Primavara de Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasa,Câmpul iar a înverzit Rândunica cea voioasaLa noi iarasi a sosit.

Dintr-o creanga-n alta zboara Sturzul galben, aurit Salutare, primavara, Timp frumos, bine-ai venit!

Turturelele se îngâna,Mii de fluturi vezi zburândSi pe harnica albinaDin flori miere adunând.

Cânta cucu-n dumbravioaraPe copacul înflorit,Salutare, primavara,Timp frumos, bine-ai venit!

Scrisoare de la randunica de Elena Dragos

Dragi copii, mi-e dor de voiIn curand voi fi – inapoi.Cuibul vechi am sa-l reparCa sa-mi fac din nou cuibar.Din cinci, sase oua mici,Or sa iasa pui voinici.Le voi da in cioc mancare,Rand pe rand la fiecare:Gaze, muste, viermisori,Pana – or creste marisori.Si-i voi invata sa zboareDimineata pe racoare.Eu va spun de pe acum.Ca ma pregatesc de drum.Dar sa nu afle pisica !Va saruta – „ RANDUNICA” .

Vrăbiuțe pe crenguțe, de Daniela Ghigeanu

Am făcut un bulgărașDin omătul cel pufos.Țopăie un iepurașSub un fag cu trunchiul gros.Se adună zgribuliteVrăbiuțe pe crenguțe.N-are cine să le-alinteSă le dea și lor grăunțe!Iarna-i lungă și geroasă,Crivățul iar se pornește!Le-aș lua cu mine-acasăPână când se încălzește!

Numaratoare, de Titel Constantinescu

-O aluna, doua, trei, Veveriţă, tu nu vrei? -Ba vreau patru, cinci şi şase, Că alunele-s gustoase! -Îţi dau şapte, opt şi nouă Dac-o sa ne spui şi nouă Când o sa ne lase-n pace Iarna cu zece cojoace!… Veverita socoti: -Parca noua zile-ar fi, -Parca opt, ba şapte-mi pare… Spune-mi, vant, tu nu ştii oare? Vântul s-a zburlit: -Ba da! Şase, cinci, aşa ceva, Şi-ai s-auzi prin fagi, prin tei, Cât spui patru, cât spui trei, Cât spui doua, cât spui una Viscolind pe-aici întruna!

Iarnade Tiberiu Juganaru

Iarna, cu papuci de gheataSi cu tamplele carunte,

S-a pornit de dimineataLunecand din varf de munte.

Cu alai de-mparateasa,Pe drum de margaritar,Se prezinta viforoasaRupand foi din calendar.

Cum soseste ne si puneFlori de chiciura pe ramuriSi incepe sa aduneMici nasucuri pe la geamuri.

In privelisti sideraleCerne stele harnicutaSi ne face, colo-n vale,Neted drum de saniuta

Legenda ghiocelului – de Eugen JianuMar-11-2012 By Alina Coroian

Iarna in puterea ei: peste tot numai omaturi. Si intr-o buna zi, alb si plapand, ghiocelul isi suna clopotelul.

-  Cine indrazneste sa mi se impotriveasca? se burzului Baba Iarna scuturându-si cojoacele de nea si turturii de gheata. Abia dupa ce se uită bine-bine, jur-imprejur, a descoperit ghiocelul. Tu erai? Tu ti-ai gasit sa mi te impotrivesti? Daca imi pun mintea cu tine o sa te inghet la noapte.

-  Nu va mâniati, babă Iarnă şi moş Omăt, le-a spus ghiocelul. Mie soarele mi-a trimis veste printr-o rază jucauşă cerându-mi sa ma arat lumii. M-am frecat la ochi si iacata-ma-s!Si peste noapte, Baba Iarna si mos Omat au chemat gerul intr-ajutor. A mai suflat si crivatul.-  Unde esti ghiocelule? au chicotit cei doi. N-ai inghetat? Mai cutezi sa ni te ridici impotriva?-  Drept sa va spun, baba Iarna si mos Omat, mi-a fost tare-tare frig. Era cât pe ce sa ma smulga si

vântul. Abia m-am putut piti dupa un bulgare de pamânt. Of, daca si la noapte o fi tot atât de frig, voi muri inghetat!

Soarele auzind cu câta bunatate vorbeste ghiocelul vrajmasilor sai, i-a trimis in ajutor multime de raze calde, intarindu-l.

Asa ca, de dimineata, alaturi, a putut vedea frati si surori rasarind printre petece de nea.-  Baba Iarna, mos Omat, rasunau clopoteii lor in poiana, Baba Iarna, mos Omat, hai sa ne jucam de-a prinselea!

… Asa s-a dovedit ghiocelul mai tare decat iarna, vădindu-si rostul sau pe lume: acela de a fi cea dintâi floare care sa bucure omul primăvara.

Ghiocelul

Spre sfârșit de iarnă grea,De sub pătura de neaS-a ivit un ghiocel,Animat ca un cercelÎntr-un vârf de firicel.

- Ghiocelul, clopoțelulEl a dat de vesteCă dorita primăvarăA venit din nouCu căldură și cu soarePentru fiecare.