ORIZONT DIDACTIC - NR. 49 45

PSIH

OPE

DA

GO

GIE

Prob

a de

eval

uare

iniţi

ală:

A

naliz

a şi

inte

rpre

tare

a re

zulta

telo

r eva

luăr

ii fi

nale

:

Studiu de specialitate - Creşterea motivaţiei de studiere a

matematicii în rândul elevilor

Autor: prof. Ivănuş NicolaeŞcoala Gimnazială, sat Mologeşti, Com. Laloşu, judeţul Vâlcea

Obiectivele cercetării: stabilirea intereselor elevilor din ciclul gimnazial la matematică;

stabilirea şi folosirea acelor strategii care avantajează sporirea motivaţiei pentru învăţarea matematicii; identificarea efectelor, tipurilor de motivare folosite, asupra rezultatelor obţinute în cadrul orelor de matematică.

Ipoteză: Dacă în desfasurarea activităţilor cu conţinut matematic sunt folosite strategii complementare, având ca bază intereselor şi preocupărilor manifestate de elevi, atunci se stimulează motivaţia elevilor pentru învăţarea matematicii şi participare lor devine activă, lucru care se reflecta în calitatea rezultatelor înregistrate.

Metode de obţinerea a datelor: observaţia; ancheta pe bază de chestionar; ancheta pe bază de interviu; experimentul didactic; metode de prelucrare şi prezentare a datelor; histograme.

Grupul experimental a fost format din cei 25 elevii ai clasei a VI-a A, iar grupul de control a fost format din cei 23 elevii din clasa a VI-a B.

ORIZONT DIDACTIC - NR. 49 46

Demersurile folosite în cadrul acestei cercetări au confirmat presupunerea referitoare la stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţarea matematicii, prin obținerea unei participări active a acestora, observată în calitatea rezultatelor.

Folosirea celor două variabile de sine stătătoare a atins scopul cercetării şi anume, a determinat o implicare mai activă din partea elevilor, o perioadă mai lungă de timp în care elevii s-au concentrat asupra sarcinilor, ceea ce a dus la obținerea unor rezultate foarte bune. Stabilind interesele și nevoile elevilor putem exploata implicarea acestora şi-i putem ajuta să devină proprii actori ai dezvoltării lor. Elevii nu o să mai vadă ora de matematică ca pe ceva plictisor sau ca pe ceva obligatoriu, drept urmare pot fi motivaţi să participe activ.

Astfel vor dori să încerce şi pe viitor, vor avea încredere în forțele proprii, vor căpata stimă de sine. Așadar, le va creşte interesul pentru orele de matematică dintr-o motivaţie intrinsecă.

Bibliografie: 1. Neacşu I. - Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;2. Nicolae Ioan - Pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;3. Radu I.T. - Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 2000;4. Piaget Jean - Psihologie şi pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972;5. Programa şcolară de matematică pentru clasele V-VIII, 2009.

Studiu de specialitate - Folosirea metodelor moderne la matematică

Autor: prof. Ivănuş Nicolae

Şcoala Gimnazială, sat Mologeşti, Com. Laloşu, judeţul Vâlcea

Modernizarea predării matematici constă în mărirea rolului ei formativ şi îmbunătăţirea tehnologiei de predare aprofesorilor, prin folosirea de strategii metodice diferite în vederea realizării unei învăţări active, a angajării eleviilor în procesul asimilării cunoştinţelor şi a formării de capacităţi intelectuale.

În ultimii 20 de ani s-a dorit schimbarea momentelor de predare tradiţionale centrate pe profesor cu cele de învaţare centrate pe elev. Prioritatea se comută pe selectarea şi aplicarea strategiilor didactice incluzive, care fac din spaţiul clasei şcolare un mediu sigur, nu doar pentru elevii capabili de performanţe superioare, ci şi pentru cei timizi, retraşi, neîncrezători, cu dificultăţi de adaptare la cerinţele învăţării şcolare. Metodele didactice deţin o poziţie privilegiată în ansamblul factorilor responsabili pentru succesul şcolar al elevilor punând în evidenţă capacitatea cadrului didactic de a alege şi combina într-o anumită ordine procedeele şi mijloace de instruire, forme de grupare a elevilor, de a selecta şi structura conţinutul ştiinţific în funcţie de competenţele dorite a se forma la elevi, de a opta pentru o anume experienţă de învăţare ce urmează a fi trăită de elevi.

“Metoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului şi a elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii.” explică Adrina Nicu în Curs de pedagogie.

PED

AG

OG

IE

ORIZONT DIDACTIC - NR. 49 47

Experimentul s-a realizat pe două componente, pentru profesori s-a alcătuit un

chestionar tip unui eşantion de 10 cadre didactice, cu diferite grade didactice, şi pentru un eşantion de 30 elevi. Pentru aceştia s-a urmărit modul cum sunt acceptate metodele moderne de predare la matematică, dar s-au realizat şi teste de cunoştinţe după care să se poată stabili elementele de conţinut cât şi lipsurile care apar în învăţarea matematicii.

Privind procentul de profesori care aplică metode moderne de predare, (figura 1), observăm că 50% din cadrele didactice, ce predau la liceu şi 80% din cele ce predau la gimnaziu, chestionate utilizează sistematic la lecţii metode moderne de predare.

Fig. 1 Clasificarea tehnicilor moderne la matematică

Referitor la întrebarea din chestionar ce priveşte dacă aplicarea metodelor moderne de învăţare – predare – evaluare ar trebui să fie obligatorie, 60% din profesori acceptă acest lucru şi 40% consideră că nu în mod obligatoriu.

În învăţământul gimnazial opţiunile se schimbă, doar 30% dintre profesori consideră aceste metode obligatorii şi 20% nu sunt necesare..

Referitor la ancheta realizată în rândurile elevilor s-au urmărit atât rezultatele de la chestionarul tip cât şi testarea unui eşantion de 30 elevi din clasele a VIII-a şi până la a IX-a.

La întrebările 1, 2, 3 şi 4 referitor la modul cum sunt văzute metodele moderne de predare, s-a tras concluzia, că în procente foarte mari, elevii consideră foarte folositoare integrarea metodelor moderne de predare la matematică.

Rezultatele chestionarului:

Experimentul a constatat preferinţa profesorilor pentru aplicarea metodelor moderne. Preferinţa a fost argumentată de către profesori prin referire la curriculum-ul şcolar, particularităţile individuale ale elevilor. Astfel, în gimnaziu tehnicile moderne sunt privite mai mult ca un joc în care fiecare se poate manifesta fară stres şi limitări. La liceu se preferă tehnicile moderne deoarece elevii primesc sarcini adecvate particularităţilor lor intelectuale şi de vârstă, îşi dezvoltă creativitatea, îşi asumă şi finalizează sarcinile primite şi se pregătesc pentru examele care urmează.

Chestionarele aplicate elevilor în cadrul experimentelor au demonstrat opţiunea hotărâtă a elevilor de gimnaziu şi din primele clase liceale pentru activităţii modern la matematică. Sunt încântaţi de aplicarea metodelor moderne deorece nu sunt stresaţi şi nu le ocupă mult timp în pregătirea lor pentru examene. Cei care îşi doresc examinarea cunoştinţelor la matematică spun că şi ei sunt “vrăjiţi” de activităţile moderne preferă metodele bazate pe studiul individual, rezolvare de probleme.

Activităţile matematice care folosesc tehnici moderne de predare-învăţare-evaluare reprezintă, pentru studiul matematicii, contextul cel mai bun obişnuirii elevilor cu particularităţile gândirii matematice şi a metodelor ştiinţifice de investigare a realităţii. Ele ajută la aprofundarea cunoştinţelor propuse de programa şcolară la matematică şi asigură legătura matematicii cu alte discipline.

ORIZONT DIDACTIC - NR. 49 48

Activităţile moderne nasc motivaţia intrinsecă, diminuează presiunea formată de personalitatea profesorului şi îi determină chiar şi pe elevii cei mai reticenţi să participe la ele.

În plus, prin deprinderile pe care le dobândesc elevii îşi construiesc o gândire ştiinţifică corectă, se obişnuiesc cu învăţarea autodirijată, îşi formează personalitatea, manifestă o conduită civică corectă şi îşi schimbă modul de a privi învăţărea.

Bibliografie:1. Pintilie M., „Metode moderne de învăţare evaluare”, Editura Eurodidact, Cluj Napoca, 2002;2. Păcurari O., „Învăţarea activă-suport de curs”, Şcoala de Vară, Sinaia, 22-29 iulie 2001;3. Cerghit I., Neacşu I., „Prelegeri pedagogice”, Editura Polirom, Iaşi, 2001;4. Nicu A., Curs de pedagogie, predat la Universitatea din Sibiu, 2013.

Studiu de specialitate - Modalităţi pentru dezvoltarea limbajului matematic la elevi

Autor: prof. Ivănuş Nicolae

Şcoala Gimnazială, sat Mologeşti, Com. Laloşu, judeţul Vâlcea

A. Ipoteza şi obiectivele cercetăriiIntegrarea continuă a limbajului matematic şi a unor procedee variate de explicare a

noţiunilor noi în cadrul lecţilor de matematică va asigura creşterea nivelului de exprimare matematic al elevilor.

B. Obiectivele cercetării1..Stabilirea nivelului de formare al limbajului matematic al elevilor de clasa a V- a şi a

unor greşeli matematice tipice de exprimare făcute de aceştia;3. Realizare şi proiectarea a unui program pentru valorificarea unor procedee de

explicare a termenilor noi la matematică, a căror utilizare conduce la activarea şi îmbunătăţirea limbajului;

4. Enunţarea unor concluzii de optimizare a activităţii desfăşurate în cadrul orelor de matematică.

C. Metodica cercetării1. EşantioaneÎn cercetarea făcută s-au folosit două tipuri de eşantioane: un eşantion experimental şi un

eşantion de control. 2. Etapele cercetării:- etapa evaluării iniţiale; - etapa folosirii factorului de progres;- etapa evaluării finale. 3. Metode de cercetare şi instrumente utilizate:- metoda observaţiei; - experimentul; - metoda probelor şi testelor;- metodele de măsurare şi prelucrare a rezultatelor: înregistrarea, clasificarea,

compararea-raportarea mărimilor obţinute la diferite mărimi-repere.4. Modalităţi de intervenire ameliorativă Ora de matematică este activitatea de bază în vederea dezvoltării limbajului matematic.

Dacă lecţia rămâne forma principală de organizare a procesului de învăţământ este uşor de înţeles că activitatea de îmbunătăţire a limbajului matematic al elevului se realizează cu succes tot în cadrul orei. Explicarea termenilor şi expresiilor matematice noi este un moment important în lecţia de matematica. Procedeele de explicare a termenilor matematici noi sunt:

- observarea nemijlocită a obiectului sau activităţii desemnată de termenul matematic; - ilustrarea acţiunilor, obiectelor, însuşirilor desemnate prin termenul matematic;- explicarea termenilor neînţeleşi prin generalizarea unei noţiunii particulare înţeleasă; - termenii care reprezintă noţiuni abstracte pot fi înţelese după rezolvarea unor exercitii

adecvate.

PED

AG

OG

IE

ORIZONT DIDACTIC - NR. 49 49

PED

AG

OG

IE

Tipuri de exerciţii având ca scop stimularea limbajului matematic al elevilor: a) Exerciţii de identificare Exemplu: Recunoaşteti tipuri de drepte care apar în clasa noastră. b) Exerciţii de grupareExemplu: Clasificaţi poligoanele în funcţie de laturi. c) Exerciţii de motivareExemplu: Cine rezolvă mai repede ecuaţia 2x+5=9 primeşte un punct în plus la notare.d) Exerciţii de diferenţiereExemplu: Descoperiţi diferenţele între pătrat şi dreptunghi.e) Exerciţii de intervenţie Exemplu: Ordonaţi crescător numerele: 13,5; 1,35; 12,47.g) Exerciţii de creaţie: Compuneţi o problemă în care se foloseşte formula de calcul a ariei

pătratului.D. Prezentarea, analiza şi interpretarea

rezultatelor:

E. Concluzii Mă bucur că activitatea de cercetare

facută nu a fost in zadar şi ipoteza propusă la începutul activităţii s-a dovedit a fi reală. Observ că prin cercetarea psihopedagogică facută de mine şi concretizată cu această lucrare am reuşit să vin în întâmpinarea unor nevoi care s-au resimţit atât în rândul elevilor cât şi al profesorilor de matematică.

Bibliografie: 1. Neacşu I. - Instruire şi învăţare, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;2. Nicolae Ioan - Pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980;3. Radu I.T. - Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 2000;4. Piaget Jean - Psihologie şi pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972;5. Programa şcolară de matematică pentru clasele V-VIII, 2009.

Studiu de specialitate - Rolul jocurilor în activitaţile matematice

Autor: prof. Ivănuş Nicolae

Şcoala Gimnazială, sat Mologeşti, Com. Laloşu, judeţul Vâlcea

I. Argumentare teoreticăCercetările făcute, în ultima sută de ani, în problema jocului matematic au evidenţiat

numeroasele elemente pedagogice care determină această formă de activitate specific umană. Vorbim despre acele elemente pedagogice care definesc jocul în general şi care sunt suficient de operante în rândul elevilor. Prin prezenţa şi actiunea acestor elemente, copiii ni se înfăţisează ca fiinţe cu personalitatea în formare, care gândesc, actionează după posibilităţi şi aspiră la perfecţionare.

II. Scop- Precizarea şi cunoasterea locului pe care-l ocupa jocul matematic ca formă de activitate

în şcoală şi ca metodă de predare- învaţare.III. Obiective- mărirea performanţelor şcolare la matematică prin utilizarea jocului didactic;-activizarea intelectului elevilor prin utilizarea jocului matematic;- însuşirea unor calităţi sociale prin intermediul jocului didactic.IV. IpotezăUtilizarea jocului didactic asigură optimizarea performanţelor şcolare ale elevilor la

matematică.