verticalã) sau desktop (pe orizontalã);

aici sunt localizate diversele module care compun

calculatorul, inclusiv placa de bazã pe care este

montat microprocesorul; este prevãzutã cu un

comutator Power pentru pornirea ši oprirea calcu-

latorului (pornirea se numešte pornire la rece),

butonul Reset (pentru repornirea calculatorului fãrã

a-l deconecta de la reøea în caz cã se blocheazã,

operaøie care se numešte pornire la cald), unitatea

de dischete, unitatea de CD-ROM, unitatea de CD-Writer etc.; (CPU

Central Processing Unit) sau procesorul este creierul calculatorului.

CPU controleazã ši coordoneazã întreaga activitate a sistemului.

2.2.2. Dispozitive de intrare

Dispozitivele de intrare sunt utilizate pentru a transmite

calculatorului date ši comenzi prin operaøia de citire.


20

2.2.2.1. Tastatura (Keyboard)

Este cel mai utilizat dispozitiv

de intrare; folosind-o, utilizatorul poate

introduce date în calculator ši poate

transmite comenzi acestuia. Tastatura

pe care o folosim (de obicei) este

anglo-saxonã, conøine 101 sau 102 taste ši se numešte tastaturã

QWERTY (numele provine de la primele šase litere de pe tastaturã).

Tabel 1 – Semnificaøia tastelor

Caps Lock scriere numai cu majuscule când ea este activatã

Tab saltul cursorului cu un anumit numãr de spaøii (de exemplu, la alinierea textelor sau la tabele)

Shift + Literã scrierea acelei litere cu majusculã

Backspace šterge unul sau mai multe caractere la stânga cursorului

Delete šterge unul sau mai multe caractere la dreapta cursorului

Ctrl + Alt + Delete combinaøie de taste care executã repornirea calculatorului în cazul blocãrii lui

Enter tasta valideazã o comandã sau coboarã cursorul pe linia urmãtoare de text (la Word)

Print Screen

trimite în memoria Clipboard imaginea de pe ecran

Pause/Break pentru suspendarea temporarã a executãrii unui program


245

mul. Cu ajutorul programului se pot trimite ši mesaje atašate, alegând

opøiunea Send file. (Se pot trimite fišiere mai

mari de 10 MB).

Avatar-urile sunt imagini de dimensiuni

mici (50x50, 96x96, 100x100) ce se folosesc de

cãtre utilizatorii de Yahoo Messenger, MSN,

MySpace sau forumuri, pentru o reprezentare

graficã personalizatã a persoanei în cauzã.

Termenul “Avatar” derivã din cuvântul

sanscrit Avatara, care înseamnã reîncarnare (conform DEX, este

“reîncarnarea succesivã a unei fiinøe”). Folosit ca o reprezentare pe

computer a unui utilizator, termenul dateazã cel puøin din 1985, când a

fost folosit într-o serie de

jocuri pe computer.

Pentru a invita o

persoanã sã vã vadã în timp

ce conversaøi (în cazul în care

aveøi instalatã o camerã web),

veøi folosi opøiunea Webcam.

Cu ajutorul Yahoo Messenger

se pot øine conferinøe, ale-

gând opøiunea Conferences ši, din cãsuøa care vã apare, sã selectaøi

persoanele cu care veøi purta acea conferinøã.


244

posibilitate, sã alegeøi din agenda cu adrese, executând clic pe Choose a

Contact from your Adress Book. Când utilizaøi

programul, aveøi mai multe posibilitãøi de a vã alege

Status-ul sau vã puteøi crea unul (Available – “sunt

disponibil” , Busy – “sunt ocupat, Invisible to

Everyone – “nu mã vede nimeni” š.a.). Pentru a vã

crea alt Status alegeøi opøiunea New

Status Message.

Opøiunea Preferences din me-

niul Messenger vã oferã o paletã lar-

gã de opøiuni începând de la mo-

dificarea culorii interfeøei progra-

mului ši pânã la salvarea sau nu a

mesajelor.

Începerea unei conversaøii se face cu un clic pe numele

persoanei cu care doriøi sã conversaøi. În cãsuøa care vã apare, tastaøi

textul, dupã care sau faceøi clic pe butonul Send sau apãsaøi tasta Enter

pentru a trimite mesajul. Ši aici existã o listã cu emoticoane, o listã cu

IMVironment (în imaginea

din stânga am folosit toamna,

se vãd frunzele în fundal),

existã opøiuni pentru forma-

tarea textului, iar în cãsuøã, în

dreapta jos vã puteøi insera o

pozã sau un Avatar pe care

vi-l pune la dispoziøie progra-


21

Space pentru spaøiu între cuvinte

Ctrl + End pentru deplasarea cursorului la sfâršitul docu-mentului

Ctrl + Home pentru deplasarea cursorului la începutul docu-mentului

Insert se poate stabili modul în care se va face corec-tura prin comutarea între corecturã cu supra-scriere ši corecturã cu inserare prin apãsarea acestei taste

Home tastã care permite cursorului sã ajungã la înce-putul unei linii de text

End tastã care permite cursorului sã ajungã la sfâršitul unei linii de text

Page up/Page down tastã care permite rularea paginii sus/jos

Taste cu sãgeøi permit mutarea cursorului stânga-dreapta, sus-jos

Tastatura are 4 blocuri ši anume:

a) tastatura numericã – este folositã pentru introducerea

datelor numerice ši se gãsešte în dreapta tastaturii; pentru ca aceasta

sã se poatã utiliza se activeazã tasta NumLock;

b) tastatura alfanumericã – se mai numešte tastatura mašinii

de scris, deoarece tastele sunt aranjate, în general, conform mašinii

de scris.

c) taste funcøionale – se gãsesc pe prima linie a tastaturii ši

conøin 12 taste notate cu F1, ..., F12; executã diferite comenzi în

funcøie de programul în care vã aflaøi la un moment dat; în stânga se

aflã tasta Esc care se folosešte pentru ieširea dintr-un program;

d) taste de editare – sunt taste folosite la tehnoredactare

(Insert, Home, Page Up, Delete, End, Page Down ši tastele-sãgeøi).


22

2.2.2.2. Mouse-ul

Este un dispozitiv de intrare; poziøia lui pe

ecran este marcatã printr-un semn grafic care se

numešte cursorul mouse-ului; cu mouse-ul se pot

executa urmãtoarele operaøii: indicare (point) –

cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru a

indica un anumit obiect; operaøia clic – atunci când se

acøioneazã scurt un buton al mouse-ului; operaøia

dublu-clic – prin care se acøioneazã, scurt, de douã ori,

un buton al mouse-ului; operaøia de glisare sau tragere – prin care

se deplaseazã mouse-ul øinând un buton apãsat.

2.2.2.3. Scanner-ul

Este un dispozitiv de intrare cu ajutorul

cãruia pot fi citite imagini (fotografii, desene

fãcute pe hârtie etc.). Dupã ce imaginea a fost

cititã cu scanner-ul, ea poate fi prelucratã cu

ajutorul calculatorului, adicã poate fi micšoratã,

mãritã, rotitã, coloratã, suprapusã cu alte imagini etc. Scanner-ul

este caracterizat de: rezoluøie – numãrul de puncte pe inch pe care

acesta le poate citi, spre exemplu, 300–400 dpi (dots per inch –

puncte pe inch); numãrul de culori – reprezintã setul de culori care

sunt codificate de scanner; cu cât numãrul de culori este mai mare,

cu atât imaginea scanatã este mai apropiatã de cea realã; viteza de

scanare – reprezintã viteza cu care un scanner citešte ši prelucreazã

o imagine.


243

mešte un mail sau un mesaj sau dacã ši-a setat vreun eveniment în

Yahoo Calendars. De asemenea, conversaøiile se pot pãstra ši printa.

O altã facilitate a acestui utilitar este aceea de creare de chat-room-

uri sau camere de conferinøã, în care utilizatorul îši poate invita un

numãr mai mare de prieteni pentru a conversa. Existã, de asemenea,

un online phone, un telefon online. Se pot întreøine discuøii cu

ajutorul unui microfon. Dacã este instalatã o camerã web, utili-

zatorul poate fi vãzut de prieteni în timpul conversaøiei. Acest pro-

gram utilitar se poate descãrca gratuit.

Pentru a-l utiliza este necesar un cont de utilizator, însã odatã

ce aveøi creat un cont pentru Yahoo mail, nu mai este nevoie de încã

un cont pentru Yahoo Messenger.

Yahoo Multi-Messenger vã oferã posibilitatea de a fi conectaøi

pe douã sau mai multe ID-uri diferite de pe acelaši calculator.

Versiunile disponibile în prezent pe Internet sunt: 8.1 ši 8.0.0.508.

Interfaøa programului Yahoo Messenger este simplã ši

prietenoasã. Ca sã adãugaøi

o persoanã la lista dispo-

nibilã se folosešte opøiunea

Add a Contact din meniul

Contacts. Aveøi douã posi-

bilitãøi: sã scrieøi ID-ul de

Messenger al persoanei sau

adresa de mail la Type the

person’s Messenger ID or

email adress sau, cealaltã


242

Potrivit unei statistici realizate de furnizorii de Internet (AOL,

Yahoo, Microsoft Corp š.a.) spam-ul costã aproximativ zece miliarde de

euro/an. Ne putem proteja împotriva spam-ului prin douã metode: prima

este de naturã tehnicã ši are în vedere atitudinea adoptatã faøã de spam,

adicã putem sã ignorãm spam-ul, nerãspunzându-i, putem sã nu ne

postãm adresa de mail pe diferite site-uri, putem sã utilizãm o altã adresã

de e-mail când intrãm pe forumuri de discuøii, putem sã nu ne comuni-

cãm adresa altor persoane dacã nu štim în ce scop va fi folositã, putem

achiziøiona un program filtru împotriva spam-urilor sau putem sã nu

cumpãrãm ši sã nu utilizãm nici un serviciu la care se face publicitate

prin spam.

A doua posibilitate este de naturã juridicã ši ne permite sã

recurgem la mijloace legale care ne protejeazã viaøa privatã. Persoanele

afectate au deschisã calea depunerii unei plângeri, în format electronic

sau clasic, la autoritatea competentã sã ia mãsuri împotriva spam-urilor,

la administratorul server-ului prin care se face traficul de spam-uri, la

administratorul site-ului utilizat de spam-er sau la organizatiile non-

guvernamentale care au ca scop lupta împotriva spam-ului.

4.18. Yahoo Messenger

Yahoo Messenger este un serviciu

gratuit al celor de la Yahoo care oferã utili-

zatorului posibilitatea de a trimite mesaje

instant ši de a vedea persoanele care sunt

online. De asemenea, are un serviciu care

înštiinøeazã utilizatorul în cazul în care pri-


23

2.2.3. Dispozitive de iešire

Dispozitivele de iešire sunt utilizate pentru a comunica

utilizatorului rezultatele operaøiilor efectuate ši informaøii despre

starea sistemului, prin operaøia de scriere.

2.2.3.1. Monitorul (Display)

Este un dispozitiv de iešire cu ajutorul cãruia calculatorul

afišeazã rezultatele prelucrãrilor, mesajele pentru utilizator ši infor-

maøiile despre starea sistemului. Monito-

rul reprezintã de fapt o suprafaøã de pete

foarte mici de culoare numite pixeli;

fiecare pixel la rândul sãu este format din

trei puncte de intensitate ši strãlucire

diferitã, corespunzãtoare celor trei culori

din care este compusã imaginea ši

anume: rošu, verde ši albastru. Dacã

cele trei puncte sunt de intensitate maxi-

mã, pixelul are culoare albã, iar dacã sunt de intensitate minimã,

pixelul are culoare neagrã. Monitoarele sunt construite pe principiul

televizorului (cu tub cinescop) sau cu cristale lichide (LCD-uri) sau

plasmã. Monitoarele sunt caracterizate de: diagonalã – 14, 15, 17

sau mai muløi inch în funcøie de întrebuinøarea lui; radiaøie – efectul

produs asupra omului de radiaøia generatã prin bombardarea

ecranului cu electroni; tipul semnalului intern folosit – pot fi cu

semnale analogice sau cu semnale digitale (ultimele sunt de


24

construcøie nouã); rezoluøie – reprezintã numãrul de pixeli de pe

ecran exprimat în numãr de pixeli pe linie înmuløit cu numãrul de

pixeli pe coloanã (monitorul SVGA are rezoluøia 800x600 sau

1024x768); numãrul de culori – reprezintã numãrul de culori

folosite pentru realizarea imaginii (pentru monitoarele XGA numãrul

de culori este 65.536); viteza de afišare – depinde de viteza cu care

placa video poate prelucra informaøia ši de memoria folositã pentru

stocarea imaginii.

2.2.3.2. Imprimanta

Este un dispozitiv de iešire cu ajutorul cãruia calculatorul

comunicã utilizatorului rezultatele în urma prelucrãrii lor prin inter-

mediul unui suport de informaøie care este hârtia. Este caracterizatã de

urmãtoarele elemente: rezoluøie – numãrul de puncte afišate pe inch;

vitezã – reprezintã viteza de scriere a imprimantei - se mãsoarã în cps

(caractere pe secundã la imprimantele lente) ši în ppm (pagini pe minut)

la imprimantele rapide; dimensiunea maximã a hârtiei – este datã de

formatul de hârtie pe care poate scrie imprimanta (A4 = 210 x 297 mm,

A3 = 420 x 297 mm); memorie proprie – memoria imprimantei.

Existã mai multe tipuri constructive de impri-

mante: a) matriceale (Dot Matrix Printer) – au un

cap de scriere format din ace

foarte subøiri; sunt zgomo-

toase; b) cu jet de cernealã (Ink-Jet Printer) – ele

scriu pe hârtie aruncând un jet de cernealã cu o


241

cu care expeditorul nu a avut niciodatã contact ši a cãror adresã

electronicã a fost obøinutã pe cãi ilegale”.

Spammer-ul – cel care trimite mesajele nesolicitate – are

nevoie de o listã de adrese e-mail pentru a le trimite. Aceste adrese

pot fi obøinute în mod legal sau ilegal. Se considerã cã o adresã este

obøinutã în mod ilicit atunci când spammer-ul folosešte diferite

motoare de cãutare pentru a gãsi pe Internet adrese valide sau când,

apelând la programe speciale, spammer-ul utilizeazã diverse

combinaøii pentru a obøine posibile adrese.

Ši, totuši, la ce sunt utile spam-urile? Spammer-ul, care poate fi o

persoanã fizicã sau juridicã, trimite cãtre aceste adrese, în interes propriu

sau în schimbul unei sume de bani, e-mailuri cu informaøii publicitare,

de naturã comercialã sau pornograficã, pentru a determina destinatarul

sã achiziøioneze diferite produse sau servicii.

Dacã vedeøi în casuøa de mail un mesaj primit de la o adresã

necunoscutã sau ciudat (poate sã pãstreze numele persoanei pe care o

cunoašteøi, numele mesajului poate fi în englezã ši poate avea fišier

atašat), aveøi un buton gri pentru a considera acest mesaj ca spam. Se

selecteazã (se bifeazã) acel mesaj ši se face clic pe Spam.

De ce sunt, totuši, spam-urile o belea pentru utilizator? Pentru cã

sunt mesaje electronice publicitare nesolicitate ši încalcã, fie în mod

direct, fie indirect, viaøa noastrã privatã ši trebuie sã ne rezervãm un timp

mai îndelungat de lucru pe Internet pentru selectarea, sortarea, prelu-

crarea ši štergerea mesajelor din cãsuøa de mail. Zilnic cãsuøa de mail ne

este bombardatã cu zeci sau sute de asemenea mesaje nedorite.


240

aparã altã interfaøã, unde trebuie sã faceøi clic pe Change Password

ši sã tastaøi altã parolã.

4.14. Štergerea unui mesaj

Se face dupã selectarea mesajului ši se executã clic pe

butonul Delete.

4.15. Marcarea mesajelor

Mesajele se pot marca ca fiind Read (citite),

Unread (necitite) ši marcate/nemarcate cu un

steguleø Flag for Follow Up, Clear Flag.

4.16. Mutarea mesajelor

Mesajele se pot pãstra în directoare.

Directoarele se creeazã cu ajutorul butonului

Move, New Folder, iar mesajele se mutã în

directorul creat cu ajutorul butonului Move.

4.17. Mesaje nedorite (Spam-uri)

Termenul de SPAM a fost utilizat pentru prima datã în S.U.A.,

ca o prescurtare pentru non – Solicited Pornography and Marketing

Acted (SPAM). Spam-ul înseamnã, de fapt, “trimiterea masivã ši

uneori repetatã a mesajelor electronice nesolicitate, cãtre persoane


25

anumitã intensitate; pot utiliza cerneluri de diferite culori, au o

calitate bunã a tipãririi;

c) imprimante laser (Laser Printer) – se bazeazã

pe principiul copiatoarelor, au o calitate înaltã a

tipãririi, viteza de tipãrire este de 4–18 ppm sau

mai mult; dezavantajul lor este cã au preøul de

vânzare relativ ridicat;

d) imprimante termice – tipãresc informaøia prin

fixarea termicã a vaporilor de cernealã pe o hârtie

specialã (funcøioneazã pe principiul fax-ului); sunt

mai lente decât cele cu jet de cernealã ši laser;

e) plotter-ul este un dispozitiv de

iešire cu ajutorul cãruia calculatorul deseneazã pe

hârtie imagini de mare precizie: hãrøi, desene tehni-

ce etc. Se deosebešte de imprimantele clasice prin

faptul cã hârtia poate fi parcursã în ambele sensuri, deci se poate

reveni în desen.

2.2.4. Dispozitive de intrare-iešire

a) Modem-ul

Este un dispozitiv de intrare-iešire

necesar pentru transmiterea datelor la distanøã

prin intermediul unei linii de comunicaøie; se

comercializeazã în douã variante constructive:

intern sau extern.


26

b) Touch-screen-ul este un model de ecran

acoperit cu o folie transparentã sensibilã la atingere,

punctarea elementelor de pe ecran fãcându-se cu

degetele.

2.2.5. Memoriile externe ale unui sistem de calcul

a) Hard disc-ul (Hard Disk Drive, HDD) este un dispozitiv

electronic-mecanic pentru stocarea non-volatilã a datelor. Stocarea

se face pe o suprafaøã magneticã dispusã sub

forma unor platane rotunde metalice infle-

xibile (dure). În general, hard disc-urile sunt

utilizate ca suport de stocare pentru calcula-

toare personale, dar ši pentru anumite

aparate electronice (DVD playere ši recordere, MP3 playere). Dacã

la începuturi capacitatea unui hard disc nu depãšea 20 MB, astãzi,

un hard disc obišnuit poate ajunge pânã la câøiva TB.

Un hard disc este format din: o placã

electronicã de control logic; un numãr de pla-

tane (de obicei 2 sau 3), împãrøite în piste, sec-

toare ši cilindri; capete magnetice de citire/scri-

ere (read/write, R/W)) de o parte ši de alta a pla-

tanelor, legate printr-un braø metalic; un sistem

electro-mecanic de blocare a capetelor pe pista de stop atunci când

discul este oprit; un motor electric pas-cu-pas.

Fiecare platan are douã feøe ši este divizat într-un numãr de

piste, fiecare pistã fiind divizatã în sectoare. Platanele sunt astfel


239

ce aøi trimis mail-ul unei persoane, fãcând clic pe butonul Add to

Adress Book.

Dupã ce aøi executat clic pe Add to Adress Book, trebuie sã

completaøi nište câmpuri cu numele, prenumele ši, eventual, o

poreclã (Nickname) a persoanei respective, dupã care clic pe Add to

Adress Book. Completarea acestor câmpuri este, însã, opøionalã.

4.13. Modificarea parolei

Se face din Options, Account Information.

Trebuie dupã aceea scrisã parola iniøialã. O sã


238

4.11. Opøiuni pentru formatarea textului

Chiar ši un text trimis prin pošta electronicã poate fi formatat.

Lucrul acesta se poate face cu ajutorul barei de mai jos.

Butoanele sunt în ordine: Spell Check, Font Face, Font Size,

Bold, Italic, Underline, Text Color, Highlight Color, Insert

Emoticon, Create Hyperlink, Align Text, List, Decrease Indent,

Increase Indent, Stationary – care oferã facilitãøi în plus, contracost

(19.99$ pe an).

Toate celelalte opøiuni le cunoašteøi, au fost

tratate în paginile anterioare ale cãrøii. Ce sunt

însã, emoticoanele? Sunt mici desene care sem-

nificã diferite stãri sufletešti, ši care se pot intro-

duce în textul pe care vrea sã-l trimitã utilizatorul.

4.12. Crearea unei agende cu adrese de mail

Yahoo mail vã oferã facilitatea de a vã crea o agendã cu

adrese de mail. Este utilã aceastã agendã, deoarece nu mai trebuie sã

øineøi minte adresele de mail ši, atunci când tastaøi în câmpul To

prima literã a unui nume, programul o sã vã afišeze automat o listã

corespunzãtoare sã zicem, literei a, printre care se regãsešte ši

adresa de mail cãutatã. Crearea propriu-zisã a agendei se face dupã


27

aranjate încât pista 0 de la platanul 1 sã fie situatã exact deasupra

pistei 0 de la platanul 2 ši 3. Pentru a accesa o pistã oarecare pe

unul din platane, braøul care susøine capetele le va muta spre acea

pistã. Deoarece aceastã metodã necesitã doar un singur mecanism

de poziøionare, simplificã design-ul. Totuši, pentru a accesa o

singurã pistã, trebuie mutate toate capetele. Deci, pentru a citi date

de pe pista 1 de pe platanul 1, apoi pista 50 pe platanul 3 ši apoi iar

pe pista 1 dar de pe al treilea platan, întregul braø cu capete trebuie

mutat de douã ori. Pentru a muta un braø

trebuie un timp semnificativ, comparativ cu

timpul de transfer. Pentru a minimiza

mutãrile trebuie împiedicatã împrãštierea

datelor pe mai multe piste.

O metodã prin care se optimizeazã timpul de acces este cea

prin care un grup de date ce sunt accesate secvenøial sã fie scrise toate

pe o singurã pistã. Dacã datele nu încap pe o singurã pistã, atunci se

continuã scrierea pe aceeaši pistã, dar pe un platan diferit. Prin aceastã

metodã, braøul nu mai trebuie sã execute aša multe mišcãri. Doar

trebuie sã fie selectat capul de citire/scriere cel mai apropiat. Selectarea

capetelor se face electronic ši, de aceea, ea este mult mai rapidã decât

mišcarea fizicã a braøului cu capete între piste. Se mai folosešte terme-

nul de cilindru pentru a descrie multiplele platane suprapuse. Un

cilindru se referã la toate pistele care au acelaši numãr de pistã, dar

care sunt localizate pe diferite platane.

b) Compact Disk-ul (CD) este un disc optic folosit pentru

stocarea datelor în format digital. În anul 1982, firmele Philips ši


28

Sony au definitivat standardul actualelor CD-ROM-uri. Discurile CD-

ROM ši discurile CD-audio sunt asemãnãtoare (dintr-un anumit

punct de vedere) dar, în acelaši timp, sunt ši

diferite. Ele sunt identice ca suport, ca principiu

de citire, ca mãrime ši format fizic, însã diferã

din punct de vedere al conøinutului informaøio-

nal ši al unitãøilor hard pentru înregistrare ši

redare. Un CD-audio, introdus însã într-o unitate de CD-ROM, va

putea fi citit ši redat fãrã probleme. Capacitatea de stocare la un CD

este între 650 ši 900 MB.

Principalele caracteristici de performanøã ale unitãøilor de

CD-ROM sunt: capacitatea de stocare, timpul de acces, rata de

transfer, viteza de lucru. Timpul de acces reprezintã, ca ši la hard-

disc, durata de timp ce se consumã din momentul emiterii unei

cereri de citire sau scriere ši pânã în momentul când începe efectiv

operaøia respectivã. Acest parametru se mãsoarã în milisecunde ši

este mai mare ca la hard-disc, fiind cuprins, în medie, între 60

milisecunde ši 120 milisecunde. Astfel, în timp ce la hard-disc-uri

timpul de acces se situeazã sub 10 milisecunde, la CD-ROM-uri,

timpul de acces nu scade cu mult sub 100 milisecunde. Timpul mare

de acces se explicã, în primul rând, prin faptul cã, la fiecare

accesare, CD-ul trebuie adus la o anumitã vitezã de rotire, în timp ce

hard disc-ul are o vitezã de rotaøie constantã, iar în al doilea rând,

capul de citire la unitatea de CD-ROM este ceva mai greu ca la hard

disc conøinând mai multe elemente (laserul, fotocelula, unitatea de

focalizare š.a.), iar manevrarea acestuia cere mai mult timp. Rata de


237

4.10. Trimiterea de mesaje atašate

Mesaj atašat înseamnã, de

fapt, un fišier atašat mail-ului.

Poate fi orice tip de fišier (.doc,

.jpeg .exe .ppt etc.). Pašii sunt

identici ca cei pe care-i parcurgeøi

când trimiteøi un mesaj simplu, cu

observaøia cã, trebuie sã atašaøi

fišierul cu un clic pe Attach Files

ši pe Browse. Dupã clicul pe

Browse vi se deschide o casetã de

dialog File upload, unde trebuie sã cãutaøi fišierul care trebuie atašat. Se

face clic de douã ori pe fišier, acesta apãrând în câmpul File 1.

(Observaøie.: se pot ataša fišiere care însumate sã nu

depãšeascã 10 MB). Pasul urmãtor este clic pe Attach Files, clic pe

Continue to Message ši ultimul pas este clic pe Send. Mesajul atašat

va fi trimis destinatarului.


236

4.9. Trimiterea unui mesaj cu pošta electonicã

Se face cu un clic pe butonul Compose. În câmpul To veøi

scrie adresa de mail a destinatarului, la Subject ce conøine mesajul

vostru ši în cãsuøa de

jos, unde, evident,

spaøiul este mai mare,

scrieøi textul pe care

doriøi sã-l trimiteøi.

Dupã ce aøi

completat toate câm-

purile (Subject nu tre-

buie completat obligatoriu), clic pe butonul Send. Mesajul dum-

neavoastrã va fi trimis în timp real destinatarului. Ieširea din cãsuøa

de mail se face cu clic pe Sign Out. Ca sã rãspundeøi celui care v-a

scris fãrã sã accesaøi butonul Compose executaøi clic pe butonul

. Ca sã trimiteøi un mesaj primit ši altor persoane accesaøi

butonul .


29

transfer se referã la cantitatea de informaøie ce se transferã într-o

secundã ši poate fi cuprinsã între 150 KB/s (la primele tipuri de

unitãøi de CD-uri) ši peste 7000 KB/s (la unitãøile moderne). Rata de

transfer depinde în primul rând de timpul de acces ši de viteza de

lucru a unitãøii de CD-ROM. Viteza de lucru este un parametru care

influenøeazã direct rata de transfer ši timpul de acces ši se stabilešte

în raport cu primul tip de unitate CD numit single-spid, care

lucreazã cu un transfer de 150 KB/secundã ši faøã de care s-au

dezvoltat apoi viteze de 2xSpeed, de 4xSpeed, de 8xSpeed š.a.m.d.,

ajungându-se în prezent pânã la 54x, pentru care ar corespunde, cel

puøin teoretic, unei rate de transfer de 7800 KB/s.

c) DVD-ul (Digital Video Disc sau Digital Versatile Disc) este

un mediu de stocare optic care vine ca succesor al CD-ului, cu o

capacitate mult mai mare, însã cu un alt mod de scriere a informaøiei

pe disc.

La începutul anilor '90 au fost

dezvoltate douã medii optice de

stocare cu densitate mare: pe de o

parte, discul Multimedia susøinut de

Philips ši Sony, iar pe de altã parte

discul SuperDensity, care avea ca susøinãtori pe Toshiba, Time-Warner,

Hitachi. În cele din urmã, DVD-ul, a fost lansat cu o capacitate de

stocare de 4.7 GB, chiar dacã proiectul iniøial era de 5 GB.

d) Discul Blu-Ray (BD, Blu-Ray Disc) este un tip de disc optic

de mare densitate folosit pentru stocarea de date digitale, în special

înregistrãri video de înaltã definiøie (High-Definition).


30

Numele Blu-Ray sugereazã culoarea albastru-violet a razei

laser cu care se fac citirea ši scrierea acestui tip de disc. Din cauza

lungimii de undã relativ mici (405 nm), un disc Blu-Ray poate

conøine o cantitate de informaøii substanøial mai

mare decât unul de tip DVD, care folosešte un

laser de culoare rošie de 650 nm. Astfel, un

disc Blu-Ray poate sã conøinã 25 GB pe fiecare

strat, de peste 5 ori mai mult decât DVD-urile

cu un strat care pot stoca doar 4,7 GB; iar

discurile Blu-Ray cu douã straturi (50 GB) pot stoca de aproape 6 ori

mai multe date decât un DVD cu dublu strat (8,5 GB). Mai muløi

fabricanøi au lansat pe piaøã discuri Blu-Ray inscripøionabile ši

reinscripøionabile cu un singur strat sau cu strat dublu.

e) Discheta (Floppy-Disk) este un dipozitiv de memorie

externã pentru stocarea de date pe un disc magnetic flexibil. Ea este

cea mai micã ši mai lentã ca ši mediu de stocare

a fišierului. Este vorba de un mic disc magnetic

din plastic subøire (flexibil), acoperit cu un strat

de substanøã cu proprietãøi magnetice, pe care se

pot înregistra date prin tehnologia specificã înregistrãrilor magnetice.

Ca sã poatã fi folosite dischetele pe computer, acesta trebuie sã aibã

montatã în cutia computerului o unitate de dischetã (Floppy-Disk

Drive sau FDD). Volumul de date care poate fi înregistrat pe o

dischetã este mic în comparaøie cu alte dispozitive de stocare (1.44

MB, pe dischete de 3.5 inch, faøã de valori de mii de ori mai mari pe

un hard-disc), dar discheta încã se mai folosešte.


235

Dupã ce vã apare interfaøa Yahoo, în dreapta ferestrei

executaøi un clic pe butonul

Mail.

Vi se deschide o paginã

web unde va trebui sã executaøi

un clic pe Sign up. Sign in este pentru utilizatorii care au deja construitã

o adresã de mail (se observã în imaginea din

stânga). O sã vi se deschidã o altã paginã, unde

va trebui sã completaøi nište câmpuri, începând

de la datele dumneavoastrã personale, nume ši

prenume, data ši locul našterii, gãsirea unui ID

(Identity) – un nume pentru adresa de mail (spre

exemplu, maria_ion), o parolã (Password) ši ter-

minând cu un cod format din litere ši cifre.

Dupã ce aøi completat toate acele câm-

puri, ultimul pas este sã executaøi clic pe un

buton pe care scrie Create My Account.

Acum aveøi o adresã de

mail. Cum vã deschideøi mail-ul?

Simplu, trebuie sã vã scrieøi Yahoo

ID (numele ales) ši Password

(parola). Observaøie: parola trebuie

sã aibã cel puøin šase caractere!

Poate conøine ši caracterele de la 0

la 9, underscore “_” ši punct.


234

informaøii pe calculatorul pe care lucraøi. Cum se copiazã text ši

imagini de pe Internet?

În primul rând, se selec-

teazã textul, apoi se dã comandã

de copiere din meniul Edit, ši

Copy, dupã care se deschide un

editor de texte (Word sau

NotePad) ši se dã comandã de

lipire a textului utilizând Paste

din meniul Edit (în Word sau NotePad), dupã

care se salveazã documentul urmând pašii deja

cunoscuøi din paginile cãrøii.

O imagine se poate salva executând clic

dreapta pe ea, se alege opøiunea Save image as sau

Save picture as, dupã care se alege locul unde se

va face salvarea acelei imagini. Dacã se dorešte doar copierea într-un

document Word, atunci se alege opøiunea Copy image.

4.8. Crearea unui cont de e-mail

utilizând Yahoo Mail

Este relativ ušor sã vã creaøi o adresã de mail, ši este foarte

utilã, deoarece puteøi comunica cu diverse persoane în diverse

coløuri ale lumii. În rândurile urmãtoare, vom exemplifica pašii

pentru crearea unei cãsuøe de mail. Deschideøi Internet Explorer sau

Mozilla Firefox ši scrieøi adresa Yahoo (www.yahoo.com).


31

f) Stick de memorie Flash – este format dintr-un chip de

memorie EEPROM (memorie diferitã de memoriile EEPROM clasice

prin aceea cã permite scrierea datelor în blocuri

mari) ši un controller. Dimensiunea stick-ului este

foarte redusã, capacitatea este mare, de la câteva

sute de MB pânã la câøiva GB. Fiind un dipozitiv

portabil, are o rezistenøã mecanicã mai bunã decât a altor

dispozitive, cum ar fi HDD-ul.

2.2.6. Placa de bazã (motherboard)

Dupã microprocesoare, placa de bazã reprezintã componenta

cea mai importantã a unui calculator, de ea depinzând în mare

mãsurã stabilitatea sistemului, precum ši optima corelare între

celelalte componente.

Placa de bazã constituie "temelia"

oricãrei configuraøii, aceasta oferind struc-

tura necesarã adãugãrii tuturor celorlalte

componente ale sistemului, în termeni de

alcãtuire fizicã ši funcøionalitate. De aceea,

alegerea unei plãci de bazã performante este primul pas spre obøi-

nerea unei configuraøii reušite.

2.2.7. Placa video

Este o altã componentã esenøialã a sistemului de calcul. Ea

pregãtešte imaginea generatã de sistem pentru a fi afišatã pe monitor.


32

Unele plãci de bazã includ ši o placã video, care va fi on-board.

Dar, de cele mai multe ori, placa video este o componentã distinctã

care se monteazã pe placa de bazã, într-un slot special. Este acea

componentã a sistemului care se ocupã cu tot ceea ce înseamnã

"graficã", de la afišarea ferestrelor ši a conøinutului lor (caractere,

imagini etc.), pânã la redarea scenelor

complexe din jocurile 3D. Acum se vorbešte

despre "acceleratoare grafice", legat tocmai

de capacitatea plãcilor video de a opera cu

geometrie tridimensionalã. Principalii para-

metri care definesc o placã video sunt: interfaøa (AGP sau PCI, cu

variantele lor), care definešte lãøimea de bandã a transferului dintre

placa video ši placa de bazã, procesorul grafic, definit la rândul sãu

de frecvenøa de operare ši, extrem de important, de parametrii sãi

intrinseci, cantitatea ši calitatea memoriei proprii (de pe placa

video), frecvenøa bus-ului de memorie. În ziua de azi, chiar ši

sistemul de rãcire a unei plãci video devine un parametru important,

având în vedere cantitatea mare de caldurã degajatã de unele

acceleratoare.

2.2.8. Placa audio

Placa audio este componenta sistemului

care se ocupã cu tot ceea ce înseamnã sunet, de la

mesajele sonore ale sistemului de operare, pânã la

muzicã ši efectele din jocuri. Se atašeazã siste-

mului folosind interfaøa PCI sau poate fi înlocuitã


233

Cea mai recentã versiune stabilã este Firefox

2.0.0.4, care a fost lansatã pe 30 mai 2007. Firefox

capãtã o cotã tot mai mare pe piaøa browser-elor, care

rãmâne dominatã totuši de Internet Explorer de la

Microsoft. Firefox deøine 17,4% din piaøã, cu 5,6% mai mult decât în

septembrie 2006 ši a ajuns la 400 de milioane de download-uri în 2007.

Internet Explorer a înregistrat o scãdere de 9,6%, Opera a crescut cu 1%.

4.7. Cãutarea informaøiilor cu ajutorul

Google sau Yahoo

Când nu štiøi adresa unui site (de exemplu, www.edu.ro), tot

ceea ce trebuie sã faceøi este sã deschideøi Google sau Yahoo ši în

spaøiul liber (aša cum se vede în figura de mai jos) scrieøi “ministerul

educatiei si cercetarii” (observaøie: nu este nevoie de majuscule, nici

de caractere românešti!). Programul o sã caute ši o sã afišeze mai

multe adrese de site-uri care conøin cuvintele-cheie tastate.

Ce trebuie sã facã mai departe utilizatorul? Sã execute un clic

pe una dintre adresele gãsite ši afišate de Google. În exemplul

nostru, executaøi clic pe “ANCS”, pe “Ministerul Educaøiei ši

Cercetãrii – Activitatea de cercetare” etc. Vi se vor deschide alte

pagini web unde puteøi citi sau de unde vã puteøi copia ši salva acele


232

respectiva cheie de cãutare. Utilizatorul are de ales doar locaøia

doritã. Existã mai multe astfel de programe de navigare Web, dar

cele mai cunoscute sunt Internet Explorer, Firefox, Opera ši

Netscape Navigator.

Internet Explorer a fost creat

de Microsoft ši a fost inclus în

sistemul de operare Windows 95 ši

urmãtoarele. Mozilla Firefox este un

browser folosit de tot mai muløi utilizatori de Internet. Internet

Explorer, browser-ul web produs ši dezvoltat de Microsoft, este unul

dintre cele mai populare browser-e din lume, fiind livrat odatã cu

sistemul de operare Windows, deši are unele deficienøe de securitate

ši protecøie scãzutã la viruši.

Mozilla Firefox (cunoscut înainte sub

numele de Phoenix, apoi ca Mozilla Firebird)

este un browser dezvoltat de Fundaøia Mozilla.

În englezã, firefox înseamnã "vulpe de foc" ši

este numele dat unei specii de panda roşu.

Proiectul, început în 2002, îši propunea sã dezvolte un browser

open source rapid ši ušor de utilizat.

Firefox a devenit soft-ul asupra cãruia se concentreazã

momentan eforturile de dezvoltare a Mozilla, fiind astãzi browser-ul

oficial al Fundaøiei Mozilla ši parte a suitei de aplicaøii Mozilla

(alãturi de clientul de e-mail Thunderbird). Prima versiune stabilã

(1.0.0) a fost lansatã în noiembrie 2004.


33

cu o soluøie on-board. Plãcile audio actuale oferã sunet multicanal,

precum ši o serie de efecte implementate direct în hardware.

Diferenøele, ca ši la plãcile video, sunt date de performanøa proce-

sorului audio ši a codecului prezent pe placã. De asemenea, ca ši în

cazul plãcilor video, soluøiile on-board sunt suficiente pentru

majoritatea aplicaøiilor.

2.2.9. Placa de reøea

Placa de reøea este interfaøa fizicã între calculator ši mediul de

transmitere a datelor. Rolul ei este sã pregã-

teascã datele din calculator pentru ca aces-

tea sã fie transmise prin cablul de reøea, sã

transmitã datele cãtre alt calculator, sã con-

troleze fluxul de date între calculator ši cablul de reøea, sã recep-

øioneze datele sosite prin cablu ši sã le transforme în octeøi pe care

unitatea centralã a calculatorului îi poate înøelege.

Este nevoie de ea dacã calculatorul urmeazã sã fie conectat

într-o reøea împreunã cu alte calculatoare. Pentru Internet printr-o

reøea de cartier, aceastã componentã devine esenøialã. Plãcile de

bazã actuale vin cu placã de reøea încorporatã.

2.3. Structura ši funcøiile memoriei interne

Memoria internã este un depozit de informaøii codificate în

binar ši este caracterizatã de capacitatea acestui depozit; cu cât

capacitatea memoriei interne este mai mare, cu atât permite


34

folosirea unui software mai performant; memoria internã este de tip

RAM (Random Access Memory) – adicã memoria în care se poate

scrie ši din care se poate citi; memoria de tip ROM (Read Only

Memory) este memoria din care se poate citi,

dar nu se poate scrie.

Calculatorul folosešte sistemul de nu-

meraøie binar, adicã orice caracter introdus de

la tastaturã este codificat în memoria calculatorului sub formã de

cifre binare (0, 1) care se numesc biøi. Bit-ul (BInary digiT), cifra 0

sau 1, reprezintã atomul informaøiei, adicã nivelul de la care aceasta

nu se mai poate descompune. Biøii se grupeazã câte opt ši formeazã

un byte sau octet ši reprezintã unitatea de mãsurã a informaøiei. Aša

cum în sistemul internaøional de mãsuri metrul este unitatea care

mãsoarã lungimea sau kilogramul este unitatea de mãsurã pentru

masã, informaøia se mãsoarã în bytes.

Multiplii byte-ului sunt:

1 KB (kilobyte) = 1024 B

1 MB (megabyte) = 1024 KB = 10242 B

1 GB (gigabyte) = 1024 MB = 10242 KB = 10243 B

1 TB (terabyte) = 1024 GB = 10242 MB = 10243 KB = 10244 B

2.3.1. Reprezentarea datelor în memorie

Reprezentarea datelor în memorie se face la nivel de byte

(octet/8 biøi), cuvânt de memorie (2 bytes/16 biøi), dublu cuvânt (4

bytes/32 biøi), cvadruplu cuvânt (8 bytes/64 biøi) š.a.m.d. Sistemul de


231

reøeaua Web. Folosindu-se aceastã metodã, textele sau imaginile

evidenøiate într-un document reprezintã trimiteri la alte documente

care conøin informaøii suplimentare; Hypermedia reprezintã o

extindere a metodei hypertext, prin care trimiterile sunt extinse ši la

alte medii cum sunt sunetele ši imaginile video; URL (Uniform

Resource Locator) reprezintã adresa unei locaøii cu informaøii din

reøeaua Internet.

Aceasta este formatã din trei pãrøi: numele protocolului care

precizeazã tipul resursei Internet, numele gazdei care prezintã numele

calculatorului pe care este stocatã informaøia ši calea fišierului ce

precizeazã numele fišierului în care se gãsešte informaøia ši calea de

cataloage pânã la catalogul în care se aflã fišierul.

Browser-ul este un program cu ajutorul cãruia se poate

naviga prin Web; afišeazã documente plasate pe diferite calculatoare

conectate prin Internet la reøeaua World Wide Web. Browser-ul este

format dintr-un set de programe care permit manevrarea infor-

maøiilor bazate pe text ši elemente de graficã ši rularea unor pro-

grame pe care documentele le pot include (applet-uri, scripturi).

Fiecare browser are o casetã de text unde utilizatorul introduce

adresa documentului dorit. Atunci când utilizatorul nu cunoašte

adresa exactã de identificare a documentului (URL-ul), acesta poate

introduce un text semnificativ pe care documentul ar trebui sã îl

conøinã. Browser-ul transmite acest text unor aplicaøii speciale

existente în Web, programe numite motoare de cãutare. Acestea

cautã în muløimea de documente existente respectivul text, oferind

apoi ca rezultat o listã de adrese ale unor documente care conøin


230

unui singur calculator, tuturor calculatoarelor din reøea (difuzare) sau

unui subset de calculatoare (trimitere multiplã). Modul acesta de

transmitere este caracteristic reøelelor LAN (Local Area Network –

sunt în general reøele private situate într-o singurã camerã, în aceeaši

clãdire sau la o distanøã micã, de câøiva km).

Reøelele punct la punct dispun de multe conexiuni între

perechi de calculatoare individuale. Pentru a ajunge de la calcu-

latorul sursã la calculatorul destinaøie, un pachet trebuie sã treacã

prin unul sau mai multe calculatoare intermediare.

Reøelele MAN (Metropolitan Area Network) sunt o extensie a

reøelelor LAN ši folosesc tehnologii similare cu cele ale reøelelor LAN.

Reøelele WAN (World Area Network) sunt acele reøele care

acoperã o arie geograficã întinsã (o øarã sau chiar un continent).

Calculatoarele se numesc gazde (host) ši sunt conectate între ele prin

intermediul unei subreøele de comunicaøie.

4.6. Utilizarea reøelei Web

WWW este o colecøie de milioane de documente cu diferite

informaøii care sunt pãstrate pe calculatoare rãspândite în întreaga

lume. WWW este doar una dintre numeroasele aplicaøii de Internet, cu

o interfaøã de utilizator (GUI) foarte atrãgãtoare din punct de vedere

grafic, practicã ši simplu de folosit, inventatã de Tim Berners-Lee.

Pagina Web reprezintã un document Web; Site-ul Web este o

colecøie de pagini Web, care aparøin aceleiaši instituøii sau persoane;

Pagina sursã (Home Page) este pagina principalã dintr-un site Web;

Hypertext-ul este metoda folositã pentru a organiza informaøia în


35

numeraøie binar are urmãtoarele caracteristici: baza sistemului de

numeraøie este 2, iar alfabetul este format din simbolurile 0 ši 1.

Iatã douã exemple pentru scrierea numerelor în baza 2,

respectiv reprezentarea lor în baza 10:

Ex: 111 (2) = 21⋅ 2 + 112⋅ + 1

02⋅ = 7(10)

001 (2) = 02

2⋅ + 012⋅ + 1

02⋅ = 1(10)

Operaøii cu numere binare:

Adunare: Scãdere: Înmuløire:

0 + 0 = 0 0 – 0 = 0 0 x 0 = 0

1 + 0 = 1 1 – 0 = 1 1 x 0 = 0

0 + 1 = 1 1 – 1 = 0 0 x 1 = 1

1 + 1 = 10 10 – 1 = 1 1 x 1 = 1

Deci, un bit poate reprezenta 2 stãri: 0 ši 1. Înseamnã cã,

într-un octet sunt posibile 28 combinaøii. Cum am ajuns la aceastã

concluzie? Trei biøi se pot combina în 8 formaøii (23), astfel:

0 0 0 1 0 0

0 0 1 1 0 1

0 1 0 1 1 0

0 1 1 1 1 1

Opt biøi vor permite 28 = 256 combinaøii.

Pentru a face posibilã reprezentarea logicã a oricãrui caracter,

octetul se considerã împãrøit în douã pãrøi:

- partea numericã – aratã poziøia caracterului respectiv într-o

numerotare de la 0 la 9

- partea de zonã – aratã ce fel de caracter este: literã, cifrã,

caracter special.


36

Octet

partea de zonã partea numericã

Primii doi biøi iau urmãtoarele valori: pentru litere mari ši

cifre – 11, pentru litere mici – 10, pentru caractere speciale 01;

urmãtorii 2 biøi iau urmãtoarele valori: pentru cifre 11, pentru litere

mari de la A la I: 00, pentru litere mari de la J la R: 01, pentru litere

mari de la S la Z: 10.

Alfabetul se considerã poziøionat într-o matrice:

1 2 3 4 5 6 7 8 9

A B C D E F G H I

J K L M N O P Q R

S T U V W X Y Z

Iatã cum se codificã litera d:

Primii 2 biøi vor fi 10 pentru cã avem literã micã, urmãtorii

doi vor fi 00 pentru cã litera este cuprinsã între A ši I, urmãtorii patru

vor fi 0100, pentru cã am scris cifra 4 corespunzãtoare literei d în

binar. Deci, litera d va fi reprezentatã astfel: 1 0 0 0 0 1 0 0.


229

d) dupã distanøã (reøele locale – LAN, metropolitane – MAN, de arie

întinsã – WAN ši Internet-ul);

e) dupã modul de realizare a legãturilor între nodurile reøelei (reøele

cu comutare de circuite ši reøele cu comutare de pachete).

Reøea LAN de tip magistralã (bus) – este cea mai simplã ši

utilizatã metodã de conectare a

calculatoarelor în reøea. Toate

calculatoarele au drepturi egale

în reøea. Cea mai cunoscutã

topologie de tip magistralã este Ethernet-ul.

Reøea LAN de tip stea (star) – în

acest tip de reøea toate calculatoarele

sunt conectate la un nod central (hub –

Host Unit Broadcast). Comunicarea

între calculatoare se face prin hub.

Reøea LAN de tip inel (ring) –

toate calculatoarele sunt legate între ele douã câte douã, ultimul

calculator fiind legat de primul. (Cea mai cunoscutã topologie de tip

inel este Token Ring de la IBM). Fiecare calculator primešte

datele de la predecesorul sãu, le verificã ši le

transmite amplificat cãtre calculatorul

urmãtor.

Reøelele cu difuzare sunt cele

care au un singur nod de comunicaøie ce

poate fi accesat de toate calculatoarele

din reøea. Mesajul (pachetul) poate fi adresat


228

4.5. Reøele de calculatoare

O reøea de calculatoare (computer network) reprezintã un

ansamblu de calculatoare interconectate între ele prin intermediul

unor medii de comunica-

øie, asigurându-se astfel

utilizarea în comun de

cãtre numãr mare de utili-

zatori a resurselor fizice

(hardware), logice (soft-

ware ši aplicaøii de bazã) ši

informaøionale (baze de

date) de care dispune ansamblul de calculatoare conectate.

Metodele de conectare sunt diverse, începând cu diverse

cabluri metalice ši de fibrã de sticlã, cabluri submarine ši terminând

cu legãturi prin radio. Foarte rãspânditã este metoda Ethernet,

termen care se referã la natura fizicã a cablului folosit ši la tensiunile

electrice ale semnalului. Dacã drept mediu fizic sunt utilizate undele

radio, atunci reøeaua se numešte reøea fãrã fir (wireless).

În funcøie de criteriul de clasificare, existã mai multe tipuri de

reøele de calculatoare:

a) dupã tehnologia de transmisie (reøele punct la punct ši reøele cu

difuzare);

b) dupã topologie (reøele de tip magistralã – bus, de tip stea – star,

de tip inel – ring ši reøele combinate);

c) dupã tipul sistemului de operare (reøele peer-to-peer ši reøele

bazate pe server);


37

2.4. Tipuri de microprocesoare

Microprocesorul (se mai numešte procesor sau chip) se

monteazã pe placa de bazã a calculatorului prin intermediul unor

picioruše numite pini. Este format din circuite electronice cu ajutorul

cãrora se pot interpreta ši executa instrucøiunile.

Acestea sunt širuri de cifre binare. Codul folosit

se numešte cod-mašinã, iar setul de instrucøiuni

pe care microprocesorul le înøelege ši le poate

executa formeazã limbajul-mašinã.

Existã la ora actualã trei familii mari de microprocesoare:

* Intel (cu sediul în Santa Clara, California) creat de firma cu acelaši

nume ši utilizat pentru construirea calculatoarelor IBM sau compa-

tibile IBM (International Business Machines), * Motorola, micro-

procesor pe baza cãruia Apple Computer (principala firmã rivalã a

celor de la IBM, cu sediul în Cupertino, California, înfiinøatã în anul

1977) a construit calculatorul Macintosh ši l-a lansat în anul 1984, la

trei ani de la lansarea calculatorului IBM ši * AMD K al firmei AMD

(Advanced Micro Devices) cu microprocesorul K, Duron sau Athlon.

AMD; are sediul în localitatea Sunnyvale, California ši, în anul 1999,

era a cincea firmã producãtoare de cipuri din Statele Unite ale

Americii.

Pe piaøã existã calculatoarele compatibile IBM (se mai

numesc ši clone IBM), calculatoare care au (teoretic) aceleaši

performanøe cu cele originale, dar un preø mai mic. Primul IBM a fost

creat în anul 1981 cu un microprocesor Intel 8080; de atunci


38

microprocesoarele au evoluat rapid, apãrând: Intel 286, Intel 386,

Intel 486, Pentium, Pentium II, Pentium III, Pentium IV š.a.

Cele douã tipuri de microprocesoare (Intel ši Motorola) nu

sunt compatibile între ele, adicã nu recunosc acelaši set de

instrucøiuni. Un program scris pentru microprocesorul Intel nu va fi

înøeles de un microprocesor Motorola ši invers, dar în cadrul

aceleiaši familii, microprocesoarele sunt compatibile între ele.

2.4.1. Caracteristicile microprocesoarelor

• frecvenøa de lucru – este frecvenøa de tact a ceasului; el este cel

care stabilešte frecvenøa impulsurilor pentru circuitele electronice

ale calculatorului, impulsuri prin care li se comandã acestor

circuite sã execute operaøii. Se mãsoarã în MHz (megaherøi),

adicã milioane de impulsuri pe secundã. Dacã, de exemplu, un

microprocesor are frecvenøa de 233 MHz, aceasta înseamnã cã

ceasul lui genereazã un semnal cu 233 de milioane de impulsuri

pe secundã. Cu cât aceastã frecvenøã este mai mare, cu atât

microprocesorul este mai performant, deoarece frecvenøa este

direct proporøionalã cu viteza cu care microprocesorul executã o

instrucøiune, deci cu viteza de lucru a calculatorului;

• cuvânt – reprezintã numãrul de biøi întotdeauna multiplu de

octeøi care pot fi prelucraøi la un moment dat de cãtre

microprocesor (8, 16, 32, 64, 128, 256 biøi). Cu cât cuvântul are

mai muløi biøi, cu atât viteza de lucru a microprocesorului este

mai mare ši calculatorul mai performant;


227

director al World Wide Web Consortium (W3C) din cadrul The

Massachusetts Institute of Technology din Boston. Use Net este un

protocol ce poate fi folosit pentru cuplarea la grupurile de discuøii,

pentru a colabora cu aløi colaboratori conectaøi la Internet. File Transfer

Protocol permite transferarea de fišiere de pe un calculator-gazdã pe

altul. Internet Relay Chat (IRC) poate fi folosit pentru a purta conversaøii

în direct, conferinøe video ši audio. Pošta electronicã (e-mail) este un

serviciu pentru primirea/transmiterea mesajelor.

4.4. Protocoale folosite pe Internet

Pentru a lucra în Web sunt folosite mai multe protocoale:

Internet Protocol (IP) este cel mai simplu protocol de comunicare

între calculatoare. Transmission Control Protocol (TCP) este mai

performant decât Internet Protocol, deoarece asigurã corectarea

erorilor de transmisie. Cele douã protocoale prezentate mai sus sunt

folosite de regulã împreunã, ši sunt menøionate mereu sub forma

TCP/IP. File Transfer Protocol (FTP) definešte modul în care este

transferat un fišier generic dintr-un calculator în altul. Fišierul poate fi

de forma unui document, program, o imagine etc. HyperText Markup

Language (HTML) definešte o metodã de adãugare a atributelor de

formatare în fišierele de text, pentru a fi vizualizate. Fišierele de text

sunt citite ca nište titluri, paragrafe centrate ši imagini înglobate. Hyper

Text Transfer Protocol (HTTP) definešte modul în care calculatoarele

transmit fišierele HTML în ambele direcøii.


226

4.2. Motoare de cãutare

Motorul de cãutare este un server care acceseazã Internet-ul

în mod automat ši stocheazã titlul, cuvintele cheie ši conøinutul

paginilor ce compun site-urile într-o bazã de date. În momentul în

care un utilizator cautã într-un motor de cãutare dupã o anumitã

frazã sau cuvânt, motorul de cãutare se va uita în aceastã bazã de

date ši, în funcøie de anumite criterii de prioritate, va crea o listã de

rezultate pe care o va afiša sub formã de rezultat. Cele mai utilizate

motoare de cãutare sunt: Google, Yahoo, MSN, Altavista.

4.3. Facilitãøi ši servicii asigurate de Internet

World Wide Web (WWW – W3) sau pe scurt

Web, este o uriašã colecøie de documente care

conøin informaøii ce sunt

pãstrate pe calculatoare

rãspândite în toatã lumea.

În Elveøia, la The European Organization

for Nuclear Research (CERN), fizicianul

Tim Berners-Lee (foto stânga sus) a creat primul server web, browser

hypermedia ši editor web pe calculatorul NeXT. Actualmente, el este


39

• viteza de lucru a microprocesorului – este determinatã de

elementele enumerate mai sus ši aratã cât de repede micro-

procesorul poate executa o instrucøiune. Viteza se mãsoarã în

milioane de instrucøiuni pe secundã (MIPS). Un calculator

performant are o vitezã de execuøie mai mare de 2 MIPS.

2.5. Pornirea/oprirea calculatorului

Pornirea calculatorului se face cu ajutorul butonului Start de

la unitatea centralã. Oprirea calculatorului se face din meniul Start ši

se alege opøiunea Shut down the computer.

2.6. Programe utilitare

Programele utilitare asigurã: comprimarea/decomprimarea

datelor, depistarea virušilor ši devirusarea, testarea echipamentului ši

diagnosticarea defecøiunilor, comunicarea prin modem pe linie

telefonicã etc.

2.6.1. Programe de arhivare/dezarhivare

A arhiva sau a comprima informaøii înseamnã a înregistra

aceleaši informaøii pe o suprafaøã mai micã de suport de memorie

externã - Floppy-disk (A:) sau Hard-disk (C:). Atunci când nu folosiøi

fišiere sau programe prea des, acestea pot fi arhivate pentru a nu

ocupa mult spaøiu pe disc.


40

Fišierul arhivat poate fi

dezarhivat cu ajutorul progra-

melor de dezarhivare. Progra-

mele de arhivare/dezarhivare

cele mai utilizate sunt:

WinZip, WinRar, WinAce.

Programul WinZip (de exem-

plu) conøine urmãtoarele me-

niuri: New – creeazã o arhivã nouã; Open – deschide o arhivã de pe

disc; Add – adaugã fišiere la lista deschisã; Extract – extrage fišierele

din arhivã; View – vizualizeazã fišierul selectat.

2.7. Viruši. Programe antivirus

Pânã nu de mult, crearea unui virus cerea serioase cunoštinøe

de programare. Astãzi, aproape oricine are oarecare cunoštinøe

despre programarea pe calculator poate crea un virus. Atenøie însã,

virušii sunt creaøi în scopul distrugerii calculatoarelor. Prin natura sa,

un virus se va replica mult timp înainte de a se activa, ceea ce îi

oferã mult timp de rãspândire.

Ce este virusul? Este un program care conøine: un mecanism

de contaminare prin care se "îmbolnãvešte" calculatorul gazdã, un

mecanism de declanšare prin care virusul începe sã distrugã, un

mecanism de distrugere care reprezintã scopul pentru care a fost

creat virusul ši un mecanism prin care virusul se autoidentificã.

Obiectivul virusului este (oricum) distrugerea informaøiilor de pe un

calculator sau de pe o reøea de calculatoare.


225

organizaøii denumitã pe atunci United States Defense Communications

Agency care a devenit mai târziu Defense Information Systems Agency.

În anul 1983, ARPAnet asigura conectarea a 500 de centre. În anul

1990, ARPAnet se desfiinøează datoritã apariøiei altor reøele performante.

În februarie 1993, NCSA (National Center for Superconducting

Applications) a anunøat prima versiune a programului Mosaic, un

browser pentru mašinile UNIX rulând în sistemul X-Windows care

folosea mediul Windows (pictograme, meniuri etc.). În plus, Mosaic a

putut îngloba imaginile color direct în paginile cu text, asigurând ši

posibilitãøi de folosire a sunetului, mišcãrii, animaøiei etc. În 1994,

Mosaic avea deja peste 1 milion de utilizatori în întreaga lume.

Intranet-ul este o reøea particularã cu aceleaši principii de

funcøionare ca ši Internetul, dar cu acces restrâns - de exemplu, intranet-

ul sau intranet-urile unei firme particulare.

Extranet-ul este un intranet particular al unei firme, la care însã

au acces (parøial) ši anumite persoane sau grupe externe, din alte firme,

ca de exemplu, de la firme furnizoare sau firme-cliente.

Dezvoltarea reøelei Internet a fost spectaculoasã, astfel cã, în

1985, erau conectate aproximativ 2.000 de calculatoare, iar în ziua de

azi, în lume, sunt peste 700 de milioane. În prezent, orice posesor al

unui calculator conectat la o linie telefonicã poate avea acces la Internet.

Pentru conectarea la Internet, trebuie îndeplinite urmãtoarele condiøii

minimale: un PC dotat cu Windows 95 sau unul mai performant dotat cu

un modem, o linie telefonicã ši un abonament la un furnizor de servicii

Internet independent sau un serviciu comercial online.


224

Capitolul IV

Internet

4.1. Istoria Internet-ului

Internet-ul este o giganticã reøea de calculatoare (reøea de reøele

de calculatoare) la care se poate conecta orice utilizator care posedã o

legãturã la aceasta. A apãrut în anul 1969, când, în SUA, Ministerul

Apãrãrii a creat Agenøia pentru Proiecte de Cercetare Avansatã (ARPA),

având ca obiectiv dezvoltarea unei reøele de comunicaøii care sã poatã

asigura transmiterea mesajelor chiar ši în cazul distrugerii sale parøiale

într-un bombardament nuclear. Substantivul comun internet desem-

neazã în marea majoritate a cazurilor aceeaši reøea, însã vãzutã ca un

mediu de comunicare în masã, împreunã cu informaøia ši serviciile care

sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei reøele. Topologia

ARPAnet consta în legãturi între mašinile din patru instituøii academice

(Institutul de Cercetãri Stanford, Universitatea Utah, Universitatea Califor-

nia din Los Angeles ši Universitatea California din Santa Barbara).

În anul 1972, ARPAnet avea aproximativ 40 de gazde (ceva mai

puøin decât o reøea localã). Este anul în care Tomlinson a creat pošta

electronicã (e-mail). În anul 1973, ARPAnet propune protocolul TCP/IP

(Transmission Control Protocol/Internet Protocol). În anul 1975 era deja

o reøea complet funcţionalã, iar controlul ARPAnet a fost încredinøat unei


41

Legea interzice aceste acøiuni, care sunt considerate infracøiuni.

Virušii se ascund în fišierele executabile ši în memoria internã. Ei pot fi

în programul care încarcã sistemul de operare din sectorul de boot al

discului, în fišierele sistemului de operare, în fišierele executabile, în

memoria video etc. De asemenea, vã puteøi contamina calculatorul

copiind fišiere pe o dischetã de pe un calculator virusat, dupã care vã

copiaøi acele fišiere pe calculatorul dumneavoastrã. Sau dacã existã o

reøea de calculatoare care are virusat un calculator - se pot infecta ši

celelalte. Virušii se pot multiplica; dacã nu sunt depistaøi la timp, pot

infecta foarte multe fišiere. Cei care nu se multiplicã (worms) se

infiltreazã în sistem ši provoacã distrugeri lente. În faza a doua, virusul

declanšeazã atacul ši, dacã are îndeplinite anumite condiøii, declan-

šeazã distrugerea. Aceste condiøii pot fi: o anumitã datã calendaristicã

sau orã, un anumit numãr de taste apãsate, un anumit interval de timp

scurs de la pornirea calculatorului š.a.m.d.

Un calculator virusat se trateazã cu un program antivirus, la ora

actualã existând nenumãrate programe de acest gen. Iatã câteva dintre

ele: NAV (Norton AntiVirus), F-Prot, BitDefender, Panda AntiVirus,

Kaspersky, NOD 32 etc. Programele antivirus au o listã a virušilor pe

care îi pot dezactiva. Este foarte important sã aveøi instalat pe calculator

un program antivirus. De asemenea, când vã copiaøi fišiere de pe

dischetã sau de pe CD-ROM pe calculator acestea trebuie înainte

scanate cu programul antivirus pe care-l aveøi instalat. Programul

antivirus trebuie actualizat (update), din când în când, de pe Internet!

Prin acest update vã copiaøi de fapt o listã cu ultimii viruši care pot fi

dezactivaøi de programul antivirus.


42

2.8. Elemente de interfaøã la SO Windows XP

2.8.1. Fereastra Windows

Windows este un produs software cu urmãtoarele carac-

teristici de bazã: este un sistem de operare, are interfaøã graficã ši

este un sistem mul-

titasking, adicã el

poate rula mai multe

programe la un mo-

ment dat. Fiecare pro-

gram sau aplicaøie

Windows lucreazã

într-un spaøiu propriu,

numit fereastrã. Când porniøi cal-

culatorul, sistemul de operare instalat

pe acesta se încarcã pe hard disc, iar pe

ecran apare interfaøa (Desktop) siste-

mului de operare, care nu este altceva

decât modul în care calculatorul

dialogheazã cu utilizatorul.

Interfaøa este formatã din:

pictograme (icons) în partea stângã a

ecranului (dar puteøi sã le ašezaøi

oriunde pe interfaøã), pictograme care

nu sunt altceva decât Shortcut-uri

(scurtãturi) ale programelor sau aplicaøii ale sistemului, pe care le


223

7. Creaøi o interogare în care condiøia sã fie “angajaøii cu un salariu

peste 890". Numele interogãrii sã fie query_angajati.

8. Pe baza tabelului tabela_angajat generaøi un raport tip coloanã

sub numele raport_angajat.


222

tabel_carte Cod_carte Titlu_carte Editura Nume_autor 1 Limba românã Humanitas 1 2 Informaticã Albastrã 1 3 Chimie Tehnicã 2 4 Aritmeticã Albastrã 2 5 Geografie Ares 1 6 Economie Libra 1

☺

1. Creaøi o bazã de date în directorul My Documents.

2. Creaøi un tabel care sã conøinã urmãtoarele câmpuri:

Angajat_ID – tip AutoNumber;

Nume_Angajat - tip Text, de lungime 20 caractere;

Salariu – tip Number, de lungime Long Integer;

Data_Angajãrii – tip Date/Time;

Permis_Auto – tip Yes/No.

3. Atribuiøi cheia primarã câmpului Angajat_ID.

4. Salvaøi tabelul sub numele de tabela_angajat.

5. Creaøi un formular al tabelului tabela_angajat în modul de

formatare automatã tip coloanã. Numele formularului sã fie este

formular_angajat.

6. Sã se întroducã în tabel urmãtoarele cinci articole.

Angajat_ID Nume_Angajat Salariu Data_Angajãrii Permis_Auto1 Popescu Ion 560 21 mai 2005 Da 2 Muresan Ilie 945 14 mai 2001 Da 3 Cupcea Radu 1110 10 iunie 1999 Nu 4 Rusu Traian 768 18 ianuarie 2001 Nu 5 Pop Ioana 890 16 august Da


43

puteøi deschide efectuând clic de douã ori cu mouse-ul pe ele; bara

de aplicaøii (Taskbar) care se gãsešte, de regulã, în partea de jos a

ecranului, conøine meniul Start în stânga barei ši ora sistemului în

dreapta barei.

Pictogramele pot sau nu pot exista pe interfaøã. De ce sunt

necesare aceste pictograme? Pentru cã vã oferã posibilitatea de a

deschide programul/aplicaøia mai repede decât dacã aøi deschide

meniul Start ši aøi cãuta cu ajutorul acestuia programul dorit.

În meniul Start gãsiøi: Turn off

este comanda pentru închiderea cal-

culatorului; pentru repornire comanda

este Restart; opøiunea Log off – pentru

schimbarea contului utilizatorului cu-

rent; opøiunea Run - pentru deschiderea unui program sau a unei

aplicaøii dupã ce aøi scris o linie de comandã (de exemplu:

C:\NC.exe); opøiunea Help and Support – este o bibliotecã elec-

tronicã care se regãsešte în fiecare program (adaptatã, evident,

programului respectiv!) ši care vã oferã informaøii despre acel

program (este în limba englezã); opøiunea Search. În cazul în care aøi

“pierdut” un director sau un fišier, ca sã-l recuperaøi parcurgeøi pašii

urmãtori: Start, Search, Files or Folders. În caseta de dialog care

apare, în dreptul butonului pe care scrie Named, se scrie numele

directorului sau fišierului pierdut, dupã care se executã clic pe

butonul Find Now. Calculatorul va începe cãutarea pe disc; la un

moment dat, o sã aparã directorul sau fišierul pierdut, cu specificaøia

locului în care se gãsešte. Dacã doriøi sã gãsiøi toate fišierele Word,


44

de exemplu, tastaøi la Named sintaxa *.doc. În fereastra din dreapta a

programului Windows Explorer, sub bara cu instrumente, observaøi

cã sunt afišate anumite date despre directoare ši fišiere, adicã: Name

(numele acestora), Size (mãrimea în bytes sau multiplii acestuia),

Modified (data la care au fost create sau data la care s-a fãcut ultima

modificare). Dacã nu vã apar aceste opøiuni, executaøi clic dreapta

cu mouse-ul ši

alegeøi de la View

una din cele patru

opøiuni: Large icons

(apar directoarele

sau fišierele sub

formã de pictogra-

me), Small icons

(apar directoarele

sau fišierele sub

formã de pictograme mai mici), List (apar directoarele sau fišierele sub

formã de listã) ši Details (apar directoarele sau fišierele cu detaliile

pe care le-am menøionat mai sus). Este recomandabil sã lucraøi cu

opøiunea Details. În Control Panel gãsiøi opøiuni pe care le puteøi

deschide ši puteøi modifica nište parametri, de exemplu:

Add/Remove Programs – pentru adãugarea sau štergerea de

programe), în Printers and Faxes vedeøi dacã existã imprimante/fax-

uri instalate pe calculator; de aici puteøi ši instala o imprimantã sau

un fax, iar în Taskbar puteøi adãuga sau šterge opøiunile din meniul

Start; opøiunea Documents – vã deschide o listã cu ultimele fišiere la


221

☺

1. Creaøi un tabel cu urmãtoarele câmpuri:

Autor_ID – Number, Long Integer;

Nume_autor – Text, 20 de caractere.

2. Atribuiøi atributul de cheie primarã câmpului Autor_ID.

3. Salvaøi tabelul sub numele de tabela_autor.

4. Creaøi un tabel care sã aibã urmãtoarea structurã:

Cod_carte – AutoNumber;

Titlu_carte – Text, 50 de caractere;

Editura – Text, 40 caractere;

Nume_autor – Number, Long Integer.

5. Stabiliøi atributul de cheie primarã câmpului Cod_carte.

6. Salvaøi tabelul sub numele de tabel_carte.

7. Generaøi o relaøie de tipul "de la unu la mai muløi" între tabelele

tabela_autor ši tabel_carte, folosind câmpul Autor_ID.

8. Stabiliøi forøarea integritãøii relaøionale a relaøiei.

9. Generaøi urmãtoarele douã articole în tabelul tabela_autor ši

urmãtoarele šase articole în tabelul tabel_carte.

tabel_autor AutorID NumeAutor 1 Ionescu Maria 2 Murešan Vasile


220

Nr_crt – numeric, întreg

Nume – text, 10

Prenume – text, 10

Oraš – text, 15

Vârsta – numeric, întreg

Salariu – numeric, întreg

Se cere:

1. Sã se introducã 10 înregistrãri cu diferite persoane din oraše

distincte

2. Sã se realizeze rapoarte prin intermediul cãrora sã se afišeze:

a) R1 – numele ši prenumele salariaøilor

b) R2 – numele, prenumele ši salariul angajaøilor

c) R3 – numãrul de ordine, numele, prenumele ši orašul de prove-

nienøã al salariaøilor

d) R4 – numele, prenumele salariaøilor ši totalul lor

e) R5 – media de vârstã a salariaøilor

f) R6 – totalul salariilor acordate

g) R7 – cel mai mare salariu acordat

h) R8 – cel mai mic salariu acordat

i) R9 – media salariilor

3. Sã se utilizeze ambele moduri de lucru Design View ši Wizard

4. Sã se realizeze un raport cu numele R10 care sã aibã in com-

ponenøã un subraport

5. Sã se observe asemãnãrile dintre subraport ši subformular.


45

care aøi lucrat sau le-aøi deschis ši vã oferã posibilitatea sã le accesaøi

de aici executând clic pe unul din ele, fãrã a mai deschide progra-

mul respectiv; atunci când lista este prea mare, puteøi face curat

alegând: Start, Control Panel, Taskbar & Start Menu, Clear (fišierele

nu dispar însã de pe disc!); opøiunea All Programs – vã deschide o

listã cu programe sau aplicaøii pe care le puteøi activa executând clic

cu mouse-ul pe una din ele (asta în cazul în care nu aveøi la

îndemânã pictograma programului respectiv pe interfaøã).

Cu ajutorul pictogramei My Computer de pe interfaøã gãsiøi

componentele sistemului dumneavoastrã de calcul, ši anume:

unitatea de dischete (A:), unitatea de hard disc (C:), unitatea sau

unitãøile de CD-ROM (D:

sau E:), unitatea de DVD-

ROM, Control Panel ši

Printers, pe care le puteøi

deschide prin metoda deja

cunoscutã.

Ca sã aflaøi cât

spaøiu mai aveøi liber pe

hard disc sau pe dischetã,

cu clic dreapta pe hard

disc (C:) sau pe 31/2 Floppy

(A:), din lista cu opøiuni

care vã apare, alegeøi

Properties.


46

În figura din pagina 45 vedeøi un exemplu în care capacitatea

hard disc-ului este de 18,6 GB, spaøiul ocupat pe disc este de 13,6

GB ši spaøiul liber rãmas pe hard, 4,92 GB.

Tot pe interfaøa sistemului de operare se aflã Recycle Bin

(cošul de gunoi sau containerul de reciclare al calculatorului), care

conøine fišierele šterse ši pe care le puteøi duce la loc, exact acolo de

unde le-aøi šters, oricând doriøi.

Atenøie! Dacã goliøi cošul de gunoi, nu mai puteøi recupera nimic.

Gândiøi-vã bine atunci când alegeøi opøiunea Empty Recycle Bin (golešte

cošul de gunoi) din meniul File al casetei de dialog Recycle Bin, dacã

doriøi sã faceøi acest lucru sau dacã mai doriøi sã recuperaøi ceva. Cu

opøiunea Restore din meniul File, dupã selectarea fišierelor, acestea se

recupereazã ši vor fi duse automat în locul de unde au fost šterse; orice


219

Den_firmã – denumirea firmei – text(20)

Adresã – adresa fimei – text(30)

Cod_fisc – codul fiscal al firmei – numeric(15)

Banca – banca cu care lucrează firma – text(20)

Cont – contul firmei – text(15)

2. Se consideră apoi tabela Facturã compusă din următoarele

câmpuri:

Nr_fact – numãr facturã – numeric – întreg

Data_fact – data factură – datã calendaristicã

Cod_firmã – codul firmei – numeric(4).

Se cere:

a) Crearea tabelelor Firmã, Facturã

b) Sã se defineascã cheile primare pentru cele două tabele (Cod_fisc,

respectiv Nr_fact)

c) Sã se creeze relaøia de tipul One-to-Many între cele două tabele

d) Sã se creeze cu ajutorul wizard-ului un formular cu numele

Firma_A corespunzãtor tabelei Firmã, de tip coloane ši stilul

standard

e) Sã se construiascã cu ajutorul wizard-ului subformularul cores-

punzãtor tabelei Facturã, de tip coloane ši folosind stilul standard

f) Sã se verifice legătura dintre tabele, proprietãøile Link Child Fields

ši Link Master Fields.

☺

1. Sã se creeze baza de date Salariaøi având în componenøã

câmpurile:


218

Adresã – text(25)

Oraš – text(15)

Judeø – text(2)

Sã se introducã 10 înregistrãri în tabela Date_elevi astfel încât sã se

respecte urmãtoarele cerinøe:

a) Sã existe elevi al cãror domiciliu sã nu fie Cluj-Napoca

b) Sã existe elevi de la ambele secøii IA şi ME

c) Sã existe elevi cu vârste mai mici de 14 ani

d) Sã se defineascã regulile de validare pentru câmpul Specializare

astfel încât sã fie permise doar valorile IA sau ME. Pentru câmpul Sex

valorile permise vor fi F sau M

Sã se creeze:

a) o listã cu numele elevilor din Cluj-Napoca, ordonaøi crescãtor

dupã vârstã

b) o listã cu numele elevilor bursieri din Cluj-Napoca

c) o listã cu numele elevilor de sex masculin care nu sunt bursieri

d) lista elevilor de la secøia ME

e) lista elevelor de la IA

f) lista elevilor ordonatã alfabetic dupã nume ši prenume

g) o listã cu numele elevilor bursieri

h) lista elevilor care nu au domiciliul în judeøul Cluj ši nu au bursã,

ordonaøi alfabetic dupã nume.

☺

1. Se consideră baza de date Firmã care are urmãtoarele câmpuri:

Cod_fiscal – numeric(4)


47

fišier din Recycle Bin ocupã loc pe hard. My Briefcase este containerul

servietã care vã adunã tot ce doriøi sã luaøi cu dumneavoastrã în voiaj, pe

calculatorul portabil.

Pachetul Microsoft Office Professional conøine patru mari

programe ši anume: Word – editor sau procesor de texte utilizat pentru

tehnoredactare; Excel – editor de foi de calcul (se mai numešte editor

tabelar) cu ajutorul cãruia puteøi gestiona bugete, trasa diagrame ši efectua

calcule; Access – program pentru crearea de baze de date (inventare,

clienøi, angajaøi etc.); Power Point – program de prezentare folosit în

marketing (oricând doriøi sã “vindeøi” o idee, vã puteøi face prezentarea cu

ajutorul acestui program).

2.8.2. Crearea unei scurtãturi (Shortcut)

De ce sunt utile scurtãturile? (Shortcut-urile). Pentru cã oferã

accesul la un anumit program mai simplu, direct de pe Desktop, fãrã

a mai fi necesarã cãutarea lui în lista din All Programs. Procedeul

este foarte simplu pentru crearea unei scurtãturi: meniul Start, All

programs, Microsoft Office, Microsoft Word, clic dreapta pe

Microsoft Word, clic pe opøiunea Send to, clic pe Desktop. Astfel,

v-aøi creat o scurtãturã pentru editorul de texte care pe care îl veøi

studia în capitolele urmãtoare ale acestei cãrøi.

2.9. Windows Explorer

Este un program care se folosešte pentru crearea de directoare

ši pentru gestionarea fišierelor ši directoarelor pe disc. Lansarea


48

acestui program se poate face în douã moduri simple: executând clic

de douã ori pe pictogramã (dacã ea existã pe interfaøã - Desktop) sau

acøionând meniul Start, Programs, Windows Explorer.

2.9.1. Fereastra Windows Explorer

Cele trei butoane din dreapta

sus a ferestrei programului sunt, în

ordine, de la stânga spre dreapta:

pentru minimizarea ferestrei, pentru

maximizarea ferestrei ši pentru închi-

derea programului (�, �, �).

2.9.2. Directorul (Folder)

Directorul este un dosar în care vã puteøi salva fišierele

lucrate. De ce într-un director? Ca sã aveøi ordine pe disc. Sã luãm

un mic exemplu: presupunem cã dumneavoastrã sunteøi bibliotecar;

vã creaøi un director pe care îl numiøi Biblioteca šcolii. În acest

director vã creaøi 12 subdirectoare cãrora le daøi numele fiecãrei luni

a anului: ianuarie, februarie š.a.m.d.; veøi salva fiecare fišier în care

aøi notat cãrøile intrate în luna respectivã în directorul Biblioteca

šcolii ši în subdirectorul lunii respective.

2.9.3. Fišierul (File)

Este o colecøie de informaøii identificatã printr-un nume.

Sistemul de operare Windows XP acceptã nume lungi de fišiere, care


217

11. Sã se completeze câmpul introdus cu informaøiile corespun-

zãtoare pentru fiecare elev.

☺

Sã se creeze un tabel cu numele Salarii, în baza de date Personal.

Tabelul va avea urmãtoarea structurã:

Cod_personal – Numeric, întreg

Data_plãøii – Datã calendaristicã

Suma_plãtitã – Currency

a) Completaøi tabelul cu 10 înregistrãri

b) Sã se stabileascã cheia primarã

c) Sã se creeze o relaøie de tip 1:n între tabelul Personal ši tabelul

Salarii. Sã se forøeze integritatea referenøialã

d) Salvaøi baza de date în directorul My Documents.

☺

Se considerã baza de date Elevi. Sã se creeze tabela Date_elevi cu

structura urmãtoare:

Matricola – text(3)

NP – text(30); nume şi prenume

AN – datã calendaristicã; data našterii

Specializarea – text(2); IA ši ME

BRS – da/nu; bursier

Sex – text(1)

Telefon – numãr(15)


216

Specializare – se va introduce IA sau ME – text – 2 caractere

Data_nasterii – data našterii – de tip datã calendaristicã

Adresa – adresa elevului – de tip text – 30 de caractere

Localitatea – localitatea de domiciliu – de tip text 20 de caractere

Bursier – bursier – da sau nu (Yes/No)

Media – media de admitere la liceu – de tip numeric, zecimal.

Salvaøi baza de date în directorul My Documents.

☺

Sã se creeze tabela Info_Elev cu câmpurile aferente.

2. Sã se stabileascã cheia primarã pentru tabelul Info_Elev

3. Câmpul de date Media sã permitã introducerea unor valori mai

mici sau egale cu 10. De asemenea, în cazul în care se introduc

valori mai mari de 10 sã se afišeze urmãtorul mesaj de eroare:

„Introduceøi valori mai mici decât 10!”

4. Pentru câmpul de date Specializare se va impune condiøia ca

specializarea sã fie numai IA sau ME

5. Sã se introducã câte 6 înregistrãri, 3 elevi de la IA ši 3 elevi de la ME

6. Sã se ordoneze baza de date crescãtor dupã câmpul Nume

7. Sã se ordoneze baza de date descrescãtor dupã câmpul Media

8. Sã se introducã un nou elev, Ionescu Mihai la secøia AM

9. Sã se šteargã elevul de pe poziøia a treia

10. Modificaøi structura bazei de date prin adãugarea unui nou câmp

Localitate – text (20), localitatea de unde provine elevul, dupã

câmpul adresã


49

pot avea pânã la 255 de caractere. Nu abuzaøi de acest lucru! Este

nefolositor ši inestetic. Extensia fišierului este formatã din trei

caractere ši vã aratã apartenenøa acestuia la o clasã de fišiere.

Tipuri de extensii de fišiere: .doc (fišier Word); .xls (fišier

Excel); .db (fišier Access); .jpeg, .tiff, .gif (fišiere imagine), .ppt sau

.pps (fišier PowerPoint).

2.9.4. Crearea unui director

Pašii pentru crearea unui director sunt: se alege unitatea de

disc, de exemplu (C:), File, New, Folder, se dã un nume directorului

ši se apasã tasta Enter.

2.9.5. Operaøii cu directoare, subdirectoare, fišiere

Operaøiile care se efecteazã cu directoare/fišiere sunt cele de

copiere (Copy), Mutare (Cut), redenumire (Rename) ši štergere

(Delete). Posibilitãøile oferite de Windows Explorer pentru lucrul cu

directoare sunt meniurile, butoanele din barele cu butoane ši

butonul din dreapta al mouse-ului.

2.9.5.1. Cu ajutorul meniurilor

În meniul Edit din bara cu meniuri existã urmãtoarele opøiuni:

Cut (a tãia/a muta), Copy (a copia), Paste (a lipi).

Opøiunea Cut taie directorul sau fišierul (dupã selectarea

acestuia - selectare care înseamnã executarea unui clic pe el -


50

devine albastru) dintr-un loc ši îl lipešte în altul, loc pe care Dvs. îl

specificaøi, însã în locul de unde l-aøi tãiat n-o sã-l mai aveøi.

Opøiunea Copy vã copiazã directorul (fišierul) dintr-un loc în

altul (dupã selectarea acestuia), cu menøiunea cã îl veøi gãsi ši acolo

de unde l-aøi copiat ši acolo unde l-aøi copiat.

În meniul File, dupã ce aøi selectat un director sau fišier, aveøi

opøiunile: Delete (Šterge) ši Rename (Redenumešte). Cu Delete

štergeøi directorul sau fišierul, lucru pe care-l puteøi face ši cu tasta

Delete din tastatura de editare, iar cu Rename puteøi da un alt nume

directorului sau fišierului.

2.9.5.2. Cu ajutorul mouse-ului

Selectaøi directorul sau fišierul pe care doriøi sã-l tãiaøi sau sã-l

copiaøi, executaøi clic pe butonul din dreapta al mouse-lui; observaøi

cã vã apar nište opøiuni; alegeøi Cut sau Copy, dupã care, directorul

sau fišierul respectiv cu care lucraøi poate fi lipit (Paste) unde doriøi.

Pentru štergere (Delete) sau redenumire (Rename), dupã

selectarea directorului sau fišierului, executaøi cu mouse-ul clic

dreapta, dupã care alegeøi opøiunile Delete sau Rename.

Observaøie: dacã doriøi sã copiaøi, sã tãiaøi sau sã štergeøi

toate directoarele sau fišierele, alegeøi din meniul Edit opøiunea

Select All (selectare totalã) sau folosiøi combinaøia de taste Ctrl + A,

dupã care folosiøi opøiunea doritã (Cut sau Copy) ši încheiaøi cu

Paste. Dacã doriøi sã selectaøi numai anumite directoare sau fišiere,

øineøi tasta Ctrl apãsatã ši executaøi clic pe respectivele directoare ši

fišiere sau dacã vreøi sã selectaøi un šir continuu, executaøi clic pe


215

Teste ši întrebãri pentru evaluarea cunoštinøelor

☺

Sã se creeze urmãtoarea bazã de date:

Cod_cl – Numeric, întreg

CNP – Numeric, întreg

Nume – Text(30)

Prenume – Text(30)

Adresa – Text(120)

Localitate – Text(30)

Cod_judeø – Text(2)

Telefon – Text(15)

Data našterii – Datã calendaristicã (Date/Time)

Salvaøi baza de date în directorul My Documents.

☺

Sã se creeze o bazã de date cu numele elevi_clasa_9. Salvaøi baza

de date în directorul Clasa_9. Structura tabelului sã fie urmãtoarea:

CNP – cod numeric personal – numeric întreg

Matricola – numãrul matricol – de tip text – 2 caractere

Nume – numele elevului – de tip text – 20 de caractere

Prenume – prenumele elevului – de tip text – 20 de caractere


214

Raportul creat aratã astfel:

3.4.13. Tipãrirea

Opøiunile ši comenzile pentru tipãrire sunt identice cu cele pe

care deja le-aøi parcurs în aceastã carte.


51

primul director/fišier, øineøi tasta Shift apãsatã ši executaøi clic pe

ultimul director/fišier.

Observaøie: operaøia Cut se mai poate face ši în urmãtorul mod:

cu butonul din stânga al mouse-ului apãsat, deplasaøi directorul sau

fišierul pânã când se suprapune pe cel în care doriøi sã-l mutaøi. Atenøie

însã, dacã nu aøi fãcut corect aceastã operaøie, s-ar putea sã nu mai

gãsiøi directorul ši o sã vã pierdeøi timpul cãutându-l. Folosiøi aceastã

modalitate numai dacã stãpâniøi bine lucrul cu mouse-ul.

2.10. Proprietãøile fišierelor

Ca sã aflaøi informaøii

despre anumite fišiere, execu-

taøi clic dreapta pe fišier ši

alegeøi din listã opøiunea Pro-

perties. O sã aflaøi: tipul fišie-

rului, cu ce program se des-

chide, mãrimea lui, data la care

a fost creat, modificat ši accesat

ši, nu în ultimul rând, atributul

fišierului (Read-only - doar pen-

tru citire sau Hidden - ascuns).

2.11. Formatarea dischetei

Discheta (Floppy-disk) este un suport extern pentru stocarea

informaøiilor. Dacã aøi creat documente importante pe calculator,


52

este recomandat sã vã faceøi copii de siguranøã pe dischete sau CD-

uri pe care le puteøi folosi în cazul în care nu mai puteøi deschide

acele fišiere pe hard. Discheta o mai puteøi folosi ši pentru copierea

informaøiilor de pe un calculator pe altul. Dischetele sunt de 3½

inch ši pot stoca 1,44 MB de informaøii. Înainte de utilizare, acestea

trebuie formatate, adicã trebuie pregãtite pentru lucru. Este bine sã

faceøi aceastã operaøie chiar dacã pe ele este scris “Formatted”.

Cum se face formatarea?

Introduceøi discheta în unitatea

de dischete cu eticheta în sus,

deschideøi Windows Explorer,

executaøi clic dreapta pe 3½

Floppy (A:) ši alegeøi Format din

lista de opøiuni care vã apare.

Dupã ce a apãrut caseta de dialog Format, executaøi clic pe

butonul Start din aceastã casetã.

Calculatorul va începe forma-

tarea. Rezultatele formatãrii o sã

aparã într-o casetã (Format

Results). Pasul urmãtor este clic

pe butonul Close. Acum, dis-

cheta este pregãtitã pentru lucru.

Important: prin formatare

se šterg toate informaøiile pe care

le conøine aceasta ši – atenøie! – ele nu mai pot fi recuperate.


213

Stilurile de scriere se aleg din cãsuøa:

Numele bazei de date se stabilešte astfel:


212

Datele din tabel pot fi sortate. Puteøi alege modul în care sã

fie sortate.

Modul în care vor fi afišate în paginã se stabilešte din cãsuøa

urmãtoare:


53

2.12. Instalarea/dezinstalarea unui program

Instalarea/dezinstalarea unui program se face din meniul Start

Settings, Control Panel, Add/Remove Programs.

2.13. Schimbarea opøiunilor mouse-ului

Existã oameni care sunt

stângaci, în sensul cã le este greu sã

utilizeze mouse-ul dacã acesta este

ašezat în partea dreaptã a calcula-

torului. Neajunsul se poate însã

remedia simplu ši ušor.

Deschideøi meniul Start,

Settings, Control Panel, executaøi clic

de douã ori pe pictograma Mouse ši,

din caseta de dialog care apare, alegeøi Left-handed dupã care, clic

pe OK. Se vor inversa funcøiile butoanelor.


54

2.14. Schimbarea datei ši orei calculatorului

În bara de task-uri, în dreapta jos, vã este afišatã ora

sistemului de calcul. Nu

întotdeauna ora coincide

cu cea realã ši trebuie sã o

actualizaøi.

Procedeul este sim-

plu: sau executaøi clic de

douã ori pe orã sau din

Control Panel alegeøi opøi-

unea Date/Time. Se va

deschide o casetã de dialog unde puteøi face corecturile necesare:

orã, datã (zi, lunã, an).

2.15. Personalizarea suprafeøei de lucru

(a Desktop-ului)

Pentru a efectua unele modificãri în aspectul interfeøei grafice

ši al unor elemente de funcøionare ale

monitorului se deschide opøiunea Display

din Control Panel. Opøiunea Background

cuprinde o listã cu imagini pentru suprafaøa

desktop-ului. Opøiunea Screen Saver con-

øine o listã de programe screen saver dis-

ponibile sau aša-numitele programe de pro-

tejare a ecranului atunci când o anumitã perioadã de timp (pe care o


211

Dupã ce aøi ales tabela ši atributele pentru care doriøi sã creaøi

raportul, treceøi la pasul urmãtor.

Puteøi sã vã grupaøi datele din tabelã sau din interogare în

funcøie de prioritate (Priority).


210

Trebuie sã completaøi câmpurile Field, Table, Sort, Criteria.

În exemplul nostru am creat o interogare dupã criteriul Numãr copii

ši condiøia sã afišeze persoanele care au mai mult de un copil (>1).

Tabelul care va rezulta în urma interogãrii este:

3.4.12. Crearea rapoartelor

Rapoartele se creeazã cu ajutorul butonului Reports din

partea stângã a ferestrei bazei de date, dupã care alegeøi opøiunea

Create report by using wizard.


55

puteøi seta) nu se lucreazã nimic la calculator, inclusiv o cât de micã

mišcare a mouse-ului.

Opøiunea Settings din Display poate modifica rezoluøia

desktop-ului, dimensiunea fontului ši a paletei de culori. Rezoluøia

ecranului reprezintã numãrul de pixeli

afišaøi pe ecran. Cu cât aceštia sunt mai

muløi, cu atât se pot vedea ši folosi mai

multe detalii. La modificarea rezoluøiei

ecranului, este nevoie fie de restartarea

sistemului de operare Windows, fie de

câteva secunde pentru aplicarea noilor

configurãri.

2.16. Accesorii de sistem

În sistemul de operare Windows XP,

urmând pašii: Start, Programs, Accessories

(Accesorii), vi se deschide o listã cu opøiuni,

unde, printre altele, gãsiøi urmãtoarele apli-

caøii: Calculator – este exact ca un calculator

de buzunar, în douã variante: Scientific

(štiinøificã) ši Standard (standard); Clock –

permite afišarea orei sistemului în douã

variante: clasicã ši numericã; Games – jocuri,

cu ajutorul cãrora vã puteøi destinde dupã o

mai lungã perioadã de lucru la calculator,

fãrã a abuza însã, deoarece dacã aøi depãšit un anumit numãr de


56

minute, n-o sã vã mai vinã cheful de a vã reîntoarce la lucrul pe

calculator; printre jocuri se numãrã: Solitaire (foarte bun pentru cã

vã ajutã sã mânuiøi mai bine mouse-ul), Hearts, FreeCell,

Minesweeper š.a.; Character Map – activând aceastã aplicaøie puteøi

sã folosiøi simboluri inexistente pe tastaturã ši pe care le puteøi insera

în diferite documente, executând clic de douã ori pe simbolul

respectiv (de exemplu: α, β).


209

Filter Excluding Selection (filtrare cu excluderea selecøiei)

realizeazã filtrarea datelor ex-

cluzând datele selectate.

Advanced Filter (filtra-

re complexã), aša cum se ši

intituleazã este un mod de fil-

trare foarte complex în funcøie

de mai multe criterii.

3.4.11. Interogarea bazelor de date

Interogãrile se realizeazã cu ajutorul butonului Queries din

partea stângã a ferestrei bazei de date. Alegeøi opøiunea Create

Query in Design View care vã ajutã sã creaøi interogarea.


208

În câmpul Find What introduceøi ce doriøi sã cãutaøi, în Look

in alegeøi coloana în care doriøi sã se realizeze cãutarea; la Search,

opøiunea All vã spune cã se va realiza cãutarea în toate înregistrãrile.

Aplicarea unui filtru asupra unei tabele se poate realiza din

meniul Records, Filter.

Filter by Form (filtrarea dupã formular) utilizeazã datele

curente din care puteøi alege ceea ce doriøi sã cãutaøi.

Filter By Selection (filtrare prin selectare) realizeazã o filtrare

a unei tabele în funcøie de înregistrãrile selectate.


57


☺ Întocmiøi o fišã a calculatorului vostru personal completând

urmãtoarele spaøii rãmase libere:

Calculatorul meu are un microprocesor de tip ................................

Microprocesorul este creat de firma .................................................

Unitatea centralã este dotatã cu o unitate de ........................ ši o

unitate de .......................

Monitorul este de .......................... inch ši are o rezoluøie de

...............................................

Monitorul este marca .................................

Ca sã ascult muzicã am nevoie de ............................................ ši

........................... sau .........................................

Discheta are o dimensiune de .......................... inch ši o capacitate

de .................. MB

Pentru a putea scrie pe CD-uri am nevoie de ..................................

de CD-uri

Hard-discul meu are o capacitate de ............................... GB

Sistemul de operare instalat pe calculator este .................................


58

Ca sã pot crea prezentãri, sã utilizez funcøii, sã tehnoredactez, sã

creez baze de date, trebuie sã instalez pe calculator pachetul de

programe..........................................................................................

☺ Încercuiøi rãspunsul corect:

1. Pe o dischetã se pot stoca:

a) 144 MB de informaøie

b) 14,4 MB de informaøie

c) 1,44 MB de informaøie

2. Un fišier se poate cãuta rapid utilizând:

a) My Computer

b) opøiunea Find din meniul Start

c) programul Microsoft Word

3. Selectarea contiguã a mai multor fišiere se realizeazã prin:

a) utilizarea opøiunii Select All din meniul Edit

b) selectarea primului fišier, menøinerea tastei Shift apãsatã ši

selectarea ultimului fišier dorit

c) clic pe fišier ši opøiunea Select All din meniul Edit

4. Selectarea necontiguã a unor fišiere se realizeazã prin:

a) selectarea opøiunii Select All din meniul Edit

b) selectarea fišierelor dorite utilizând tasta Ctrl apãsatã ši clic pe

fišierele respective

c) selectarea fišierelor dorite utilizând tasta Shift ši clic pe fišierele

respective

5. Schimbarea orei sistemului de calcul se poate face:

a) executând clic pe ora afišatã în dreapta barei de taskuri


207

- poziøionarea pe ultima înregistrare;

- adãugarea unei noi înregistrãri.

Pentru a adãuga ši modifica text în antetul sau subsolul unui

formular deschideøi butonul Design. O sã vã aparã o barã cu

instrumente cu ajutorul cãreia puteøi face o serie de modificãri în

formular.

3.4.10. Cãutarea ši filtrarea datelor

Opøiunea o cunoašteøi deja din capitolele precedente. Este

Find din meniul Edit.


206

Formularul va arãta astfel:

Butoanele din partea de jos a formularului se folosesc (în

ordine) pentru:

- poziøionarea pe prima înregistrare a tabelei;

- reîntoarcerea la înregistrarea anterioarã;

- trecerea la poziøia urmãtoare;


59

b) din Setting, Control Panel, Display

c) din meniul Start, opøiunea Program, System

6. Formatarea dischetei înseamnã:

a) vizualizarea informaøiilor existente pe dischetã

b) pregãtirea ei pentru a putea fi folositã

c) copierea informaøiilor de pe dischetã

☺ Încercuiøi litera corespunzãtoare rãspunsului corect:

1. Tastatura este un dispozitiv de:

a) intrare-iešire

b) intrare

c) iešire

2. Care dintre urmãtoarele componente este indispensabilã pentru

funcøionarea unui calculator?

a) joystick-ul

b) mouse-ul

c) microprocesorul

3. Care dintre urmãtoarele componente reprezintã o componentã

hardware?

a) ecranul

b) utilizatorul

c) Windows 95

4. Cursorul sare peste un anumit numãr de caractere spre dreapta

acøionând:

a) tasta End

b) tasta Tab


60

c) tasta Alt

5. Pentru a ieši dintr-un program se acøioneazã tasta:

a) Alt

b) Esc

c) Caps Lock

6. Care dintre memoriile de mai jos se folosešte numai pentru

citirea informaøiilor?

a) RAM

b) ROM

c) SROM

7. Combinaøia de taste Ctrl + End se utilizeazã pentru:

a) poziøionarea cursorului la sfâršitul unei pagini

b) închiderea documentului

c) poziøionarea cursorului la sfâršitul documentului

8. Pentru a se utiliza tastatura numericã:

a) se acøioneazã tasta Caps Lock

b) se acøioneazã tasta F4

c) se acøioneazã tasta NumLock

9. Pentru scrierea unei litere cu majusculã se utilizeazã:

a) tastele Ctrl + literã

b) tastele Alt + literã

c) tastele Shift + literã

10. Calculatoarele Macintosh folosesc un microprocesor:

a) Duron

b) Motorola

c) Celeron


205

(Available fields), dupã care clic pe butonul Next. Modul în care vor

fi afišate atributele se stabilesc din cãsuøa urmãtoare:

Stilul pe care doriøi sã-l conøinã formularul se stabilešte din

cãsuøa de dialog urmãtoare:

Ultimul pas pentru crearea formularului este sã introduceøi

numele pe care l-aøi stabilit pentru formular, dupã care clic pe

butonul Next.


204

Din cãsuøa de mai sus puteøi alege: tabela doritã din

Tables/Queries, câmpurile pe care doriøi sã le introduceøi în formular


61


1. Fišierele create în Paint au extensia:

a) .cmx

b) .jpeg

c).bmp

2. Fišierele create în Excel au extensia:

a) .doc

b) .xls

c) .dbf

3. Memoria ROM este acronimul de la:

a) Read Only Machine

b) Repeat Only Memory

c) Read Only Memory

4. 10 KB înseamnã:

a) 10 x 1034 B

b) 10 x 1024 B

c) 10 x 1044 B

5. Tasta Delete šterge textul:

a) de la stânga la dreapta din poziøia cursorului

b) de la dreapta la stânga din poziøia cursorului de sus în jos

c) de sus în jos

5. A/F Imprimanta este un dispozitiv de intrare-iešire

6. A/F Un bit este format din 8 bytes

7. A/F Tastele sãgeøi se utilizeazã pentru navigarea în text

8. A /F Tasta Backspace šterge caracterele de la stânga la dreapta

9. A/F Tasta Print este utilizatã pentru tipãrirea documentului


62

10. A/F Mouse-ul este un dispozitiv de intrare pe care îl pot folosi

numai dreptacii

11. A/F Unitatea centralã poate fi turn sau desktop

12. A/F Sistemul de operare Windows a fost creat de Bill Gates

13. A/F Hârtia A4 are dimensiunea de 210 x 297 mm

14. A/F Butonul Reset se utilizeazã pentru pornirea la rece a calcu-

latorului

☺

1. Enumeraøi cel puøin 2 tipuri de microprocesoare.

2. Explicaøi noøiunea de software.

3. Enumeraøi cel puøin 2 metode prin care puteøi deschide un

program.

……………………………………………………………

……………………………………………………………

4. Numiøi microprocesorul cu ajutorul cãruia firma IBM ši-a construit

calculatoarele.

5. Numiøi programul studiat pentru crearea de directoare.

6. Rezolvaøi urmãtoarea problemã: aveøi o dischetã de 1.44 MB. Câøi

KB de informaøie puteøi copia pe dischetã?

7. Enumeraøi pašii pentru crearea unui director.

☺ Efectuaøi urmãtoarele operaøii:

1. Creaøi pe hard un director cu numele vostru


203

3.4.8. Tipuri de relaøii

Existã mai multe tipuri de relaøii între tabele:

a) Relaøia one-to-one (unu la unu) este cea prin care fiecãrei

întergistrãri din tabelelul 1 îi corespunde o singurã înregistrare sau

nici una în tabelul 2;

b) Relaøia one-to-many (unu la mai muløi) este cea în care unei

înregistrãri din tabelul 1 îi corespund mai multe înregistrãri în tabelul 2;

c) Relaøia de tip many-to-many (mai muløi la mai muløi) este relaøia

prin care o înregistrare din tabelul 1 poate avea în corespondenøã

mai multe înregistrãri din tabelul 2 ši o înregistrare din tabelul 2

poate fi simultan în relaøie cu mai multe înregistrãri din tabelul 1.

3.4.9. Lucrul cu formularele

Un formular este compus din trei părţi: antetul (Form

Header); zona de detaliu (De-

tail); subsolul (Form Footer).

Formularele se creeazã

cu ajutorul opøiunii Form ši

Create form by using wizard,

dupã care trebuie sã parcurgeøi

mai muløi paši.


202

tabelele pe care doriøi sã le legaøi ši atributele dupã care veøi realiza

legãtura. Butonul OK vã valideazã opøiunile alese.

Dupã validare, vi se deschide cãsuøa precedentã în care puteøi

defini restricøii asupra legãturii. Opøiunea Enforce Referential

Integrity definešte restricøii asupra legãturii nou create. Tipul

legãturii (Relashionship Type) este one-to-many. Dupã definirea

legãturilor ši a resticøiilor referitoare la legãturi faceøi clic pe butonul

Create. O sã vã aparã legãtura nou creatã. Observaøie: štergerea

legãturii se face cu clic dreapta pe legãturã ši cu opøiunea Delete.

Dacã selectaøi opøiunea

Cascade Update Related Fields

atunci când veøi actualiza cheia

primarã din tabelul 1, Access va

actualiza automat toate cheile

externe corespondente din tabelul n. Dacã dezactivaøi aceastã

opøiune, Access nu vã permite sã schimbaøi valoarea câmpului cheie

principalã din tabelul 1 atâta timp cât existã înregistrãri corespondente

în tabelul n. Opøiunea Cascade Delete Related Fields este similarã

opøiunii Cascade Update Related Fields, însã afecteazã modul în care

se face štergerea înregistrãrilor. Când aceastã opøiune este selectatã,

Access va šterge toate înregistrãrile corelate din tabelul 2 de exemplu,

atunci când štergeøi înregistrarea cu cheia primarã corespunzãtoare din

tabelul 1. Dacã nu este selectatã, Access nu va permite štergerea

înregistrãrii ce conøine cheia primarã din tabelul 2 atâta timp cât existã

înregistrãri corespondente între tabele.


63

2. În acest director creaøi douã directoare care sã se numeascã 1,

respectiv 2

3. În directorul 2 creaøi un fišier document

4. Copiaøi fišierul document pe dischetã

5. Numiøi fišierul document Test

6. Mutaøi directorul 2 pe dischetã

7. Štergeøi directorul 1

8. Creaøi pe dischetã directorul 1

9. Copiaøi directorul 1 de pe dischetã pe hard

10. Copiaøi directorul care poartã numele vostru pe dischetã

11. Recuperaøi directorul 1 din cošul de gunoi

12. Cãutaøi toate fišierele document de pe calculatorul vostru

13. În fišierul document de pe dischetã scrieøi ce dimensiune are

hard-discul calculatorului

14. Creaøi un shortcut pentru fišierul Test pe desktop.

☺ Creaøi urmãtoarele directoare:

a) pe hard-disc, directoarele “test final”ši “test”

b) în directorul “test final”, creaøi 3 subdirectoare care sã se

numeascã: “evaluare1”, “evaluare2” ši “evaluare3”

c) în subdirectorul “evaluare3” creaøi 2 subdirectoare care sã se

numeascã “2” ši “3”

2. Copiaøi în subdirectorul “2” directorul “test”

3. Mutaøi directorul “evaluare3” pe hard-disc

4. Redenumiøi directorul “test final” în “test iniøial”

5. Štergeøi subdirectorul “1”


64

6. Creaøi pe desktop o pictogramã pentru Windows Explorer

7. Copiaøi subdirectorul “2” pe dischetã

8. Štergeøi directorul “test iniøial”

9. Štergeøi subdirectoarele “2” ši “3”

10. Štergeøi pictograma creatã.

☺ Completaøi spaøiile rãmase libere:

1. Enumeraøi trei componente hardware ale calculatorului.

a) .........................................................

b) .........................................................

c) ........................................................

2. Enumeraøi trei dispozitive de intrare.

a) .......................................................

b) ........................................................

c) ........................................................

3. Calculatoarele IBM folosesc un microprocesor de tip ....................

4. Programele calculatorului alcãtuiesc componenta .........................

5. Unitatea de mãsurã a informaøiei se numešte .................................

6. Tasta NumLock face parte din .......................................................

7. Tasta Caps Lock se utilizeazã pentru .............................................

8. Discheta are o capacitate de .........................................................

9. Enumeraøi trei tipuri de imprimante.

a) ........................................................

b) .......................................................

c) .......................................................


201

mai multe atribute (cheie compusã). Într-o tabelã pot exista la un

moment dat mai multe atribute care pot identifica o înregistrare.

Aceste combinaøii se numesc chei candidate. Dintre cheile can-

didate se alege o combinaøie care se folosešte efectiv ši se numešte

cheie primarã. Ea va identifica în mod unic o înregistrare din tabelã.

Dacã un atribut sau un ansamblu de atribute ia valori în acelaši

domeniu ca ši cheia primarã a unei tabele, acest ansamblu de

atribute se numešte cheie primarã.

O bazã de date este formatã din mai multe tabele legate între

ele. Dacã aveøi mai multe tabele ši doriøi sã creaøi anumite legãturi

între ele, acest lucru îl puteøi face cu ajutorul opøiunii Relashionships

din meniul Tools.

Pentru a defini legãtura

dintre cele douã tabele se folo-

sešte opøiunea Edit Relashion-

ships din meniul Tools. Cu clic

pe butonul Create veøi alege


200

g) Sortarea înregistrãrilor – este operaøia pe care aøi întâlnit-o la

Excel, pentru sortarea datelor;

h) Cãutarea/înlocuirea înregistrãrilor – este operaøia pe care deja o

cunoašteøi de la Word ši Excel (Find and Replace – gãsešte ši înlocuiešte).

3.4.7. Legãturile unei tabele (Relashionships)

Deoarece s-ar putea sã

lucraøi cu tabele care conøin multe

date, acestea trebuie ierarhizate

pentru a putea fi regãsite mai ušor.

Orice tabelã trebuie sã aibã

definitã o cheie. Cheia este un

ansamblu minim de atribute care

identificã o înregistrare dintr-o tabe-

lã ši poate fi compusã dintr-un singur atribut (cheie simplã) sau din


65


1. Unul dintre dispozitivele de intrare ale calculatorului este:

a) monitorul

b) boxele

c) scanner-ul

2. Vreøi sã vã cumpãraøi un calculator. Construiøi configuraøia

acestuia completând spaøiile punctate:

a) Microprocesorul va fi marca ......................................

b) Monitorul va fi de .......................... inch.

c) Hard disc-ul va fi de ......................... GB.

3. Rezolvaøi urmãtoarea problemã:

Calculatorul are capacitatea discului de 20 GB. Câøi MB va avea

hard disc-ul calculatorului? ................................................

4. Stabiliøi corespondenøa între componentele hard ale calcula-

torului ši rolul acestora:

1. monitor A. dispozitiv de intrare

2. scanner B. dispozitiv de iešire

3. imprimanta C. dispozitiv de intrare-iešire

☺ Încercuiøie rãspunsurile corecte din întrebãrile de mai jos:

1. Editorul de texte studiat este:

a) Windows Explorer

b) Word Pad

c) Word

2. Unitatea de mãsurã a vitezei microprocesorului este:


66

a) MIP

b) MIS

c) MIPS

3. Windows XP este:

a) un sistem de operare

b) o aplicaøie

c) un program antivirus

Completaøi spaøiile rãmase libere:

4. Pašii care trebuie parcurši pentru crearea unui director sunt:

...........................................................................................................

...........................................................................................................

..........................................................................

5. Pašii pentru salvarea unui document nou creat sunt:

...........................................................................................................

...........................................................................................................

.........................................................................

6. Programul WinZip este utilizat în principal pentru:

a) crearea directoarelor

b) arhivarea/dezarhivarea fišierelor

c) devirusarea unitãøilor de disc

7. Un program antivirus poate devirusa:

a) hard disc-ul

b) dischetele

c) hard disc-ul, dischetele

8. Inseraøi în poziøia cursorului simboluri alegând fontul Windings

ši folosiøi un corp de literã de 16 p


199

3.4.5. Alegerea unei chei primare

Cheia primarã este un câmp sau o combinaøie de câmpuri

prin care se identificã în mod unic o înregistrare din tabelã. În

exemplul urmãtor am construit o tabelã care are atributele din figura

de mai jos, în care am ales CodStud ca ši cheie primarã. Cheia se

stabilešte cu ajutorul comenzii Primary key din meniul Edit, dupã

selectarea în prealabil a câmpului/câmpurilor care se doresc a fi

cheie/chei pentru tabelã.

3.4.6. Operaøii asupra înregistrãrilor tabelei

a) Adãugarea unei înregistrãri – se face pe ultima linie a tabelului,

cea care are simbolul *.

b) Štergerea unei înregistrãri – se face cu clic dreapta pe prima

coloanã ši din lista care apare se alege Delete Record.

c) Štergerea unui câmp (a unui rând) – se face cu clic pe rândul

respectiv ši cu opøiunea Delete Record din meniul Edit;

e) Inserarea unui câmp – este operaøia inversã a štergerii unui câmp;

f) Mutarea înregistrãrii – se face cu Cut/Paste;


198

- AutoNumber – reøine valori numerice atribuite în ordinea

înregistrãrilor sau aleator; programul completeazã automat datele de

acest tip;

- Yes/No – introduce valori logice;

- OLE Object – reøine legãturi cãtre documentele Word, Excel sau

alte formate de fišiere pentru a fi încorporate în baza de date;

- Hyperlink – reøine adrese ale unor pagini web.

3.4.4. Crearea unei baze de date

utilizând Wizard-ul

Se poate crea automat o bazã de date de la Sample Tables; se

alege modelul de tabel (Mailing List, Contacts, Customers, Employees

etc.), de la Sample Fields alegeøi antetele pentru coloanele tabelului

executând clic pe unul dintre butoanele cu sãgeøi (>, >>).


67

9. Modificaøi ora sistemului de calcul dupã ora Berlinului

10. Lansaøi în execuøie aplicaøia Solitaire ši “exersaøi” o orã,

notându-vã punctajul la sfâršitul fiecãrui joc

11. Faceøi calcule utilizând aplicaøia Calculator din Start,

Accessories

12. Enumeraøi cele patru programe din pachetul Microsoft Office

Professional

13. Enumeraøi elementele care compun interfaøa

14. Lansaøi în execuøie programul Windows Explorer cu ajutorul

opøiunii Run din meniul Start.

☺ Încercuiøi litera corespunzãtoare rãspunsului corect:

1. Taouch-screen-ul este un dispozitiv de:

a) intrare-iešire

b) intrare

c) iešire

2. Care dintre urmãtoarele componente se utilizeazã pentru jocuri?

a) joystick-ul

b) mouse-ul

c) microprocesorul

d) scanner-ul

3. Care dintre urmãtoarele componente reprezintã o componentã

software?

a) ecranul

b) utilizatorul


68

c) Windows XP

4. Cursorul sare peste un anumit numãr de caractere spre dreapta

acøionând:

a) tasta End

b) tasta Tab

c) tasta Alt

5. Pentru a reporni calculatorul folosiøi:

a) Alt

b) Esc

c) butonul Restart

6. Care dintre memoriile de mai jos se folosešte pentru citirea-scrierea

informaøiilor?

a) RAM

b) ROM

c) SROM

7. Combinaøia de taste Ctrl + Home se utilizeazã pentru:

a) poziøionarea cursorului la sfâršitul unei pagini

b) închiderea documentului

c) poziøionarea cursorului la începutul documentului

8. Pentru a asculta muzicã aveøi nevoie de:

a) monitor

b) scanner

c) placã de sunet

9. Pentru scrierea simbolului @ se utilizeazã:

a) tastele Ctrl + literã

b) tastele Shift + tasta 2


197

unde, cu clic de douã ori pe Create Table in Design View, vi se

deschide un tabel ca ši cel din figura urmãtoare.

3.4.3. Tipuri de date în Access

Tipurile de date utilizate de Access sunt urmãtoarele:

- Text – poate reøine un text pânã la 255 de caractere;

- Memo – poate reøine un šir de cel mult 65.535 de caractere;

- Date/Time – poate reøine data ši/sau ora în diferite formate

prestabilite;

- Number – introduce valori numerice cu sau fãrã zecimale (ex.: 76,

76.12, -76.12);

- Currency – sunt valori numerice de un tip special astfel încât sã se

elimine erorile de rotunjire care ar putea afecta diferite calcule;


196

3.4. Microsoft Access

3.4.1. Generalitãøi

Programul Microsoft Access este un program utilizat pentru

crearea de baze de date. O bazã de date este un ansamblu de fišiere

de date organizate ca tabele de date (Table), formulare pentru

introducerea datelor în tabele (Form) sau rapoarte (Report), sinteze

din datele tabelelor. O carte de telefon sau lista elevilor unei šcoli

reprezintã o bazã de date. Sistemul de gestionare a bazelor de date

(SGBD) reprezintã un ansamblu de programe ce asigurã legãtura

între colecøiile de date grupate în baza de date ši utilizatori.

3.4.2. Crearea unui tabel în modul

Design View

Din meniul File ale-

geøi opøiunea New. Veøi ob-

serva cã nu puteøi începe

lucrul pânã nu veøi salva

fišierul. Dupã ce aøi salvat

baza de date goalã, o sã vã

aparã o cãsuøã de dialog


69

c) tastele Shift + literã

10. Calculatoarele IBM folosesc un microprocesor:

a) Duron

b) Motorola

c) Pentium IV

☺ Încercuiøi litera A dacã afirmaøia este adevãratã sau litera F dacã

afirmaøia este falsã:

1. A/F Schimbarea opøiunilor mouse-ului se face din meniul Start,

Programs

2. A/F Pentru crearea unui director cu ajutorul programului Windows

Explorer se urmeazã pašii: File, New Folder, se dã nume directorului,

tasta Enter

3. A/F Meniul Start conøine opøiunea Documents care afišeazã ultimele

fišiere deschise

4. A/F În Windows Explorer directoarele/fišierele se pot sorta dupã:

nume, tip, datã, orã, dimensiune


1. Care dintre urmãtoarele componente sunt necesare pentru ca un

calculator sã funcøioneze?

a. Boxele audio

b. Videocamera

c. Procesorul


70

2. Care dintre urmãtoarele programe sunt necesare pentru ca un

calculator sã funcøioneze?

a. Programul Antivirus

b. Aplicaøia de arhivare

c. Sistemul de operare

3. Ce face tasta Caps Lock?

a. Blocheazã calculatorul

b. Închide monitorul

c. Caracterele sunt scrise cu majuscule

4. La ce folosešte un modem?

a. Stabilešte o conexiune peste o linie telefonicã

b. Monitorizeazã liniile telefonice

c. Contorizeazã impulsurile telefonice

5. Cum se interpreteazã acronimul CD-ROM?

a. Complet Disc – Rotating Only Media

b. Compaq Disc – Removable Only Media

c. Compact Disc – Read Only Memory

6. Câøi bytes are un gigabyte?

a. 1073741824

b. 1234567890

c. 1000000024

7. Ce numãr, în baza de numeraøie zecimalã, corespunde în baza de

numeraøie binarã numãrului 1111011?

a. 128

b. 123

b. 125


195

învãøaøi, un tabel cu elevii clasei voastre, mediile elevilor ši un grafic

corespunzãtor, inseraøi imagini, utilizaøi efecte de animaøie ši inseraøi

un fundal muzical care sã dureze toatã perioada derulãrii

prezentãrii.


194

6. Numerotaøi toate paginile prezentãrii.

9. Tipãriøi întreaga prezentare.

10. Salvaøi prezentarea sub numele “examen.ppt”

☺

1. Porniøi aplicaøia pentru prezentãri ši deschideøi o nouã prezentare.

2. Prima folie trebuie sã fie de tip titlu, imagine ši text. Selectaøi un

format potrivit pentru acest tip de slide.

3. Utilizaøi funcøia Help pentru a cãuta informaøii despre

Troubleshoot printing.

4. Introduceøi informaøiile gãsite în slide-ul 2.

5. Introduceøi un nou slide de tip Chart în prezentare.

6. Creaøi un grafic de tip Column cu urmãtoarele date:

Necesar lactate Ianuarie Februarie Martie

Unt 5600 Kg 5980 kg 9800 kg

Cašcaval 12500 kg 14000 kg 8900 kg

Brânzã 750 kg 2200 kg 5500 kg

7. Modificaøi culorile graficului în verde, galben ši maro.

9. Alegeøi pentru diapozitive formatul A4.

10. Salvaøi prezentarea sub numele diagrama.ppt

☺

1. Realizaøi o prezentare pentru šcoala voastrã. Prezentarea sã

cuprindã diferite tipuri de slide-uri cu date despre šcoala în care


71

8. Ce este un laptop?

a. Un calculator portabil

c. Un telefon mobil

d. O combinã muzicalã

9. Ce rezoluøie are un ecran SVGA?

a. 800 x 600 pixeli

b. 1024 x 768 pixeli

c. 896 x 1024


72

Capitolul III

Microsoft Office

3.1. Editorul de texte Word


Face parte din pachetul de programe Microsoft Office

Professional ši este un procesor (editor) de texte. Poate fi folosit

pentru tehnoredactare de documente. Extensia fišierelor lucrate în

Word este .doc. Existã pe piaøã ši alte produse similare, însã pro-

dusul Word este cel mai rãspândit.

Dintre facilitãøile pe care le oferã Word-ul se numãrã: crearea

ši corectarea documentelor, lucrul cu mai multe documente,

folosirea de šabloane pentru crearea de plicuri, CV-uri, fax-uri etc.,

formatarea documentelor la nivel de paginã (stabilirea marginilor,

mãrimea paginii), formatarea la nivel de caracter ši paragraf, crearea

de antete ši note de subsol, inserarea de imagini în text, AutoCorrect,

suportul OLE pentru inserarea obiectelor, limbajul de macro Word

Basic. De asemenea, permite copierea unor texte sau imagini create

în alte programe (Excel, Microsoft Photo Editor etc.).


193


☺

1. Deschideøi o nouã prezentare.

2. Pe primul slide introduceøi FORMULA 1 ca titlu.

4. Schimbaøi tipul fontului în Arial.

5. Adãugaøi o texturã sau un efect de umplere a titlului.

6. Inseraøi o formã automatã sub titlu.

7. Schimbaøi culoarea figurii în rošu.

8. Adãugaøi încã un slide prezentãrii în care introduceøi o cãsuøã cu

textul „Evenimentul anului 2007".

9. Aplicaøi un efect de tranziøie intregii prezentãri.

10. Salvaøi prezentarea sub denumirea formula_1.ppt .

☺

1. Deschideøi o prezentare nouã din General templates.

2. Primul slide sã conøinã titlul „Clasa noastrã se prezintã... ", corp

de 40 p, font Comic sans serif, stilul Shadow, culoare galbenã.

3. În slide-ul al doilea, creaøi un tabel cu elevii clasei voastre.

4. Începând din slide-ul al treilea creaøi un album al elevilor clasei,

completându-l cu poze, cu datele personale, hobby-uri etc.

5. Utilizaøi diferite tipuri de butoane din meniul Slide Show,

opøiunea Action Buttons.


192

3.3.22. Crearea macro-urilor

Macro-urile se realizeazã exact ca ši în Word. Subiectul a fost

tratat în capitolul al treilea.

3.3.23. Inserarea butoanelor

Opøiunea Action Buttons din

meniul Slide Show vã ajutã sã inseraøi

diferite butoane în slide-uri: Custom,

Home, Help, Information, Back on

Previous, Forward or Next, Beginning,

End, Return, Document, Sound, Movie.

Rolul lor este ca în modul de vizualizare

al slide-urilor Slide Show, la un clic de mouse pe respectivul buton,

sã execute comanda respectivã. De exemplu, printr-un clic de

mouse pe el, butonul Home afišeazã primul slide al prezentãrii.

3.3.24. Susøinerea prezentãrii

Dupã ce aøi pus la punct ultimele amãnunte, a venit

momentul sã vã susøineøi prezentarea în faøa publicului. Opøiunea

Slide Show din meniul View vã ajutã sã începeøi. Succes!


73

3.1.2. Lansarea în execuøie

Se face cu clic de douã ori pe pictograma de pe interfaøa

sistemului de operare sau se lanseazã programul din meniul Start,

All Programs, Microsoft Word.

3.1.3. Fereastra Word

Fereastra Word este formatã din: bara de titlu, bara cu

meniuri, bare cu butoane, suprafaøa utilã în care se poate scrie,

bara de stare ši barele de derulare pe orizontalã ši pe verticalã.

3.1.4. Meniurile programului Microsoft Word

3.1.4.1. Meniul File

În meniul File gãsiøi urmãtoarele opøiuni de meniu:

Bara cu meniuri

Bare cu butoane

Bara de stare

Documentul propriu-zis

Bara de titlu


74

☺ New – vã oferã posibilitatea sã

deschideøi un document nou (aøi

observat cã, atunci când deschideøi

acest editor de texte, el vã afišeazã

un document nou – Blank Docu-

ment, dacã sunteøi pe butonul

General). Dacã sunteøi deja într-un

document, puteøi deschide cu aceastã

opøiune altul nou, peste cel în care

lucraøi. Tot aici, în caseta de dialog

New gãsiøi: Other Documents, Letters

& Faxes, Reports, Memos, Legal

Pleadings, Publications, Web Pages –

šabloane pentru fax-uri, scrisori, CV-

uri (Resume), rapoarte, publicaøii š.a.m.d. Dupã ce aøi ales un šablon, îl

puteøi modifica (îi puteøi modifica datele cu cele dorite)

☺ Open – opøiune pentru deschiderea unui document creat anterior

(salvat deja pe disc)

☺ Close – opøiune pentru închiderea documentului la care aøi lucrat

(Aveøi grijã! Veøi fi întrebaøi dacã doriøi salvarea acestuia înainte de

închidere)

☺ Save – opøiune pentru salvarea documentului

☺ Save as ... – opøiune pentru salvarea documentului (chiar dacã par

a fi la fel, existã, totuši, o diferenøã între ele: cu Save salvaøi un

document cãruia i-aøi dat deja un nume, cu Save as... puteøi sã-i daøi

alt nume sau sã-l salvaøi în altã parte; pe dischetã, de exemplu)


191

Cu Stop playing alegeøi cum

(On click), dupã al câtelea

slide (After current slide) ši

dupã… (After…) sã se

opreascã sunetul/animaøia.

Pentru a renunøa la efect,

alegeøi Remove. Pentru ca

sunetul sã se repete pânã în

momentul în care îl veøi

opri, dupã ce aøi executat

clic dreapta pe iconiøa

pentru sunet, alegeøi Edit

Sound Object ši bifaøi Loop

until stopped.

3.3.21. Opøiunea Insert Hyperlink

Pentru a crea o legãturã între un

slide ši un anumit fišier se alege

opøiunea Insert Hyperlink din

meniul Insert. În slide o sã aparã

Calea de director (adicã locul

unde se aflã acel fišier pe hard

disc). În momentul în care

prezentarea se va face în modul Slide Show, dacã executaøi clic pe

aceastã cale de director (de exemplu: C:\Documents and

Settings\My Documents\Doc1.doc) o sã vã deschidã acel fišier.


190

Opøiunea Start On Click este pentru ca

sunetul/animaøia sã aparã odatã cu apã-

sarea butonului mouse-ului.

Start With Previous este pentru ca

sunetul/animaøia sã înceapã automat

odatã cu animaøia obiectului precedent.

Start After Previous este pentru ca

sunetul/animaøia sã înceapã automat dupã un numãr de secunde de

sunetul/animaøia anterioarã. Pentru stabilirea numãrului de secunde

se utilizeazã Timing. În dreptul lui Delay trebuie sã introduceøi

numãrul de secunde dupã care doriøi sã aparã animaøia obiectului

selectat. Cu Repeat se alege de câte ori se dorešte a fi repetat acest

efect (pânã la un

anumit slide, pânã

la sfâršitul slide-

ului sau pânã la

urmãtorul clic).

Din cãsuøa Play

Sound ši Effect în

cadrul opøiunii

Start Playing alegeøi când sã înceapã sunetul (From the beginning –

de la început, From last position de la ultima poziøie ši From time –

alegeøi un anumit moment).


75

☺ Page Setup – opøiune pentru setarea paginii. Cum setãm pagina?

Dacã alegeøi aceastã opøiune, vi se deschide o casetã de dialog unde

puteøi seta marginile paginii (Margins), mãrimea paginii (A3, A4

š.a.m.d.) ši orientarea paginii (Portrait – pagina în picioare ši

Landscape – pagina pe lãøime – orientare de tip carte poštalã)

☺ Print Preview – previzualizare înaintea tipãririi; este o opøiune pe

care este bine sã o folosiøi des atunci când doriøi sã tipãriøi un

document de calitate

☺ Print – opøiune folositã când tipãriøi documentul la care aøi lucrat.

Nu uitaøi: trebuie sã aveøi ši o imprimantã instalatã! De aici vã puteøi

seta câte pagini doriøi sã tipãriøi, orientarea paginii, puteøi tipãri

pagina curentã (alegând opøiunea Current Page), câte copii sã vã

tipãreascã š.a.m.d.

☺ Send To – vã trimite documentul cãtre altcineva, sub forma unui

mesaj prin pošta electronicã sau prin fax

☺ Properties – vã oferã tot felul de date despre documentul la care

aøi lucrat, începând de la numãrul de cuvinte (s-ar putea sã aveøi un

šef care sã vã cearã un document de 3000 de cuvinte, nici mai mult

nici mai puøin! Ce veøi face? Activaøi acest Properties care vã spune

dacã aveøi 2999 sau 3000 de cuvinte) ši terminând cu timpul de

editare al lui, aceasta însemnând chiar ši timpul în care nu aøi tastat

nimic la tastaturã

☺ 1, 2, 3, 4, + nume de fišier – când deschideøi editorul de texte,

vedeøi ultimele fišiere lucrate sau accesate ši pe care le puteøi

deschide executând clic pe unul dintre ele

☺ Exit – opøiune pentru ieširea din program


76

3.1.4.2. Meniul Edit

☺ Undo Typing – puteøi anula modificãrile operate asupra unui

document, una câte una

☺ Redo Typing – puteøi relua ce aøi anulat cu Undo

☺ Cut – opøiune pentru tãierea unui caracter sau a unui text numai

dupã ce acesta a fost selectat

☺ Copy – opøiune pentru copierea unui caracter sau a unui text

numai dupã ce acesta a fost selectat

☺ Paste – opøiune pentru inserarea unui caracter sau a unui text

dupã operaøiile de tãiere (Cut) sau copiere (Copy)

☺ Paste Special – opøiune de inserare mai

specialã, incluzând obiecte

☺ Clear – opøiune care vã ajutã sã štergeøi

un caracter sau un text deja selectat

☺ Select All – opøiune care vã permite

selectarea totalã a textului (echivalentul

combinaøiei de taste Ctrl + A)

☺ Find & Replace – Aceste douã opøiuni

merg mânã în mânã; ce înseamnã aceasta?

Dacã la un moment dat doriøi sã înlocuiøi

ceva în text, activaøi una dintre aceste

douã opøiuni ši scrieøi astfel: la Find – ce

cuvânt (caracter) trebuie înlocuit, iar la

Replace se scrie noul cuvânt (caracter)

☺ Go To – mutã punctul de inserare în locul precizat de

dumneavoastrã


189

Programul vã mai oferã posibili-

tatea sã creaøi organigrame de diferite

tipuri aša cum puteøi vedea în imaginea

din stânga.

Procedeul de lucru este simplu,

din meniul Insert, alegeøi Insert

Diagram.

3.3.20. Inserarea de elemente multimedia

(sunet ši film)

Prezentãrile sunt mai atractive

dacã introduceøi în slide-uri elemente

multimedia: sunete ši filmuleøe. În

meniul Insert aveøi opøiunea Movies

and Sounds de unde puteøi alege

opøiunile ca în figura alãturatã.

Pentru a stabili unele setãri pentru sunet sau pentru diferite

efecte de animaøie, dupã ce aøi executat clic dreapta pe imaginea

care vã apare, , alegeøi Custom Animation.


188

salvare obišnuitã), cu observaøia cã va trebui ca fišierul sã-l stabiliøi

ca extensie .jpeg sau .tiff (de exemplu) din lista Save as type. Din

cãsuøa de dialog care vi se deschide puteøi alege ca fiecare slide sau

doar cel care vã apare pe ecran sã fie în format imagine.

3.3.18. Lucrul cu imagini ši obiecte desenate

Veøi proceda ca ši în Word cu formele automate –

AutoShapes, puteøi insera în slide diferite forme, le puteøi colora,

multiplica, le puteøi aplica diferite efecte (strãlucire, umbre etc.)

3.3.19. Lucrul cu grafice

În PowerPoint se pot aduce grafice din Excel sau se pot trasa

diagrame pe baza unui tabel cu ajutorul opøiunii Chart din meniul Insert.


77

☺ AutoText – vã permite sã creaøi ši sã introduceøi rubrici AutoText

☺ Bookmark – vã permite sã creaøi ši sã mutaøi punctul de inserare la

anumite semne de carte

☺ Links – actualizeazã, modificã ši descrie legãtura obiectului

selectat

☺ Object – permite deschiderea ši modificarea obiectului selectat

3.1.4.3. Meniul View

☺ Normal – este modul prestabilit pentru

vizualizarea documentului; textul ocupã

întreaga lãøime a ecranului

☺ Online Layout – prezintã întreaga

paginã, inclusiv marginile, dar fãrã riglã

☺ Page Layout (Aranjare în paginã) –

prezintã întreaga paginã, inclusiv margi-

nile documentului, aša cum va arãta la

imprimantã; este recomandat sã utilizaøi

des aceastã opøiune când lucraøi în Word

☺ Outline (Schiøã) – prezintã structura

documentului, cu titluri, subtitluri ši blo-

curi de text aliniate decalat

☺ Master Document (Document principal) – este utilizat pentru a

face legãtura între mai multe documente; îl veøi folosi numai în cazul

în care veøi lucra cu documente lungi formate din mai multe fišiere

☺ Toolbars – opøiune care vã permite sã adãugaøi bare cu

instrumente de lucru care sã aparã în fereastra editorului de texte


78

☺ Ruler – opøiune pentru vizualizarea liniarului pe orizontalã/verticalã

☺ Header and Footer – opøiune pentru crearea de antete ši note de

subsol

☺ Endnote – permite crearea unor note de final

☺ Comments – vezi meniul Insert

☺ Full Screen – opøiune pentru vizualizarea întregului ecran, fãrã

meniuri

☺ Zoom – opøiune care afišeazã documentele mai mici sau mai

mari; controleazã scara de afišare a acestora (100%, 500% etc.)

3.1.4.4. Meniul Insert

☺ Break (Pauzã) – pentru inserarea unui

spaøiu alb de la pagina curentã pânã la

pagina urmãtoare

☺ Page Numbers – opøiune pentru

numerotarea paginilor

☺ Date and Time – pentru inserarea datei

într-un document

☺ AutoText – este o colecøie de texte; (Attn -

în atenøia..., Best wishes... - cele mai bune

urãri š.a.m.d.)

☺ Field – pentru inserarea de câmpuri

într-un document (pentru inserarea rapidã

a câmpului numãr de paginã, apãsaøi

tastele Shift + Alt + P)


187

3.3.15. Stabilirea unei culori

pentru fundalul prezentãrii

Cu opøiunea Background din

meniul Format sau cu clic dreapta pe

slide ši alegerea opøiunii Background vã

puteøi stabili o culoare pentru fundalul

slide-ului/slide-urilor.

3.3.16. Importul unui document Word

într-o prezentare

Se face din meniul Insert ši opøiunea Slides from Outline. Din

caseta de dialog Insert Outline veøi alege fišierul Word pe care vreøi

sã-l inseraøi (cu clic de douã ori pe el).

3.3.17. Salvarea unui slide în format imagine

În cazul în care doriøi sã aveøi slide-ul în format imagine

(.jpeg, .tiff) veøi alege opøiunea Save as din meniul File (ca la o


186

speciale: Flying – cuvântul sau obiectul zboarã din stânga ši apare în

slide, Flash Once – cuvântul sau obiectul apare ši dispare imediat,

Typewriter Text – fiecare caracter apare ca ši cum ar fi tastat la

mašina de scris š.a.m.d. Meritã sã vã jucaøi incercând toate aceste

efecte speciale!

3.3.13. Rularea de probã a prezentãrii

Dacã prezentarea ruleazã fãrã

intervenøia prezentatorului, atunci puteøi

opta pentru derularea paginilor în mod automat. În meniul Slide

Show cu ajutorul opøiunii Rehearse Timings puteøi stabili durata

pentru fiecare slide. Dacã prezentarea este însoøitã de un discurs,

atunci ar fi bine ca derularea slide-urilor sã o faceøi manual.

3.3.14. Inserarea unei prezentãri existente

într-o prezentare nouã

Acest lucru se realizeazã cu ajutorul opøiunii Slides From

Files din meniul Insert.

Observaøie: în noua pre-

zentare se pot introduce

doar anumite slide-uri

sau toate slide-urile

odatã. În cãsuøa de dia-

log aceste opøiuni sunt

Insert sau Insert all.


79

☺ Symbol – pentru crearea de simboluri care pot fi inserate într-un

text - se pot crea “chei” (de exemplu: pentru α nu aveøi de fãcut

decât sã deschideøi aceastã aplicaøie ši sã inseraøi acel simbol în text

executând clic de douã ori pe el sau sã vã confecøionaøi o “cheie” –

scurtãturã – Shortcut key – pentru acel simbol prin combinaøii de

taste stabilite de dumneavoastrã)

☺ Comment – pentru inserarea unui comentariu în text

☺ Footnote – pentru inserarea unei note de subsol

☺ Caption (Legendã) – este o etichetã care se atribuie obiectelor

inserate în document (desene, formule matematice etc.). Legendele

se folosesc pentru a numerota ši furniza informaøii despre obiectele

inserate

☺ Cross reference – pentru inserarea în document a unor titluri sau

texte în poziøia cursorului, care se gãsesc în caseta de dialog Cross

reference

☺ Index and Tables – conøine šabloane pentru cuprins, pentru

imagini sau tabele

☺ Picture – conøine mai multe opøiuni, ši anume: Clip Art (pentru

inserarea unei imagini în document – biblioteca de imagini a

editorului de texte Word conøine peste 100 de asemenea Clip Art-

uri); From File (permite aducerea unei imagini dintr-un anumit

director pe care trebuie sã-l specificaøi); WordArt (opøiune care

conøine mai multe šabloane de scriere, alb-negru ši color); From

Scanner (dacã aveøi un scanner legat la calculator vã puteøi aduce

imaginea în text); Chart (pentru construirea de diagrame)


80

☺ Text Box – pentru construirea de cãsuøe în care puteøi scrie texte

sau insera imagini

☺ File – permite inserarea într-un text a unui fišier lucrat deja ši

salvat pe disc

☺ Object – permite crearea de obiecte care se pot insera în text

3.1.4.5. Meniul Format

☺ Font – permite schimbarea

fonturilor, a dimensiunii caracterelor ši

folosirea stilurilor (B, I, U; Bold –

pentru scrierea îngrošatã a caracte-

relor, Italic – pentru scrierea înclinatã

cu 15 grade a caracterelor, Underline –

pentru scrierea subliniatã a carac-

terelor), obøinerea de efecte speciale

pentru texte, chiar ši animaøie (Ani-

mation)

☺ Paragraph – pentru formatarea

paragrafelor (setarea marginilor para-

grafului, alinierea textului – la stânga,

la dreapta, centrat ši justify, adicã

aliniere stânga-dreapta pentru varianta

Word în limba românã, stabilirea distanøei între liniile de text,

mãrirea spaøiului dintre rânduri)

☺ Bullets and Numbering – pentru numerotarea (Numbered) ši

marcarea (Bulleted) listelor


185

3.3.10. Šabloanele programului PowerPoint

Programul de prezentãri PowerPoint vã oferã un numãr de

prezentãri în care nu trebuie decât sã introduceøi texte, imagini sau

muzicã. Aceste šabloane se gãsesc în meniul File, opøiunea New,

General Templates.

3.3.11. Inserarea de tabele din Word

Dacã aveøi nevoie de tabele pe care le-aøi construit în Word,

le puteøi copia în slide, cu comenzile deja cunoscute: Copy, Paste.

3.3.12. Adãugarea efectelor speciale

Efecte speciale înseamnã muzicã, filmuleøe

(meniul Insert, opøiunea Music and Sound) sau

animaøie (meniul Slide Show, opøiunea Animation

Schemes ši Custom Schemes) pentru textele din

slide-uri sau pentru imagini. Sunt multe tipuri de

animaøie. Câteva exemple împreunã cu efectele lor


184

prezintã lucrarea paginã cu paginã fãrã sã trebuiascã sã mânuiøi

mouse-ul sau tastatura sau, la un clic de mouse, adicã dupã fiecare

slide, sã executaøi un clic de mouse pentru a trece la slide-ul

urmãtor.

Modul de vizualizare Slide Sorter

Modul de vizualizare View Normal


81

☺ Borders and Shading – pentru introducerea paragrafelor în

chenare, inclusiv umbre pentru chenare

☺ Columns – pentru împãrøirea textului pe coloane

☺ Tabs – pentru modificarea tabulatorilor (implicit, un tab face un

aliniat la 1,27 cm faøã de margine)

☺ Drop Cap – începutul unui paragraf se poate pune în evidenøã

prin supradimensionarea primului caracter

☺ Change Case – pentru modificarea tipului caracterelor din text,

fãrã a rescrie textul

☺ AutoFormat – pentru formatarea automatã a textului

☺ Style – pentru crearea de stiluri de scriere care se pot aplica

paragrafelor sau caracterelor

☺ Background – permite modificarea culorii fundalului

documentului

3.1.4.6. Meniul Tools

☺ Spelling and Grammar – opøiune pentru

verificare gramaticalã (dacã în document

existã un cuvânt care nu se gãsešte în

dicøionarul calculatorului, caseta de dialog

Spelling and Grammar vã afišeazã cuvinte

asemãnãtoare cu cel necunoscut în lista

Suggestions); existã ši varianta în limba

românã

☺ Language – aici gãsiøi opøiunea

Thesaurus (dicøionar) care vã permite sã


82

gãsiøi sinonime ši antonime pentru cuvintele din documentul dum-

neavoastrã ši Hyphenation care vã permite sã despãrøiøi cuvintele la

sfâršit de linie de text

☺ Word Count – vã face statistica documentului la care lucraøi

(numãr de cuvinte, pagini, caractere etc.)

☺ AutoCorrect – permite corectarea automatã a unor grešeli obišnuite

de tastare (de exemplu cuvântul “teh” va fi transformat în “the”)

☺ Envelopes and Labels – pentru crearea de etichete ši plicuri de

diferite dimensiuni în vederea tipãririi

☺ Customize – permite adãugarea de bare cu butoane (din lista

Toolbars, puteøi alege de exemplu barele: Formatting – cu

instrumente pentru formatarea textului, Drawing – cu instrumente

pentru desen š.a.m.d.) sau de butoane (scurtãturi pentru barele cu

butoane)

3.1.4.7. Meniul Table

☺ Draw Table – permite desenarea unui

tabel cu ajutorul unui creion (cursorul

mouse-ului va lua forma unui creion)

☺ Insert Table – permite inserarea unui tabel

care va avea atâtea linii ši coloane câte doriøi

dumneavoastrã

☺ Delete Cells – permite štergerea de celule

într-un tabel

☺ Merge Cells – permite unirea celulelor

într-una singurã


183

3.3.6. Inserarea de slide-uri într-o prezentare

Sigur cã, atunci când trebuie sã vã prezentaøi lucrarea în faøa

unui public mai mult sau mai puøin numeros, aveøi nevoie de mai

multe slide-uri. Pentru a adãuga unul sau mai multe slide-uri la o

prezentare, din meniul Insert, alegeøi opøiunea New Slide.

3.3.7. Štergerea slide-urilor

Slide-urile se šterg cu selectarea în prealabil a slide-ului ši

tasta Delete, în modul de vizualizare Normal.

3.3.8. Formatarea textelor din slide-uri

Opøiunile pentru formatare

se gãsesc în meniul Format ši sunt:

Font, Bullets and Numbering,

Alignment, Line Spacing, Change

Case, Replace Fonts š.a.m.d. dupã

cum observaøi ši în figura de mai

sus. Formatarea se face exact aša

cum se face în Word sau în Excel.

3.3.9. Vizualizarea paginilor unei prezentãri

Prezentarea lucrãrii dumneavoastrã se poate desfãšura în mai

multe moduri de afišare, moduri care se gãsesc în meniul View ši

sunt: Outline (Rezumat), Slide Sorter (Sortarea paginilor), Slide Show

(Prezentarea finalã) care se poate face automat, adicã calculatorul vã


182

3.3.4. Alegerea tipului de prezentare

cu ajutorul instrumentului AutoContent Wizard

Din meniul File alegeøi opøiunea New, AutoContent Wizard,

selectaøi All pentru a vedea toate tipurile de prezentãri, dupã care

alegeøi, de exemplu, Certificate, aša cum vedeøi în exemplul de mai

jos. Fiecare prezentare poate conøine una sau mai multe pagini

(slide-uri se numesc), în funcøie de necesitãøile dumneavoastrã.

3.3.5. Inserarea textelor ši imaginilor în slide-uri

Fiecare slide are una sau mai multe cãsuøe de text în care

puteøi face completãri, introduce imagini sau diagrame. Deja

cunoašteøi de la Word cum se lucreazã cu aceste cãsuøe de text.


83

☺ Select Row – permite selectarea rândurilor

☺ Select Columns – permite selectarea coloanelor

☺ Select Table – permite selectarea tabelului

☺ Table AutoFormat – permite formatarea automatã a tabelelor, aici

gãsindu-se mai multe šabloane pentru tabele

☺ Distribute Rows Evenly – dimensioneazã la fel rândurile

☺ Distribute Columns Evenly – dimensioneazã la fel coloanele

☺ Cell High and Width – permite stabilirea înãløimii ši lãøimii

coloanelor

☺ Convert Text to Table – vã ašeazã (convertešte) textul într-un

tabel dupã anumite criterii

☺ Sort – permite sortarea datelor din tabele în ordine crescãtoare

sau descrescãtoare

☺ Formula – permite efectuarea de formule ši funcøii

☺ Hide/Show Gridlines – permite vizualizarea/ascunderea liniilor

ajutãtoare (gridlines).

3.1.4.8. Meniul Window

Vã oferã posibilitatea lucrului cu mai

multe documente (Arrange All) sau împãrøirea

(Split) în douã panouri a ferestrei unui docu-

ment. Folosiøi Arrange All când aveøi nevoie de

informaøii din alt document pe care doriøi sã le

folosiøi în documentul la care lucraøi. Split vã


84

împarte un document astfel încât sã vedeøi douã zone diferite ale

acestuia (de exemplu, începutul ši finalul) ši sã puteøi lucra astfel în

pãrøi diferite ale unui document.

3.1.4.9. Meniul Help

Conøine o listã întreagã de opøiuni care oferã sfaturi în ceea ce

privešte lucrul cu editorul de texte Word, posibilitatea conectãrii

directe (dacã existã Internet la calculatorul la

care lucraøi) la site-ul care permite update-ul

produsului ši terminând cu un “asistent” care

vã întreabã, drãguø, ce aøi

vrea sã faceøi. Pentru a

primi ajutorul asistentului

trebuie sã scrieøi o întreba-

re ši veøi primi un rãspuns la problema ridicatã de

dumneavoastrã.

3.1.5. Prelucrarea textelor în Word

Acum, dupã ce aøi parcurs meniurile ši opøiunile din meniuri,

sã vedem cum se tehnoredacteazã în Word ši ce înseamnã

tehnoredactarea, de fapt.

Tehnoredactarea (DeskTop Publishing – DTP) este pregãtirea

tehnicã ši graficã a unui document în vederea tipãririi.

Una dintre facilitãøile oferite de editorul de texte Word este

word wrap – adicã mutã automat cursorul pe linia de text urmãtoare


181

3.3. Microsoft PowerPoint


Programul PowerPoint vã permite sã creaøi prezentãri

electronice pentru diferite tipuri de lucrãri. Într-o prezentare

PowerPoint puteøi introduce texte, imagini, diagrame construite în

Excel ši muzicã (pe care o puteøi asculta în cazul în care calculatorul

dumneavoastrã are o placã de sunet ši boxe).


Pornirea acestui program se face aša cum štiøi deja, cu clic de

douã ori pe pictograma de pe interfaøã sau din All Programs,

alegând PowerPoint.

3.3.3. Fereastra PowerPoint

Conøine aceleaši ele-

mente ca ši cele douã progra-

me studiate în capitolele pre-

cedente, Word ši Excel: barã

de titlu, bãrã cu meniuri, bare

cu butoane, bara de stare.


180

☺

Sã se creeze tabelul “Filme” care sã aibã urmãtoarea structurã:

Numele

filmului

Numele

regizorului

Actorii

principali

Genul

filmului

Preø

închiriere

1. Sã se completeze tabelul cu date pentru 10 filme, mai puøin

ultima coloanã.

2. Completaøi automat coloana cu Preø de închiriere astfel:

a) pentru filmele mai vechi de 15 ani preøul de închiriere sã fie de 10

RON

b) pentru filmele apãrute în anul 2007 preøul sã fie de 15 RON

c) pentru filmele apãrute în ultimii 15 ani preøul sã fie de 12 RON

2. Afišaøi filmele în care joacã un anumit actor sortate crescãtor dupã

anul apariøiei filmului

3. Calculaøi subtotalurile în funcøie de anul apariøiei

4. Trasaøi diagrama corespunzãtoare pentru punctul 3.


85

atunci când textul depãšešte marginea stabilitã pentru pagina utilã în

care lucraøi, adicã nu trebuie sã tastaøi Enter la sfâršit de linie de text!

3.1.5.1. Salvarea ši parolarea documentelor

Pašii care trebuie parcurši pentru salvarea unui document –

(exemplul din figura de mai jos) - sunt urmãtorii: File, Save (Save as),

Programe (C:), se dã nume fišierului (“test1”) dupã care se apasã

tasta Enter sau se executã clic pe butonul Save.

În caseta de dialog Save as (Save), existã un buton Tools. La

ce folosešte? Dacã executaøi clic pe el, vi se deschide o listã, din

care dacã alegeøi Security options puteøi parola documentul. În

dreptunghiul alb de sub Password to open trebuie sã scrieøi o parolã;

numai cu ea puteøi deschide documentul; sub Password to open,

gãsiøi Password to modify; aici scrieøi o parolã cu ajutorul cãreia

puteøi modifica documentul, dupã care, clic pe OK.


86

Observaøie: cele douã parole pot fi

la fel sau pot fi diferite! Cu parola pentru

deschidere puteøi deschide documentul,

dar nu-l puteøi modifica, iar modificãrile

le puteøi face doar dacã n-aøi uitat parola

pentru modificare.

3.1.5.2. Deschiderea unui document nou

Editorul de texte Microsoft Word vã oferã facilitatea ca la

deschiderea lui sã vã afišeze o paginã nouã. Sã presupunem cã aøi

salvat deja un document ši doriøi sã deschideøi altul. Acest lucru îl

puteøi face cu ajutorul meniului File ši alegând opøiunea New (nou).

3.1.5.3. Afišarea caracterelor netipãribile

Când tastaøi un caracter, indiferent cã este literã, cifrã sau

simbol de pe tastaturã, acest caracter apare pe ecran. Tabulatorii,

spaøiile ši tasta Enter plaseazã, de asemenea, caractere în document,

dar în mod normal nu apar pe ecran ši nici nu vor fi tipãrite.

Vizualizarea tuturor caracterelor este posibilã efectuând clic pe un

buton care se numešte Show/Hide din bara de instrumente

Standard. Pentru a le ascunde, efectuaøi din nou clic pe acest buton.


179

☺ Sã se creeze în Excel urmãtorul tabel:

1. Datele din prima coloanã sã se completeze cu ajutorul cursorului

de umplere.

2. Datele din coloana Media gen. se vor calcula astfel: (Media sem. I

+ Media sem. II)/2.

3. Datele din coloana Total Abs. sunt egale cu Abs sem. I + Abs sem. II.

4. Sã se calculeze Media generalã pe clasã (media datelor din

coloana Media), Numãrul total de absenøe din semestrul I (media

datelor din coloana Abs sem. I), Numãrul total de absenøe din

semestrul II (media datelor din coloana Abs sem. II), Media

absenøelor (media datelor din coloana Total abs. )

5. Sã se sorteze alfabetic datele din tabel.


178

9. Calculaøi TVA-ul în lei, štiind cã acesta se calculeazã ca fiind 19%

din preø ši introduceøi rezultatele în celulele D4:D12.

10. Calculaøi preøul de vânzare (preø în lei + adaos firmã + TVA) ši

introduceøi rezultatele în celulele E4:E12.

11. Preøul de vânzare sã fie scris cu culoare rošie.

12. Trasaøi diagrama corespunzãtoare produselor din ofertã ši a

preøului de vânzare astfel încât sã reiasã ponderea pentru fiecare

produs în parte.

Cerinøe:

a) Numele diagramei sã fie “Ofertã sisteme de calcul”;

b) Legenda sã fie afišatã sub diagramã;

c) Fiecare componentã a diagramei sã afišeze procentul cores-

punzãtor preøului de vânzare;

d) Diagrama sã fie afišatã pe o paginã distinctã din foaia de calcul.

Numiøi diagrama “Ofertã”;

e) Foaia de calcul în care aøi trasat tabelul sa se numeascã “Fišã de

lucru”;

13. Salvaøi registrul de calcul în directorul care are numele vostru.


87

3.1.5.4. Deschiderea unui document salvat

Se face din meniul File, alegând opøiunea Open, executând

clic de douã ori pe directorul în care aøi salvat documentul, apoi

clic de douã ori pe acel document (fišier) sau din meniul Start,

alegând opøiunea My Recent Documents, cu clic pe fišierul dorit

de pe (C:), (A:), (D:).

3.1.5.5. Închiderea programului Word

Se face din meniul File alegând opøiunea Exit sau executând

clic pe butonul � din dreapta sus a barei de titlu.

3.1.5.6. Lucrul cu mai multe documente

Dacã aveøi douã sau mai multe documente deschise, puteøi

lucra în fiecare, vizualizându-le pe toate, în aceeaši fereastrã, cu

ajutorul meniului Window, alegând opøiunea Arrange All.


88

3.1.5.7. Deplasarea punctului de inserare

Se face cu ajutorul tastelor sãgeøi din tastatura de editare, dar ši

folosind combinaøiile de taste trecute în tabelul de mai jos. Punct de

inserare înseamnã acel loc – care apare în document sub forma unei linii

verticale – unde puteøi introduce un caracter sau mai multe.

• Combinaøia de taste: Ctrl + Home – duce cursorul la

începutul documentului

• Combinaøia de taste: Ctrl + End – duce cursorul la sfâršitul

documentului

• Combinaøia de taste: Ctrl + Page Up – duce cursorul în partea

de sus a ecranului

• Combinaøia de taste: Ctrl + Page Down – duce cursorul în

partea de jos a ecranului.

3.1.5.8. Salvarea documentelor pe dischetã

Este o operaøie identicã cu salvarea pe discul (C:), însã se

alege discul (A:).

3.1.5.9. Selectarea textului

Selectarea textului se face cu ajutorul mouse-ului prin

poziøionarea cursorului acolo de unde doriøi sã începeøi selectarea ši,

øinând butonul din stânga al mouse-ului apãsat, îl trageøi pe pad

(masa virtualã pe care se deplaseazã mouse-ul) pânã unde doriøi sã

selectaøi textul.


177

☺

1. Sã se creeze pe Desktop un director care are numele vostru.

2. Deschideøi editorul de foi de calcul studiat ši trasaøi urmãtorul

tabel:

Fig. 1

3. Scrieøi titlul tabelului cu fontul Arial de 14 puncte.

4. Formataøi tabelul ca în Fig. 1.

5. Pentru capul de tabel utilizaøi facilitatea programului de a scrie pe

mai multe rânduri într-o celulã. Folosiøi corp de literã de 10 puncte,

font Arial, culoare albastrã. Domeniul A3:E3 sã fie scris cu litere

îngrošate.

6. Datele din celulele A4:A12 sã fie scrise cu stilul Italic, culoarea

verde.

7. Preøul în lei sã fie scris cu culoare mov.

8. Calculaøi adaosul în lei, štiind cã acesta este de 15% din preø ši

introduceøi rezultatele în celulele C4:C12.


176

2. Trasaøi diagrama corespunzãtoare datelor din acest tabel, astfel

încât sã aflaøi cât la sutã s-a vândut din fiecare produs.

3. Numiøi diagrama “Vânzãri produse Napolact”.

4. Numiøi foaia de calcul “Diagramã”.

5. Deschideøi o foaie de calcul nouã ši trasaøi urmãtorul tabel:

Nume elev Media sem. I Media sem. II Media generalã

Balcu Elena 8.50 9.50

Dumitru Iosif 9.75 9.50

Elencu Ioan 8.50 8

Pop Ioan 9.50 8

Rusu Cosmina 10 9.50

Stupar Mihaela 10 9

Totezan Mihai 8.50 8

Turcu Elena 5.50 8.50

6. În ultima coloanã calculaøi media generalã a fiecãrui elev din

tabel.

7. Salvaøi registrul.


89

Exemplu de text selectat:

Existã mai multe moduri de selectare:

• la nivel de cuvânt se executã dublu clic oriunde în interiorul

cuvântului;

• la nivel de frazã se apasã tasta Ctrl ši se executã clic oriunde

în frazã;

• la nivel de paragraf se executã clic de trei ori oriunde în

paragraf;

• la nivel de document din meniul Edit , opøiunea Select All sau

tastele Ctrl + A;

• la nivel de linie de text se executã clic la marginea din stânga;

• la nivel de mai multe cuvinte, rânduri sau fraze se plaseazã

cursorul peste primul cuvânt, se apasã tasta Shift ši se

efectueazã clic pe ultimul cuvânt.

3.1.5.10. Copierea ši mutarea textului

Se face cu ajutorul opøiunilor Cut, Copy, Paste din meniul

Edit, astfel: pentru copiere se selecteazã textul, se executã clic pe

opøiunea Copy, se duce cursorul acolo unde se dorešte copierea


90

textului, se face clic, dupã care se executã clic pe opøiunea Paste;

pentru mutarea textului (tãierea lui) se procedeazã ca ši la copiere,

dar se alege în loc de Copy opøiunea Cut. Puteøi folosi ši combinaøii

de taste: Ctrl + C pentru copiere, Ctrl + X pentru mutare ši Ctrl + V

pentru lipire.

3.1.5.11. Formatarea textului

Formatarea înseamnã modificarea aspectului textului, înce-

pând de la caracter, cuvânt, paragraf sau tot textul unui document.

Dacã bara Formatting nu este activã, o aduceøi în fereastrã din

meniul Tools alegând opøiunea Customize.

Bara Formatting aratã astfel:

Conøine, în ordine, urmãtoarele butoane: Normal - stilul de

scriere ales; Toronto - lista cu fonturile instalate pe calculator; 12 –

corpul de literã folosit; B – stilul Bold (Aldin), pentru scriere

îngrošatã; I – stilul Italic (cursiv), pentru scriere înclinatã spre

dreapta; U – (Underline), pentru scriere sublinatã;

pentru alinierea textelor (Left – la stânga, Center –

centrat, Right – la dreapta, Justify – stânga-dreapta)

Numbering – pentru crearea de liste numerotate

Bulleted – pentru marcarea listelor

Increase Indent – mãrirea unui aliniat cu un tab

Decrease Indent – scãderea mãrimii unui aliniat cu un tab


175

☺

1. Construiøi într-o foaie de calcul urmãtorul tabel:

2. Efectuaøi calculele de mai jos, utilizând operatorii matematici

studiaøi ši treceøi rezultatele în coloana E.

a) A2 + B3;

b) C3 – A2;

c) C2 * A3;

d) D3/B2;

e) A3 ^ 3;

f0 A3 ^ (1/2);

3. Salvaøi registrul.

☺

1. Folosind editorul de foi de calcul Excel, trasaøi urmãtorul tabel:

Vânzãri produse Napolact - semestrul I anul 2003 (în kg)

Tip produs Ianuarie Februarie Martie

Cašcaval 235.400 260.987 310.000

Unt 95.700 87.200 89.300

Brãnzã burduf 122.100 110.876 99.200


174

4. Adãugaøi antetul “Elevii clasei a IX-a C”

5. Copiaøi tabelul formatat în Word

6. Salvaøi foaia de calcul numind-o “clasa IX C”

7. Salvaøi fišierul Word numindu-l “clasa IX C”.

☺

1. Trasaøi în Excel urmãtorul tabel:

2. Construiøi o diagramã alegând tipul “Coloane” ši al doilea sub-tip

de diagramã

3. Numiøi diagrama “Cheltuieli energie electricã”, numiøi axa OX

“Licee”, iar axa OY “Total cheltuieli 2002-2003”

4. Ašezaøi diagrama în foaia de calcul în care aøi trasat tabelul

5. Salvaøi registrul pe Desktop.


91

Border – pentru introducerea unui text într-un chenar

Highlight – marcarea unui text cu o anumitã culoare;

ex: text marcat cu highlight

Font Color – scrierea textului cu diferite culori

Important: dacã textul nu este selectat înainte de formatare,

aspectul lui rãmâne neschimbat!

3.1.5.12. Editorul de ecuaøii

Editorul de ecuaøii (în mod obišnuit) nu poate fi gãsit în barele

cu butoane, ci trebuie sã îl aduceøi acolo din meniul Tools, opøiunea

Customize, Insert, Equation Editor. Este o barã cu butoane care

conøine operatori matematici, litere grecešti etc.

Ca sã puteøi scrie formule matematice faceøi clic pe butonul

care conøine operatorul/ii pe care doriøi sã-l/sã-i utilizaøi în acea

formulã, alegeøi Σ ši scrieøi egalitatea ca în exemplul de mai jos.

De fiecare datã când trebuie sã alegeøi un operator sau un

caracter trebuie sã deschideøi butonul respectiv ši cu un clic alegeøi o

fracøie, sumã, operatorii aritmetici, integrale, matrici š.a.


92

3.1.5.13. Utilizarea butoanelor Undo ši Redo

Butonul Undo se folosešte pentru a anula ultima operaøie

efectuatã. Butonul se gãsešte în bara Standard sau în meniul Edit.

Butonul Redo se folosešte pentru a reda ultima acøiune

anulatã. Butonul se gãsešte în bara Standard sau în meniul Edit.

3.1.5.14. Inserarea unei imagini (Clip Art)

Se face din meniul Insert, alegând opøiunile Picture ši Clip

Art. Dupã ce aøi introdus imaginea în

document, o puteøi multiplica executând

clic pe ea ši folosind apoi combinaøia de

taste Ctrl + D o datã sau de mai multe ori.

Clip-Art-ul se šterge executând clic pe el,

dupã care se apasã tasta Delete; acesta se

poate muta folosind cele patru sãgeøi de pe tastatura de editare sau

cu mouse-ul, folosind proprietatea de glisare, adicã øinând butonul

din stânga al mouse-ului apãsat ši trãgându-l pe pad.

Ca sã micšoraøi o imagine sau sã o mãriøi, executaøi clic pe ea

ši trageøi de pãtrãøelele care vã apar pe margine, cu

butonul din stânga al mouse-ului apãsat. (În stânga

sus vedeøi o imagine selectatã).

Imaginea multiplicatã.


173

5. Care este diferenøa între un registru de calcul ši o foaie de

calcul?

a) sunt la fel

b) registrul de calcul este inclus în foaia de calcul

c) registrul de calcul conøine mai multe foi de calcul

6. Unui tabel construit în Excel i se poate modifica aspectul

utilizând:

a) opøiunea Cells din meniul Format

b) opøiunea AutoFormat

c) opøiunea Paragraph din meniul Format

7. Care dintre urmãtoarele comenzi vã permit efectuarea rapidã a

operaøiei de adunare?

a) Paste Function

b) copierea cu AutoFill

c) AutoSum

☺

1. Sã se creeze în Excel urmãtorul tabel:

2. Calculaøi în coloana D media generalã pentru cei patru elevi

3. Formataøi tabelul


172


☺ Încercuiøi rãspunsul/rãspunsurile corect/corecte:

1. La scrierea unui numãr într-o celulã, acesta este adus automat

sub forma unei date calendaristice deoarece:

a) în opøiunea Series este selectat Date

b) în opøiunea Number, Cells din meniul Format este selectatã

categoria numerelor de tip Date

2. Aøi scris urmãtoarea formulã: A2 + b6 + C5. Ce este grešit?

a) sunt adrese de celule

b) lipsesc parantezele

c) nu existã semnul egal în faøa formulei

3. O listã Excel este:

a) o colecøie de înregistrãri (records)

b) o colecøie de câmpuri (fields)

c) o coloanã a unui tabel

4. Stabiliøi ordinea pašilor pentru crearea unei diagrame:

a) executarea unui clic pe butonul Chart Wizard

b) selectarea datelor necesare pentru crearea diagramei

c) completarea datelor din cele patru casete de dialog ale lui Chart

Wizard

d) eliberarea butonului mouse-ului


93

3.1.5.15. Cãutarea ši înlocuirea unui caracter/cuvânt

într-un text

Sã presupunem cã aøi scris un text, însã doriøi sã înlocuiøi în

acel text toate cuvintele primãvarã cu varã. Cum procedaøi? Din

meniul Edit, alegeøi opøiunea Find; în caseta de dialog care apare (ca

în figura de mai jos), executaøi clic pe butonul Replace.

În document, selec-

taøi cuvântul/caracterul pe

care doriøi sã-l înlocuiøi,

folosiøi combinaøia de taste

Ctrl + C pentru copierea

acestuia, reveniøi în casetã în

dreptul lui Find what cu un

clic, dupã care folosiøi combinaøia de taste Ctrl + V; o sã vã aparã

cuvântul primãvarã, pentru cã pe acesta doriøi sã-l înlocuiøi, apoi în

dreptul lui Replace with scrieøi cuvântul nou (varã); ultimul pas este

clic pe butonul Replace All. Toate cuvintele primãvarã din text vor fi

înlocuite cu varã.

3.1.5.16. Setarea (configurarea)

paginii

Se face din meniul File, alegând opøiu-

nea Page Setup. Cu ajutorul acestei opøiuni

puteøi modifica: marginile albe (sus, jos,

stânga, dreapta) ale documentului, valori care


94

pot fi aplicate unui paragraf (Paragraph)

sau întregului document (Whole Docu-

ment); puteøi schimba orientarea paginii

(Portrait - pagina în picioare) sau Land-

scape (orientare de tip “peisaj”, adicã

pagina ašezatã pe orizontalã); puteøi

stabili formatul paginii: A3, A4, Letter sau

alte mãrimi.

3.1.5.17. Numerotarea paginilor

Se face alegând

opøiunea Page Num-

bers din meniul Insert.

Numerele vor apãrea

în partea de sus a

paginii (Top of page)

sau în partea de jos (Bottom of

page), putându-se alege mai multe

tipuri de aliniere a lor: centratã

(Center), la stânga (Left), la dreapta

(Right), în interiorul paginii (Inside)

sau în exteriorul paginii (Outside).

Din Format alegeøi mai multe

formate pentru numere: (a, b, c, A,

B, C š.a.m.d.), iar cu Start up puteøi stabili cu ce cifrã sã înceapã

numerotarea paginilor într-un document.


171

#NULL! - specificã o intersecøie între douã zone care nu este validã;

#NUM! - utilizarea incorectã a unui numãr;

#REF - celula care nu este validã;

#VALUE! - argument sau operand incorect;

##### - rezultat prea lung pentru a încãpea în celulã.


170

clic pe SUMIF. Se va deschide Formula Palette pentru SUMIF. În

caseta Range introduceøi domeniul celulelor care conøine criteriul (în

cazul nostru coloana Componentã hard, deoarece ea conøine

cuvântul Imprimantã). În caseta Criteria introduceøi criteriul pentru

care vreøi sã însumaøi valorile urmãrite. Dacã acest criteriu este un šir

de caractere, cum este Componenta hard, trebuie sã aveøi grijã sã

introduceøi ghilimelele de o parte ši de alta. În loc sã introduceøi de

la tastaturã širul de caractere ši ghilimelele, puteøi sã executaøi clic

pe celula care conøine înregistrarea Componenta hard.

Rezultatul va fi urmãtorul:

3.2.39. Erori de scriere în Excel

Excel afišeazã într-o celulã o eroare atunci când valorile ce

intervin în calcul nu sunt corecte. Erorile încep întotdeauna cu

semnul # ši sunt urmãtoarele:

#DIV/0! - încearcã sã facã o împãrøire la zero;

#N/A - se referã la o valoare care este indisponibilã;

#NAME? - utilizeazã un nume necunoscut de Excel;


95

3.1.5.18. Crearea de antete ši note de subsol

Antetul (Header) con-

øine informaøii ce vor fi tipã-

rite în partea de sus a paginii,

iar subsolul (Footer) în partea

de jos a paginii (dacã un do-

cument are mai multe pagini,

acestea o sã aparã în toate

paginile documentului).

Antetele ši notele de

subsol se creeazã cu opøiunea

Header and Footer din me-

niul View. Antetul sau subsolul poate fi formatat ca orice text, puteøi

chiar introduce imagini. Puteøi crea un antet/notã de subsol pe prima

paginã a documentului ši alt antet/notã de subsol pentru celelalte

pagini ale documentului sau un antet/notã de subsol pentru paginile

pare ši alt antet/notã de subsol pentru paginile impare cu ajutorul

meniului File, opøiunea Page Setup, Layout, dupã care alegeøi opøi-

unea Different Odd and Even sau Different First Page.

3.1.5.19. Modificarea distanøei între liniile de text

Se face cu ajutorul opøiunii Paragraph din meniul Format,

alegând, de exemplu, 1,5 lines. Aceastã carte este scrisã cu o

spaøiere de 1,5 lines între liniile de text. Dumneavoastrã puteøi alege

ši alte opøiuni din dreptul lui Line spacing.


96

3.1.5.20. Crearea de tabele

Tabelele se creeazã

utilizând opøiunea Insert

Table din meniul Table, cu

menøiunea cã dumneavoastrã

veøi stabili câte rânduri ši câte

coloane va conøine acesta. Dupã

ce aøi creat un tabel, puteøi

modifica liniile tabelului (linie

dublã, întreruptã) cu creionul din

bara Tables and Borders ši Line

Style sau puteøi folosi formatarea

automatã din AutoFormat.

Model de tabel cu diferite stiluri de linii

3.1.5.21. Împãrøirea textului pe coloane

Se face alegând opøiunea Columns

din meniul Format, cu menøiunea cã puteøi

sã ašezaøi textul pe o coloanã, douã, trei

(vezi Presets), puteøi modifica spaøiul dintre

coloane ši puteøi avea o linie între coloane

(Line between).


169

coloanele, rândurile, sã insereze coloane, rânduri ši link-uri, sã šteargã

coloane, rânduri š.a.m.d.

3.2.38. Funcøia SUMIF

Vrem sã aflãm cât de mult s-a vândut din produsul

Imprimante. Utilizãm funcøia SUMIF care însumeazã valorile ce

satisfac criteriul stabilit. Scriem o formulã care însumeazã valorile

din coloana Valoare (RON), corespunzãtoare valorii Imprimante din

coloana Componentã hard. O formulã SUMIF poate fi scrisã în douã

moduri. Se poate folosi programul de completare Conditional Sum

Wizard sau se utilizeazã instrumentul Formula Palette.

Executaøi clic pe

celula în care vreøi sã intro-

duceøi formula, dupã aceea

clic pe butonul Paste

Function. În categoria All

sau Math & Trig, executaøi


168

formatarea doritã dacã datele din celula selectatã îndeplinesc condiøia

definitã la Condition 1.

3.2.36. Opøiunea Paste special

Meniul Edit conøine o

lipire specialã, Paste special.

Dupã efectuarea comenzii

Copy, alegând opøiunea Paste

special aveøi urmãtoarele posi-

bilitãøi: All – copiazã tot; For-

mulas – copiazã numai for-

mula; Values – copiazã numai

valorile, ignorând formula;

Comments – copiazã doar

comentariile. De la Operation opøiunile sunt: Add pentru adunare,

Substract pentru scãdere, Multiply pentru înmuløire ši Divide pentru

împãrøire.

3.2.37. Parolarea foilor de calcul

Parolarea foilor de calcul se face din

meniul Tools, Protect, Protect Sheet. Opøiu-

nea Allow all users of this worksheet to

permite utilizatorilor sã selecteze celulele

parolate/neparolate, sã formateze celulele,


97

Exemplu de scriere a textului

pe trei coloane

3.1.5.22. Scrierea cu WordArt

Scrierea cu WordArt se face alegând meniul Insert, opøiunea

Picture ši WordArt. Dupã ce aøi executat clic de 2 ori pe WordArt-ul

dorit, scrieøi textul în caseta care vã apare, dupã care, clic pe OK.

3.1.5.23. Inserarea de simboluri în text

Inserarea de sim-

boluri în text se face cu

ajutorul opøiunii Symbol

din meniul Insert. Pro-

cedeul este simplu: cu

clic pe unul dintre sim-


98

bolurile din listã, vã alegeøi acel simbol care trebuie introdus în text,

dupã care, cu un clic pe Shortcut key vã creaøi “cheia” pentru acel

simbol - adicã o tastã sau o combinaøie de taste. O sã vã aparã altã

casetã de dialog, unde scrieøi tasta sau combinaøia de taste care

reprezintã “cheia” pentru acel simbol, executaøi clic pe butonul

Assign ši terminaøi cu clic pe butonul Close.

Ori de câte ori aveøi ne-

voie de simbolul respectiv, folo-

siøi acea combinaøie de taste ši

acel font. În exemplul de mai

sus, fontul este Normal text ši

simbolul ales pentru a-i crea o

scurtãturã este @. Dacã doriøi sã

introduceøi un singur simbol în

text, el o sã vã aparã în locul în

care aøi poziøionat cursorul.

3.1.5.24. Numerotarea ši marcarea listelor

Aceastã opøiune o

gãsiøi în meniul Format, ale-

gând Bullets and Num-

bering; se utilizeazã pentru

marcarea listelor cu diferite

simboluri sau pentru nume-

rotarea lor. Trebuie sã exe-

cutaøi un clic pe acel


167

3.2.35. Formatare condiøionatã

Pentru ca unele celule ce îndeplinesc o anumitã condiøie sã aibã

o formatare specialã, se selecteazã celula sau grupul de celule ši se

alege din meniul Format opøiunea Conditional Formatting.

În câmpul Cell Vallue is de la Condition 1 se definešte condiøia

doritã. Pentru adãugarea unei alte condiøii se executã clic pe butonul

Add, Delete fiind butonul pentru štergere. Format vã ajutã sã stabiliøi


166

Componentele, Bucãøile din fiecare sortiment ši Valoarea. Deschideøi

opøiunea Pivot Table and PivotChartreport din meniul Data.

Trebuie sã urmaøi trei paši pentru realizarea unui tabel pivot. La

primul pas (figura din stânga) alegeøi Microsft Office Excel list or

database, dupã care, clic pe Next.

La pasul 2 (figura din stânga)

trebuie sã alegeøi domeniul

pentru care construiøi un

tabel pivot.

La pasul trei alegeøi

locul în care sã fie

amplasat tabelul

pivot. În cazul nos-

tru, foaia de calcul

existentã.

Butonul Layout vã va

deschide o casetã cu aju-

torul cãreia stabiliøi ce

coloane cu date sã aparã în

tabelul pivot.

În cazul exemplului nostru, am ales Componentele, Bucãøile

din fiecare sortiment ši Valoarea. În urma acestor setãri, tabelul pivot

va arãta astfel:


99

simbol, dupã care sã validaøi comanda ši lista dumneavoastrã va fi

marcatã sau numerotatã cu simbolul respectiv.

3.1.5.25. Crearea de chenare ši umbre

Cu opøiunea Bor-

ders and Shading din me-

niul Format puteøi trasa un

chenar întregii pagini, pu-

teøi sã încadraøi un para-

graf într-un chenar, pentru

linii puteøi

folosi stiluri: linii punctate, linii ši puncte, puteøi stabili

grosimea liniilor, culoarea lor, toate acestea putând fi

aplicate unui paragraf sau întregului document, de la

Page Border ši Art, puteøi alege diferite desene pentru chenar.

3.1.5.26. Aranjarea barelor cu butoane

Barele cu butoane se pot

îmbunãtãøi cu ajutorul opøiunii

Customize din meniul Tools. Øineøi

butonul mouse-ului apãsat pe una

din micuøele pictograme pe care le

vedeøi sub Commands ši o duceøi

într-una din barele cu butoane. De

exemplu, scrierea 32 se face cu

butonul Superscript , scrierea xn se face cu butonul Subscript .


100

3.1.5.27. Tipãrirea documentelor

Se face cu opøiunea Print din meniul File. Din caseta de

dialog Print puteøi alege: tipãrirea paginii curente (Current Page);

tipãrirea anumitor pagini una dupã alta (Pages; exemplu: 1-7);

modificarea orientãrii

paginii (din butonul

Properties alegeøi Por-

trait sau Landscape);

tipãrirea tuturor pagini-

lor (All); tipãrirea unui

anumit numãr de copii

(Numbers of copies);

pentru tipãrirea pagini-

lor pare alegeøi Even Pages; pentru tipãrirea paginilor impare alegeøi

Odd Pages; dacã alegeøi Collate se vor tipãri pe rând, paginile

fiecãrei copii: numãrul de copii pentru prima paginã a docu-

mentului, pentru a doua paginã š.a.m.d.; dacã nu doriøi sã tipãriøi

fišierul, dar vreøi sã-l salvaøi cu extensie de tip .prn pentru a putea fi

listat din MS-DOS, trebuie sã activaøi opøiunea Print to File; acest

lucru vã este util dacã nu aveøi o imprimantã instalatã pe

calculatorul pe care lucraøi ši vreøi sã tipãriøi respectivul document

pe un alt calculator.

Dacã executaøi clic pe Options, puteøi stabili alte cerinøe

pentru tipãrire: Reverse Print Order – paginile vor fi tipãrite în

ordine inversã, de la ultima paginã, la prima paginã; Update Links –

vã actualizeazã obiectele inserate prin legare în document; Draft


165

Pentru a crea subtotalul, vã poziøionaøi pe prima celulã a seriei

de date (în acest exemplu celula A2 – An fabricaøie) ši apoi din meniul

Data se alege opøiunea Subtotals. Rezultatul va fi urmãtorul:

Pentru a reveni la forma iniøialã a tabelului se executã clic pe

celula A2, dupã care, din meniul Data, Subtotals, Subtotal se alege

Remove All.

3.2.34. Analiza datelor - tabele pivot

Pentru a crea o

tabelã pivot se alege

opøiunea Pivot Table and

PivotChartreport din me-

niul Data. Vom exem-

plifica crearea tabelelor

pivot cu acelaši tabel de

mai sus. Vrem sã afišãm


164

calcul. Comanda Freeze Panes “îngheaøã” liniile de deasupra celei

selectate, respectiv coloanele din stânga celei selectate, iar împreunã

cu selectarea unei singure celule duce la “îngheøarea” (blocarea)

spaøiului din stânga - sus a respectivei celule. Pentru a readuce toate

datele în fereastrã aša cu le-aøi avut iniøial alegeøi comanda Unfreeze

Panes din acelaši meniu.

3.2.32. Previzualizarea paginii

Pentru a vizualiza foaia de calcul

înainte de tipãrire, alegeøi opøiunea Print

Preview din meniul File.

3.2.33. Subtotaluri

Pentru a crea subtotaluri trebuie grupate datele prin organizarea

lor pe niveluri asupra cãrora ulterior se pot efectua diverse calcule sau

se pot centraliza datele. Înainte de a grupa datele care trebuie

însumate, acestea trebuie sortate.


101

Output – din document vor fi tipãrite numai o parte din formatãri, în

funcøie de imprimanta pe care o aveøi; la o imprimantã laser nu se

vor tipãri imaginile; Background Printing – tipãrirea se va face cu o

vitezã mai micã, pentru ca dumneavoastrã sã puteøi face unele

corecturi în acel document, în timpul tipãririi; Comments vã ajutã sã

listaøi comentariile atašate documentului, dupã ce acel document a

fost listat; dacã executaøi clic pe Include with Document, puteøi cu

ajutorul opøiunii Document properties sã listaøi anumite informaøii

despre document separat, dupã ce acel document a fost tipãrit;

Drawing Object – vor fi tipãrite ši obiectele grafice din acel

document.

3.1.5.28. Facilitatea AutoCorrect

Este un instrument foarte util pe care îl gãsiøi în meniul Tools.

Prima facilitate – Correct TWo INitial CApitals – vã dã posibilitatea

sã corectaøi cuvântul scris cu 2 majuscule (în loc de una); a doua

Capitalize first letter of

sentences – vã corecteazã pri-

mul cuvânt dintr-o propoziøie

sau frazã dacã aøi scris-o cu

literã micã; a treia – Capitalize

names of days – vã scrie numele

zilelor cu majuscule; a patra

Correct accidental usage of

cAPS LOCK key vã corecteazã cuvântul dacã, din grešealã aøi apãsat

tasta Caps Lock; a cincea Replace text as you type vã scrie tot


102

cuvântul pe mãsurã ce îl tastaøi (de exemplu: dacã la Replace scrieøi

tele ši la With scrieøi viziune, dupã ce în document aøi scris tele, va

adãuga automat ši viziune; astfel, aøi scris televiziune.

La final executaøi clic pe butonul Add. Dupã ce aøi bifat

una/toate din aceste opøiuni, pe viitor, calculatorul vã va corecta

automat grešelile pe care le faceøi la tastare.

3.1.5.29. Tipãrirea de plicuri ši etichete

Editorul de texte Word vã ajutã sã scrieøi plicuri ši etichete pe

baza unor šabloane

ši sã le tipãriøi. Gãsiøi

opøiunea pentru pli-

curi ši etichete Enve-

lopes and Labels – în

meniul Tools sau în

meniul New, Enve-

lope Wizard (Mai-

ling Label Wizard). Procedeul de lucru este urmãtorul: la Delivery

Adress scrieøi adresa destinatarului, iar la Return Adress adresa

expeditorului.


163

Controlul Page Order vã stabilešte ordinea în care vor fi

tipãrite foile de calcul care includ mai multe pagini.

3.2.31. Blocarea panourilor

Când aveøi multe date într-o foaie de calcul ši nu vã

descurcaøi prea bine pentru cã tot trebuie sã derulaøi foaia de calcul,

puteøi “îngheøa” foaia de calcul, alegând opøiunea Freeze Panes din

meniul Windows. Blocaøi linii, coloane sau linii ši coloane, astfel

încât într-o parte a foii de calcul rãmân afišate liniile/coloanele

blocate, în timp ce în cealaltã parte puteøi derula alte zone ale foii de


162

• Header/Footer (Antet/Subsol) – se creeazã unele noi sau se

aleg cele existente deja, executând clic pe Custom

Header/Footer;

• Sheet (Foaie) – se stabilesc domeniul de tipãrire, ordinea

tipãririi pentru foi de calcul cu mai multe pagini, tipãrirea

titlurilor š.a. Dacã la tipãrire doriøi sã aparã un anumit numãr

de rânduri (acelaši) pe fiecare foaie, în cãsuøa Rows to Repeat

at Top introduceøi numãrul de rânduri care doriøi sã fie

tipãrite. Spre exemplu, dacã scrieøi 1:5, pe fiecare foaie

tipãritã va apãrea conøinutul rândurilor de la 1 la 5. Tot aša,

dacã doriøi sã tipãriøi anumite coloane, la Columns to Repeat

at Left, treceøi antetul de coloane (de exemplu, A:A pentru

tipãrirea coloanei A). Pentru a tipãri foaia de lucru sub formã

de schiøã se marcheazã opøiunea Draft Quality (Calitate de

schiøã), aceasta însemnând cã foaia de calcul va fi tipãritã cu

tuš mai puøin. Opøiunea Gridlines permite ca la tipãrire sã

aparã liniile ajutãtoare din foaia de calcul.

Dacã se activeazã opøiunea Row and Column Headings din

butonul Print, în foaia care va fi tipãritã vor apãrea ši antetele de

rând ši coloanã.


103

Puteøi executa clic pe butonul Add to document ši astfel aveøi

plicul scris cu adresele respective

sau dacã executaøi clic pe butonul

Options, puteøi sã vã alegeøi din

lista de plicuri pe care o gãsiøi la

Envelope size, alt font decât cel

prestabilit, puteøi folosi stilurile de

scriere pe care le cunoašteøi deja,

puteøi schimba mãrimea caracterelor ši culoarea lor, puteøi face

diferite sublinieri ši folosi efecte speciale (Effects). Procedeul pentru

etichete este identic, însã alegeøi Labels din caseta de dialog

Envelopes and Labels.

3.1.5.30. Utilizarea šabloanelor în Word

Editorul de texte Word vã oferã diferite šabloane pentru fax-

uri, scrisori, memorii, chiar ši pentru publicaøii. Cum le utilizaøi? Din

meniul File, alegeøi opøiunea

New. În caseta de dialog care

se deschide, aveøi urmãtoarele

opøiuni; General – Blank Docu-

ment (deschideøi un document

nou); Publications (puteøi folosi

acele šabloane pentru crearea de ziare sau reviste); Reports (pentru

crearea de rapoarte); Mail Merge (crearea unei baze de date); Web

Pages – documentul poate fi salvat ca o paginã web ši poate fi vãzut în

browser; Legal Pleadings (crearea documentaøiei pentru cei care


104

lucreazã în avocaturã); Letters and Faxes (crearea de scrisori, etichete,

plicuri ši faxuri în vederea tipãririi); Memos (crearea de memo-uri);

Other Documents (crearea de CV-uri š.a.).

Cum se completeazã un fax? Editorul de texte vã oferã un fax

gata scris, formatat, care trebuie doar completat cu datele dum-

neavoastrã, dupã care, îl puteøi tipãri sau trimite cu pošta electronicã.

3.1.5.31. Utilizarea letrinelor

Letrina (Drop Cap) este prima

literã dintr-un capitol sau paragraf

mãritã faøã de restul textului. Op-

øiunea Drop Cap o gãsiøi în meniul

Format, Drop

Cap. Se foloseš-

te pentru efecte

speciale la înce-

putul unui text.


161

AutoFilter. Criteriul stabilit pentru toate câmpurile este (All).

Urmãtoarea opøiune din listã este (Top 10) care este utilizatã pentru

a afiša cele mai mari 10 valori. A treia opøiune, (Custom), este

utilizatã pentru a construi criterii de filtrare.

Pentru a filtra baza de date prezentatã în figura din pagina 160

dupã elementele (localitãøile) care încep cu litera C, folosiøi opøiunea

Custom, iar în caseta de dialog care apare în stânga alegeøi opøiunea

equals ši în dreapta scrieøi C*. Dupã filtrare, rãmân numai elementele

(localitãøile) care încep cu litera C.

3.2.30. Setarea (configurarea) paginii

Setarea paginii se face alegând opøiunea Page Setup din

meniul File. Caseta de dialog Page Setup are patru butoane:

• Page (Paginã) – se alege dimensiunea paginii, calitatea tipãririi,

orientarea paginii ši scalarea; dimensiunea paginii poate fi, în

funcøie de imprimantã, A4, A3 sau alte formate; orientarea

paginii poate fi Portrait sau Landscape (la fel ca ši în Word);

calitatea tipãririi se alege în funcøie de câøi dpi (dots per inch)

doriøi sã aibã foaia de calcul – mai muløi dpi înseamnã o calitate

mai bunã a tipãririi; scalarea (Scaling) este folositã pentru a

reduce sau a mãri scara la care are loc tipãrirea;

• Margins (Margins) – de aici se aleg marginile ši se centreazã

foaia de calcul; la fel ca ši în Word;


160

3.2.28. Sortarea unei baze de date

Sortarea bazei de date se face

alegând opøiunea Sort din meniul

Data. Se deschide o casetã de dialog

de unde puteøi sorta baza de date în

funcøie de informaøiile pe care le aveøi

în tabel ši de necesitãøi (în ordine

alfabeticã, dupã localitate, dupã vârstã

š.a.m.d.).

De asemenea, sortarea se poate face cu ajutorul butoanelor

Sort Ascending (sortare crescãtoare) ši Sort Descending (sortare

descrescãtoare), din barele cu butoane.

3.2.29. Filtrarea unei baze de date

Filtrarea unei baze de date este utilizatã pentru a selecta

anumite date cu care sã lucraøi la un moment dat, presupunând cã

aveøi mai multe

rânduri ši coloa-

ne ši vã inco-

modeazã sã tot

derulaøi foaia de

calcul în jos sau

în sus. Acest

lucru se realizeazã parcurgând urmãtorii paši: Data, Filter,


105

3.1.5.32. Bara cu butoane Standard

În lucrul pe calculator aveøi nevoie de mai multe bare cu

butoane. Pe lângã bara de formatare care vã ajutã sã formataøi textul,

vã mai sunt utile încã trei: bara Standard, bara Tables and Borders ši

bara Draw. Aducerea lor

în fereastra editorului de

texte Word se face din

meniul Tools, alegând

opøiunea Customize ši

bifând numele cãsuøei,

dupã care, veøi observa

cã, în fereastra Word, vã

apare bara doritã. Tre-

buie doar sã øineøi buto-

nul din stânga al mouse-

ului apãsat ši sã o duceøi lângã toate celelalte. Aceste butoane mici

sunt scurtãturi (comenzi) corespunzãtoare opøiunilor din meniuri.

În bara Standard de mai sus, butoanele sunt în ordine: New –

deschide un document nou; Open – deschide un document salvat;

Save – salveazã un document; Print – tipãrešte un document; Print

Preview – previzualizeazã documentul înainte de tipãrire; Spelling

and Grammar – verificã textul din punct de vedere gramatical; Cut –

mutã un cuvânt/text; Copy – copiazã un cuvânt/text; Paste – lipešte

un cuvânt/text; Format Painter – copiazã formatarea unui text asupra


106

altui text; Undo – anuleazã modificãrile operate asupra unui

document, una câte una; Redo – redã modificãrile cu Undo; Insert

Hiperlink – insereazã o legãturã, spre exemplu: C:\Documents and

Settings\user_1\My Documents\k.doc.

3.1.5.33. Bara cu butoane Tables and Borders

În bara Tables and Borders avem urmãtoarele butoane – în

ordinea în care sunt prezentate mai jos:

Draw Table – deseneazã tabel; Eraser – radierã, šterge linii într-un

tabel; Line Style – conøine o colecøie de tipuri de linii; Line Weight –

se stabilešte grosimea liniei; Border Color – coloreazã liniile

tabelului; Outside Border – pentru formatarea marginilor tabelului;

Shading Color - conøine o paletã de culori cu ajutorul cãreia coloraøi

celulele tabelului; Insert Table – pentru a insera un tabel; Merge

Cells – unešte celule; Split Cells – împarte celule; Align top left –

aliniazã textul în tabel; Distribute Rows Evenly – împarte uniform

rândurile; Distribute Columns Evenly – împarte uniform coloanele;

Table AutoFormat – formateazã tabelul automat dupã anumite

šabloane; Change Text Direction – schimbã direcøia unui text; Sort

Ascending – sorteazã crescãtor datele; Sort Descending – sorteazã

descrescãtor datele; AutoSum – adunare automatã.


159

3.2.26. Tipãrirea diagramelor

Tipãrirea diagramelor se face la fel ca tipãrirea documentelor

create cu ajutorul editorului de texte Word, alegând opøiunea Print

din meniul File.

3.2.27. Crearea unei baze de date

O bazã de date este o listã care are o anumitã structurã. Elevii

unei clase, persoanele din cartea de telefon etc sunt baze de date.


158

Rezultate test clasa a IX-a M

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Numele elevilor

No

tele

ob

tin

ute

Ionescu Florea Adam Avram Cuc Todea Rad Imre Cocut

• Doughnut – (inelar); reprezintã datele sub formã de sectoare care

compun o coloanã circularã;

• Scatter – (dispersat); pentru corelaøia dintre variabile independente;

• Radar – (radar); reprezintã fiecare serie de date într-un sistem

propriu de axe radiale;

• Surface, Cylinder, Cone, Pyramid – pentru grafice 3-D.

Alegerea unui alt tip de diagramã:

vrem sã trasãm de exemplu dia-

grama pentru notele a nouã elevi la

o anumitã materie. Procedeul este

urmãtorul: se scriu într-o foaie de

calcul pe rânduri toøi elevii, dupã

care, pe rândul urmãtor se trec

notele, se selecteazã ši numele elevilor ši notele, dupã care se

procedeazã ca ši la diagrama Pie, alegând tipul de diagramã Line.


107

3.1.5.34. Bara cu butoane Draw

În bara Drawing gãsiøi butoane cu ajutorul cãrora puteøi trasa

linii, sãgeøi, forme geometrice pe care apoi sã le coloraøi, linii

punctate, puteøi crea cãsuøe în care sã inseraøi text sau imagini, sã

scrieøi cu WordArt, sã utilizaøi nište šabloane de diferite forme din

AutoShapes.

Line – pentru trasarea liniilor; Arrow – pentru trasarea sãgeøilor;

Rectagle ši Oval – pentru construirea de forme geometrice; Text Box

– pentru construirea de cãsuøe de text; A – pentru scrierea cu

WordArt; Insert Diagram or Organisation Chart – crearea de

diagrame sau organigrame; Insert Clip Art – inserarea unei imagini

din biblioteca programului Word; Insert Picture – inserarea unei

imagini; Fill Color – pentru colorarea cãsuøelor de text, a formelor

geometrice; Line Color – pentru colorarea liniilor; Font Color –

pentru scrierea caracterelor cu diferite culori; Line Style – pentru

trasarea de linii de diferite dimensiuni; Dash Style

– diferite tipuri de linii; Arrow Style – diferite

tipuri de sãgeøi; Shadow Style ši 3D Style – pentru

trasarea de umbre. Butonul Draw conøine diferite

opøiuni pentru aducerea în prim plan a unui text,

rotirea unei imagini, moduri de plasare a imaginii

într-un text etc.


108

Butonul AutoShapes conøine diferite forme care se pot insera

într-un document.

3.1.5.35. Index-uri ši cuprinsuri pentru cãrøi

Tabela de cuprins a unei cãrøi este lista entitãøilor din care

este alcãtuit documentul: capitole, subcapitole, paragrafe,

subparagrafe ši sec-

øiuni. Lista se constru-

iešte în ordinea în

care apar entitãøile în

document.

Procedura este

urmãtoarea: fiecãrei

entitãøi i se asociazã

numãrul paginii la

care începe. Un document foarte mare cum este aceastã carte este

structurat pe mai multe niveluri: documentul este împãrøit în mai


157

Pentru štergerea datelor

introduse în diagramã se

selecteazã datele, iar

dupã efectuarea unui

clic dreapta cu mouse-ul

pe acele date se alege

opøiunea Delete. Textele

ši numerele inserate

într-o diagramã se pot formata, executând clic dreapta pe ele ši

alegând opøiunea Format. Dacã doriøi sã schimbaøi culoarea fiecãrei

serii din diagramã, executaøi clic dreapta pe o bucatã din diagramã ši

alegeøi opøiunea Format Data Series; o sã vã aparã altã casetã, de

unde puteøi schimba culorile. Existã mai multe tipuri de diagrame,

fiecare conøinând mai multe subtipuri. În funcøie de datele pe care le

aveøi în tabel puteøi alege tipul respectiv de diagramã.

Tipurile disponibile de diagrame sunt:

• Column – (coloanã); grafic pentru evidenøierea evoluøiei în timp a

unei variabile;

• Bar – (barã); grafic pentru evidenøierea evoluøiei în timp a unei

variabile sau pentru compararea valorilor mai multor variabile;

• Line – (linie); grafic pentru reprezentarea evoluøiei în timp a unei

variabile sau a mai multor variabile;

• Area – (suprafaøã); seamãnã cu graficul Line, dar cumuleazã mai

multe serii de date;

• Pie – (circular); pentru reprezentarea ponderii fiecãrei compo-

nente a graficului în valoarea totalã;


156

• Se alege din caseta de dialog Step 1 of 4 (pasul 1 din 4) tipul

de diagramã ši subtipul acesteia Sub-type), dupã care se

executã clic pe butonul Next; aici am ales Pie;

• La Step 2 of 4 se verificã seriile de date si se denumesc seriile

de date;

• La Step 3 of 4 (pasul 3 din 4) alegeøi poziøionarea legendei, a

etichetelor, daøi un nume diagramei ši puteøi alege sub ce

formã sã fie afišate pãrøile componente ale diagramei: sub

formã de procente, de valori, de etichete sau de etichete ši

procente, dupã care executaøi clic pe Next;

• Când aøi ajuns la Step 4 of 4 (pasul 4 din 4) vi se dau douã

opøiuni pentru poziøionarea diagramei, ši anume: într-o foaie

nouã (As New Sheet) sau ca obiect (As Object) în foaia de

calcul în care aveøi construit tabelul;

• Ultimul pas este executarea unui clic pe butonul Finish din

Step 4 of 4.


109

multe pãrøi; fiecare parte este divizatã în mai multe capitole;

capitolele sunt împãrøite în mai multe subcapitole; subcapitolele

conøin mai multe paragrafe; fiecare paragraf conøine mai multe

subparagrafe; fiecare subparagraf conøine mai multe secøiuni

(observaøie: sã nu se confunde secøiunea cu cea de la tehno-

redactare; aici reprezintã o parte logicã a documentului). Intrãrile în

tabela de cuprins sunt titlurile de pãrøi, de

capitole, de subcapitole, de paragrafe, de

subparagrafe sau de secøiuni. Organizarea pe

mai multe niveluri a documentului va avea

ca efect organizarea pe mai multe niveluri a

tabelei de cuprins.

Pentru a defini intrãri de cuprins

puteøi folosi douã metode: cea automatã care formateazã fiecare titlu

de carte, de capitol, de subcapitol, de paragraf sau de subparagraf cu

un anumit stil, folosind acelaši

stil pentru titlurile de acelaši

nivel ši în exclusivitate pentru

aceste titluri ši metoda manualã

care precizeazã fiecare titlu

prin intermediul casetei de

dialog Index and Tables.

Procedeul manual

înseamnã poziøionarea punc-

tului de inserare în poziøia în care se gãsešte titlul sau selectarea

titlului, apãsarea concomitentã a tastelor ALT+SHIFT+O. Se va


110

deschide caseta de dialog Mark Table of Contens Entry; la Entry va

apãrea textul selectat; din Table identifier alegeøi identificatorul C

care corespunde tabelei de cuprins; în zona de editare Level scrieøi

nivelul la care vreøi sã aparã stilul selectat; executaøi clic pe Mark.

Dupã ce aøi marcat în document titlurile de capitole generaøi

tabela de cuprins astfel: poziøionaøi punctul de inserare în locul în

care vreøi sã aparã tabela de cuprins; deschideøi caseta de dialog

Index and Tabels din meniul Insert, References; din lista Format

alegeøi stilul de formatare al listei. Dacã vreøi sã personalizaøi stilul,

alegeøi From template; în zona de editare Show levels scrieøi sau

alegeøi numãrul de niveluri pe care vreøi sã fie structurat cuprinsul.

În cazul în care doriøi ca în dreptul titlurilor de listã sã fie

scrise ši numerele de pagini la care încep entitãøile din document

trebuie sã bifaøi Show page numbers. Dacã aøi ales Right align page

numbers, în zona de editare Tab leaders scrieøi sau alegeøi caracterul

de umplere dintre titlu ši numãrul de paginã. În mod prestabilit pe

primul nivel vor fi scrise titlurile care au fost formatate cu stilul Title

1, pe al doilea nivel vor fi scrise titlurile care au fost formatate cu

stilul Title 2 š.a.m.d. Validaøi toate acestea cu OK.

3.1.5.36. Butonul Format Painter

Formatarea textelor se poate face foarte simplu cu ajutorul

butonului Format Painter din bara cu butoane Standard.

Pentru a copia formatãrile în mai multe zone, se selecteazã


155

folosiøi AutoFill-ul? Øinând butonul mouse-ului apãsat, în partea din

dreapta jos a celulei E1, veøi vedea cum cursorul mouse-ului ia

forma unui semn plus (+) mai îngrošat. Trageøi în jos, pânã în celula

E3. Excel vã afišeazã suma numerelor din rândurile 1, 2 ši 3 în celulele

E1, E2, E3.

3.2.24. Tipãrirea rapidã a unei foi de calcul

Tipãrirea se face ca ši în Word, alegând opøiunea Print din

meniul File sau micuøul buton din bara Standard.

3.2.25. Construirea de diagrame

Diagramele sunt reprezentãri grafice ale unor informaøii

numerice. Diagramele se construiesc folosind puncte de date (valori

individuale dintr-o foaie de calcul) ši serii de date (grupuri de puncte

de date dintr-un rând sau o coloanã).

Diagramele se construiesc cu ajutorul instrumentului Chart

Wizard care se gãsešte sau în barele cu butoane sau se activeazã din

meniul Insert, alegând opøiunea Chart.

Procedeu de lucru:

• Se selecteazã celulele pe care doriøi sã le includeøi în

diagramã; în exemplul din pagina 156 am selectat cele patru

etichete din celulele A4:A8 ši cu tasta Ctrl apãsatã am selectat

vânzãrile totale din E4:E8;

• Se activeazã butonul Chart Wizard (din barele cu butoane

sau din meniul Insert);


154

3.2.20. Inserarea de celule, rânduri ši coloane

în foaia de calcul

Adãugarea de rânduri ši coloane se face alegând opøiunea

Cells, Rows sau Columns din meniul Insert.

3.2.21. Inserarea de foi de calcul într-un registru

Se face alegând opøiunea Worksheet din meniul Insert sau

executând clic dreapta pe Sheet 1, Sheet 2 (se gãsesc în partea de

jos a registrului), parcurgând aceleaši operaøii (Insert, Worksheet).

3.2.22. Mutarea ši copierea conøinutului celulelor

Se face exact ca ši în Word, cu opøiunile Cut, Copy, Paste din

meniul Edit, bineînøeles dupã selectarea în prealabil a acestora.

3.2.23. Utilizarea instrumentului AutoFill

Este un instrument care vã permite copierea rapidã a unor

formule. Dacã în exemplul nostru am calculat suma pentru primul

rând ši am trecut

rezultatul în celula

E1, pentru a calcula

suma ši pentru cele-

lalte rânduri fãrã a

mai apela la buto-

nul AutoSum, cum


111

textul deja formatat ši se executã clic dublu pe butonul Format

Painter pentru a-l copia. Selectaøi apoi zona pe care vreøi s-o

formataøi.

3.1.5.37. Utilizarea fonturilor

Lista cu fonturile instalate pe calculator o gãsiøi în directorul

Windows, Fonts. Dacã doriøi sã instalaøi ši alte fonturi, o puteøi face

copiindu-le în directorul Fonts din directorul Windows de pe hard

disc-ul calculatorului.

Exemple de fonturi:

Editorul de texte Word – fontul se numešte Toronto

Editorul de texte Word - fontul se numešte Arabia

Editorul de texte Word – fontul se numešte Avalon

Editorul de texte Word – fontul se numešte Banff

Editorul de texte Word – fontul se numešte Frankenstein

Editorul de texte Word – fontul

se numešte Lincoln

Editorul de texte Word – fontul se

numešte Mystical


numešte Paragon


numešte Penguin

Editorul de texte Word –

fontul se numešte

Umbrella


112

Cu ajutorul opøiunilor din aceastã casetã de dialog puteøi

modifica fonturile (Font), stilurile de scriere (Font style), mãrimea

caracterelor (Size), culoarea fonturilor (Font color), puteøi sublinia

cuvinte cu diferite formate de linii (Underline style) ši utiliza nište

efecte speciale pentru cuvinte (Effects). Dacã executaøi clic pe

Character Spacing puteøi scala cuvintele cu un anumit procent, mãri

sau micšora spaøierea dintre literele care formeazã un cuvânt etc., iar

dacã executaøi clic pe Animated, cuvântul sau textul selectat va

prinde, parcã, viaøã.

Exemple: Scalare la 150%; Scalare la 66%.

3.1.5.38. Stabilirea corpului caracterelor

ši utilizarea stilurilor de scriere

Când scrieøi anumite texte o faceøi, de obicei, utilizând fontul

Times New Roman ši corpul caracterelor având dimensiunea de 12

puncte (sunt formatele prestabilite ale programului).

Exemple de scriere cu

anumite corpuri de litere: corp de literã

de 8 p; corp de literã de 14 p; corp

de literã de 10 p. Exemple de

utilizare a stilurilor: stilul Bold

(Aldin); stilul Italic (Cursiv); stilul

Underline (Subliniat); stilul Bold,

Italic, Underline.


153

3.2.18. Alinierea textelor

Tipurile de aliniere sunt:

• la dreapta (Right) – alinierea textului ši a numerelor se face la

marginea din dreapta a celulei

• la stânga (Left) - alinierea textului ši a numerelor se face la

marginea din stânga a celulei

• General – alinierea textului se face la stânga ši a numerelor la

dreapta

• centrat (Center) – alinierea textului ši a numerelor se face

centrat în celulã

• Fill – se repetã conøinutul pânã la umplerea celulei

• Justify – când textul este scris pe mai multe rânduri în celulã,

alinierea se face ši la marginea din dreapta ši la marginea din

stânga a celulei.

3.2.19. Ajustarea lãøimii coloanelor ši rândurilor

În mod prestabilit, într-o celulã încap 8,43 caractere. Pentru a

modifica lãøimea coloanelor/rândurilor, øineøi butonul din stânga al

mouse-ului apãsat, vã ašezaøi pe marginea antetului de coloanã/rând

ši trageøi spre stânga sau spre dreapta, sus sau jos. Dacã executaøi

dublu clic pe marginea antetului de coloanã/rând, lãøimea se va

modifica.


152

Pentru calculul altor tipuri de funcøii se folosešte butonul

Paste Function din barele cu butoane:

- butonul Paste Function

Procedeul de calcul este urmãtorul: executaøi clic pe celula unde

doriøi sã vã aparã rezultatul, dupã care executaøi clic pe butonul Paste

Function; caseta de dialog care vã apare este cea de mai jos:

În stânga casetei, vã sunt

afišate funcøiile pe categorii

(Function category), iar în dreap-

ta, numele funcøiilor (Function

name). Pentru tabelul din pag.

150, vom aplica funcøia

AVERAGE (media aritmeticã).

Executaøi clic de douã ori pe AVERAGE ši vã apare o altã casetã,

unde trebuie sã introduceøi pe

rând numele celulelor pentru

care calculaøi media aritmeticã.

Dupã ce aøi trecut toate

datele, apãsaøi tasta Enter sau

executaøi clic pe OK ši rezultatul

o sã vã aparã în foaia de calcul

în celula selectatã în prealabil.

fx


113

3.1.5.39. Verificarea gramaticalã

Aøi observat cã, atunci când tastaøi, anumite cuvinte vã apar

în document subliniate, deoarece calculatorul nu înøelege cuvintele

românešti. Cum puteøi scãpa de aceste sublinieri? Cu ajutorul

opøiunii Options, din meniul Tools executând clic pe Spelling &

Grammar ši executând clic în pãtrãøelele Check spelling as you type,

Check grammar as you type în aša fel încât sã nu mai fie bifate.

3.1.5.40. Scurtãturi în Word

Ctrl + N New – deschiderea unui document nou

Ctrl + O Open – deschiderea unui document salvat

Ctrl + S Save – salvarea documentului

Ctrl + P Print – tipãrirea documentului

Ctrl + Z Undo – anularea ultimei operaøii

Ctrl + Y Redo – reluarea ultimei operaøii

Ctrl + X Cut – mutarea textului

Ctrl + C Copy – copierea textului

Ctrl + V Paste – lipirea textului

Ctrl + A Select All – selectarea întregului document

Ctrl + F Find – gãsirea unui caracter sau a unui

cuvânt într-un text

Ctrl + H Replace – înlocuirea unui caracter sau a

unui cuvânt într-un text

Ctrl + G Go to – mutarea punctului de inserare într-un

loc precizat de utilizator


114

F7 Spelling and Grammar – verificare din punct

de vedere gramatical

Alt + F4 Iešire Word – ieširea din programul Microsoft

Word

F12 Save as – salvarea unui document sub un alt

nume sau în alt loc pe disc

Ctrl + B Bold – scrierea îngrošatã a caracterelor/aldin

(dupã selectare)

Ctrl + I Italic – scrierea înclinatã a caracterelor/cursiv

(dupã selectare)

Ctrl + U Underline – scrierea subliniatã a caracterelor

(dupã selectare)

Ctrl + F2 Print Preview – previzualizare înaintea tipãririi

Ctrl + Home Comutare automatã la începutul documen-

tului

Ctrl + End Comutare automatã la sfâršitul documentului

Ctrl + Alt + P Vizualizarea paginii în mod Page Layout

Ctrl + Alt + N Vizualizarea paginii în mod Normal

Ctrl + Alt + O Vizualizarea paginii în mod Outline

Ctrl + Page Up Comutare automatã la începutul ecranului

curent

Ctrl + Page Down Comutare automatã la sfâršitul ecranului

curent

F8 Selectarea cuvântului în poziøia cursorului

De douã ori F8 Selectarea frazei în care se gãsešte cursorul


151

3.2.17.2. Funcøii

Funcøiile sunt programe încorporate în Excel care evalueazã

numere sau texte ši calculeazã un rãspuns.

Exemple din cele mai utilizate funcøii:

1. ABS () – calculeazã valoarea absolutã a unui numãr (modulul

numãrului). Exemplu: ABS (B2-B3) = 39

2. AVERAGE () – calculeazã media aritmeticã a unor numere.

Exemplu: AVERAGE (A1;B2;D3) = 30

3. SQRT () – calculeazã radical dintr-un numãr pozitiv. Exemplu:

SQRT (C2) = 4.123106

4. PRODUCT () – calculeazã produsul unor numere.

Exemplu: PRODUCT (A1;B1;A3) = 3696

5. SUM () – calculeazã suma argumentelor din listã. Exemplu: SUM

(a1:c2) înseamnã suma valorilor numerice din celulele A1, B1, C1 ši

A2, B2, C2; R: 127

6. INT () – calculeazã partea întreagã dintr-un numãr. Exemplu: INT

(D3/C1) = 1

7. ROUND () – rotunješte o valoare numericã. Exemplu: ROUND

(B3/C1,2) înseamnã rotunjirea la douã zecimale a câtului obøinut

prin împãrøirea numãrului din celula B3 la numãrul din celula C1;

rezultatul este 2.38

8. COUNT () – numãrul de obiecte din listã. Exemplu: COUNT (B:B) = 3

9. MAX () – numãrul cu valoarea cea mai mare din primul rând.

Exemplu: MAX (1:1) = 39

10. MIN () – minimul dintre valorile numerice din celulele din

coloana a treia ši a patra. Exemplu: MIN (C:C;D:D) = 12


150

Adunare: B1+C2+B3 = 112; (14 + 17 + 81)

Scãdere: D3-C2 = 19; (36 – 17)

Înmuløire: A2*A3 = 176; (8*22)

Împãrøire: D3/D2 = 3; (36/12)

Ridicare la putere: A2^2 = 64; (82)

Radical: B3^(1/3) = 4.326749; (pentru radical de ordinul 3

din 81)

Cum procedaøi: executaøi clic pe butonul Edit Formula (=)

care se aflã sub bara Formatting, dupã care scrieøi formulele dorite ši

apãsaøi Enter.

Pentru calcularea sumei numerelor din mai multe celule, pe

rânduri sau pe coloane se poate folosi butonul AutoSum din barele

cu butoane; pentru suma numerelor de pe primul rând se selecteazã

celulele pe care doriøi sã le adunaøi, vã poziøionaøi în celula E1 de

exemplu, dupã care clic pe butonul AutoSum; rezultatul va fi 20,

adicã A1+B1+C1+D1.

- butonul AutoSum

Dacã se dorešte calcularea sumei numerelor din celule

neadiacente se øine butonul Ctrl apãsat pentru selectarea acelor

celule ši se activeazã butonul AutoSum.

Σ


115

De trei ori F8 Selectarea paragrafului în care se gãsešte

cursorul

De patru ori F8 Selectarea întregului document

F5 Find and Replace – gãsešte ši înlocuiešte

3.1.5.41. Crearea de macrocomenzi

O macrocomandã conøine o serie de comenzi ši/sau text pe

care utilizatorul le folosešte frecvent. Macrocomenzile se creeazã

pentru a ušura munca utiliza-

torului. Crearea lor se face cu

opøiunea Macro din meniul

Tools.

Se introduce un nume

pentru macrocomandã, se alege

butonul Record pentru înregis-

trarea macrocomenzii, dupã care din meniul Tools se alege opøiunea

Record New Macro.

Se alege un nume pentru

macrocomandã, se alege sec-

øiunea pentru asocierea macro-

comenzii cu bara cu butoane

(Toolbars) sau cu o combinaøie de

taste (Keyboard). Pentru a asocia

macrocomanda unei bare cu bu-

toane se executã aceiaši paši ca la înregistrarea unei macrocomenzi,

se alege opøiunea Toolbars, se executã clic pe numele


116

macrocomenzii definite ši se alege pictograma care reprezintã cel

mai bine macrocomanda.

Odatã creatã, ea se poate executa în document de câte ori

este nevoie, cu observaøia cã modul în care se executã comanda

depinde de modul în care a fost înregistratã.

Se poziøioneazã punctul de inserare în locul unde se dorešte

sã înceapã macrocomanda, se alege Tools, Macro ši se executã clic

pe macrocomandã ši se face clic pe Run (Lansare).

Exemplu: sã se creeze o macrocomandã prin care la apãsarea

tastelor Shift + Alt + Q se va afiša litera Â.

Pašii pentru crearea macrocomenzii sunt: se alege un font

care are simbolul Â (de exemplu, Times New Roman), din meniul

Tools se alege opøiunea Macro, Record New Macro ši secøiunea

pentru a asocia macrocomanda unei combinaøii de taste (Keyboard),

se tasteazã în casuøa Press New Short Key: Shift + Alt + Q, va apãrea

litera Â la folosirea combinaøiei Shift + Alt + Q, se apasã butonul

Assign, dupã care butonul Close. Din meniul Insert se alege Symbol

ši caracterul Â, se apasã butonul Insert dupã care Close ši butonul

Stop Recording.

3.1.5.42. Mail merge

Facilitatea Word de realizare a scrisorilor formatate poate fi

folositã ši pentru tipãrirea seturilor de plicuri. Pašii necesari (cei mai

muløi sunt identici cu cei de la crearea scrisorilor formatate) sunt: se

deschide un nou document ši se alege Mail merge din meniul Tools;

se executã clic pe butonul Create ši se alege Envelopes din meniul


149

Dacã aøi executat o

împãrøire ši are prea

multe zecimale, acestea

se pot ascunde cu aju-

torul butonului Decrease

Decimal din bara cu

butoane; (spre exemplu,

dacã numãrul este 1,5

vi-l rotunješte la 2), iar

dacã doriøi sã vedeøi

toate zecimalele folosiøi butonul Increase Decimal; dacã a terminat

de afišat toate zecimalele, vã adaugã cifra zero.

Butonul Decrease Decimal Butonul Increase Decimal

3.2.17. Efectuarea de calcule cu ajutorul

formulelor ši funcøiilor

3.2.17.1. Formule

Excel utilizeazã formule pentru a efectua operaøii matematice cu

numere. Când scrieøi formule veøi folosi urmãtorii operatori matematici:

(+) – adunare; (-) – scãdere; (*) – înmuløire; (/) – împãrøire. Un foarte

simplu exemplu de calcul vã este prezentat mai jos:

.00

+ . 0

+ . 0

.00


148

3.2.16. Formatarea celulelor

Se face cu ajutorul opøiunii Cells din meniul Format, unde

aveøi instrumente pentru diferite formate:

� General – formatul prestabilit (de exemplu: 2313.5);

� Number – ca ši formatul General, dar puteøi stabili numãrul de

zecimale ši sã utilizaøi un separator pentru mii (de exemplu:

2,313.50);

� Currency (valoare monetarã) – adaugã un semn de dolar $ ši

douã zecimale la numãrul respectiv (de exemplu: numãrul 1500

va fi formatat ca $1,500.00);

� Comma – adaugã douã zecimale în numãrul respectiv ši

introduce virgulã în numerele care conøin patru sau mai multe

cifre (de exemplu: numãrul 1500 va fi formatat ca 1,500.00);

� Accounting (contabilitate) – valorile sunt aliniate la punctul

zecimal; dacã existã ši semne $, acestea vor fi spaøiate pentru a

se alinia; valorile nule sunt afišate cu cratimã (-);

� Percentage (procent) – înmuløešte cifra cu 100 ši adaugã simbolul

de procent: %; (de exemplu: cifra 2 cu aceastã opøiune se scrie

200%);

� Scientific – valorile sunt afišate în notaøie štiinøificã. În afarã de

tipurile de formatare arãtate mai sus, existã categoria Date din

acelaši meniu Format ši opøiunea Cells, care se referã la afišarea

datei ši care conøine o listã cu tipuri de afišare a datei. Dacã

doriøi ca textul sã aparã de exemplu rotit cu un anumit numãr de

grade, veøi alege din caseta de dialog Format Cells, opøiunile

Alignment ši Orientation.


117

care va fi afišat; în caseta de mesaje, se executã clic pe butonul

Active window (se folosešte ca document principal documentul

deschis care se gãsešte pe ecran); în caseta de dialog Mail merge

helper, se executã clic pe butonul Get data, dupã care se efectueazã

unul din pašii urmãtori: pentru a folosi o sursã de date care este

creatã deja (de exemplu, cea folositã la scrisorile standard), se alege

Open data source, se selecteazã denumirea documentului din caseta

de dialog Open data source ši se executã clic pe butonul Open; în

cãsuøa de mesaje, se executã clic pe butonul Set up main document.

În Word se va deschide caseta de dialog Envelope options. Pentru a

crea o nouã sursã de date, se alege Create data source, în caseta de

dialog Create data source, se atribuie o denumire câmpurilor de

date ši se executã clic pe OK. În cãsuøa de dialog Save as, se

introduce denumirea noii surse de date, se executã clic pe butonul

Save, iar în caseta de mesaje care va fi afišatã, se executã clic pe

butonul Edit data source.

3.1.6. Inscripøionarea documentelor

pe CD-uri/DVD-uri

Pentru a inscripøiona documentul pe un suport optic este

nevoie în primul rând ca sistemul de calcul sã aibã un inscriptor de

CD-uri/DVD-uri ši de un program care sã fie instalat pe calculator.

Existã mai multe programe pentru inscripøionat, în carte vom

exemplifica inscripøionarea cu ajutorul programului Nero Burning

ROM. Dupã introducerea CD-ului sau DVD-ului în unitate se


118

deschide programul Nero Burning ROM. Din meniul File se alege

opøiunea New,

dupã care se se-

lecteazã discul

care se va inscrip-

øiona: CD-ROM

sau DVD-ROM.

În partea

dreaptã a ferestrei

programului se

face clic dreapta

pe directorul sau fišierul dorit pentru inscripøionare ši din lista cu

opøiuni se alege Copy to compilation.

Directorul sau fišierul va trece în partea stângã a ferestrei (în

exemplul nostru

“test1”), dupã care

se alege din bara cu

butoane butonul

Burn.

La inscripøionare trebuie sã alegeøi viteza de scriere pe CD

sau pe DVD. În figura de mai sus se poate vedea viteza de

inscripøionare, care este de 16x(2,400KB/s).


147

rãmânã în aceeaši celulã aša vor rãmâne, fiind însã dispuse pe mai

multe linii de text. Cu ajutorul opøiunii Orientation puteøi roti textul

cu câte grade doriøi sau îl puteøi ašeza pe verticalã.

3.2.13. Salvarea regištrilor

Salvarea se face exact aša cum aøi procedat în editorul de

texte Word. Când se salveazã registrul se salveazã toate foile de

calcul care existã în el.

3.2.14. Selectarea celulelor

Selectarea celulelor se poate face astfel: selectarea totalã se

face prin apãsarea în acelaši timp a tastelor Ctrl ši A, prin alegerea

opøiunii Select All din meniul Edit sau prin executarea unui clic pe

butonul Select All din stânga antetului de coloanã A. Selectarea

neadiacentã se face prin apãsarea tastei Ctrl dupã care se selecteazã

ši celelalte celule.

3.2.15. Formatarea datelor ši tabelelor

Formatarea datelor pe care le introduceøi în celule înseamnã

modificarea aspectului lor, nu modificarea valorii lor. Formatarea se

face cu ajutorul uneltelor din bara Formatting, aša cum procedaøi în

Word. Pentru formatarea tabelelor se utilizeazã acelaši procedeu ca

ši în Word, adicã meniul Format ši opøiunea AutoFormat.


146

3.2.11. Inserarea unui comentariu în foaia de calcul

Inserarea se face executând clic dreapta în foaia de calcul,

dupã care alegeøi opøiunea Insert Comment. Este foarte utilã,

deoarece acolo vã puteøi nota o formulã mai complicatã, de

exemplu.

3.2.12. Aranjarea textului pe mai multe

rânduri în celule ši rotirea textului

Excel scrie textul pe un

singur rând într-o celulã. Ca sã-l

scrieøi pe mai multe rânduri în

cadrul aceleiaši celule, parcur-

geøi urmãtorii paši: meniul For-

mat, opøiunea Cells; vi se

deschide o casetã de dialog,

unde la Text alignment alegeøi

General, la Vertical alegeøi Top,

iar la Text Control alegeøi Wrap text. Cuvintele care doreaøi sã


119

În funcøie de dimensiunea fišierelor care se doresc a fi

inscripøionate va trebui sã ašteptaøi un numãr de minute. Aøi terminat

de inscripøionat când vã apare mesajul Done.


120


☺

1. Deschideøi editorul de texte studiat.

2. Pe rând, minimizaøi, maximizaøi ši închideøi fereastra.

3. Deschideøi un document nou.

4. Fixaøi zoom-ul la 75%.

5. Aduceøi o imagine din biblioteca de clip-art-uri a editorului de

texte Word.

6. Utilizaøi opøiunea Print Preview.

7. Închideøi opøiunea Print Preview.

8. Salvaøi documentul pe dischetã ši numiøi-l test 5.


10. Scrieøi la ce vã folosešte opøiunea Recycle Bin.

11. Descrieøi modul în care goliøi cošul de gunoi.

12. Scrieøi pãrøile componente ale tastaturii.

13. Scrieøi elementele de interfaøã la sistemul de operare Windows

pe care îl aveøi instalat pe calculator.

14. Salvaøi documentul pe hard disc ši numiøi-l test 3.


145

Pentru selectarea unor zone neadiacente (care nu sunt situate

una lângã alta) selectaøi un domeniu, øineøi tasta Ctrl apãsatã ši

selectaøi celelalte domenii (cum aøi procedat în Windows Explorer la

selectarea directoarelor/fišierelor). Dacã, de exemplu, plasaøi indica-

torul de celulã în celula A1, øineøi mouse-ul apãsat ši trageøi în jos pe

diagonalã pânã în celula G10, caseta de nume va afiša domeniul

10R x 7C, adicã 10 rânduri ši 7 coloane. Dacã eliberaøi mouse-ul,

veøi vedea domeniul selectat, însã celula A1 rãmâne neselectatã,

ceea ce înseamnã cã este celula activã din acel domeniu.

Pentru a selecta o coloanã întreagã, executaøi clic pe antetul

de coloanã; de exemplu, dacã doriøi sã selectaøi coloana A, trebuie

sã executaøi clic pe antetul de coloanã A; pentru coloana B, clic pe

antetul de coloanã B š.a.m.d. Pentru a selecta un rând, executaøi clic pe

antetul de rând.

3.2.10. Modificarea dimensiunii celulelor

Pentru a mãri dimensiunea unei coloane puteøi executa clic cu

mouse-ul pe marginea antetului de coloanã ši sã trageøi mouse-ul pânã

la dimensiunea doritã. La fel procedaøi ši pentru modificarea rândurilor.

O altã metodã este folosirea opøiunilor Row ši Column din meniul

Format. Tot în Row ši Column gãsiøi opøiunea Hide cu ajutorul cãreia

ascundeøi o coloanã sau un rând (sau mai multe).


144

3.2.8. Introducerea de date în celule

Introducerea de date ši numere în celule se face cu clic de

douã ori în celula respectivã sau prin poziøionarea indicatorului de

celulã (în Excel cursorul de mouse nu mai este o linie verticalã ci are

forma unei cruci: ) pe una dintre celule. Înainte de a introduce

date într-o celulã, alta decât A1, trebuie sã activaøi acea celulã

efectuând clic pe ea. Aveøi urmãtoarele posibilitãøi pentru activarea

unei celule: utilizând mouse-ul, tastatura (tasta F5) ši caseta de nume

(adresa celulei).

În Excel puteøi introduce valori numerice lungi care vor

apãrea însã altfel decât suntem obišnuiøi: de exemplu cifra

12345678912345 (!) va fi afišatã sub forma 1.23457E + 13, adicã

1.23457 înmuløit cu 1013.

Dacã setaøi manual lãøimea coloanei ši introduceøi o valoare

care conøine prea multe caractere pentru a putea fi afišatã în

întregime, Excel afišeazã simboluri diez (#).

3.2.9. Selectarea unui domeniu de celule

Orice bloc dreptunghiular care conøine mai mult de o celulã

reprezintã un domeniu (range).

Referinøa unui domeniu constã din adresa celulei aflate în

coløul din stânga sus al blocului dreptunghiular ši din adresa celulei

aflate în coløul din dreapta jos, cele douã adrese fiind separate prin

douã puncte (:). De exemplu, adresa A1:B2 înseamnã domeniul

alcãtuit din celulele A1, A2, B1, B2.


121

☺


2. Scrieøi elementele ferestrei Word.

3. Scrieøi cele mai folosite patru bare cu butoane.

4. Scrieøi pašii necesari pentru inserarea unei imagini într-un text ši

introduceøi o imagine.

5. Scrieøi combinaøia de taste care multiplicã imaginile ši multiplicaøi

de douã ori imaginea.


7. Creaøi un antet în care sã aduceøi o imagine.

8. În antet, lângã imagine, scrieøi numele unei firme imaginare,

adresa, numãrul de telefon ši adresa de e-mail.

9. Formataøi textul utilizând butoanele pentru formatare studiate.

10. Tipãriøi documentul.



122

☺


2. Cu ajutorul barei cu unelte pentru desenat realizaøi desenele:

3. Utilizând butonul Word Art scrieøi urmãtorul text:

4. Creaøi o caricaturã utilizând un clip-art ši o casetã din opøiunea

Callouts din AutoShapes astfel:


All That

Jazz!


143

3.2.6. Stabilirea unui nume pentru foaia de calcul

Se face prin executarea unui clic dreapta pe Sheet-ul cãruia

doriøi sã-i daøi un nume ši alegând opøiunea Rename, dupã care

apãsaøi tasta Enter.

3.2.7. Deplasarea în celule

• Utilizaøi tasta Enter sau sãgeatã jos pentru a vã deplasa în jos

• Utilizaøi tastele Shift + Enter sau sãgeatã sus pentru a vã

deplasa în sus

• Utilizaøi tasta Tab sau sãgeatã dreapta pentru a vã deplasa

spre dreapta

• Utilizaøi tastele Shift + Tab sau sãgeatã stânga pentru a vã

deplasa spre stânga

• Utilizaøi tastele Ctrl + Home pentru a vã deplasa în celula A1

a foii de calcul

• Utilizaøi tastele Ctrl + End pentru a vã deplasa în ultima

celulã folositã a foii de calcul

• Utilizaøi tasta Page Up pentru deplasare în sus cu un ecran

• Utilizaøi tasta Page Down pentru deplasare în jos cu un

ecran.

Pentru a vã deplasa la o anumitã celulã selectaøi opøiunea Go

To din meniul Edit sau apãsaøi tasta F5 pentru a deschide pe ecran

caseta de dialog Go To. Completaøi în caseta de text Reference

referinøa celulei (de exemplu E9), dupã care apãsaøi tasta Enter.

Indicatorul de celulã se va muta la celula E9.


142

Fiecare foaie de calcul este împãrøitã în linii ši coloane,

existând într-o foaie de calcul 65.536 de linii (numerotate de la 1 la

65.536) ši 256 de coloane (numerotate cu litere ši combinaøii de

litere de la A la IV).

Dreptunghiul format la intersecøia unei coloane cu o linie

reprezintã o celulã a foii de calcul, pentru identificarea celulelor,

Excel folosind o adresã, o referinøã formatã din litera coloanei ši cifra

rândului respectiv coloanei (de exemplu: A3 – celula A3 înseamnã

coloana A ši rândul al treilea). Celula activã, cea în care lucraøi, este

marcatã printr-un contur îngrošat. Adresa celulei active este afišatã

în caseta cu numele celulei, care se aflã la stânga barei de formule.

3.2.4. Deplasarea în foaia de calcul

În Excel, cursorul mouse-ului are forma unei cruci ( ši se

numešte indicator de celulã. Pentru modificarea unor date introduse

deja în celulã, trebuie sã executaøi clic de douã ori pe aceasta ši,

dupã ce apare cursorul, faceøi modificãrile. Deplasarea în celulele

unei foi de calcul se face mai ušor cu cele patru taste cu sãgeøi de pe

tastaturã.

3.2.5. Închiderea ši deschiderea regištrilor

Se face la fel ca în editorul de texte Word, din meniul File,

alegând opøiunea Close pentru închiderea regištrilor ši opøiunea

Open pentru deschiderea lor.


123

☺


2. Desenaøi urmãtoarea schemã logicã:

3. Salvaøi schema logicã pe hard disc ši daøi-i numele test 8.

☺


2. Creaøi urmãtorul tabel:

Nume Prenume Localitate Sex Vârstã

Popescu Ion Cluj-N. M 38

Ionescu Maria Bucurešti F 52

Daminescu Florin Suceava M 47

Start

Citešte n

n = 0

Retur

Scrie ‘n nu poate fi 0’

Da

Nu


124

3. Formataøi tabelul astfel:

Nume Prenume Localitate Sex Vârstã

Popescu Ion Cluj-N. M 38

Ionescu Maria Bucurešti F 52

Daminescu Florin Suceava M 47

4. Scrieøi sub tabel o ecuaøie de forma:

5. Salvaøi documentul ši numiøi-l test 9.

6. Tipãriøi tabelul (dacã aveøi imprimantã).

☺

1. Deschideøi fišierul test.doc de pe dischetã

2. Modificaøi fontul caracterelor în Arial

3. Corpul caracterelor sa fie de 10 puncte

4. Primul paragraf sa fie scris cu caractere albastre

5. Al doilea paragraf sã aibã spaøierea de 1,5 lines între liniile de text

6. Mutaøi primul cuvânt din text la sfâršit

7. Copiaøi ultimul cuvânt din text la începutul textului

8. Folosiøi alt tip de marcare pentru listã decât cel dat

9. Inseraøi în text, la sfâršit, simbolul ξ si modificaøi-i dimensiunea în

18 puncte

10. Scrieøi urmãtoarea formulã:

α=++234

366858 xyx

7124522 =+∑ yx


141


Procedaøi la fel ca ši în Word (clic de douã ori pe pictogramã

sau Start, All Programs, Microsoft Excel).

3.2.3. Fereastra Excel

Este asemãnãtoare cu cea a editorului de texte Microsoft

Word. Editorul tabelar nu lucreazã cu documente (Documents) ca

editorul de texte Word, ci cu regištri (Books). Deci, când deschideøi

programul, pagina nu se mai numešte Document 1, Document 2

š.a.m.d., ci Book 1, Book 2.... Fiecare Book (registru) conøine una

sau mai multe foi de calcul (Sheet – afišate în partea de jos a

registrului), numãrul acestora mergând pânã la 255. Extensia

fišierelor lucrate în Excel este .xls.


140

3.2. Microsoft Excel


Programul Excel, care face parte din pachetul de programe

Microsoft Office Proffessional, vã ajutã sã creaøi tabele, sã faceøi

calcule, sã creaøi diagrame, sã sortaøi date, sã filtraøi date š.a.m.d.

Este un program performant ši are astãzi o utilizare largã,

pentru manipularea ši analizarea informaøiilor financiare existente

într-o varietate de situaøii de lucru, precum ši pentru afaceri

personale.

Prezentarea informaøiilor sub forma diagramelor este mult mai

sugestivã ši mai atrãgãtoare. Excel vã ajutã sã creaøi diagrame de

diferite tipuri.

Deši manipuleazã foarte bine lucrul cu numerele, programul

Microsoft Excel este un instrument utilizat ši pentru crearea ši

gestionarea bazelor de date.

Pentru cã face parte din pachetul Microsoft Office Pro-

fessional ši este compatibil cu celelalte programe din acest pachet,

veøi observa parcurgând acest capitol cã, multe din caracteristicile

programului Microsoft Word se regãsesc ši aici, începând de la bara

de titlu, bara cu meniuri, barele cu butoane š.a.m.d.


125

☺ Într-un document Word scrieøi textul de mai jos rãspunzând la

întrebãri ši respectând întocmai formatarea textului ši a tabelului:

A/F Schimbarea opøiunilor mouse-ului se face din meniul Start, Programs

A/F Meniul Start conøine opøiunea Documents care afišeazã ultimele fišiere

deschise.

A/F În Windows Explorer directoarele/fišierele se pot sorta dupã: nume, tip,

datã, orã, dimensiune.

Completaøi spaøiul liber de mai jos:

Unitatea de mãsurã a informaøiei este …………………..

………………………… este un program folosit pentru tehnoredactare.

În coloana A de mai jos sunt enumerate componentele hardware, iar

în coloana B rolul acestora. Completaøi cifra din coloana A care

corespunde literei din coloana B.

A B

1. modem a) dispozitiv de intrare-iešire

2. joystick b) dispozitiv de intrare

3. boxe c) dispozitiv de iešire

4. memorie RAM


126


1. Comanda care permite iniøializarea paginii este:

a) Comanda Page Setup din meniul File

b) Comanda Print Preview din meniul File

c) Comanda Properties din meniul File

2. Orientarea paginii în poziøie verticalã se realizeazã astfel:

a) Din meniul File se alege Page Setup – Paper Size

b) Din meniul File se alege Page Setup – Margins

c) Din meniul File se alege Page Setup – Portrait

3. Precizaøi din ce casetã de dialog face parte ši ce semnificaøie are

urmãtoarea imagine:

a) Stabilirea dimensiunii hârtiei, din

caseta de dialog Page Setup, opøiunea

Margins

b) Stabilirea spaøiului dintre rânduri, din caseta de dialog Paragraph

c) Stabilirea dimensiunilor antetului ši subsolului, din caseta de

dialog Page Setup, opøiunea Paper

4. Care dintre câmpurile de mai jos se utilizeazã pentru a stabili

marginea de îndosariere?

a) Top

b) Bottom

c) Gutter

5. Modificarea culorii caracterelor se realizeazã prin:

a) Deschiderea meniului Format ši selectarea opøiunii Font

b) Selectarea textului dorit ši deschiderea meniului Format, selec-

tarea opøiunii Font ši alegerea culorii din câmpul Color


139

e) un tabel cu programul activitãøilor

f) textul sã fie poziøionat în aša fel încât invitaøia sã poatã fi

împãturatã în trei

g) creaøi un plic care sã aibã o dimensiune corespunzãtoare invitaøiei

h) tipãriøi.


138

2. Centraøi al doilea paragraf.

3. Îngrošaøi cuvântul A3.

4. Cãutaøi cuvântul “foaie” ši înlocuiøi-l cu “Sheet”.

5. Aplicaøi culoarea verde primului paragraf.

6. Introduceøi un clip-art la sfâršitul textului.

7. Coloraøi textul celui de-al doilea paragraf cu albastru.

☺

1. Creaøi un antet în care sã introduceøi numele ši prenumele

dumneavoastrã, adresa, numãrul de telefon în stânga antetului, iar în

dreapta, data la care creaøi acest antet.

2. Introduceøi simbolul ☺ în partea dreaptã a antetului.

3. Realizaøi un grafic pe baza datelor din urmãtorul tabel:

Biroticã Bucãøi Preø (RON)

Stilouri 3500 30

Pixuri 8900 35

Carioca 3400 21

☺

Realizaøi o invitaøie la un eveniment cum ar fi serbarea de sfâršit de

an šcolar care sã conøinã urmãtoarele elemente:

a) titlu realizat cu Word Art

b) o imagine

c) textul invitaøiei

d) pagina sã fie format A4, landscape


127

c) Selectarea textului dorit ši alegerea culorii prin acøionarea

butonului Color

6. Pentru a modifica în majusculã prima literã a primului cuvânt din

propoziøia selectatã se alege opøiunea:

a) Options din meniul Tools

b) Text Box din meniul Insert

c) Change Case din meniul Format

7. Introducerea efectelor într-un text se realizeazã astfel:

a) Opøiunea Borders and Shading din meniul Format

b) Opøiunea Font – Effects din meniul Format

c) Opøiunea Insert – Effects din meniul Format

8. Scrierea „cu indice” se obøine utilizând:

a) Butonul x2 din bara de instrumente

b) Setarea opøiunii Subscript din caseta de dialog Font a meniului

Format

c) Butonul x2 din bara cu butoane

9. Pentru aplicarea de chenare sau umbre asupra unui text se

folosešte opøiunea:

a) Symbol din meniul Insert

b) Borders and Shading din meniul Format

c) Style din meniul Format

10. Pentru scrierea cu majuscule se utilizeazã:

a) Opøiunea All Caps din fereastra Font din meniul Format

b) Activarea tastei Caps Lock

c) Comanda AutoFormat din meniul Format

11. Adãugarea unei letrine unui text se realizeazã prin:


128

a) Comanda Text Direction din meniul Format

b) Comanda Drop Cap din meniul Format

c) Opøiunea Text Box din meniul Insert

12. Alinierea textului se face astfel:

a) Prin acøionarea butoanelor specifice din bara cu instrumente de

formatare

b) Cu ajutorul combinaøiilor de taste Ctrl+E, Ctrl+J

c) Cu ajutorul combinaøiilor de taste Ctrl+L, Ctrl+R

13. Formatarea pe coloane a unui paragraf se realizeazã astfel:

a) Se acøioneazã butonul Columns din bara de instrumente

b) Din meniul Format se alege opøiunea Columns

c) Din meniul Format se alege opøiunea Style

14. Urmãtoarea secvenøã din fereastra Paragraph, realizeazã

a) Modificarea spaøiului dintre rânduri

b) Modificarea spaøiului dintre paragrafe

c) Modificarea indentãrii unui paragraf

15. Pentru alinierea centratã a unui paragraf use utilizeazã butonul:

a. b. c. d.

Completaøi spaøiile punctate:

16. Descrieøi modul de formatare a cuvântului INFORMATICÃ

...........................................................................................................

........................................................................................................

17. Completaøi rolul fiecãrui buton:

...........................................................

...........................................................


137

5. Numiøi documentul test 1 ši salvaøi-l pe dischetã.

6. Copiaøi documentul pe hard disc.

☺


2. Scrieøi în document opøiunile din meniul File ši ce comenzi

executã fiecare.

3. Scrieøi pašii pentru salvarea unui document.

4. Mutaøi al doilea paragraf din ce aøi scris pânã acum la începutul

documentului.

5. Salvaøi documentul pe desktop ši numiøi-l test 4.

6. Redenumiøi fišierul: test 2.

☺

1. Introduceøi în cãsuøã urmãtorul text:

Fiecare foaie de calcul este împãrøitã în linii ši coloane,

existând într-o foaie de calcul 65.536 de linii (numerotate de la 1 la

65.536) ši 256 de coloane (numerotate cu litere ši combinaøii de

litere de la A la IV).

Dreptunghiul format la intersecøia unei coloane cu o linie

reprezintã o celulã a foii de calcul, pentru identificarea celulelor,

Excel folosind o adresã, o referinøã formatã din litera coloanei ši cifra

rândului respectiv coloanei (de exemplu: A3 – celula A3 înseamnã

coloana A ši rândul al treilea).


136

☺


2. Scrieøi la ce vã folosešte opøiunea Recycle Bin.

3. Descrieøi modul în care goliøi cošul de gunoi.

4. Scrieøi pãrøile componente ale tastaturii.

5. Scrieøi elementele de interfaøã la sistemul de operare Windows pe

care îl aveøi instalat pe calculator.

6. Salvaøi documentul pe hard disc ši numiøi-l test 3.

☺


2. Scrieøi în document opøiunile din meniul File ši ce comenzi

executã fiecare.

3. Scrieøi pašii pentru salvarea unui document.

4. Mutaøi al doilea paragraf din ce aøi scris pânã acum la începutul

documentului.

5. Salvaøi documentul pe desktop ši numiøi-l test 5.

6. Redenumiøi fišierul: test 2.

☺


2. Deschideøi opøiunea Help din meniul Start.

3. Copiaøi în documentul Word informaøii legate de Internet Explorer.

4. Formataøi textul astfel: corpul caracterelor sã fie de 11 puncte,

alinierea justify, stilul italic, distanøa între liniile de text sã fie de 1,5 lines.


129

...........................................................

...........................................................

...........................................................

18. La ce se referã termenul de formatare a caracterelor?

...........................................................................................................

19 Precizaøi stilurile utilizate mai jos:

a) Formatarea caracterelor ................................................

b) Formatarea caracterelor ..................................................

c) Formatarea caracterelor ..................................................

20. Asociaøi fiecare literã din coloana A cu cifra corespunzãtoare

din coloana B, pentru a forma propoziøii adevãrate:

A B

a. Times New Roman 1. Scriere înclinatã

b. B 2. Scriere subliniatã

c. 10 3. Numele fontului

d. I 4. Scriere îngrošatã

e. U 5. Dimensiunea fontului

☺

1. Creaøi pe Desktop un director cu numele “Recapitulare”. În acest

director creaøi 2 subdirectoare: unul cu numele si prenumele vostru,

celãlalt cu numele copie_siguranøã.

2. În editorul de texte studiat deschideøi un document ši setaøi pagina

astfel: format A4, margini: stânga 3 cm, sus ši jos 2.5 cm, dreapta 2 cm.


130

3. Inseraøi tabelul de mai jos ši completaøi-l cu caracteristicile

calculatorului vostru personal.

Tabel 1.

Tip

microprocesor

Frecvenøã Memorie

RAM

Sistem

de

operare

Dimensiune

monitor

Tip

imprimantã

4. Realizaøi o capturã de ecran cu dimensiunea fišierului Word.

Inseraøi captura de ecran în document, centrat, sub Tabelul 1.

5. Salvaøi documentul în directorul care are numele vostru. Numiøi-l “1”.

6. Deschideøi un nou document. Creaøi un antet care sã conøinã pe

primul rând numele ši prenumele vostru, pe al doilea rând clasa, pe

al treilea rând specializarea, pe al patrulea rând numele liceului în

care studiaøi.

7. Antetul sã fie formatat astfel: numele ši prenumele tãu: font Times

New Roman, îngrošat, italic ši corp de literã de 14 puncte; clasa ši

specializarea cu corp de literã de 10 p, italic; numele liceului cu

caractare îngrošate, italic.

8. Inseraøi un numãr de paginã, numerotarea sã înceapã de la 7.

9. Scrieøi urmãtorul text:

Legenda Rolling Stones

Turneul mondial al legendarei formaøii Rolling Stones, “A Bigger

Bang”, început în 2005, este cel mai lucrativ din istoria muzicii,

informeazã revista americanã de specialitate Billboard. Din cele 110

concerte organizate din august 2005 pretutindeni în lume, în faøa a

peste 3,5 milioane de fani, formaøia rock a încasat suma de 437


135

11. Conøinutul unui šablon dupã ce a fost folosit pentru crearea

unui document:

a) preia modificãrile din documentul respectiv

b) rãmâne neschimbat, pãstrându-ši extensia (.dot)

☺


2. Creaøi un antet în care sã aduceøi o imagine.

3. În antet, lângã imagine, scrieøi numele unei firme imaginare,

adresa, numãrul de telefon ši adresa de e-mail.

4. Formataøi textul utilizând butoanele pentru formatare studiate.

5. Tipãriøi documentul.


☺


2. Scrieøi elementele ferestrei Word.

3. Scrieøi cele mai folosite patru bare cu butoane.

4. Scrieøi pašii necesari pentru inserarea unei imagini într-un text ši

introduceøi o imagine.

5. Scrieøi combinaøia de taste care multiplicã imaginile ši multiplicaøi

de douã ori imaginea.



134

c) executând clic pe unul din butoanele folosite la alinierea textului

5. Cãutarea unui cuvânt sau caracter într-un text se face:

a) alegând opøiunea Run din meniul Start

b) alegând opøiunea Find din meniul Edit

c) alegând opøiunea Drop Cap din meniul Format

6. Pentru automatizarea operaøiilor de corespondenøã puteøi folosi:

a) tipãrire de tabele

b) tipãrire de imagini

c) tipãrire de etichete cu adrese, plicuri ši scrisori standard

7. Dacã aøi creat un antet ši acesta nu apare în document înseamnã cã:

a) nu l-aøi scris cu fontul Times New Roman

b) sunteøi în modul de afišare Outline din meniul View

c) nu aøi selectat opøiunea Page Layout din meniul View

8. Opøiunea Merge Cells din meniul Table:

a) unešte toate celulele

b) unešte celulele selectate

9. Caracterele unei linii dintr-un tabel se coloreazã astfel:

a) se selecteazã linia, se alege opøiunea Font din meniul Format ši se

alege culoarea doritã din Color

b) se selecteazã linia, se alege opøiunea Borders and Shadings din

meniul Format, se executã clic pe Shading ši se alege culoarea doritã

10. Inserarea unor texte predefinite se realizeazã prin:

a) utilizarea comenzii Find

b) utilizarea opøiunii AutoText

c) utilizarea funcøiei Replace


131

milioane dolari. Pânã în prezent, recordul era deøinut de “Vertigo

Tour” al grupului irlandez “U2”, cu venituri cifrate la 377 milioane

de dolari. Turneul grupului Rolling Stones s-a dovedit a fi un triumf,

în pofida unor întârzieri ši a mai multor anulãri, dupã ce în cursul

lunii aprilie, chitaristul Keith Richards a cãzut dintr-un cocotier, în

Insulele Fidji sau din cauza laringitei contractate de Mick Jagger, 63

ani, solistul grupului, în august, 2006.

Cerinøe:

a) titlul sã fie scris cu Word Art, fontul Times New Roman,14 puncte,

centrat;

b) cuvintele “Rolling Stones” sã fie îngrošate;

c) cuvintele “A Bigger Bang” sã fie subliniate;

d) textul sã fie scris la un rând ši jumãtate;

e) prima literã din text sã fie scrisã cu letrinã coborâtã.

10. Construiøi urmãtorul tabel:

M

E

N

I

U

Completaøi tabelul de mai sus cu urmãtoarele definiøii:

a) Locul de depozitare al alimentelor;

b) Masa de dimineaøã;

c) Masa cea mai consistentã;


132

d) Masa de searã;

e) Nu iese fãrã foc.

12. Salvaøi documentul în directorul care are numele vostru. Numiøi-l “2”.

13. Copiaøi documentele “1” ši “2” în directorul copie_siguranøã.


1. Ultimele documente care au fost accesate se pot vizualiza în

meniul:

a) View, opøiunea Normal

b) View, opøiunea Page Layout

c) File

2. Un document se închide folosind:

a) opøiunea Send to din meniul File

b) executând clic pe butonul (�) din dreapta sus a ferestrei

documentului

c) opøiunea Close din meniul File

3. Tabelele pot fi create cu ajutorul opøiunii:

a) Borders and Shading din meniul Format

b) opøiunii Convert din meniul Table

c) opøiunii Insert Table din meniul Table

4. Liniuøa (�) din dreapta sus a ferestrei Word se utilizeazã pentru:

a) maximizarea ferestrei

b) închiderea ferestrei

c) minimizarea ferestrei

5. Lucrul cu mai multe documente se face cu ajutorul:

a) opøiunii Open din meniul File


133

b) opøiunii Arrange All din meniul Windows, dar când sunt mai

multe documente deschise

c) opøiunii Arrange All din meniul Windows, cu un document

deschis

6. Bara de stare este:

a) bara cu meniuri

b) bara situatã deasupra meniului Start

c) bara Standard


1. Transformãrile din Page Setup se pot aplica:

a) primei pagini

b) tuturor paginilor din document

c) ultimei pagini

2. Antetul ši nota de subsol se scriu folosind:

a) View, Page Layout

b) Insert, Autotext

c) View, Header and Footer

3. Dacã opøiunea Page Numbers nu este folositã, atunci:

a) Word nu numãrã paginile documentului

b) Word tipãrešte numerele paginilor

c) Word numãrã paginile documentului, dar numerotarea nu se vede

la imprimantã

4. Împãrøirea unui text în coloane se face:

a) alegând opøiunea Paragraph din meniul Format

b) alegând opøiunea Columns din meniul Format

matrita carte office

Documents

Transcript of matrita carte office