ARGUMENT

În epoca actuală ritmul alert al dezvoltării şi competiţiei în toate domeniile de activitate ne impune să gândim repede şi bine, iar afirmaţia că este nevoie de matematică este insuficientă. Se poate susţine că nu se poate trăi fără matematică. Matematica s-a născut din nevoile practice ale omului, iar apoi s-a cristalizat ca ştiinţă deschisă, capabilă de un progres permanent, de o perpetuă aprofundare, descoperire şi creare a unor teorii noi. Dezvoltarea rapidă a ştiinţei, a acumulării în ritm tot mai intens a informaţiilor, impun cu acuitate dezvoltarea culturii matematice, care trebuie să-şi facă loc tot mai mult în cultura generală a unui om. Aceasta cu atât mai mult, cu cât astăzi matematica are aplicabilitate nu numai în domeniul tehnicii, fizicii, chimiei, biologiei, ci şi în ştiinţele sociale. Ca atare, încă din clasele mici ale învăţământului elementar, se impune stimularea intelectului, a gândirii logice, a judecăţii matematice la elevi, încât matematica să devină o disciplină plăcută, atractivă, convergentă spre dezvoltarea raţionamentului, creativităţii şi muncii independente.

Am elaborat acest opţional pornind de la premisa că, în ciclul primar, jocul rămâne una din modalităţile de bază pentru abordarea activităţii didactice.

Prin această programă doresc să-i ajut pe elevi să privească matematica şi altfel, nu doar ca pe un complicat şir de exerciţii şi probleme.

“Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa psihologică cere să respire şi, în consecinţă, să acţioneze.”(Claponde, “Psychologie d’enfantes”). Şi de aici importanţa majoră pe care această activitate o are în viaţa copilului şi nu numai.

La această vârstă copilul munceşte jucându-se şi asta îi face o plăcere deosebită. Ori un obiect opţional trebuie în primul rând să-i ofere copilului o relaxare, o ieşire din monotonia orelor de curs, o alt fel de abordare a activităţii vieţii lui de şcolar. Prin activitatea de joc, elevul ajunge să muncească şi să realizeze lucruri interesante pentru el şi pentru cei din jurul său.

Folosind jocul în timpul orelor de opţional, doresc să-l determin pe elev să muncească cu plăcere, să aibă o comportare mult mai activă decât la celelalte ore, să accepte competiţia cu sine şi cu ceilalţi parteneri de joc, să devină interesat de activitatea ce se desfăşoară.

Prin opţionalul „Matematică distractivă” urmăresc adaptarea unor cunoştinţe dobândite prin studiul curriculumului pentru rezolvarea de situaţii-problemă nonstandard, ca şi dezvoltarea unor activităţi de dobândire, pe cale intuitivă, a unor noţiuni complementare curriculumului.

Programa cuprinde jocuri şi probleme distractive, de perspicacitate, care urmăresc dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a agerimii minţii.

Matematica nu este numai o înşiruire de cifre, reguli sau capcane care trebuie rezolvate şi învăţate pentru că aşa prevede programa şcolară, ci poate fi şi o disciplină atractivă. Elevii trebuie convinşi că matematica nu este grea.

Această disciplină îi învaţă pe copii să fie atenţi, să se gândească mai mult asupra datelor unei probleme, să observe orice amănunt interesant, să facă deosebirea între informaţiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea unei soluţii corecte. Sarcinile didactice vizează şi dezvoltarea unei judecăţi analitice, necesară formării unei personalităţi inventive, puternic investigatoare.

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii în scopul elaborării unor exemple semnificative de proiectare a itemilor de matematică distractivă

2. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, explorare/investigare şi rezolvare de probleme care verifică, mai ales, calitatea învăţării şi utilizarea unui limbaj matematic riguros

3. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii folosind elemente de sprijin

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.1 să identifice poziţia cifrelor utilizându-le în formarea unui număr natural

─ exerciţii de reprezentare a numerelor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor

─ exerciţii de numărare a elementelor unor şiruri de numere date

─ exerciţii de scriere a unor numere din lumea cifrelor descoperite în „ galeria curiozităţilor” numerice

1.2 să scrie, să citească, să compare, să ordoneze numere naturale până la 1 000 000

─ exerciţii de scriere, citire a unor numere date

─ exerciţii de comparare, ordonare a numerelor folosind metode semnificative

─ rezolvări de aritmogrifuri

1.3. să efectueze operaţii de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire cu numere mai mici de 1 000

─ exerciţii de „calcule rapide” folosind proprietăţile operaţiilor

─ exerciţii de observare a legăturilor dintre operaţii prin rezolvarea de „operaţii cifrate”

─ exerciţii verificare a operaţiilor cu ajutorul reprezentărilor

1.4. să sorteze şi să clasifice obiecte/desene după formă, remarcând proprietăţi simple ale acestora

─ exerciţii de identificare, în spaţiu şi în plan, notarea figurilor geometrice

─ numirea elementelor figurilor geometrice

─ exerciţii de identificare a figurilor geometrice care sunt „în oglindă” (simetria

faţă de o dreaptă)

1.5.să cunoască unităţile de măsură standard pentru lungime, capacitate, masă, timp şi unităţi monetare

─ exerciţii de compare a unor măsuri

─ exerciţii de utilizare a instrumentelor şi a unităţilor de măsură potrivite

─ exerciţii de plasare în timp a unor evenimente date

2.1 să stabilească poziţiile relative ale numerelor dintr-un tabel dat plasând numere în poziţii diferite

─ exerciţii de scriere a unor perechi de numere corespunzătoare altora prezentate într-un tabel

─ exerciţii de completare a căsuţelor libere dintr-un tabel dat

─ jocuri didactice

2.2 să rezolve probleme tipice şi netipice cu un conţinut distractiv, comparându-le

─ rezolvare de probleme distractive

─ exerciţii de comparare a unor probleme pe baza unor imagini date, de la numere date fără sprijin sau de la exerciţii

─ verbalizarea modalităţilor de calcul folosite în rezolvarea problemelor

3.1 să manifeste iniţiativă în a propune modalităţi diverse de abordare a unei probleme

─ exerciţii de compunere a unor probleme

─ imaginarea uni context problematic pornind de la un exerciţiu dat

─ ghicitori matematice3.2. să manifeste un comportament adecvat în relaţiile cu colegii în cadrul activităţilor practice

─ exerciţii de identificare a mai multor soluţii la probleme date

─ concursuri ─ jocuri didactice, jocuri pe

grupe

LISTĂ DE CONŢINUTURI

I. Operaţii cu numere naturale- Amuzamente matematice- Şiruri - Sume încrucişate- Operaţii cifrate- Curiozităţi numerice- Labirintul matematicienilor- Socoteli codificate- Exerciţii / probleme - Să ne amuzăm gândind logic- Aritmogrifuri

II. Elemente de geometrie- Geometrie năzdrăvană- Exerciţii şi jocuri pentru: - recunoaşterea figurilor geometrice - construirea figurilor prin trasarea de linii sau prin unirea altor figuri

III. Unităţi de măsură- Jocuri didactice- Jocuri logice- Izbânda minţii

IV. Probleme distractive

MODALITĂŢI DE EVALUARE

I TRADIŢIONALEProbe scrise

- teste de evaluare formativă şi sumativă- completare de fişe

Probe orale

- jocuri- concursuri pe grupe

Probe practice

- construcţii de figuri geometrice- întocmirea planului unei clădiri

II ALTERNATIVE ( MODERNE )

Observarea directă a elevului în timpul activităţii Portofoliul Autoevaluare

BIBLIOGRAFIE

- „Metodica predării matematicii”, E.D.P., Bucureşti- „Matematica distractivă” – cl. a III-a, Editura Aramis, 2000- „Matematica distractivă pentru clasele II – VIII” (Concursul Cangurul), Editura Sigma, Bucureşti, 2004- „Matematica prin joc”, Editura Polirom, Bucureşti, 2000

MINIPROGRAMĂ OPŢIONAL

ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe

TIPUL: opţional la nivelul ariei curriculare

CLASA: a III-a

DURATA: 1 AN ŞCOLAR ( 2008 – 2009 )

NUMĂR DE ORE/ SĂPTĂMÂNĂ: 1oră/săptămână

ÎNVĂŢĂTOR: Mândrilă Vasile

ABILITATEA PENTRU SUSŢINEREA CURSULUI:

UNITATEA ŞCOLARĂ: Şcoala cu clasele I – VIII, Nr. 2 Colacu Fundu Moldovei