mate 3 ghid cursant.CDR

Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiProiect Phare „Acces la educaþie pentru grupurile dezavantajate“Programul „A doua ºansã“

MATEMATICÃMatematica ºi viaþa

Ghidul cursantuluiGhidul cursantului

Nivelul III

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aniþa Dulman

Numeraþia.

Operaþii cu numere

Geometrie

Unitãþi de mãsurã

Cuprins

Matematicã III 3

Drum bun cu Mate III! ..................................................................................4

1. Un start bun. Exerciþii ºi probleme ...........................................................6

2. Numerele naturale de la 0 la 1 000 .........................................................8

3. Numerele naturale de la 0 la 1 000 000 ................................................10

4. Adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 1000.....................12

5. Adunarea ºi scãderea numerelor naturale de la 0 la 10 000 ..................14

6. Înmulþirea cu factorii 2, 3, 4, 5, 1, 0.......................................................16

7. Înmulþirea cu factorii 6, 7, 8, 9...............................................................18

8. Înmulþirea. Exerciþii ºi probleme ............................................................20

9. Împãrþirea la 2, 3, 4, 5, 1 .......................................................................22

10. Împãrþirea la 6, 7, 8, 9 ...........................................................................24

11. Împãrþirea la 10 ºi la 100 .......................................................................26

12. Probleme cu cele patru operaþii .............................................................28

13. Forme geometrice plane ........................................................................30

14. Forme geometrice spaþiale .....................................................................32

15. Unitãþi de mãsurã pentru lungime, capacitate ºi masã ...........................34

16. Unitãþi de mãsurã pentru timp ...............................................................36

17. Evaluare .................................................................................................38

Tabele..........................................................................................................40

Exerciþii ºi probleme recapitulative ..............................................................42

Mic dicþionar de termeni matematici...........................................................44

sf t pe t re º ãa uri n ru u it

Te întrebi de ce ai nevoie pentru a reuºi?

E simplu!

Îþi trebuie un pix, un creion, o gumã, o riglã ºi, mai ales,

ÎNCREDERE ºi VOINÞÃ.

Prietene, ai ales MATE III? Ai fãcut cea mai bunã alegere!

Cu MATE III vei învãþa mai uºor ºi mai repede!

MATE III îþi propune învãþarea în 17 etape. Fiecare etapã are durata de 4 ore.

Pe mãsura ce parcurgi etapele, vei fi mai aproape de reuºita finalã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 / 005 – 551.01.02 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“Carmen Costina, autoare „Limba englezã“Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“Cristiana Ilie, autoare „Istorie/Geografie“Iudit Sera, autoare „Limba englezã“Dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum

ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional.Toate materialele din cadrul programului educaþional „A doua ºansã“ vor fi revizuite, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteþi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: [email protected]

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã: Dinu DumbrãvicianDesign ºi dtp: Gabi IancuIlustraþii: Sorin ÞârleaCorecturã: Mirabela MitricãFoto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision

© European Community, 2005

Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „ A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.Autorii s-au strãduit sã intre în legaturã cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiunea de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la [email protected]

Aceastã publicaþie face parte din Programul PHARE 2003 / 005 – 551.01.02 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: martie 2006

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Numeraþia.

Operaþii cu numere

Geometrie


Cuprins

Matematicã III 3

Drum bun cu Mate III! ..................................................................................4

1. Un start bun. Exerciþii ºi probleme ...........................................................6

2. Numerele naturale de la 0 la 1 000 .........................................................8

3. Numerele naturale de la 0 la 1 000 000 ................................................10

4. Adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 1000.....................12

5. Adunarea ºi scãderea numerelor naturale de la 0 la 10 000 ..................14

6. Înmulþirea cu factorii 2, 3, 4, 5, 1, 0.......................................................16

7. Înmulþirea cu factorii 6, 7, 8, 9...............................................................18

8. Înmulþirea. Exerciþii ºi probleme ............................................................20

9. Împãrþirea la 2, 3, 4, 5, 1 .......................................................................22

10. Împãrþirea la 6, 7, 8, 9 ...........................................................................24

11. Împãrþirea la 10 ºi la 100 .......................................................................26

12. Probleme cu cele patru operaþii .............................................................28

13. Forme geometrice plane ........................................................................30

14. Forme geometrice spaþiale .....................................................................32

15. Unitãþi de mãsurã pentru lungime, capacitate ºi masã ...........................34

16. Unitãþi de mãsurã pentru timp ...............................................................36

17. Evaluare .................................................................................................38

Tabele..........................................................................................................40

Exerciþii ºi probleme recapitulative ..............................................................42

Mic dicþionar de termeni matematici...........................................................44

sfaturi pe tru re º tãn u i

Te întrebi de ce ai nevoie pentru a reuºi?

E simplu!

Îþi trebuie un pix, un creion, o gumã, o riglã ºi, mai ales,

ÎNCREDERE ºi VOINÞÃ.

Prietene, ai ales MATE III? Ai fãcut cea mai bunã alegere!

Cu MATE III vei învãþa mai uºor ºi mai repede!

MATE III îþi propune învãþarea în 17 etape. Fiecare etapã are durata de 4 ore.

Pe mãsura ce parcurgi etapele, vei fi mai aproape de reuºita finalã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 / 005 – 551.01.02 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“Carmen Costina, autoare „Limba englezã“Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“Cristiana Ilie, autoare „Istorie/Geografie“Iudit Sera, autoare „Limba englezã“Dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum

ºi materiale educaþionale“

Ghidul este realizat în conformitate cu programa analiticã „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“, aprobatã de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii prin Ordinul nr. 5160 din 6 octombrie 2005 ºi este distribuit gratuit cursanþilor înscriºi în acest program educaþional.Toate materialele din cadrul programului educaþional „A doua ºansã“ vor fi revizuite, conform sugestiilor de îmbunãtãþire formulate în urma utilizãrii lor în ºcoalã. În acest sens, trimiteþi comentariile ºi sugestiile dumneavoastrã pe adresa: [email protected]

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã: Dinu DumbrãvicianDesign ºi dtp: Gabi IancuIlustraþii: Sorin ÞârleaCorecturã: Mirabela MitricãFoto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision

© European Community, 2005

Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „ A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.Autorii s-au strãduit sã intre în legaturã cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiunea de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la [email protected]

Aceastã publicaþie face parte din Programul PHARE 2003 / 005 – 551.01.02 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: martie 2006

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

?

Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar Matematicã III

Drum bun cu Mate III!

4 5

Cum poþi folosi Mate III?

Lecþiile sunt prezentate pe câte douã pagini.

În fiecare lecþie vei gãsi:

n curiozitãþi despre lumea înconjurãtoare prezentate cu titlul

ªtiaþi cã…

n

n

activitãþi care te îndeamnã sã spui ceea ce ºtii deja, ceea ce poþi sã faci,

grupate sub titlul Aminteºte-þi!

existã atât activitãþi pe care le poþi face singur, cât ºi activitãþi pe care le vei face în grup;

n activitãþi prin care vei învãþa sã rezolvi probleme matematice pornind de la situaþii din viaþa cotidianã grupate sub titlul

Descoperã!.

n Simbolul , marcheazã faptul cã o activitate se realizeazã în grup.

n exerciþii , probleme, proiecte grupate sub titlul

Lucreazã!, cu ajutorul cãrora vei reuºi sã

foloseºti lucrurile învãþate.

Sugestie:

Ai grijã de proiectele pe care le faci! Strânge-le într-o mapã!

Proiect

Ce vei face?

Vei face o listã cu lucrurile pe care vrei sã le înveþi semestrul acesta.

De ce vei face?

Ca sã ºtii ce urmeazã sã înveþi ºi sã ai un scop bine stabilit.

Cum vei face?

Te vei gândi la situaþiile din viaþa de zi cu zi în care ai avut nevoie de calcule: la piaþã, la cumpãrãturi, la slujbã etc. Vei scrie pe foi întrebãrile pe care þi le-ai pus în astfel de situaþii ºi le vei lipi pe un carton. Vei decupa din ziare ºi reviste imagini care sã ilustreze situaþiile de viatã în care ai avut nevoie de calcule ºi le vei lipi pe carton.

Cum vei ºti cã ai reuºit?

Vei veni cu lucrarea ta în clasã. Vei întreba învãþãtorul dacã în semestrul acesta te va învãþa lucruri care sã te ajute sã te descurci mai bine în situaþiile din viaþa de zi cu zi.

„CE VREI SÃ ÎNVEÞI?“

Vreau sã cumpãr 1 kilogram de cartofi ºi 2 kilograme de ceapã.

Dacã 1 kilogram de cartofi costã 1 leu, iar 1 kilogram de ceapã costã 2 lei, câþi lei trebuie sã plãtesc?

1. Cunoºti vreunul dintre urmãtoarele semne matematice?

Dacã da, spune la ce folosesc ele.

2. ªtii cu ce se mãsoarã lungimea unei camere sau distanþa între douã oraºe?

ªtii cu ce se mãsoarã lichidele?

3. Încearcã sã rãspunzi la urmãtoarele întrebãri:

Dacã am 10 lei ºi primesc încã 5 lei, câþi lei voi avea în total?

Dacã am 20 lei ºi cumpãr o carte de 15 lei, câþi lei îmi rãmân?

n

n

+ – + :


a) Dacã strângi 1 000 kg de hârtie, salvezi 18 copaci de la tãiere?

b) Un castan poate avea la 20 de ani o înãlþime de 9 metri ºi poate trãi pânã la 200 de ani?

c) Un mesteacãn trãieºte 100 de ani ºi atinge înãlþimea de 25 de metri?

d) Un stejar poate trãi 1 000 de ani ºi poate atinge înãlþi-mea de 30 de metri?

Un start bun. Exerciþii ºi probleme1

1.

A Aminteºte-þi!

Pentru un bun început, îþi propun câteva activitãþi care sã te ajute sã-þi aminteºti ceea ce ºtii despre numere.

Citeºte informaþiile alãturate:

a) Care dintre copacii alãturaþi trãieºte mai mult? Care trãieºte cel mai puþin?

b) Cu cât trãieºte mai mult un stejar faþã de un castan?

a) Scrieþi ºase numere formate din sute, zeci ºi unitãþi, folosind cartonaºele de mai jos.

Exemplu: 678.

2.

3.

6 7

Numeraþia.Operaþii cu numere

B Proiect

Ce veþi face?

Veþi strânge deºeuri din hârtie.

De ce veþi face?

Dacã strângeþi hârtie, salvaþi copacii de la tãiere.

Cum veþi face?

a) Faceþi un afiº ºi lipiþi-l în locuri vizibile.

b) Convingeþi ºi pe alþii sã strângã hârtie.

c) Aduceþi la ºcoalã imagini despre pãdure. Faceþi un poster.

d) Colectaþi deºeurile.

e) Cântãriþi pachetele de hârtie.

f) Completaþi un tabel.

„SÃ OCROTIM NATURA“ºtiaþi cã ...

b) Faceþi schimb cu altã pereche. Citiþi numerele lor.

0 1 2 3 4

5 6 7 8 9

Priveºte imaginea din dreapta.

a) Câte kilograme de hârtie s-au strâns în cele trei cutii?

b) Se pot salva 18 copaci cu hârtia din cele trei cutii? (Uitã-te la punctul a) de la exerciþiul 1.) Motiveazã rãspunsul tãu.

4.

270 kg 400 kg 230 kg

Calculeazã:

424 + 135 = 623 + 245 = 397 – 125 = 496 – 124 =

315 + 223 = 702 + 103 = 675 – 301 = 907 – 105 =

5.

Numele Hârtie Carton Ambalaje

Ion 2 kg 3 kg 6 kg

Dan ... ... ...

Ilinca ... ... ...

Narcisa ... ... ...

... ... ... ...

Total ... ... ...

g) Estimaþi câþi copaci aþi salvat colectând deºeurile de hârtie.

Cum veþi ºti cã aþi reuºit?

Cântãriþi hârtia.

Predaþi coletele la un centru de colectare.

Cumpãraþi un obiect pentru grupul vostru.

n

n

n


a) Dacã strângi 1 000 kg de hârtie, salvezi 18 copaci de la tãiere?

b) Un castan poate avea la 20 de ani o înãlþime de 9 metri ºi poate trãi pânã la 200 de ani?

c) Un mesteacãn trãieºte 100 de ani ºi atinge înãlþimea de 25 de metri?

d) Un stejar poate trãi 1 000 de ani ºi poate atinge înãlþi-mea de 30 de metri?

Un start bun. Exerciþii ºi probleme1

1.

A Aminteºte-þi!

Pentru un bun început, îþi propun câteva activitãþi care sã te ajute sã-þi aminteºti ceea ce ºtii despre numere.

Citeºte informaþiile alãturate:

a) Care dintre copacii alãturaþi trãieºte mai mult? Care trãieºte cel mai puþin?

b) Cu cât trãieºte mai mult un stejar faþã de un castan?

a) Scrieþi ºase numere formate din sute, zeci ºi unitãþi, folosind cartonaºele de mai jos.

Exemplu: 678.

2.

3.

6 7


B Proiect

Ce veþi face?

Veþi strânge deºeuri din hârtie.

De ce veþi face?

Dacã strângeþi hârtie, salvaþi copacii de la tãiere.

Cum veþi face?

a) Faceþi un afiº ºi lipiþi-l în locuri vizibile.

b) Convingeþi ºi pe alþii sã strângã hârtie.

c) Aduceþi la ºcoalã imagini despre pãdure. Faceþi un poster.

d) Colectaþi deºeurile.

e) Cântãriþi pachetele de hârtie.

f) Completaþi un tabel.

„SÃ OCROTIM NATURA“º i þi ãt a c ...

b) Faceþi schimb cu altã pereche. Citiþi numerele lor.

0 1 2 3 4

5 6 7 8 9

Priveºte imaginea din dreapta.

a) Câte kilograme de hârtie s-au strâns în cele trei cutii?

b) Se pot salva 18 copaci cu hârtia din cele trei cutii? (Uitã-te la punctul a) de la exerciþiul 1.) Motiveazã rãspunsul tãu.

4.

270 kg 400 kg 230 kg

Calculeazã:

424 + 135 = 623 + 245 = 397 – 125 = 496 – 124 =

315 + 223 = 702 + 103 = 675 – 301 = 907 – 105 =

5.

Numele Hârtie Carton Ambalaje

Ion 2 kg 3 kg 6 kg

Dan ... ... ...

Ilinca ... ... ...

Narcisa ... ... ...

... ... ... ...

Total ... ... ...

g) Estimaþi câþi copaci aþi salvat colectând deºeurile de hârtie.

Cum veþi ºti cã aþi reuºit?

Cântãriþi hârtia.

Predaþi coletele la un centru de colectare.

Cumpãraþi un obiect pentru grupul vostru.

n

n

n


A Aminteºte-þi!

B Descoperã!

8 9


C Lucreazã!

º i ãt aþi c .. .

Numerele naturale de la 0 la 1 0002

În anul 1900, o persoanã consuma în jur de 192 kg de pâine ºi 200 kg de cartofi anual?


Citeºte numerele care aratã consumul de pâine ºi pe cel de cartofi. Ce consum a scãzut mai mult?

a) Observã în tabelul de mai jos necesarul de lapte ºi de fructe la diferite vârste.

1.

3. La un joc loto cu puncte, Ana ºi Relu au obþinut punctajele de mai jos:

5. Dan, Mara ºi Toni participã la un concurs de sãrituri, iar Mihai noteazã rezultatele lor într-un carnet. Iatã în tabelul alãturat ce rezultate a notat Mihai în carnet, dupã ce fiecare a sãrit de trei ori:

reþine !Dintre douã numere scrise cu trei cifre, este mai mare numãrul care are cifra sutelor mai mare.

Exemplu: 315 > 297 pentru cã 3 > 2.

D Proiect

„CREªTERI ªI DESCREªTERI“

Ce vei face?

Vei culege informaþii din satul/cartierul în care trãieºti.

De ce vei face proiectul?

Pentru a cunoaºte mai bine mediul în care trãieºti.

Cum vei face?

Vei discuta cu directorul ºcolii, bibliotecarul, primarul, medicul. Vei cere informaþii în legãturã cu: numãrul de elevi, numãrul de pacienþi, numãrul de copii nãscuþi în diferiþi ani. Scrie datele obþinute pe foi de hârtie ºi lipeºte-le pe o bucatã de carton. Scrie comparaþii între diferitele numere. Decupeazã imagini potrivite ºi lipeºte-le pe carton.


Prezintã proiectul tãu colegilor ºi roagã-i sã verifice dacã ai fãcut bine comparaþiile.

2.

vârsta persoanã persoanãAlimentul care face în vârstã

3-6 ani 6-10 ani 10-14 ani 15-20 ani muncã fizicã

Lapte 600 600 500 500 400 400(mililitri)

Legume 100 100 150 170 200 150(grame)

b) Comparã cantitãþile necesare la diferite vârste.

Exemplu: O persoanã de 15-20 de ani consumã tot atâta lapte cât o persoanã de 10-14 ani.

100

10

10

10

10

100

100

1

1

1

1

10

100

100

10

100

10

100

100

1

1

10

1

10

a) Câte puncte are fiecare? Observã numerele din tabelele din dreapta:

b) Care dintre cei doi are mai multe puncte?

c) Observã mai întâi câte sute are fiecare.

Se scrie: 354 < 543.Se citeºte: „354 mai mic decât 543“.

Observã tabelul de la exerciþiul 1. Cine consumã mai multe legume? Un tânãr de 20 de ani sau un copil de 14 ani? Observã mai întâi numãrul sutelor, apoi pe cel al zecilor.

Ana

Se scrie: 170 > 150.Se citeste: „170 mai mare decât 150“.

S

3

Z

5

U

4

Ana

S

5

Z

4

U

3

Relu

Relu

4.

Dan………..………285Mara………………312Toni……….………295Dan………..………310Mara………………276Toni……….………349Dan………..………302Mara………………317Toni……….………283

Citeºte datele din tabelul de mai jos. Aflã cine este pe primul loc, cine este pe al doilea ºi cine pe al treilea.

(Câºtigã cel care a reuºit sãritura cea mai lungã.)

Dan Mara Toni

Prima sãriturã 285 cm 312 cm 295 cm

A doua sãriturã 310 cm 276 cm 349 cm

A treia sãriturã 302 cm 317 cm 283 cm

6. Scrie numerele:

a) de la 195 la 205; b) de la 643 la 633.

Ordoneazã crescãtor numerele:

971, 917, 179, 197, 719, 791.

Ordoneazã descrescãtor numerele: 876, 867, 786, 768, 678, 687.

7.

8.

ªcoala Nr. 4 GHERGANI

Numãr elevi 2003 - 2004: 305

Numãr elevi 2004 - 2005: 276

Numãr elevi 2005 - 2006: 234

234 < 276

305 > 276

276 > 234

COMPARAÞII:


A Aminteºte-þi!

B Descoperã!

8 9


C Lucreazã!

º iaþi ã t c ...

Numerele naturale de la 0 la 1 0002



Citeºte numerele care aratã consumul de pâine ºi pe cel de cartofi. Ce consum a scãzut mai mult?

a) Observã în tabelul de mai jos necesarul de lapte ºi de fructe la diferite vârste.

1.

3. La un joc loto cu puncte, Ana ºi Relu au obþinut punctajele de mai jos:

5. Dan, Mara ºi Toni participã la un concurs de sãrituri, iar Mihai noteazã rezultatele lor într-un carnet. Iatã în tabelul alãturat ce rezultate a notat Mihai în carnet, dupã ce fiecare a sãrit de trei ori:

re i eþ n !Dintre douã numere scrise cu trei cifre, este mai mare numãrul care are cifra sutelor mai mare.

Exemplu: 315 > 297 pentru cã 3 > 2.

D Proiect

„CREªTERI ªI DESCREªTERI“

Ce vei face?

Vei culege informaþii din satul/cartierul în care trãieºti.

De ce vei face proiectul?

Pentru a cunoaºte mai bine mediul în care trãieºti.

Cum vei face?

Vei discuta cu directorul ºcolii, bibliotecarul, primarul, medicul. Vei cere informaþii în legãturã cu: numãrul de elevi, numãrul de pacienþi, numãrul de copii nãscuþi în diferiþi ani. Scrie datele obþinute pe foi de hârtie ºi lipeºte-le pe o bucatã de carton. Scrie comparaþii între diferitele numere. Decupeazã imagini potrivite ºi lipeºte-le pe carton.


Prezintã proiectul tãu colegilor ºi roagã-i sã verifice dacã ai fãcut bine comparaþiile.

2.

vârsta persoanã persoanãAlimentul care face în vârstã

3-6 ani 6-10 ani 10-14 ani 15-20 ani muncã fizicã

Lapte 600 600 500 500 400 400(mililitri)

Legume 100 100 150 170 200 150(grame)

b) Comparã cantitãþile necesare la diferite vârste.

Exemplu: O persoanã de 15-20 de ani consumã tot atâta lapte cât o persoanã de 10-14 ani.

100

10

10

10

10

100

100

1

1

1

1

10

100

100

10

100

10

100

100

1

1

10

1

10

a) Câte puncte are fiecare? Observã numerele din tabelele din dreapta:

b) Care dintre cei doi are mai multe puncte?

c) Observã mai întâi câte sute are fiecare.

Se scrie: 354 < 543.Se citeºte: „354 mai mic decât 543“.

Observã tabelul de la exerciþiul 1. Cine consumã mai multe legume? Un tânãr de 20 de ani sau un copil de 14 ani? Observã mai întâi numãrul sutelor, apoi pe cel al zecilor.

Ana

Se scrie: 170 > 150.Se citeste: „170 mai mare decât 150“.

S

3

Z

5

U

4

Ana

S

5

Z

4

U

3

Relu

Relu

4.

Dan………..………285Mara………………312Toni……….………295Dan………..………310Mara………………276Toni……….………349Dan………..………302Mara………………317Toni……….………283

Citeºte datele din tabelul de mai jos. Aflã cine este pe primul loc, cine este pe al doilea ºi cine pe al treilea.

(Câºtigã cel care a reuºit sãritura cea mai lungã.)

Dan Mara Toni

Prima sãriturã 285 cm 312 cm 295 cm

A doua sãriturã 310 cm 276 cm 349 cm

A treia sãriturã 302 cm 317 cm 283 cm

6. Scrie numerele:

a) de la 195 la 205; b) de la 643 la 633.

Ordoneazã crescãtor numerele:

971, 917, 179, 197, 719, 791.

Ordoneazã descrescãtor numerele: 876, 867, 786, 768, 678, 687.

7.

8.

ªcoala Nr. 4 GHERGANI

Numãr elevi 2003 - 2004: 305

Numãr elevi 2004 - 2005: 276

Numãr elevi 2005 - 2006: 234

234 < 276

305 > 276

276 > 234

COMPARAÞII:


A Aminteºte-þi!

B Descoperã!

10 11


C Lucreazã!

Numerele naturale 0 – 1 000 0003

Câte numere de trei cifre poþi scrie folosind cifrele 5, 6, 7 ?

Care dintre numerele scrise la exerciþiul 1 este cel mai mare? Dar cel mai mic?

a) Spune anul tãu de naºtere ºi apoi anii de naºtere ai unor persoane cunoscute.

b) Precizeazã care dintre persoane este cea mai în vârstã ºi care este cea mai tânãrã.

1.

7.

2.

Observã cum au fost scrise urmãtoarele numere. Citeºte-le.

13 000 ® treisprezece mi;

48 000 ® patruzeci ºi opt de mii;

1 989 ® o mie nouã sute optzeci ºi nouã.

n

n

n

Priveºte numerele scrise pe cartonaºele alãturate.

Spune care numere sunt mai apropiate de 30 000 ºi care sunt mai apropiate de 40 000.

8. Continuã fiecare ºir cu câte trei numere.

a) 20 565, 20 566, 20 567, ……, ……, ……

b) 400 010,400 020, 400 030, ……, ……, ……

Subliniazã numãrul cel mai mare ºi înconjoarã numãrul cel mai mic din ºirurile urmãtoare.

a)10 379, 100 379, 1 379, 39 170;

b)12 345, 54 321, 51 234,52 134, 53 124.

9.

D Proiect

Ce vei face?

Vei face un afiº cu numere.

De ce vei face?

Ca sã-þi dai seama de importanþa numerelor pentru oameni.

Cum vei face?

Cautã în ziare ºi reviste articole cu numere.

Scrie ce reprezintã numerele.


Aratã afiºul colegilor ºi explicã-le ce indicã numerele.

Decupeazã-le, lipeºte-le pe un carton.

„NUMERELE ÎN VIAÞA NOASTRÃ“

º i ãt aþi c .. .

• Mercur, Venus, Tera, Marte, Pluto au diametre mai mici de 13 000 km?

• Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun au diametre mai mari de 48 000 km?

• Omul a ajuns pentru prima oarã pe Lunã în 1969?

3.

4.

a) Observã cum sunt scrise numerele în tabel.5. b) Citeºte numerele de mai jos.

sute

5

6

sute

8

4

8

0

zeci

6

2

0

MII UNITÃÞI

zeci

6

8

1

0

unitãþi

4

3

0

0

unitãþi

2

9

0

1

n

n

n 8

n

564 862 ® cinci sute ºaizeci ºi patru de mii opt sute ºaizeci ºi doi;

3 489 ® trei mii patru sute optzeci ºi nouã;

20 10 ® douãzeci de mii opt sute zece;

600 001 ® ºase sute de mii unu.

c) Care dintre numerele de mai sus este cel mai mare? Dar cel mai mic?

Numerele: 600 001 ºi 564 862 sunt scrise cu câte ºase cifre. Numãrul 600 001 este mai mare pentru cã 6 (sute de mii ) este mai mare ca 5 (sute de mii).

Numãrul 3 489 este cel mai mic pentru ca este scrie doar cu patru cifre.

n

n

Citeºte urmãtoarele date din istoria invenþiilor:

E) Primul zbor cu elicopterul a fost realizat în 1907.

B) Primul zbor cu balonul a fost realizat în 1783.

N)Primul zbor cu avionul a fost realizat în 1903.

I) Primul salt cu paraºuta a fost realizat în 1797.

Aºazã datele în ordinea desfãºurãrii lor în timp (cronologicã).

6.

re i eþ n !n

n

456 789 este mai mare decât 98 765 pentru cã este scris cu mai multe cifre.

345 456 este mai mare decât 298 789 pentru cã 3 (sute de mii) este mai mare ca 2 (sute de mii).

28 923

31 034

31 034

39 476

41 131

31 934

30 000

40 000

În lume, existã în jur de 400 de milioane de maºini. Dacã ar fi puse barã la barã, ele ar înconjura pãmântul de mai multe ori.

Pentru a se fabrica 1 000 kg de hârtie, trebuie:

• 440 000 litri de apã;

• 2385 kg de hârtie veche;

• electricitate: 7 000 kw/h.

B N

E I


A Aminteºte-þi!

B Descoperã!

10 11


C Lucreazã!

Numerele naturale 0 – 1 000 0003

Câte numere de trei cifre poþi scrie folosind cifrele 5, 6, 7 ?

Care dintre numerele scrise la exerciþiul 1 este cel mai mare? Dar cel mai mic?

a) Spune anul tãu de naºtere ºi apoi anii de naºtere ai unor persoane cunoscute.

b) Precizeazã care dintre persoane este cea mai în vârstã ºi care este cea mai tânãrã.

1.

7.

2.

Observã cum au fost scrise urmãtoarele numere. Citeºte-le.

13 000 ® treisprezece mi;

48 000 ® patruzeci ºi opt de mii;

1 989 ® o mie nouã sute optzeci ºi nouã.

n

n

n

Priveºte numerele scrise pe cartonaºele alãturate.

Spune care numere sunt mai apropiate de 30 000 ºi care sunt mai apropiate de 40 000.

8. Continuã fiecare ºir cu câte trei numere.

a) 20 565, 20 566, 20 567, ……, ……, ……

b) 400 010,400 020, 400 030, ……, ……, ……

Subliniazã numãrul cel mai mare ºi înconjoarã numãrul cel mai mic din ºirurile urmãtoare.

a)10 379, 100 379, 1 379, 39 170;

b)12 345, 54 321, 51 234,52 134, 53 124.

9.

D Proiect

Ce vei face?

Vei face un afiº cu numere.

De ce vei face?

Ca sã-þi dai seama de importanþa numerelor pentru oameni.

Cum vei face?

Cautã în ziare ºi reviste articole cu numere.

Scrie ce reprezintã numerele.


Aratã afiºul colegilor ºi explicã-le ce indicã numerele.

Decupeazã-le, lipeºte-le pe un carton.

„NUMERELE ÎN VIAÞA NOASTRÃ“

º iaþi ã t c ...

• Mercur, Venus, Tera, Marte, Pluto au diametre mai mici de 13 000 km?

• Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun au diametre mai mari de 48 000 km?

• Omul a ajuns pentru prima oarã pe Lunã în 1969?

3.

4.

a) Observã cum sunt scrise numerele în tabel.5. b) Citeºte numerele de mai jos.

sute

5

6

sute

8

4

8

0

zeci

6

2

0

MII UNITÃÞI

zeci

6

8

1

0

unitãþi

4

3

0

0

unitãþi

2

9

0

1

n

n

n 8

n

564 862 ® cinci sute ºaizeci ºi patru de mii opt sute ºaizeci ºi doi;

3 489 ® trei mii patru sute optzeci ºi nouã;

20 10 ® douãzeci de mii opt sute zece;

600 001 ® ºase sute de mii unu.

c) Care dintre numerele de mai sus este cel mai mare? Dar cel mai mic?

Numerele: 600 001 ºi 564 862 sunt scrise cu câte ºase cifre. Numãrul 600 001 este mai mare pentru cã 6 (sute de mii ) este mai mare ca 5 (sute de mii).

Numãrul 3 489 este cel mai mic pentru ca este scrie doar cu patru cifre.

n

n

Citeºte urmãtoarele date din istoria invenþiilor:

E) Primul zbor cu elicopterul a fost realizat în 1907.

B) Primul zbor cu balonul a fost realizat în 1783.

N)Primul zbor cu avionul a fost realizat în 1903.

I) Primul salt cu paraºuta a fost realizat în 1797.

Aºazã datele în ordinea desfãºurãrii lor în timp (cronologicã).

6.

reþi e n !n

n

456 789 este mai mare decât 98 765 pentru cã este scris cu mai multe cifre.

345 456 este mai mare decât 298 789 pentru cã 3 (sute de mii) este mai mare ca 2 (sute de mii).

28 923

31 034

31 034

39 476

41 131

31 934

30 000

40 000

În lume, existã în jur de 400 de milioane de maºini. Dacã ar fi puse barã la barã, ele ar înconjura pãmântul de mai multe ori.

Pentru a se fabrica 1 000 kg de hârtie, trebuie:

• 440 000 litri de apã;

• 2385 kg de hârtie veche;

• electricitate: 7 000 kw/h.

B N

E I


A Aminteºte-þi!

B Descoperã!

12 13


C Lucreazã!

Adunarea ºi scãderea cu numere naturale

de la 0 la 1000

4

Desenaþi pe terenul de sport þinta alãturatã.

Încercaþi sã nimeriþi cercurile aruncând cu dopuri sau alte obiecte mici.

Notaþi rezultatele într-un tabel ca cel de la exerciþiul 2.

Priveºte tabelul de mai jos.

Fã calculele în minte ºi spune cine crezi cã este pe locul întâi.

Sanda ºi Toma vor sã-ºi cumpere o maºinã de spãlat care costã 992 lei.

Ei au economisit într-o lunã 496 lei, iar în altã lunã 378 lei.

Le ajung banii? Dacã nu, câþi lei le mai trebuie?

496 + 378 = 874 (lei au economisit) 992 – 874 = 118 (lei le mai trebuie)

Observã cum se face adunarea: Observã cum se face scãderea:

8 plus 6 fac 14; 2 minus 4 nu e posibil;

scriem 4 ºi reþinem 1 (o zece); împrumutãm o zece (2 plus 10 fac 12);

9 plus 7 fac 16 ºi cu 1 fac 17; 12 minus 4 fac 8;

scriem 7 ºi reþinem1 (o sutã) 8 zeci minus 7 zeci fac 1 zece;

3 plus 4 fac 7 ºi cu 1 fac 8. 9 sute minus 8 sute fac 1 sutã.

n n

n n

1.

2.

4.D Proiect

„REDUCERI DE PREÞURI“

Ce vei face?

Vei urmãri dacã se fac reduceri de preþuri.

De ce vei face?

Ca sã înveþi sã cumperi avantajos.

Cum vei face?

Decupeazã anunþuri de reduceri din ziare ºi reviste. Lipeºte-le pe carton. Scrie cu cât

s-a ieftinit fiecare produs.


Calculele tale sunt corecte, iar colegii îþi apreciazã afiºul.

100

75

50

Ghiocel

50Rezultatul 1

100Rezultatul 2

50Rezultatul 3

75Rezultatul 4

Leo

50

75

50

75

Tania

100

75

75

50

º i þi ãt a c ...

Aruncarea la þintã este un joc cunoscut din vechime?

La început, þinta era un fund de butoi.

Mai târziu, s-a folosit o placa de lemn special construitã?

a) Verificã urmãtoarele calcule:3.

b) Ce diferenþã este între punctajul Taniei ºi al lui Ghiocel?

50 +100 50 75

275

Ghiocel

50 + 75 50 75

200

100 + 75 75 50

300

Leo Tania

4 9 6 + 3 7 8 8 7 4

1 1

9 9 2 – 8 7 4

1 1 8

8 12

Completeazã bonurile de casã alãturate cu numerele care lipsesc.

5.509+ 425

.3.

706+.6.

975

Priviþi obiectele de mai jos.6.

4 e5 5 l i

5 e3 0 l i

75 le9i

25 e4 l i

Directorul ºcolii a obþinut o sponsorizare de 1 000 de lei. Alege douã obiecte din cele de mai sus pe care ar putea sã le cumpere cu aceºti bani.

Calculeazã:

a) 324 + 658 = 107 + 487 =

189 + 347 = 548 + 387 =

b) 981 – 654 = 692 – 347 =

798 – 349 = 873 – 456 =

7.

reþine !n Aºazã corect numerele unele sub altele.

n Nu uita câte unitãþi ai de reþinut (dacã e cazul).

n Nu uita cã te-ai împrumutat (dacã e cazul).

4 9 6 + 3 7 8 8 7 4

1 1

9 9 2 – 8 7 4

1 1 8

8 12

Preþ întreg: 955

Preþ redus: 820Economisesc:

955 – 820 =


A Aminteºte-þi!

B Descoperã!

12 13


C Lucreazã!

Adunarea ºi scãderea cu numere naturale

de la 0 la 1000

4

Desenaþi pe terenul de sport þinta alãturatã.

Încercaþi sã nimeriþi cercurile aruncând cu dopuri sau alte obiecte mici.

Notaþi rezultatele într-un tabel ca cel de la exerciþiul 2.

Priveºte tabelul de mai jos.

Fã calculele în minte ºi spune cine crezi cã este pe locul întâi.

Sanda ºi Toma vor sã-ºi cumpere o maºinã de spãlat care costã 992 lei.

Ei au economisit într-o lunã 496 lei, iar în altã lunã 378 lei.

Le ajung banii? Dacã nu, câþi lei le mai trebuie?

496 + 378 = 874 (lei au economisit) 992 – 874 = 118 (lei le mai trebuie)

Observã cum se face adunarea: Observã cum se face scãderea:

8 plus 6 fac 14; 2 minus 4 nu e posibil;

scriem 4 ºi reþinem 1 (o zece); împrumutãm o zece (2 plus 10 fac 12);

9 plus 7 fac 16 ºi cu 1 fac 17; 12 minus 4 fac 8;

scriem 7 ºi reþinem1 (o sutã) 8 zeci minus 7 zeci fac 1 zece;

3 plus 4 fac 7 ºi cu 1 fac 8. 9 sute minus 8 sute fac 1 sutã.

n n

n n

1.

2.

4.D Proiect

„REDUCERI DE PREÞURI“

Ce vei face?

Vei urmãri dacã se fac reduceri de preþuri.

De ce vei face?

Ca sã înveþi sã cumperi avantajos.

Cum vei face?

Decupeazã anunþuri de reduceri din ziare ºi reviste. Lipeºte-le pe carton. Scrie cu cât

s-a ieftinit fiecare produs.


Calculele tale sunt corecte, iar colegii îþi apreciazã afiºul.

100

75

50

Ghiocel

50Rezultatul 1

100Rezultatul 2

50Rezultatul 3

75Rezultatul 4

Leo

50

75

50

75

Tania

100

75

75

50

i ºt aþi cã .. .

Aruncarea la þintã este un joc cunoscut din vechime?

La început, þinta era un fund de butoi.

Mai târziu, s-a folosit o placa de lemn special construitã?

a) Verificã urmãtoarele calcule:3.

b) Ce diferenþã este între punctajul Taniei ºi al lui Ghiocel?

50 +100 50 75

275

Ghiocel

50 + 75 50 75

200

100 + 75 75 50

300

Leo Tania

4 9 6 + 3 7 8 8 7 4

1 1

9 9 2 – 8 7 4

1 1 8

8 12

Completeazã bonurile de casã alãturate cu numerele care lipsesc.

5.509+ 425

.3.

706+.6.

975

Priviþi obiectele de mai jos.6.

45 e5 l i

5 e3 0 l i

75 le9i

25 e4 l i

Directorul ºcolii a obþinut o sponsorizare de 1 000 de lei. Alege douã obiecte din cele de mai sus pe care ar putea sã le cumpere cu aceºti bani.

Calculeazã:

a) 324 + 658 = 107 + 487 =

189 + 347 = 548 + 387 =

b) 981 – 654 = 692 – 347 =

798 – 349 = 873 – 456 =

7.

re i eþ n !n Aºazã corect numerele unele sub altele.

n Nu uita câte unitãþi ai de reþinut (dacã e cazul).

n Nu uita cã te-ai împrumutat (dacã e cazul).

4 9 6 + 3 7 8 8 7 4

1 1

9 9 2 – 8 7 4

1 1 8

8 12

Preþ întreg: 955

Preþ redus: 820Economisesc:

955 – 820 =


A

B

Aminteºte-þi!

Descoperã!

14 15


C Lucreazã!

Adunarea ºi scãderea numerelor naturale

de la 0 la 10 000

5

a) Cu cât este mai uºoarã pe Lunã persoana de 60 kg?

b) Cât ai cântãri tu pe Lunã?

Citeºte cele douã fiºe de mai jos:

1.

2.

D Proiect

„DESPRE ANIMALE“

BALENA ALBASTRÃ

lungime 25 metri

masã 100 750 kg

hranã 1 545 kg plancton/zi

RECHIN

lungime 12 metri

masã 15 250 kg

hranã 423 kg plancton/zi

Pentru fiecare din afirmaþiile urmãtoare, verificã dacã este adevãratã sau falsã. Trece rezultatele în tabelul din dreapta.

a) Balena cântãreºte mai mult decât rechinul.

b) Balena consumã într-o zi cu 1 121 kg de plancton mai mult decât rechinul.

c) Balena ºi rechinul consumã la un loc 1 968 kg.

d) Balena albastrã e mai lungã decât rechinul cu 13 metri.


O persoana care cântãreºte 60 kg pe Pamânt va cântãri 10 kg pe Lunã?

adevãrat fals

a)

b)

c)

d)

Verificã rãspunsurile b) ºi c) de la exerciþiul 2.3.

1 5 4 5 – 4 2 3

_ _ 2 2

1 5 4 5 + 4 2 3

_ 9 6 8

Observã câteva date din recensãmântul animalelor realizat în anul 2005.

Comparã numãrul vacilor din 2000 cu cel din 2005. A crescut sau a scãzut? Cu cât?

4.

2 000

Vaci: 4 326

Oi: 2 101

Gãini: 3 421

Gâºte: 2 321

2 005

Vaci: 3 115

Oi: 4 396

Gãini: 3 650

Gâºte: 1 250


a) Câte vaci ºi oi erau în total?

b) Câte gâºte ºi gãini erau în total?

5.4 3 2 6 –3 1 1 5

_ _ _ _

R E C E N S Ã M Â N T

Calculeazã!

a) 3 421 + 2 134 = 123 + 6 543 =

1 023 + 4 512 = 708 + 8 091 =

b) 9 678 – 6 234 = 7 654 – 2 341 =

8 769 – 3 214 = 6 897 – 4 761 =

6. Aflã numerele:

a) cu 2 134 mai mari decât 1532 ºi 5 010;

b) cu 3 142 mai mici decât 9 876 ºi 9 827.

7.

Ce vei face?

Vei cãuta imagini, informaþii, curiozitãþi despre animale.

De ce vei face?

Ca sã cunoºti mai bine animalele.

Cum vei face?

Cautã în ziare, în reviste, pe Internet imagini ºi informaþii despre animale. Aflã dacã numãrul lor este în creºtere sau în scãdere.

Fã o vizitã la grãdina zoologicã sau la o fermã.

Decupeazã imagini ºi lipeºte-le pe un carton.


Schimbã proiectul cu un coleg.

Rãspunde la întrebãrile despre proiectul tãu.

ºtiaþi cã ?Melcul îºi mãrunþeºte hrana între maxilar ºi limbã? Limba melcului este prevãzutã cu 5 600 de dinþi.

ºtiaþi cã ?

MELCUL ESTE MAI DINÞOS DECÂT RECHINUL!

5 600 – 3 000 = 2 600

4 3 2 6 +2 1 0 1

2 3 2 1 +3 4 2 1

Rechinul are 3 000 de dinþi?


A

B

Aminteºte-þi!

Descoperã!

14 15


C Lucreazã!

Adunarea ºi scãderea numerelor naturale

de la 0 la 10 000

5

a) Cu cât este mai uºoarã pe Lunã persoana de 60 kg?

b) Cât ai cântãri tu pe Lunã?

Citeºte cele douã fiºe de mai jos:

1.

2.

D Proiect

„DESPRE ANIMALE“

BALENA ALBASTRÃ

lungime 25 metri

masã 100 750 kg

hranã 1 545 kg plancton/zi

RECHIN

lungime 12 metri

masã 15 250 kg

hranã 423 kg plancton/zi

Pentru fiecare din afirmaþiile urmãtoare, verificã dacã este adevãratã sau falsã. Trece rezultatele în tabelul din dreapta.

a) Balena cântãreºte mai mult decât rechinul.

b) Balena consumã într-o zi cu 1 121 kg de plancton mai mult decât rechinul.

c) Balena ºi rechinul consumã la un loc 1 968 kg.

d) Balena albastrã e mai lungã decât rechinul cu 13 metri.

i ºt aþi cã .. .

O persoana care cântãreºte 60 kg pe Pamânt va cântãri 10 kg pe Lunã?

adevãrat fals

a)

b)

c)

d)

Verificã rãspunsurile b) ºi c) de la exerciþiul 2.3.

1 5 4 5 – 4 2 3

_ _ 2 2

1 5 4 5 + 4 2 3

_ 9 6 8


Comparã numãrul vacilor din 2000 cu cel din 2005. A crescut sau a scãzut? Cu cât?

4.

2 000

Vaci: 4 326

Oi: 2 101

Gãini: 3 421

Gâºte: 2 321

2 005

Vaci: 3 115

Oi: 4 396

Gãini: 3 650

Gâºte: 1 250


a) Câte vaci ºi oi erau în total?

b) Câte gâºte ºi gãini erau în total?

5.4 3 2 6 –3 1 1 5

_ _ _ _

R E C E N S Ã M Â N T

Calculeazã!

a) 3 421 + 2 134 = 123 + 6 543 =

1 023 + 4 512 = 708 + 8 091 =

b) 9 678 – 6 234 = 7 654 – 2 341 =

8 769 – 3 214 = 6 897 – 4 761 =

6. Aflã numerele:

a) cu 2 134 mai mari decât 1532 ºi 5 010;

b) cu 3 142 mai mici decât 9 876 ºi 9 827.

7.

Ce vei face?

Vei cãuta imagini, informaþii, curiozitãþi despre animale.

De ce vei face?

Ca sã cunoºti mai bine animalele.

Cum vei face?

Cautã în ziare, în reviste, pe Internet imagini ºi informaþii despre animale. Aflã dacã numãrul lor este în creºtere sau în scãdere.

Fã o vizitã la grãdina zoologicã sau la o fermã.

Decupeazã imagini ºi lipeºte-le pe un carton.


Schimbã proiectul cu un coleg.

Rãspunde la întrebãrile despre proiectul tãu.

ºtiaþi cã ?Melcul îºi mãrunþeºte hrana între maxilar ºi limbã? Limba melcului este prevãzutã cu 5 600 de dinþi.

ºtiaþi cã ?

MELCUL ESTE MAI DINÞOS DECÂT RECHINUL!

5 600 – 3 000 = 2 600

4 3 2 6 +2 1 0 1

2 3 2 1 +3 4 2 1

Rechinul are 3 000 de dinþi?


A Aminteºte-þi!

16 17


C Lucreazã!

Înmulþirea cu factorii 2, 3, 4, 5, 1, 06

a) Câþi copii se nasc în 2 minute? Dar în 3 minute?

Explicã procedeul prin care ai aflat rãspunsul.

b) Câþi copii se nasc în lume în 10 minute?

Observã operaþia de mai jos. Verificã dacã rezultatul este corect.

300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 = 3 000

1.

D Proiect

„GRÃDINA MEA“

Ce vei face?

Vei face schiþa unei grãdiniþe cu flori.

De ce vei face?

Ca sã înveþi sã înfrumuseþezi locul în care trãieºti.

Cum vei face?

Vei schiþa pe un carton locul straturilor. Vei decupa flori de diferite forma ºi culori. Scrie etichete ca sã ºtii de câte rãsaduri ai nevoie.


Faceþi o expoziþie cu lucrãrile voastre.

2.

B Descoperã!

Aflã mai uºor rãspunsul la întrebarea b) de la exerciþiului 1 cu ajutorul urmãtoarei operaþii:

aºti þi cã ...

În fiecare minut, se nasc în lume aproxi-mativ 300 de copii?

10 ´ 300 = 3 000

Aceasta operatie se citeºte:

„10 ori 300 este egal cu 3 000“ sau „10 înmulþit cu 300 este egal cu 3 000“

În câte moduri poþi afla numãrul de fete din desenul alãturat?

Care procedeu þi se pare mai rapid, a) sau b)?

a) 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 = 35

7 + 7 + 7 + 7 +7= 35

sau

b) 7 ́ 5 = 35

5 ́ 7 = 35

3.

Deseneazã patru buchete de câte trei flori fiecare.

Scrie numãrul de flori în douã moduri:

a) ca adunare repetatã;

b) ca înmulþire.

4.

Aflã numãrul de obiecte din fiecare figurã de mai jos.5.

5 + 5 + 5 + 5 = 20

4 ́ 5 = 20

4 + 4 + 4 = 12

3 ́ 4 = 12

2 + 2 + 2 + 2 = 8

4 ́ 2 = 8

Observã desenul de mai jos. Fiecare cãsuþã reprezintã 1 metru.6.

Câþi metri va face fiecare sportiv dupã 5 salturi?

Scrie sub formã de înmulþire adunãrile repetate de mai jos :

3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 +3 ® 7 ́ 3

5 + 5 + 5 + 5 + 5 ®

1 + 1 + 1 + 1 + 1 ®

4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 ®

2 + 2 + 2 + 2 + 2 ®

0 + 0 + 0 ®

7. Scrie rezultatele înmulþirilor de mai jos folosind adunarea repetatã:

2 ´ 3; 3 ´ 5; 5 ´ 3; 2 ´ 4;

3 ´ 2; 4 ´ 2; 2 ´ 6; 2 ´ 7;

2 ´ 9; 3 ´ 6; 4 ´ 5; 4 ´ 4;

3 ´ 3; 5 ´ 5; 2 ´ 2; 3 ´ 7;

4 ´ 8; 3 ´ 9; 0 ´ 1; 0 ´ 4.

8.

re i e þ n !3 ´ 4 = 12

aratã de câte ori aratã care egal rezultatulori se repetã 4 numãr se repetã înmulþirii

factor factor produs

3 ´ 4 = 12

3 ´ 4

2 ´ 7 3 ´ 6

4 ´ 8


A Aminteºte-þi!

16 17


C Lucreazã!

Înmulþirea cu factorii 2, 3, 4, 5, 1, 06

a) Câþi copii se nasc în 2 minute? Dar în 3 minute?

Explicã procedeul prin care ai aflat rãspunsul.

b) Câþi copii se nasc în lume în 10 minute?

Observã operaþia de mai jos. Verificã dacã rezultatul este corect.

300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 + 300 = 3 000

1.

D Proiect

„GRÃDINA MEA“

Ce vei face?

Vei face schiþa unei grãdiniþe cu flori.

De ce vei face?

Ca sã înveþi sã înfrumuseþezi locul în care trãieºti.

Cum vei face?

Vei schiþa pe un carton locul straturilor. Vei decupa flori de diferite forma ºi culori. Scrie etichete ca sã ºtii de câte rãsaduri ai nevoie.


Faceþi o expoziþie cu lucrãrile voastre.

2.

B Descoperã!

Aflã mai uºor rãspunsul la întrebarea b) de la exerciþiului 1 cu ajutorul urmãtoarei operaþii:

ºtiaþ cãi .. .

În fiecare minut, se nasc în lume aproxi-mativ 300 de copii?

10 ´ 300 = 3 000

Aceasta operatie se citeºte:

„10 ori 300 este egal cu 3 000“ sau „10 înmulþit cu 300 este egal cu 3 000“

În câte moduri poþi afla numãrul de fete din desenul alãturat?

Care procedeu þi se pare mai rapid, a) sau b)?

a) 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 + 5 = 35

7 + 7 + 7 + 7 +7= 35

sau

b) 7 ́ 5 = 35

5 ́ 7 = 35

3.

Deseneazã patru buchete de câte trei flori fiecare.

Scrie numãrul de flori în douã moduri:

a) ca adunare repetatã;

b) ca înmulþire.

4.

Aflã numãrul de obiecte din fiecare figurã de mai jos.5.

5 + 5 + 5 + 5 = 20

4 ́ 5 = 20

4 + 4 + 4 = 12

3 ́ 4 = 12

2 + 2 + 2 + 2 = 8

4 ́ 2 = 8

Observã desenul de mai jos. Fiecare cãsuþã reprezintã 1 metru.6.

Câþi metri va face fiecare sportiv dupã 5 salturi?

Scrie sub formã de înmulþire adunãrile repetate de mai jos :

3 + 3 + 3 + 3 + 3 + 3 +3 ® 7 ́ 3

5 + 5 + 5 + 5 + 5 ®

1 + 1 + 1 + 1 + 1 ®

4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 + 4 ®

2 + 2 + 2 + 2 + 2 ®

0 + 0 + 0 ®

7. Scrie rezultatele înmulþirilor de mai jos folosind adunarea repetatã:

2 ´ 3; 3 ´ 5; 5 ´ 3; 2 ´ 4;

3 ´ 2; 4 ´ 2; 2 ´ 6; 2 ´ 7;

2 ´ 9; 3 ´ 6; 4 ´ 5; 4 ´ 4;

3 ´ 3; 5 ´ 5; 2 ´ 2; 3 ´ 7;

4 ´ 8; 3 ´ 9; 0 ´ 1; 0 ´ 4.

8.

re i eþ n !3 ´ 4 = 12

aratã de câte ori aratã care egal rezultatulori se repetã 4 numãr se repetã înmulþirii

factor factor produs

3 ´ 4 = 12

3 ´ 4

2 ´ 7 3 ´ 6

4 ´ 8


A Aminteºte-þi!

18 19


Înmulþirea cu factorii 6, 7, 8, 97

Folosind operaþiile pe care le cunoºti, aflã câte oase umane se aflã astãzi în clasa ta.

Observaþi desenul de mai jos.

1.

B Descoperã!

D Proiect

„LIVADA. PARCUL“Ce vei face?

Vei face schiþa unei livezi/parc.

De ce vei face?

Ca sã înveþi sã-þi creezi un mediu înconjurãtor mai frumos.

Cum vei face?

Vei desena , vei decupa ºi vei lipi imagini cu pomi sau copaci. Vei face lista de puieþi necesari.


Afiºeazã lucrarea. Ceilalþi vor verifica rezultatele.

Câte zaruri sunt în figura de mai jos?3.

C Lucreazã!


În corpul omenesc existã 206 oase?

ªtiind cã o palmã are 7 cm, aflaþi lungimea unei sfori care ar mãsura cât 8 palme.

Folosiþi una din operaþiile învãþate.

2.

= 7 cm

Alege din lista de mai jos scrierile potrivite imaginii, apoi rezolvã.

9 + 9 =

2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 =

9 ́ 2 =

9 + 2 =

2 ́ 9 =

Aflã numãrul de pahare din figura de mai jos, în douã moduri:

a) prin adunare repetatã ; b) prin înmulþire.

4.

6 + 6 + 6 + 6 + 6 + 6 + 6=… 7 ́ 6 =

Observã cum poþi scrie numãrul de pahare dintr-un singur set:

2 ́ 3 = 3 ́ 2 = 6

Scrie în douã moduri numãrul de pisici din desenul alãturat.

5.

6.

În desenul de mai jos, lãþimea fiecãrei cãsuþe reprezintã 1 m. Mihai face 5 serii de câte 2 salturi. În prima serie, Mihai face salturi de câte 5 m, în a doua de 6 m, în a treia de 7 m, în a patra de 8, iar în a cincia de 9 m. Câþi metri face în fiecare serie?

7.

SERIA 1

SERIA 2

SERIA 3

SERIA 4

SERIA 5

SERIA întâi 2 ́ 5 = SERIA a doua 2 ́ 6 = SERIA a treia 2 ́ 7 =

SERIA a patra 2 ́ 8 = SERIA a cincea 2 ́ 9 =

Calculeazã:

7 ´ 9; 8 ´ 9; 8 ´ 8; 9 ´ 9; 7 ´ 7;

7 ´ 8; 7 ´ 6; 9 ´ 7; 9 ´ 8; 9 ´ 6.

8. Aflã numerele de 7 ori mai mari decât: 9, 7, 5, 3, 8, 6, 4.

9.

4 ´ 7 = 28


A Aminteºte-þi!

18 19


Înmulþirea cu factorii 6, 7, 8, 97

Folosind operaþiile pe care le cunoºti, aflã câte oase umane se aflã astãzi în clasa ta.

Observaþi desenul de mai jos.

1.

B Descoperã!

D Proiect

„LIVADA. PARCUL“Ce vei face?

Vei face schiþa unei livezi/parc.

De ce vei face?

Ca sã înveþi sã-þi creezi un mediu înconjurãtor mai frumos.

Cum vei face?

Vei desena , vei decupa ºi vei lipi imagini cu pomi sau copaci. Vei face lista de puieþi necesari.


Afiºeazã lucrarea. Ceilalþi vor verifica rezultatele.

Câte zaruri sunt în figura de mai jos?3.

C Lucreazã!

º i t aþi cã .. .

În corpul omenesc existã 206 oase?

ªtiind cã o palmã are 7 cm, aflaþi lungimea unei sfori care ar mãsura cât 8 palme.

Folosiþi una din operaþiile învãþate.

2.

= 7 cm

Alege din lista de mai jos scrierile potrivite imaginii, apoi rezolvã.

9 + 9 =

2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 =

9 ́ 2 =

9 + 2 =

2 ́ 9 =

Aflã numãrul de pahare din figura de mai jos, în douã moduri:

a) prin adunare repetatã ; b) prin înmulþire.

4.

6 + 6 + 6 + 6 + 6 + 6 + 6=… 7 ́ 6 =

Observã cum poþi scrie numãrul de pahare dintr-un singur set:

2 ́ 3 = 3 ́ 2 = 6

Scrie în douã moduri numãrul de pisici din desenul alãturat.

5.

6.

În desenul de mai jos, lãþimea fiecãrei cãsuþe reprezintã 1 m. Mihai face 5 serii de câte 2 salturi. În prima serie, Mihai face salturi de câte 5 m, în a doua de 6 m, în a treia de 7 m, în a patra de 8, iar în a cincia de 9 m. Câþi metri face în fiecare serie?

7.

SERIA 1

SERIA 2

SERIA 3

SERIA 4

SERIA 5

SERIA întâi 2 ́ 5 = SERIA a doua 2 ́ 6 = SERIA a treia 2 ́ 7 =

SERIA a patra 2 ́ 8 = SERIA a cincea 2 ́ 9 =

Calculeazã:

7 ´ 9; 8 ´ 9; 8 ´ 8; 9 ´ 9; 7 ´ 7;

7 ´ 8; 7 ´ 6; 9 ´ 7; 9 ´ 8; 9 ´ 6.

8. Aflã numerele de 7 ori mai mari decât: 9, 7, 5, 3, 8, 6, 4.

9.

4 ´ 7 = 28

º i þ ãt a i c ...


A Aminteºte-þi!

20 21


Înmulþirea. Exerciþii ºi probleme8

Aflã numerele de 4 ori mai mari decât: 1, 2, 3, 4.

Trei dintre pavajele de mai jos au acelaºi numãr de plãci.

Unul dintre ele are un numãr de plãci diferit de celelalte trei. Care este acesta?

1.

2.O furnicã poate sã care o greutate mai mare de 50 de ori decât greutatea ei?

B Descoperã!

C Lucreazã!

D

4. Aflã numãrul de puncte din fiecare cerc, apoi scrie numãrul total de puncte folosind parantezele.

„PARCUL“Ce vei face?

Vei face schiþa unui teren de joacã sau pe cea a unei alei.

De ce vei face?

Ca sã contribui la înfrumuseþarea spaþiului din jurul locuinþei tale.

Cum vei face?

Vei desena pe o foaie de matematicã modelul dorit. Decupeazã diferite modele ºi lipeºte-le pe un carton. Vei calcula numãrul pavelelor necesare, numãrul pietrelor pentru borduri etc.


Expune lucrarea în clasã. Colegii vor aprecia aspectul afiºului ºi corectitudinea calculelor.

Proiect

Priviþi robotul din dreapta.

Scrieþi numãrul de cutii din care este alcãtuitã fiecare parte a corpului sãu.

Cap: 4 ́ 4 =

Gât: 2 ́ 2 =

Mâna dreaptã: 2 ́ 3 =

Mâna stângã: 2 ́ 3 =

Cele douã mâini: (2 ́ 3) + (2 ́ 3) =

Piciorul drept: 4 ́ 2 =

Piciorul stâng: 4 ́ 2 =

Cele douã picioare: (4 ́ 2) + (4 ́ 2) =

Trunchiul: 4 ́ 6 =

n

n

n

n

n

n

n

n

n

3.

Pentru a afla numãrul de cutii ce alcãtuiesc cele douã mâini ºi cele douã picioare ale robotului am folosit parantezele.

10

7

5

5. Verificã dacã sunt corecte calculele de pe bonul de casã. Aflã totalul folosind parantezele.

BON FISCAL• 3 cãrþi: 3 x 7 = 21 lei• 2 serviete: 2 x 9 = 18 lei• 5 stilouri: 5 x 6 = 30 leiTotal:

(3 7)+(2 9)+(5 6)=´ ´ ´

1 carte ® 7 lei

1 servieta ® 9 lei 1 stilou ® 6 lei

6.

(5 ´ 5 ) + (6 ´ …) + (… ´ 10) = …

Calculeazã:

a) (9 ´ 2) – (5 ´ 2) + 15 =

b) 68 – (2 ´ 5 + 3 ´ 7) =

reþi e n !Într-un exerciþiu cu paranteze se rezolvã mai întâi operaþiile din paranteze. Se rezolvã apoi înmulþirile, dacã existã, apoi în ordinea în care sunt date, adunãrile sau scãderile.

Copaci: (2 ´ 3 ) + (3 ´ 4) + 2 = 20

Bãnci: 2 ´ 3 = 6

ºtiaþi cã .. .


A Aminteºte-þi!

20 21


Înmulþirea. Exerciþii ºi probleme8

Aflã numerele de 4 ori mai mari decât: 1, 2, 3, 4.

Trei dintre pavajele de mai jos au acelaºi numãr de plãci.

Unul dintre ele are un numãr de plãci diferit de celelalte trei. Care este acesta?

1.

2.O furnicã poate sã care o greutate mai mare de 50 de ori decât greutatea ei?

B Descoperã!

C Lucreazã!

D

4. Aflã numãrul de puncte din fiecare cerc, apoi scrie numãrul total de puncte folosind parantezele.

„PARCUL“Ce vei face?

Vei face schiþa unui teren de joacã sau pe cea a unei alei.

De ce vei face?

Ca sã contribui la înfrumuseþarea spaþiului din jurul locuinþei tale.

Cum vei face?

Vei desena pe o foaie de matematicã modelul dorit. Decupeazã diferite modele ºi lipeºte-le pe un carton. Vei calcula numãrul pavelelor necesare, numãrul pietrelor pentru borduri etc.


Expune lucrarea în clasã. Colegii vor aprecia aspectul afiºului ºi corectitudinea calculelor.

Proiect

Priviþi robotul din dreapta.

Scrieþi numãrul de cutii din care este alcãtuitã fiecare parte a corpului sãu.

Cap: 4 ́ 4 =

Gât: 2 ́ 2 =

Mâna dreaptã: 2 ́ 3 =

Mâna stângã: 2 ́ 3 =

Cele douã mâini: (2 ́ 3) + (2 ́ 3) =

Piciorul drept: 4 ́ 2 =

Piciorul stâng: 4 ́ 2 =

Cele douã picioare: (4 ́ 2) + (4 ́ 2) =

Trunchiul: 4 ́ 6 =

n

n

n

n

n

n

n

n

n

3.

Pentru a afla numãrul de cutii ce alcãtuiesc cele douã mâini ºi cele douã picioare ale robotului am folosit parantezele.

10

7

5

5. Verificã dacã sunt corecte calculele de pe bonul de casã. Aflã totalul folosind parantezele.

BON FISCAL• 3 cãrþi: 3 x 7 = 21 lei• 2 serviete: 2 x 9 = 18 lei• 5 stilouri: 5 x 6 = 30 leiTotal:

(3 7)+(2 9)+(5 6)=´ ´ ´

1 carte ® 7 lei

1 servieta ® 9 lei 1 stilou ® 6 lei

6.

(5 ´ 5 ) + (6 ´ …) + (… ´ 10) = …

Calculeazã:

a) (9 ´ 2) – (5 ´ 2) + 15 =

b) 68 – (2 ´ 5 + 3 ´ 7) =

re i eþ n !Într-un exerciþiu cu paranteze se rezolvã mai întâi operaþiile din paranteze. Se rezolvã apoi înmulþirile, dacã existã, apoi în ordinea în care sunt date, adunãrile sau scãderile.

Copaci: (2 ´ 3 ) + (3 ´ 4) + 2 = 20

Bãnci: 2 ´ 3 = 6


A Aminteºte-þi!

22 23


9

Încearcã sã gãseºti tu rãspunsul la întrebarea de mai sus!1.

B Descoperã!

3.

C Lucreazã!

D

Ce vei face?

Vei observa ºi vei nota situaþiile–problemã în care ai fost nevoit sã foloseºti operaþia de împãrþire.

De ce vei face?

Pentru a reþine mai uºor rezultatele unei împãrþiri.

„MATEMATICA ÎN VIAÞA MEA“

Cum vei face?

Vei nota pe foi de hârtie liste de cumpãrãturi ºi alte activitãþi zilnice în care ai fost nevoit sã faci împãrþiri.


Afiºeazã în clasã posterul pe care l-ai realizat. Fã schimb cu un coleg ºi roagã-l sã verifice operaþiile pe care le-ai fãcut.

Proiect

Împãrþirea la 2, 3, 4, 5, 1

râ m de !Dacã iei câte doi saci la un drum, dupã câte drumuri îi vei cãra pe toþi?

Pentru a afla câte drumuri se fac, poþi proceda în douã moduri:2.

a) prin scãdere repetatã: 18 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 = 0 Rãspuns: 9 drumuri

b) prin împãrþire: 18 : 2 = 9 Rãspuns: 9 drumuri

Scrie rezolvarea:

a) ca scãdere repetatã: 24 – 4 – 4 – …

b) ca împãrþire: 24 : 4 =

Câte cãrþi pot fi cumpãrate cu 35 de lei, dacã o carte costã 5 lei?4.

35 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0

35 : 5 =… 35 lei

Priveºte ºirurile de steluþe de mai jos:5.

Cele 24 de sticle din figura de mai jos vor fi puse în lãzi de câte 4 sticle fiecare. Câte lãzi sunt necesare?

a) Coloreazã în ºirul B de douã ori mai puþine steluþe decât în ºirul A, apoi scrie operaþia potrivitã.

12 : 2 = ...

b) Coloreazã în ºirul C de trei ori mai puþine steluþe decât în ºirul A, apoi scrie operaþia potrivitã.

12 : … = 4

A

B

C

Câte rânduri de câte 5 flori se formeazã dintr-un total de 35 de flori?

Observã schema de mai jos, apoi rezolvã.

6.

30 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0

Câte grupe de câte 5 flori se pot forma din 35 de flori ?

35 : 5 = 7 (grupe)

Sunt tot atâtea rânduri câte grupe de 5 flori sunt, adicã 7 rânduri.

Calculeazã folosind scãderea repetatã.

4 : 1; 5 : 5; 6 : 1;

8 : 4; 6 : 3;

18 : 3; 36 : 9;

40 : 8; 24 :4;

7. re i eþ n !12 : 3 = 4

Numãrul care semnul Numãrul la care egal rezultatulse împarte împãrþirii se împarte împãrþiriideîmpãrþit împãrþitor cât

=

Am avut 16 mere ºi le-am împãrþit în mod egal celor 4 prieteni ai mei.

Câte mere a primit fiecare?

16 : 4 = 4 ( mere)

Am cumparat 4 pâini ºi am dat 24 de bani.

Cât costa o pâine?

24 : 4 = 6 (bani)

Nu ºtiu! Mã doare spatele.

Micºoreazã de trei ori numerele:

30, 27, 24, 18, 15.

8.


A Aminteºte-þi!

22 23


9

Încearcã sã gãseºti tu rãspunsul la întrebarea de mai sus!1.

B Descoperã!

3.

C Lucreazã!

D

Ce vei face?

Vei observa ºi vei nota situaþiile–problemã în care ai fost nevoit sã foloseºti operaþia de împãrþire.

De ce vei face?

Pentru a reþine mai uºor rezultatele unei împãrþiri.

„MATEMATICA ÎN VIAÞA MEA“

Cum vei face?

Vei nota pe foi de hârtie liste de cumpãrãturi ºi alte activitãþi zilnice în care ai fost nevoit sã faci împãrþiri.


Afiºeazã în clasã posterul pe care l-ai realizat. Fã schimb cu un coleg ºi roagã-l sã verifice operaþiile pe care le-ai fãcut.

Proiect

Împãrþirea la 2, 3, 4, 5, 1

âr dem !Dacã iei câte doi saci la un drum, dupã câte drumuri îi vei cãra pe toþi?

Pentru a afla câte drumuri se fac, poþi proceda în douã moduri:2.

a) prin scãdere repetatã: 18 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 – 2 = 0 Rãspuns: 9 drumuri

b) prin împãrþire: 18 : 2 = 9 Rãspuns: 9 drumuri

Scrie rezolvarea:

a) ca scãdere repetatã: 24 – 4 – 4 – …

b) ca împãrþire: 24 : 4 =

Câte cãrþi pot fi cumpãrate cu 35 de lei, dacã o carte costã 5 lei?4.

35 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0

35 : 5 =… 35 lei

Priveºte ºirurile de steluþe de mai jos:5.

Cele 24 de sticle din figura de mai jos vor fi puse în lãzi de câte 4 sticle fiecare. Câte lãzi sunt necesare?

a) Coloreazã în ºirul B de douã ori mai puþine steluþe decât în ºirul A, apoi scrie operaþia potrivitã.

12 : 2 = ...

b) Coloreazã în ºirul C de trei ori mai puþine steluþe decât în ºirul A, apoi scrie operaþia potrivitã.

12 : … = 4

A

B

C

Câte rânduri de câte 5 flori se formeazã dintr-un total de 35 de flori?

Observã schema de mai jos, apoi rezolvã.

6.

30 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 – 5 = 0

Câte grupe de câte 5 flori se pot forma din 35 de flori ?

35 : 5 = 7 (grupe)

Sunt tot atâtea rânduri câte grupe de 5 flori sunt, adicã 7 rânduri.

Calculeazã folosind scãderea repetatã.

4 : 1; 5 : 5; 6 : 1;

8 : 4; 6 : 3;

18 : 3; 36 : 9;

40 : 8; 24 :4;

7. reþine !12 : 3 = 4

Numãrul care semnul Numãrul la care egal rezultatulse împarte împãrþirii se împarte împãrþiriideîmpãrþit împãrþitor cât

=

Am avut 16 mere ºi le-am împãrþit în mod egal celor 4 prieteni ai mei.

Câte mere a primit fiecare?

16 : 4 = 4 ( mere)

Am cumparat 4 pâini ºi am dat 24 de bani.

Cât costa o pâine?

24 : 4 = 6 (bani)

Nu ºtiu! Mã doare spatele.

Micºoreazã de trei ori numerele:

30, 27, 24, 18, 15.

8.


A Aminteºte-þi!

24 25


Împãrþirea la 6, 7, 8, 910

a) Spune câþi metri parcurge melcul în orele în care tu stai la ºcoalã.

b) Câte ore i-ar trebui unui melc pentru a parcurge o alee lungã de 14 m ? (Calculeazã folosind scãderea repetatã: 14 – 7 – 7 = 0)

Priveºte desenul alãturat. Într-un taxi încap 4 persoane.

1.

Un melc parcurge

într-o orã 7 m?

B Descoperã! C Lucreazã!

D

2.

„TABLA ÎMPÃRÞIRII“Ce vei face?

Vei face un afiº cu împãrþirile pe care le foloseºti cel mai des.

De ce vei face?

Pentru cã este important pentru tine sã þii minte rezultatele unor împãrþiri.

Cum vei face?

Vei scrie pe hârtiuþe colorate operaþii de împãrþire. Le vei lipi pe un carton. Vei decupa poze care sã ilustreze aceste împãrþiri.


Prezintã afiºul colegilor tãi. Faceþi schimb de impresii. Cere colegilor sã-þi verifice rezultatele.

Proiect

În câte taxiuri pot încãpea aceste 20 de persoane?

Motiveazã rãspunsul.

T A X I

La LOTO „6 din 49“, au fost extrase numerele marcate în tabelul de mai jos.3.

1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21

22 23 24 25 26 27 28

29 30 31 32 33 34 35

36 37 38 39 40 41 42

43 44 45 46 47 48 49

Observã cã numerele extrase se împart exact la 6.

6 : 6 = 1 24 : 6 = 4

12 : 6 = 2 30 : 6 = 5

18 : 6 = 3 36 : 6 = 6

Verificã rezultatele obþinute prin operaþia de înmulþire:

1 ´ 6 = 6 4 ´ 6 = 24

2 ´ 6 = 12 5 ´ 6 = 30

3 ´ 6 = 18 6 ´ 6 = 36

Observã urmãtoarele 3 ºiruri de cerculeþe.4.

A

B

C

a) Coloreazã în ºirul B de trei ori mai puþine cerculeþe decât în ºirul A, apoi scrie operaþia potrivitã: 21 : 3 =…

b) Coloreazã în ºirul C de ºapte ori mai puþine cerculeþe decât în ºirul A, apoi scrie operaþia potrivitã: 21 : ... = 3

Câte cutii sunt necesare pentru a aºeza 72 de becuri, câte 9 într-o cutie?

Dar dacã se aºazã câte 8 într-o cutie?

72 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 = 0 72 : 9 = 8 (cutii)

72 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 = 0 72 : 8 = 9 (cutii)

Câte echipe pot forma 56 de persoane dacã sunt 8 persoane într-o echipã?

Observã schema alãturatã, apoi scrie rezolvarea.

56 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 = 0

56 : 8 = 7

8 se cuprinde în 56 de 7 ori.

Se pot forma 7 echipe de câte 8 persoane.

Rãspuns: 7 echipe

Din cele 20 de pãsãri dintr-o curte, jumãtate sunt raþe, iar un sfert sunt curci.

Aflã numãrul raþelor ºi pe cel al curcilor.

20 : 2 = 10 (raþe)

20 : 4 = 5 (curci)

n n

n n

5.

6.

7.

Câte lãdiþe sunt necesare pentru a aºeza 36 de piese dacã se aºazã câte 9 piese într-o lãdiþã?

Dar dacã se aºazã câte 6 ? Dar dacã se aºazã câte 4 ?

Calculeazã folosind scãderea repetatã sau rezultatele înmulþirii.

Exemplu: 72 : 8 = 9 pentru cã 9 ́ 8 = 72.a) 36 : 6; 42 : 6; 48 : 6; 54 : 6; 60 : 6;b) 42 : 7; 49 : 7; 56 : 7; 63 : 9; 70 : 7;c) 40 : 8; 48 : 8; 56 : 8; 64 : 8; 72 : 8.

8.

9.

re i e þ n !Jumãtatea unui numãr se aflã prin împãrþire la 2.

Sfertul unui numãr se aflã prin împãrþire la 4.

72 : 8 = 9 54 : 6 = 9

56 : 7 = 8

º i þi ã t a c ...


A Aminteºte-þi!

24 25


Împãrþirea la 6, 7, 8, 910

a) Spune câþi metri parcurge melcul în orele în care tu stai la ºcoalã.

b) Câte ore i-ar trebui unui melc pentru a parcurge o alee lungã de 14 m ? (Calculeazã folosind scãderea repetatã: 14 – 7 – 7 = 0)

Priveºte desenul alãturat. Într-un taxi încap 4 persoane.

1.

Un melc parcurge

într-o orã 7 m?

B Descoperã! C Lucreazã!

D

2.

„TABLA ÎMPÃRÞIRII“Ce vei face?

Vei face un afiº cu împãrþirile pe care le foloseºti cel mai des.

De ce vei face?

Pentru cã este important pentru tine sã þii minte rezultatele unor împãrþiri.

Cum vei face?

Vei scrie pe hârtiuþe colorate operaþii de împãrþire. Le vei lipi pe un carton. Vei decupa poze care sã ilustreze aceste împãrþiri.


Prezintã afiºul colegilor tãi. Faceþi schimb de impresii. Cere colegilor sã-þi verifice rezultatele.

Proiect

În câte taxiuri pot încãpea aceste 20 de persoane?

Motiveazã rãspunsul.

T A X I

La LOTO „6 din 49“, au fost extrase numerele marcate în tabelul de mai jos.3.

1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21

22 23 24 25 26 27 28

29 30 31 32 33 34 35

36 37 38 39 40 41 42

43 44 45 46 47 48 49

Observã cã numerele extrase se împart exact la 6.

6 : 6 = 1 24 : 6 = 4

12 : 6 = 2 30 : 6 = 5

18 : 6 = 3 36 : 6 = 6

Verificã rezultatele obþinute prin operaþia de înmulþire:

1 ´ 6 = 6 4 ´ 6 = 24

2 ´ 6 = 12 5 ´ 6 = 30

3 ´ 6 = 18 6 ´ 6 = 36

Observã urmãtoarele 3 ºiruri de cerculeþe.4.

A

B

C

a) Coloreazã în ºirul B de trei ori mai puþine cerculeþe decât în ºirul A, apoi scrie operaþia potrivitã: 21 : 3 =…

b) Coloreazã în ºirul C de ºapte ori mai puþine cerculeþe decât în ºirul A, apoi scrie operaþia potrivitã: 21 : ... = 3

Câte cutii sunt necesare pentru a aºeza 72 de becuri, câte 9 într-o cutie?

Dar dacã se aºazã câte 8 într-o cutie?

72 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 – 9 = 0 72 : 9 = 8 (cutii)

72 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 = 0 72 : 8 = 9 (cutii)

Câte echipe pot forma 56 de persoane dacã sunt 8 persoane într-o echipã?

Observã schema alãturatã, apoi scrie rezolvarea.

56 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 = 0

56 : 8 = 7

8 se cuprinde în 56 de 7 ori.

Se pot forma 7 echipe de câte 8 persoane.

Rãspuns: 7 echipe

Din cele 20 de pãsãri dintr-o curte, jumãtate sunt raþe, iar un sfert sunt curci.

Aflã numãrul raþelor ºi pe cel al curcilor.

20 : 2 = 10 (raþe)

20 : 4 = 5 (curci)

n n

n n

5.

6.

7.

Câte lãdiþe sunt necesare pentru a aºeza 36 de piese dacã se aºazã câte 9 piese într-o lãdiþã?

Dar dacã se aºazã câte 6 ? Dar dacã se aºazã câte 4 ?

Calculeazã folosind scãderea repetatã sau rezultatele înmulþirii.

Exemplu: 72 : 8 = 9 pentru cã 9 ́ 8 = 72.a) 36 : 6; 42 : 6; 48 : 6; 54 : 6; 60 : 6;b) 42 : 7; 49 : 7; 56 : 7; 63 : 9; 70 : 7;c) 40 : 8; 48 : 8; 56 : 8; 64 : 8; 72 : 8.

8.

9.

re i eþ n !Jumãtatea unui numãr se aflã prin împãrþire la 2.

Sfertul unui numãr se aflã prin împãrþire la 4.

72 : 8 = 9 54 : 6 = 9

56 : 7 = 8

º i þ ãt a i c .. .


A Aminteºte-þi!

26 27


Împãrþirea la 10 ºi la 10011

Câþi metri face un atlet într-o secundã?

În desenul de mai jos, sunt date punctele obþinute de Andrei ºi Maria la un joc de loto cu puncte.

Calculeazã câte puncte a obþinut fiecare din ei folosind operaþia de adunare.

Un atlet parcurge distanþa de 100 m în 10 secunde, iar un ghepard parcurge aceeaºi distanþã în trei secunde?

1.

2.

B Descoperã!

C Lucreazã!

7. Calculeazã:

30 ´ 10 = 13 ´ 100 =

218 ´ 10 = 235 ´ 10 =

400 : 10 = 500 : 100 =

800 : 100 = 760 : 10 =

Câte cutii sunt necesare pentru a pune 800 de piese dacã se aºazã câte 10 într-o cutie? Dar dacã se aºazã câte 100 într-o cutie?

Câþi lei costã un obiect pentru care s-au plãtit 2 bancnote de 100 lei, 14 de 10 lei ºi 123 monede de 1 leu?

ºtiaþi cã ...

6. Câte bidoane de 10 litri se pot umple cu oþetul dintr-o cisternã de 4 000 de litri?

4 000 : 10 = 400 (bidoane)

8.

re i e þ n !Pentru a înmulþi un numãr cu 10 sau 100 se adaugã la sfârºitul numãrului unul sau douã zerouri.

Pentru a împãrþi un numãr la 10 sau 100 se înlãturã de la sfârºitul numãrului unul sau douã zerouri.

D

Ce vei face?

Vei pune întrebãri pornind de la situaþii întâlnite în viaþa de zi cu zi.

De ce vei face?

Ca sã reuºeºti sã rezolvi mai uºor problemele întâlnite.

Cum vei face?

Vei decupa ºi vei lipi imagini pe un carton. Vei scrie întrebãri pornind de la aceste imagini.


Afiºeazã lucrarea în clasã. Roagã-i pe colegi sã citeascã întrebãrile. Corecteazã dacã este cazul.

„MATEMATICA ªI ÎNTREBÃRILE“

Proiect

10

100

10

100 100

1

100

1

10

1

10

100

1

10

100

1

10

100

Andrei Maria

Pentru a afla câte puncte a obþinut Andrei ºi câte puncte a obþinut Maria, poþi proceda dupã cum urmeazã:

3.Andrei: (2 ´ 10) + (4 ´ 100) + (2 ´ 1) =

Maria: (4 ´ 10 ) + (3 ´ 100) + (3 ´ 1 ) =

Radu a jucat popice împreunã cu prietenii sãi.

El a doborât numai popice de 100 de puncte.

În total, a obþinut 400 de puncte.

Câte popice a doborât el?

4.

400 : 100 =

Calculeazã cât costã urmãtoarele grupe de obiecte:5.

1 lei / b c.0 u

14 ´ 10 = 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 = ... (lei)

/100 lei buc.

4 ´ 100 = 100 + 100 + 100 + 100 = ... (lei)

9.

Într-o livadã sunt 100 de rânduri. Dacã fiecare rând are 8 copaci, câþi copaci sunt în livadã?

Daca un sac de mãlai costã 9 lei, cât costã 100 de saci?

Un teanc de 1 000 caiete urmeazã sã fie împãrþit la 100 de elevi. Câte caiete va primi fiecare elev?


A Aminteºte-þi!

26 27


Împãrþirea la 10 ºi la 10011

Câþi metri face un atlet într-o secundã?

În desenul de mai jos, sunt date punctele obþinute de Andrei ºi Maria la un joc de loto cu puncte.

Calculeazã câte puncte a obþinut fiecare din ei folosind operaþia de adunare.

Un atlet parcurge distanþa de 100 m în 10 secunde, iar un ghepard parcurge aceeaºi distanþã în trei secunde?

1.

2.

B Descoperã!

C Lucreazã!

7. Calculeazã:

30 ´ 10 = 13 ´ 100 =

218 ´ 10 = 235 ´ 10 =

400 : 10 = 500 : 100 =

800 : 100 = 760 : 10 =

Câte cutii sunt necesare pentru a pune 800 de piese dacã se aºazã câte 10 într-o cutie? Dar dacã se aºazã câte 100 într-o cutie?

Câþi lei costã un obiect pentru care s-au plãtit 2 bancnote de 100 lei, 14 de 10 lei ºi 123 monede de 1 leu?

ºtiaþ cãi .. .

6. Câte bidoane de 10 litri se pot umple cu oþetul dintr-o cisternã de 4 000 de litri?

4 000 : 10 = 400 (bidoane)

8.

re i eþ n !Pentru a înmulþi un numãr cu 10 sau 100 se adaugã la sfârºitul numãrului unul sau douã zerouri.

Pentru a împãrþi un numãr la 10 sau 100 se înlãturã de la sfârºitul numãrului unul sau douã zerouri.

D

Ce vei face?

Vei pune întrebãri pornind de la situaþii întâlnite în viaþa de zi cu zi.

De ce vei face?

Ca sã reuºeºti sã rezolvi mai uºor problemele întâlnite.

Cum vei face?

Vei decupa ºi vei lipi imagini pe un carton. Vei scrie întrebãri pornind de la aceste imagini.


Afiºeazã lucrarea în clasã. Roagã-i pe colegi sã citeascã întrebãrile. Corecteazã dacã este cazul.

„MATEMATICA ªI ÎNTREBÃRILE“

Proiect

10

100

10

100 100

1

100

1

10

1

10

100

1

10

100

1

10

100

Andrei Maria

Pentru a afla câte puncte a obþinut Andrei ºi câte puncte a obþinut Maria, poþi proceda dupã cum urmeazã:

3.Andrei: (2 ´ 10) + (4 ´ 100) + (2 ´ 1) =

Maria: (4 ´ 10 ) + (3 ´ 100) + (3 ´ 1 ) =

Radu a jucat popice împreunã cu prietenii sãi.

El a doborât numai popice de 100 de puncte.

În total, a obþinut 400 de puncte.

Câte popice a doborât el?

4.

400 : 100 =

Calculeazã cât costã urmãtoarele grupe de obiecte:5.

1 lei / c.0 bu

14 ´ 10 = 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 + 10 = ... (lei)

/100 lei buc.

4 ´ 100 = 100 + 100 + 100 + 100 = ... (lei)

9.

Într-o livadã sunt 100 de rânduri. Dacã fiecare rând are 8 copaci, câþi copaci sunt în livadã?

Daca un sac de mãlai costã 9 lei, cât costã 100 de saci?

Un teanc de 1 000 caiete urmeazã sã fie împãrþit la 100 de elevi. Câte caiete va primi fiecare elev?


A Aminteºte-þi!

28 29


Probleme cu cele patru operaþii12

Ce distanþã este de la vârful muntelui Everest pânã la fundul Gropii Marianelor?

Marcheazã cu o bulinã operaþia pe care trebuie sã o faci pentru a afla rãspunsul la urmãtoarele întrebãri:

a) Într-o parcare erau 130 de maºini ºi apoi au mai venit 15. Câte maºini sunt acum?

1.

B Descoperã!

C Lucreazã!

5. Dacã încãrcãtura maximã pe care o suportã cãruciorul din imagine este de 1 000 kg, câte kilograme se mai pot pune pe el?

D

Ce vei face?

Vei face o paginã cu situaþii–problemã din viaþa ta de zi cu zi .

De ce vei face?

Pentru a rezolva mai uºor situaþiile de viaþã în care eºti nevoit sã faci adunãri, scãderi, înmulþiri, împãrþiri .

„SFATURILE LUI MATE“

2.

Într-un parc s-au plantat 10 tei, cu 3 mai mulþi castani ºi de 3 ori mai mulþi stejari decât tei.

Câþi castani s-au plantat? Dar stejari? Observã schemele , apoi rezolvã operaþia corespunzãtoare.

3.

Proiect

Cel mai înalt vârf din lume este vârful Everest din Munþii Himalaya care are înãlþimea de 8 847 m?

Ce mai mare adâncime de pe glob o are Groapa Marianelor din Oceanul Pacific, anume 11 034 m?


+ – :

PPARCARE

b) În curtea ºcolii erau 78 de elevi. Dintre ei, 60 au plecat acasã.

Câþi elevi au mai rãmas în curtea ºcolii?

+ – :

c) O ºcoalã a primit 90 de caiete care au fost împarþite în mod egal la 3 clase.

Câte caiete a primit fiecare clasã?

+ – :

d) Niºte turiºti au plecat în excursie cu 4 microbuze. În fiecare microbuz sunt 20 de turiºti. Câþi turiºti au plecat în excursie?

+ – :

Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci, cu 3 mai puþine lalele, iar petunii, de trei ori mai puþine decât maci.

Aflã numãrul lalelelor ºi pe cel al petuniilor. Observã schemele, apoi rezolvã operaþiile.

4.

Tei:

Castani:

Tei:

Stejari:

10 + 3 = ... 10 3 = ...´

Maci:

Lalele:

30 – 3 = ... 30 : 3 = ...

Petunii:

6. La o librãrie s-au vândut 100 de cãrþi ºi de 2 ori mai multe caiete. Aflã câte caiete s-au vândut.

8. ªeful unei asociaþii de locatari are de strâns bani de la 4 persoane. Dan, Andrei ºi Mihaela trebuie sã-i dea câte 30 de lei, iar Paula trebuie sã-i dea 40 de lei.

Câþi bani trebuie sã strângã ºeful asociaþiei de locatari?

7. La un magazin s-au adus 321 kg de zahãr ºi 645 kg de orez.

a) Pune o întrebare astfel încât sã efectuezi o adunare.

b) Pune o întrebare astfel încât sã efectuezi o scãdere.

re i e þ n !EXPRESIA OPERAÞIA

Cu a mai mare decât b adunare

Cu a mai mic decât b scãdere

De n ori mai mare decât p înmulþire

De n ori mai mic decât p împãrþire

Cum vei face?

Vei completa lista de mai jos cu o problemã pentru fiecare operaþie. Scrie-le pe hârtii, lipeºte-le pe un carton ºi fã o ilustraþie amuzantã.


Schimbã afiºul cu un coleg. Fã aprecieri. Corecteazã dacã e cazul. Întreabã dacã ai nelãmuriri.

Câþi angajaþi are o fabricã, dacã 237 dintre ei sunt bãrbaþi, iar 349 sunt femei?

FAC O ADUNARE

Câþi lei voi plãti pentru 2 saci de ciment, dacã un sac costã 9 lei?

FAC O ÎNMULÞIRE

Câþi metri de ºanþ mai am de sãpat, dacã am avut de sãpat 87 de metri ºi am sãpat 34 de metri?

FAC O SCÃDERE

Câte pulovere se pot face din 72 de bobine de mohair, dacã pentru un pulover se folosesc 8 bobine?

FAC O ÎMPÃRÞIRE


A Aminteºte-þi!

28 29


Probleme cu cele patru operaþii12

Ce distanþã este de la vârful muntelui Everest pânã la fundul Gropii Marianelor?

Marcheazã cu o bulinã operaþia pe care trebuie sã o faci pentru a afla rãspunsul la urmãtoarele întrebãri:

a) Într-o parcare erau 130 de maºini ºi apoi au mai venit 15. Câte maºini sunt acum?

1.

B Descoperã!

C Lucreazã!

5. Dacã încãrcãtura maximã pe care o suportã cãruciorul din imagine este de 1 000 kg, câte kilograme se mai pot pune pe el?

D

Ce vei face?

Vei face o paginã cu situaþii–problemã din viaþa ta de zi cu zi .

De ce vei face?

Pentru a rezolva mai uºor situaþiile de viaþã în care eºti nevoit sã faci adunãri, scãderi, înmulþiri, împãrþiri .

„SFATURILE LUI MATE“

2.

Într-un parc s-au plantat 10 tei, cu 3 mai mulþi castani ºi de 3 ori mai mulþi stejari decât tei.

Câþi castani s-au plantat? Dar stejari? Observã schemele , apoi rezolvã operaþia corespunzãtoare.

3.

Proiect

Cel mai înalt vârf din lume este vârful Everest din Munþii Himalaya care are înãlþimea de 8 847 m?

Ce mai mare adâncime de pe glob o are Groapa Marianelor din Oceanul Pacific, anume 11 034 m?


+ – :

PPARCARE

b) În curtea ºcolii erau 78 de elevi. Dintre ei, 60 au plecat acasã.

Câþi elevi au mai rãmas în curtea ºcolii?

+ – :

c) O ºcoalã a primit 90 de caiete care au fost împarþite în mod egal la 3 clase.

Câte caiete a primit fiecare clasã?

+ – :

d) Niºte turiºti au plecat în excursie cu 4 microbuze. În fiecare microbuz sunt 20 de turiºti. Câþi turiºti au plecat în excursie?

+ – :

Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci, cu 3 mai puþine lalele, iar petunii, de trei ori mai puþine decât maci.

Aflã numãrul lalelelor ºi pe cel al petuniilor. Observã schemele, apoi rezolvã operaþiile.

4.

Tei:

Castani:

Tei:

Stejari:

10 + 3 = ... 10 3 = ...´

Maci:

Lalele:

30 – 3 = ... 30 : 3 = ...

Petunii:

6. La o librãrie s-au vândut 100 de cãrþi ºi de 2 ori mai multe caiete. Aflã câte caiete s-au vândut.

8. ªeful unei asociaþii de locatari are de strâns bani de la 4 persoane. Dan, Andrei ºi Mihaela trebuie sã-i dea câte 30 de lei, iar Paula trebuie sã-i dea 40 de lei.

Câþi bani trebuie sã strângã ºeful asociaþiei de locatari?

7. La un magazin s-au adus 321 kg de zahãr ºi 645 kg de orez.

a) Pune o întrebare astfel încât sã efectuezi o adunare.

b) Pune o întrebare astfel încât sã efectuezi o scãdere.

re i eþ n !EXPRESIA OPERAÞIA

Cu a mai mare decât b adunare

Cu a mai mic decât b scãdere

De n ori mai mare decât p înmulþire

De n ori mai mic decât p împãrþire

Cum vei face?

Vei completa lista de mai jos cu o problemã pentru fiecare operaþie. Scrie-le pe hârtii, lipeºte-le pe un carton ºi fã o ilustraþie amuzantã.


Schimbã afiºul cu un coleg. Fã aprecieri. Corecteazã dacã e cazul. Întreabã dacã ai nelãmuriri.

Câþi angajaþi are o fabricã, dacã 237 dintre ei sunt bãrbaþi, iar 349 sunt femei?

FAC O ADUNARE

Câþi lei voi plãti pentru 2 saci de ciment, dacã un sac costã 9 lei?

FAC O ÎNMULÞIRE

Câþi metri de ºanþ mai am de sãpat, dacã am avut de sãpat 87 de metri ºi am sãpat 34 de metri?

FAC O SCÃDERE

Câte pulovere se pot face din 72 de bobine de mohair, dacã pentru un pulover se folosesc 8 bobine?

FAC O ÎMPÃRÞIRE

În urmã cu multe secole, pentru a mãsura timpul se foloseau cadrane solare?

ºtiaþi cã ...


A Aminteºte-þi!

30 31

Geometrie

Forme geometrice plane13

a) Observã indicatoarele de circulaþie de mai jos:

Priveºte tabelul de mai jos ºi reþine numele formelor:

Priveºte figurile de mai jos, apoi completeazã tabelul.

1.

3.

4.

B Descoperã!

C Lucreazã!

5. Un teren în forma de dreptunghi a fost înconjurat cu gard.

Aflã lungimea gardului dacã lungimea dreptunghiului este de 40 m, iar lãþimea este de 25 m.

Fiecare din figurile de mai jos a fost tãiatã. Completeazã fiecare desen de mai jos pentru a obþine :

D

Ce vei face?

Figurine de hârtie pentru decorarea clasei.

De ce vei face?

Ca sã îþi foloseºti cunoºtinþele de matematicã pentru realizarea unor activitãþi practice.

Cum vei face?

Îndoaie o foaie de hârtie în patru. Deseneazã pe ea un model ºi apoi decupeazã.


Figurinele sunt amuzante. Pot fi folosite la decorarea clasei.

„FIGURINE DE HÂRTIE“

Proiect

A B C

b) Scrie în dreptul denumirilor de mai jos litera corespunzãtoare semnului de circulaþie:

trecere de pietoni; curbã la dreapta; curba dublã, prima la stânga.

Priveºte cele 2 circuite de Formula 1.

Care þi se pare mai dificil de parcurs? Motiveazã.

2.

A B

punct segment dreaptã linie curbã linie frântã

1

2 34

56

linii curbeFORMA linii frânte

2, FIGURA 1,

Liniile frânte se numesc poligoane.

Reþine denumirile poligoanelor de mai jos:

vârf

laturãvârf

laturã

vârf

laturã

TRIUNGHI

3 laturi

3 vârfuri

DREPTUNGHI

4 laturi, 4 vârfuri

laturile opuse au aceeaºi lungime

n

PÃTRAT


cele 4 laturi au aceeaºi lungime

n

6.

a) un dreptunghi b) un pãtrat c) un triunghi

În urmã cu multe secole, pentru a mãsura timpul se foloseau cadrane solare?

ºtiaþ cãi .. .


A Aminteºte-þi!

30 31

Geometrie

Forme geometrice plane13

a) Observã indicatoarele de circulaþie de mai jos:

Priveºte tabelul de mai jos ºi reþine numele formelor:

Priveºte figurile de mai jos, apoi completeazã tabelul.

1.

3.

4.

B Descoperã!

C Lucreazã!

5. Un teren în forma de dreptunghi a fost înconjurat cu gard.

Aflã lungimea gardului dacã lungimea dreptunghiului este de 40 m, iar lãþimea este de 25 m.

Fiecare din figurile de mai jos a fost tãiatã. Completeazã fiecare desen de mai jos pentru a obþine :

D

Ce vei face?

Figurine de hârtie pentru decorarea clasei.

De ce vei face?

Ca sã îþi foloseºti cunoºtinþele de matematicã pentru realizarea unor activitãþi practice.

Cum vei face?

Îndoaie o foaie de hârtie în patru. Deseneazã pe ea un model ºi apoi decupeazã.


Figurinele sunt amuzante. Pot fi folosite la decorarea clasei.

„FIGURINE DE HÂRTIE“

Proiect

A B C

b) Scrie în dreptul denumirilor de mai jos litera corespunzãtoare semnului de circulaþie:

trecere de pietoni; curbã la dreapta; curba dublã, prima la stânga.

Priveºte cele 2 circuite de Formula 1.

Care þi se pare mai dificil de parcurs? Motiveazã.

2.

A B

punct segment dreaptã linie curbã linie frântã

1

2 34

56

linii curbeFORMA linii frânte

2, FIGURA 1,

Liniile frânte se numesc poligoane.

Reþine denumirile poligoanelor de mai jos:

vârf

laturãvârf

laturã

vârf

laturã

TRIUNGHI

3 laturi

3 vârfuri

DREPTUNGHI


laturile opuse au aceeaºi lungime

n

PÃTRAT


cele 4 laturi au aceeaºi lungime

n

6.

a) un dreptunghi b) un pãtrat c) un triunghi

ºtiaþi cã ...

D


A Aminteºte-þi!

32 33

Geometrie

Forme geometrice spaþiale14

Observã obiectele de mai jos.

Spune care din ele se pot rostogoli ºi care nu se pot rostogoli.

Observã corpurile din tabelul de mai jos:

Completeazã tabelul, dupã model.

Potriveºte corpurile de la exerciþiul 2 cu urmele de mai jos. Scrie sub fiecare urmã litera corespunzãtoare corpului.

1.

2.

3.

4.

B Descoperã!

Ce vei face?

Vei face cutie.

De ce vei face?

Ca sã aplici ceea ce ai învãþat despre corpuri.

„CUM SÃ FACI O CUTIE PENTRU PRÃJITURI“

Simbolul Jocurilor Olimpice a fost inventat în 1913?

Cele 5 inele reprezinta cele 5 continente.

Proiect

Cum vei face?

Ia o bucatã de carton ºi fã desenul de mai jos, apoi decupeazã ºi îndoaie dupã liniile punctate. Lipeºte astfel încât sã obþii un cub.


Vei arãta colegilor cutia ta. Ei îþi vor spune dacã aratã ca un cub.

r

A B C D E

Corpul Numãrul de feþe Numãrul de laturi Numãrul de vârfuri

A 6 8

B 12

reþine !

r

Corpuri care se rostogolesc

SFERÃ CILINDRU CON

Corpuri care nu se rostogolesc

faþã

laturã

vârf

CUB PARALELIPIPED

ºtiaþ cãi .. .

D


A Aminteºte-þi!

32 33

Geometrie

Forme geometrice spaþiale14

Observã obiectele de mai jos.

Spune care din ele se pot rostogoli ºi care nu se pot rostogoli.

Observã corpurile din tabelul de mai jos:

Completeazã tabelul, dupã model.

Potriveºte corpurile de la exerciþiul 2 cu urmele de mai jos. Scrie sub fiecare urmã litera corespunzãtoare corpului.

1.

2.

3.

4.

B Descoperã!

Ce vei face?

Vei face cutie.

De ce vei face?

Ca sã aplici ceea ce ai învãþat despre corpuri.

„CUM SÃ FACI O CUTIE PENTRU PRÃJITURI“

Simbolul Jocurilor Olimpice a fost inventat în 1913?

Cele 5 inele reprezinta cele 5 continente.

Proiect

Cum vei face?

Ia o bucatã de carton ºi fã desenul de mai jos, apoi decupeazã ºi îndoaie dupã liniile punctate. Lipeºte astfel încât sã obþii un cub.


Vei arãta colegilor cutia ta. Ei îþi vor spune dacã aratã ca un cub.

r

A B C D E

Corpul Numãrul de feþe Numãrul de laturi Numãrul de vârfuri

A 6 8

B 12

re i eþ n !

r

Corpuri care se rostogolesc

SFERÃ CILINDRU CON

Corpuri care nu se rostogolesc

faþã

laturã

vârf

CUB PARALELIPIPED


A Aminteºte-þi!

34 35


Unitãþi de mãsurã pentru lungime, capacitate

ºi masã

15

Dacã vei merge la târg sau chiar într-o piaþã, vei vedea cã deseori oamenii fac schimburi de mãrfuri folosind adesea cotul pentru mãsurarea lungimii, ocaua pentru mãsurarea lichidelor.

1.

C Lucreazã!

D

Ce vei face?

Vei face o listã cu cele mai des folosite produse în viaþa de zi cu zi.

De ce vei face?

Ca sã ºtii sã-þi planifici cumpãrãturile ºi consumul zilnic.

Cum vei face?

Aflã ce produse sunt mai des cumpãrate. Cautã ilustraþii ºi lipeºte-le pe hârtie.


Afiºeazã lucrarea în clasã. Comparã cu ce au spus colegii tãi.

„CUMPÃRÃTURI“

Proiect

Cel mai înalt om care a trait vreodatã a avut 272 cm?

Cel mai scund om din lume are 54 cm?


Pânza se poate mãsura cu palma sau cotul. Vinul dintr-un butoi poate fi mãsurat cu ocaua.

Mãsuraþi uºa clasei cu palma. Aþi obþinut toþi acelaºi rezultat? De ce?

Mãsuraþi lungimea clasei folosind talpa fiecãruia dintre voi. Comparaþi rezultatele.

Pentru ca toþi oamenii sã obþinã acelaºi rezultat atunci când mãsoarã un obiect, au fost inventate unitãþile de mãsurã. Priveºte tabelul de mai jos ºi reþine unitãþile de mãsurã:

2.

B Descoperã!

km : kilometru

hm : hectometru

dam : decametru

m : metru

dm : decimetru

cm : centimetru

mm : milimetru

kl : kilolitru

hl : hectolitru

dal : decalitru

l : litru

dl : decilitru

cl : centilitru

ml : mililitru

kg : kilogram

hg : hectogram

dag : decagram

g : gram

dg : decigram

cg : centigram

mg : miligram

Unitãþi de mãsurã pentru lungime

Unitãþi de mãsurã pentru volum

Unitãþi de mãsurã pentru masã

Unitãþile din cãsuþe (adicã m, l, g) sunt unitãþi principale.

Unitãþile scrise deasupra unitãþii principale se numesc multipli ºi cresc din 10 în 10.

Exemplu: 1 dam = 10 m

Unitãþile trecute sub unitatea principalã, se numesc submultipli ºi descresc din 10 în 10.

Exemplu: 1 m = 10 dm

Spune dacã propoziþiile de mai jos exprimã lucruri posibile:3.

Înãlþimea vãrului meu este de 1 km.

Fusta mea are lungimea de 4 m.

Talpa fratelui meu are 20 cm.

Talia soþiei mele este de 60 cm.

O sticluþã de penicilinã are 3 l.

O cisternã cu motorinã are 2 l.

O sticlã cu ulei are 1 l.

Un bidon de suc are 2 l.

Un sac de ciment are 10 g.

Un copil poate avea la naºtere 3 mg.

Un inel de logodnã poate avea 7 kg.

Eu cântãresc 25 g.

Un peºte poate cântãri 11 kg.

20 cm ? 10 g ?

Priviþi tabelul de mai jos ºi rãspundeþi la întrebãri:4.

LAPTE:

600 l pe zi

ZAHAR:

300 kg pe zi

Care este cel mai scurt drum de acasã ºi pânã la ºcoalã?

Liftul alãturat poate duce o greutate de cel mult 200 kg.

Spune care dintre persoanele de mai jos pot intra în lift?

17 km11 km

7 km

13 km 8 km

9 km

6 km10 km

14 km8 km

80 kg 55 kg 90 kg 60 kg 75 kg

Ion Maria Vasile Mihai ªtefan

ºtiaþi cã ...

D


A Aminteºte-þi!

36 37


Unitãþi de mãsurã pentru timp16

Care dintre tipurile de ceas de mai jos îþi sunt cunoscute?1.

„ORARE“

Proiect

Dimineaþa

Ce vei face?

Un orar al activitãþilor tale.

De ce vei face?

Ca sã-þi planifici mai bine timpul.

Cum vei face?

Fã un orar al zilelor de ºcoalã. Fã un orar al activitãþilor tale zilnice.

Cautã ºi scrie orare ale unor magazine ºi instituþii (poºta, primaria etc.). Lipeºte-le pe o coalã de carton. Foloseºte hârtie coloratã, poze decupate din ziare ºi reviste.


Afiºul este atrãgãtor. Informaþiile strânse de tine sunt utile celorlalþi colegi.

ORAR ªCOALÃ

Luni: 16 – 19

Marþi: …

.

.

.

ORAR PRIMÃRIE:

Luni: …

.

.

.

ORAR POªTÃ:

.

.

.

Primul ceas mecanic a fost inventat în jurul anului 1300?

În jurul anului 1 600, a fost inventatã pendula.

Ce ora indicã ceasurile de mai jos?2.

3.

Dupã-amiaza

Priviþi un calendar. Scrieþi-vã data de naºtere.

Exemplu: 24.02.1980 ® „douãzeci ºi patru februarie o mie nouã sute optzeci“.

B Descoperã!

Când scrieþi sau când spuneþi cuiva când v-aþi nãscut, procedaþi dupã cum urmeazã:

spuneþi mai întâi ziua;

dupã aceea, spuneþi luna;

la sfârºit, spuneþi anul.

n

n

n

Iatã un mijloc de a reþine câte zile are fiecare lunã:4.

ianuarie martie mai iulie august octombrie

februarie aprilie iunie septembrie noiembrie

decembrie

Ianuarie: 31 de zile Februarie: 28 sau 29 zile Martie: 31 de zile Aprilie: 30 de zile

Mai: 31 de zile Iunie: 30 de zile Iulie: 31 de zile August: 31 de zile

Septembrie: 30 de zile Octombrie: 31 de zile Noiembrie: 30 de zile Decembrie: 31 de zile

ºtiaþ cãi .. .

D


A Aminteºte-þi!

36 37


Unitãþi de mãsurã pentru timp16

Care dintre tipurile de ceas de mai jos îþi sunt cunoscute?1.

„ORARE“

Proiect

Dimineaþa

Ce vei face?

Un orar al activitãþilor tale.

De ce vei face?

Ca sã-þi planifici mai bine timpul.

Cum vei face?

Fã un orar al zilelor de ºcoalã. Fã un orar al activitãþilor tale zilnice.

Cautã ºi scrie orare ale unor magazine ºi instituþii (poºta, primaria etc.). Lipeºte-le pe o coalã de carton. Foloseºte hârtie coloratã, poze decupate din ziare ºi reviste.


Afiºul este atrãgãtor. Informaþiile strânse de tine sunt utile celorlalþi colegi.

ORAR ªCOALÃ

Luni: 16 – 19

Marþi: …

.

.

.

ORAR PRIMÃRIE:

Luni: …

.

.

.

ORAR POªTÃ:

.

.

.

Primul ceas mecanic a fost inventat în jurul anului 1300?

În jurul anului 1 600, a fost inventatã pendula.

Ce ora indicã ceasurile de mai jos?2.

3.

Dupã-amiaza

Priviþi un calendar. Scrieþi-vã data de naºtere.

Exemplu: 24.02.1980 ® „douãzeci ºi patru februarie o mie nouã sute optzeci“.

B Descoperã!

Când scrieþi sau când spuneþi cuiva când v-aþi nãscut, procedaþi dupã cum urmeazã:

spuneþi mai întâi ziua;

dupã aceea, spuneþi luna;

la sfârºit, spuneþi anul.

n

n

n

Iatã un mijloc de a reþine câte zile are fiecare lunã:4.

ianuarie martie mai iulie august octombrie

februarie aprilie iunie septembrie noiembrie

decembrie

Ianuarie: 31 de zile Februarie: 28 sau 29 zile Martie: 31 de zile Aprilie: 30 de zile

Mai: 31 de zile Iunie: 30 de zile Iulie: 31 de zile August: 31 de zile

Septembrie: 30 de zile Octombrie: 31 de zile Noiembrie: 30 de zile Decembrie: 31 de zile

Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar Matematicã III38 39

Evaluare17

Scrie numerele de mai jos în ordine crescãtoare:

7 849, 4 789, 4 798, 9 748, 7 948, 8 497,

9 784, 8 479, 7984, 9478.

1.


Scrie vecinii numerelor:2.

1 000 2 006

Fã exerciþiile de mai jos folosind unul dintre procedeele pe care le cunoºti:

3.

8 ´ 2 =

4 ´ 4 =

6 ´ 6 =

24 : 4 =

81 : 9 =

32 : 8 =

Mihai ºi Dorina au aruncat la þintã. În desenul de mai jos, aveþi rezultatele aruncãrilor lor.

Scrie numãrul de puncte pentru fiecare.

4.

Mihai Dorina

TANGRAM este un joc geometric inventat în China care se compune din 7 piese (5 triunghiuri, 1 pãtrat ºi o figurã cu 4 laturi) folosite pentru a alcãtui diverse forme.

5.

Care din figurile de mai jos nu face parte din TANGRAM? Scrie cum se numeºte

Numeºte corpurile folosite pentru construcþia alãturatã.

6. Un fermier a notat în carneþelul sãu necesarul de hranã ºi apã al unei vaci.

Ce va scrie el în carneþel pentru 2 vaci?

7.

1 vacã

Apã: 12 l

Tãrâþe: 4 kg

Lucernã: 14 kg

2 vaci

Apã: ... l

Tãrâþe: ... kg

Lucernã: ... kg

În dreapta, este dat programul unei sãli de sport. Priveºte-l cu atenþie.

În care din zile este deschisã cel mai mult timp, sala?

8. Luni

Marþi

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbãtã

Duminicã

9 – 12

12 – 20

8 – 12

9 – 12

12 – 20

8 – 12

9 – 19

16 – 20

16 – 19

16 – 20

Ai rezolvat totul? BRAVO! Dacã nu ai ºtiut sã rezolvi sau ai fãcut greºeli, uitã-te în tabel, apoi rezolvã.

Exerciþii Greºeli Cum poþi corecta

1 Nu ai ordonat corect numerele. Observã exerciþiul A.

2 Ai greºit vecinii. Numãrã din 1 în 1. Vezi B.

3 Ai greºit rezultatele. Vezi C. Fã adunãri ºi scãderi repetate.

4 Ai scris greºit numãrul de puncte. Vezi D. Poþi folosi adunarea sau înmulþirea.

5 Ai uitat denumirile. Vezi E. Citeºte denumirile.

6 Ai uitat numele corpurilor. Vezi F. Citeºte denumirile.

7 Nu ai scris operaþia corespunzãtoare. Vezi G. Aminteºte-þi când faci înmulþirea.

8 Ai scris altã zi decât duminicã. Vezi explicaþiile de la H.

Grupeazã numerele dupã cifra miilor.A

m

4

4

s

7

7

z

8

9

u

9

8

m m m

7 8 9

7 8 9

s s s

8 4 4

9 4 7

z z z

4 7 7

8 9 4

u u u

9 9 8

4 7 8

În fiecare coloanã, gãseºte numãrul care are cea mai mare cifrã a sutelor.

Dacã cifra sutelor este aceeaºi, gãseºte numãrul care are cea mai mare cifrã a zecilor.

Dacã cifra zecilor este aceeaºi, cautã numãrul cu cea mai mare cifrã a unitãþilor. Acum, scrie-le crescãtor.

a) 990, 991, 992, 993, 994, 995, 996, 997, 998, 999, 1 000, 1001, 1002, 1003 …

b) 2 000, 2 001, 2 004, 2 005, 2 006, 2 007, 2 008, 2 009 …

2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 = 8 ́ 2 + 16

24 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 – 4 = 24 : 4 = 6

100 + 100 + 100 + 10 + 10 + 10 … + 10 + 1 + 1 + 1 = 3 ́ 100 + 12 ́ 10 + 3 ́ 1 = 423

B

C

D

E

F

G

H

r

Cub Paralelipiped Sferã Cilindru Con

Când spun „de patru ori câte 5“, fac operaþia de înmulþire. Când spun „de 2 ori mai mult“, fac înmulþire.

Pentru fiecare interval orar, scade numãrul care indicã ora mai micã din numãrul care indicã ora mai mare. Astfel vei vedea cã sala este deschisã cel mai mult duminica.

Dreptunghi Pãtrat Triunghi Cerc

Programul „A doua [ansã“ • Nivel primar40

TabeleT

41

Tabele

Matematicã III

a) Cu ajutorul cifrelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 se pot scrie toate numerele:

Exemple: 18, 21, 37, 48, 51, 65, 79, 82, 90.

b) Fiecare cifrã are valoare diferitã în funcþie de locul pe care îl ocupã în scrierea numãrului:

1.

sute

3

zeci

7

unitãþi

1 trei sute ºaptezeci ºi unu

Pentru a compara douã numere, ne folosim de regulile de mai jos.

Dacã cele douã numere care sunt comparate nu au acelaºi numãr de cifre, atunci numãrul cu cifre mai multe este mai mare.

Exemplu:

Se comparã numerele 7 684 ºi 345.

Observãm cã numãrul 7 684 este alcãtuit din 4 cifre, iar numãrul 345 este alcãtuit din 3 cifre. Deci numãrul 7 684 este mai mare decât 345: 7 684 > 345.

Dacã cele douã numere care se comparã au acelaºi numãr de cifre, atunci se procedeazã în felul urmãtor:

a) Se comparã întâi cifrele miilor: numãrul care are mai multe mii este mai mare. Dacã cele douã numere comparate au aceeaºi cifrã a miilor, se trece la compararea cifrelor sutelor.

b) Numãrul care are mai multe sute este mai mare. Dacã cele douã numere comparate au aceeaºi cifrã a sutelor, se trece la compararea cifrelor zecilor.

c) Numãrul care are mai multe zeci este mai mare. Dacã cele douã numere comparate au aceeaºi cifrã a zecilor, se trece la compararea cifrelor unitãþilor.

d) Numãrul care are mai multe unitãþi este mai mare.

Exemplu:

Se comparã numerele 5 798 ºi 5 845.

Observãm cã cele douã numere au aceeaºi cifrã a miilor, anume 5.

Trecem la sute.

Observãm cã 5 845 are 8 sute, iar 5 798 are 7 sute, deci 5 845 e mai mare decât 5 798: 5 845 > 5 798

Citeºte numãrul de mai jos ºi apoi priveºte tabelul:

138 298 – o sutã treizeci ºi opt de mii douã sute nouãzeci ºi opt

n

n

2.

3.

sute

1

zeci

MII

3

unitãþi

8

sute

2

zeci

MII

9

unitãþi

8

Pentru a mãsura masa/cantitatea, se foloseºte balanþa:

În tabelul de mai jos, vei gãsi unitãþile de mãsurã pentru masã.

4.

Denumire

Prescurtare

Numãrul de grame

kilogram

kg

1 000 g

hectogram

hg

100 g

decagram

dag

10 g

gram

g

1 g

Pentru a mãsura lichidul dintr-un vas, se foloseºte un vas gradat.

În tabelul de mai jos, vei gãsi unitãþile de mãsurã pentru lichide.

5.

Denumire

Prescurtare

Numãrul de mililitri

litru

l

1 000 ml

decilitru

dl

100 ml

centilitru

cl

10 ml

mililitru

ml

1 ml

Pentru a mãsura timpul, ne folosim de ceasuri, cronometre, clepsidre etc.

Un an reprezintã perioada necesarã Pãmântului pentru a face un tur complet în jurul Soarelui.

1 an = 365 de zile

O datã la 4 ani, anul are 366 de zile ºi se numeºte an bisect.

O zi reprezintã timpul necesar Pãmântului pentru a se învârþi o datã în jurul axei sale.

1 zi = 24 de ore.

În tabelul de mai jos, vei gãsi unitãþile de mãsurã pentru timp.

6.

Denumire

Prescurtare

Numãrul de secunde

zi

nu are

86 400 s

orã

h

3 600 s

minut

min

60 s

secundã

s

1 s

Aminteºte-þi figurile geometrice:7.

F

r

Cub ParalelipipedSferã Cilindru Con


Exerciþii ºi probleme recapitulativeR

Citeºte numerele:

234, 405, 1 234, 10 234, 234 567, 23 456, 1432.

1.

3.

Scrie numerele:

a) douã sute optzeci ºi ºase:

b) o mie trei sute patruzeci ºi unu;

c) zece mii trei sute doi.

2.

Matematicã III 43

Aºazã numerele scrise pe cartonaºe în ordine crescãtoare.

3 567 4 657 4 765 6 732 4 532 5 678

4. Observã regula, apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere:

a) 12 340, 12 350, 12 360,

b) 4 567, 4 568, 4 569,

c) 3 459, 3458, 3 457,

d) 50 678, 50 677, 50 676,

La un concurs sportiv organizat între ºcoli echipele au obþinut câte un numãr de puncte dupã cum indicã tabelul de mai jos.

a) Citeºte numerele.

b) Scrie numerele pe podium pentru a indica ce echipe s-au aflat pe locul I, pe locul II, pe locul III.

Echipa

Zãrneºti

Ulmul

Panduri

Olteþ

Merei

Corod

Numãr de puncte

6 789

8 765

9 756

7 987

5 670

9 876

III

III

6.

c) Aflã cu cât este mai mic punctajul echipei de pe locul al doilea faþã de cel al echipei de pe locul întâi.

Calculeazã:

a) 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 3 452 + 2 134;

9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321; 6 789 – 5 432;

b) 4 ´ 5; 5 ´ 6; 7 ´ 8; 9 ´ 3;30 : 2; 20 : 10; 36 : 4; 54 : 6.

c) 4 567 – (100 : 10) – (3 x 4 +5 ´ 7) =

5.

7 De la o fermã s-au strâns dimineaþã 6 bidoane de câte 9 litri de lapte ºi 6 bidoane de câte 6 litri.

Poate satisface ferma o comandã de 125 de litri? Motiveazã.

Exerciþii ºi probleme recapitulative


D Mic dicþionar de termeni matematici

ADUNARE - 2 + 5 =

CERC -

CIFRE - semne care ajutã la notarea numerelor. Ex.: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 … 9

CILINDRU -

COMPARAREA NUMERELOR - stabilirea relaþiilor dintre numere: mai mic decât, mai mare decât, egal cu.

CON -

CUB -

CU 5 MAI MIC DECÂT 9 - se face operaþia de scãdere: 9 - 5 = 4.

DE 2 ORI MAI MARE DECÂT 3 - se foloseºte

operaþia de înmulþire: 2 ´ 3 = 6

DREPTUNGHI -

A ESTIMA - a aprecia. Ex.: 11 este mai aproape de 10 decât de 20.

ÎMPÃRÞIRE - 12 : 4 =

ÎNMULÞIRE - 3 ´ 4 =

LINIE CURBÃ -

LINIE FRÂNTÃ -

A MÃSURA - operaþia prin care o anumitã mãrime se comparã cu o unitate de mãsurã. Ex.: lungimea unei clase se mãsoarã cu metrul.

NUMÃR IMPAR - numãr fãrã soþ. Ex.: 1, 3, 5, 7, 9, 13 …

NUMÃR PAR - numãr cu soþ. Ex.: 2, 4, 6, 8, 14 …

NUMERE CONSECUTIVE - numere care vin unul dupã altul. Ex.: 7, 8, 9, 10, 11 …

ORDINE CRESCÃTOARE - de la cel mai mic la cel mai mare: 4, 12, 25, 47 …

ORDINE DESCRESCÃTOARE - de la cel mai mare la cel mai mic: 87, 76, 45, 35, 21

ORDONAREA NUMERELOR - aºezarea numerelor în ordine crescãtoare (2, 3, 4, 5…) sau descrescã-toare (5, 4, 3, 2 …).

PARALELIPIPED -

PARANTEZE - ( ) semne care aratã cã operaþia cuprinsã între ele se face la început.

Ex.: (2 + 3) ´ 4 =

PÃTRAT -

SCÃDERE - 14 – 4 =

SEGMENT - porþiune dintr-o dreaptã:

SEMNE DE COMPARAÞIE - semne folosite pentru a reda relaþiile dintre numere: > „mai mare decât“, < „mai mic decât“, = „egal cu“.

SFERÃ -

SUMA - rezultatul obþinut în urma adunãrii.

ªIR - un rând de obiecte aranjate dupã o anumitã ordine. Ex.: 1, 3, 5, 7, 9 - ºirul numerelor impare de la 1 la 9.

TRIUNGHI -

TRECERE PESTE ORDIN - cazul în care suma unitãþilor, zecilor, sutelor sau miilor e mai mare decât 10. Ex.: 26 + 38.

r

mate 3 ghid cursant.CDR

Documents

Transcript of mate 3 ghid cursant.CDR