mate 3

7
SPIRIDON ELUŢA MATEMATICĂ, STATISTICĂ ŞI ECONOMETRIE Controlul statistic al calităţii produselor agricole brute/ prelucrate şi al fiabilităţii maşinilor agricole/ industrie alimentară: control pe flux şi la recepţie Produsele agricole de origine vegetală şi animală sunt destinate în principal consumului uman, consumului zootehnic şi ca materie primă pentru industrie. Produsele de consum pot fi consumate direct (alimente proaspete) sau după prelucrare/conservare (făină, mălai, zahăr, ulei, brânzeturi, mezeluri, băuturi etc.) Calitatea alimentelor destinate consumului uman este un complex de însuşiri fizice, chimice, biologice şi estetice care trebuie îndeplinite faţă de anumite baremuri (standarde) astfel ca să asigure la nivel optim nevoile omului. Produsele de consum zootehnic (furaje proaspete, prelucrate sau conservate) trebuie să aibă aceleaşi însuşiri ca cele destinate consumului uman.

description

mate 3

Transcript of mate 3

SPIRIDON ELUAMATEMATIC, STATISTIC I ECONOMETRIE

Controlul statistic al calitii produselor agricole brute/ prelucrate

i al fiabilitii mainilor agricole/ industrie alimentar: control pe flux i la recepieProdusele agricole de origine vegetal i animal sunt destinate n principal consumului uman, consumului zootehnic i ca materie prim pentru industrie.

Produsele de consum pot fi consumate direct (alimente proaspete) sau dup prelucrare/conservare (fin, mlai, zahr, ulei, brnzeturi, mezeluri, buturi etc.)

Calitatea alimentelor destinate consumului uman este un complex de nsuiri fizice, chimice, biologice i estetice care trebuie ndeplinite fa de anumite baremuri (standarde) astfel ca s asigure la nivel optim nevoile omului.Produsele de consum zootehnic (furaje proaspete, prelucrate sau conservate) trebuie s aib aceleai nsuiri ca cele destinate consumului uman.

Materiile prime pentru industrie (alimentar, textil, energetic, cosmetic etc.)privesc standarde de calitate asupra capacitii de prelucrare sau conservare n vederea satisfacerii la nivel optim a cerinelor ca produse finite (alimente, mbrcminte, nclminte etc.)

Mainile agricole pentru producia vegetal sau zootehnic trebuie s aib capaciti funcionale i de economicitate privind combustibilii conform unor standarde care le permit amortizarea cheltuielilor de fabricaie i obinerea de profit n urma utilizrii lor.

Sigurana mainilor agricole n funcionare (fiabilitatea), cel mai important indicator de calitate, trebuie s ndeplineasc bareme de timp privind funcionarea fr defeciuni la exploatarea n condiii reale.

Controlul calitii i fiabilitii n agricultur se face n toate etapele procesului de producie ct i la recepia produselor sau mainilor agricole.

Controlul poate fi exhaustiv (pentru toate produsele sau mainile) sau selectiv (prin sondaj). Utilitatea statisticii n controlul calitii i fiabilitii n agricultur este un domeniu de predilecie al aciunii ntmplrii (hazardului) prin variabilitatea plantelor sau a animalelor i prin variabilitatea condiiilor de mediu n care acestea triesc.

Orice nsuire cantitativ (msurare) sau calitativ (atributiv) X este o variabil aleatoare n jurul standardului de calitate.

Timpul T de funcionare fr defeciuni al unei maini agricole este tot o variabil aleatoare calitativ n jurul standardului de calitate.

Controlul statistic pe perioada desfurrii procesului de producie cuprinde:

control statistic al unei nsuiri cantitative

control statistic al unei nsuiri calitativen cursul procesului de producie n agricultur, asupra caracteristicii X acioneaz o multitudine de factori care provoac asupra valorilor lui X variaii accidentale (cu cauze necontrolate) i variaii sistematice ( cu cauze controlabile).Obiectul controlului de calitate este n acest caz, supravegherea variailor sistematice i eliminarea lor prin corecii aduse procesului de producie.Caracteristica de calitate X este un proces aleatoriu Xt; 0 t DS unde DS este durata unei serii n agricultur (DS = durata perioadei de vegetaie la plante i DS = durata unui ciclu de exploatare a animalelor).

Realizrile Xi, i = 0,1,2, ale lui Xt se presupun a fi variabile aleatoare normale N(, ), independente cte dou.

Dac X este nsuirea cantitativ (msurabil), din datele de sondaj calculm mediile sondajelor:

abaterile standard de sondaj,

media total,

abaterea-standard total.Dac X este nsuire calitativ (atributiv), controlm doi parametri: M care ne indic tendina central i D care ne indic mprtierea valorilor lui X. Pentru acestea se construiesc intervale de ncredere IM pentru M i ID pentru D. n controlul propriu zis, dac o valoare Mia lui M cade n afara intervalului IM sau dac o valoare Di cade n afara intervalului ID, se aduc corecii procesului de producie.

Intervalele de ncredere IM i ID au forma [LCI; LCS] cu ncrederea 1 i riscul . LCI se numete limita de control inferioar pentru X iar LCS se numete limita superioar pentru X.

n cazul controlului statistic al unei nsuiri calitative se ntocmesc urmtoarele fie:

fia de control pentru medie (fia X),

fia de control pentru abaterea-standard (fia s),

fia de control pentru amplitudine (fia R)

fia de control pentru frecvena rebuturilor (fia p),

fia de control pentru numrul rebuturilor (fia C)

Controlul statistic la recepie cuprinde:1) controlul unei nsuiri cantitative,2) controlul simplu al unei nsuiri cantitative,

3) controlul secvenional al unei nsuiri cantitative,

4) controlul unei nsuiri calitative,

5) controlul simplu al unei nsuiri calitative,6) controlul secvenional al unei nsuiri calitative,7) controlul fiabilitii mainilor agricole,8) controlul simplu al fiabilitii mainilor agricole,9) controlul secvenial al fiabilitii mainilor agricole.Probabilitatea de acceptare a lotului n funcie de proporia produselor defecte n ntregul lot se numete caracteristica operativ a controlului de calitate: adic probabilitatea respingerii lotului cu puine defecte care este riscul furnizorului i probabilitatea acceptrii unui lot cu defecte multe care este riscul beneficiarului.

Dac pentru produsele agricole destinate consumului este important controlul statistic al calitii lor n raport cu diferite nsuiri X, msurabile sau atributive, pentru mainile agricole este un important control statistic al siguranei n funcionare sau al fiabilitii lor.

Fiabilitatea este o nsuire calitativ (atributiv) n care timpul mediu pentru funcionare fr defeciuni acceptat este mai mare dect timpul mediu de funcionare fr defeciuni limit admis.

Lotul se accept dac timpul de funcionare pn la defectare a mainii agricole este de cel puin 2120 ore de funcionare sau dac numrul de maini care sau defectat dup 2120 ore de funcionare este de cel puin 19. n caz contrar lotul se respinge la controlul fiabilitii.