Masurile fiscal bugetare întreprinse de

guvernul român în perioada de CRIZA

Studenta:

Grupa:

Articolul de faţă pune în discuţie masurile fiscal bugetare inteprinse de guvernul roman in perioada de criza.

România a fost atinsă sever de criza economică mondială. Guvernul si-a stabilit obiective si prioritati, iar măsurile ce se au în vedere pentru realizarea lor trebuie asumate in parteneriat, si chiar daca aceste masuri sunt severe si de lunga durata vor creşte capacitatea economiei româneşti pentru a face fata presiunilor competitive globale, de a atrage investiţii străine şi de a crea locuri de munca.

Romania a parcurs după 1990 un ciclu economic complet, incheiat, cu perioada de recesiune (2009), dupa cea de supraincalzire (2007-2008). Romania a invatat o lectie deosebit de importanta. Obtinerea finantarii pentru dezvoltare strategica nu va fi la fel de uşoara ca în precedentul ciclu economic.

Criza financiara pe plan mondial a declansat corecţii ale dezechilibrelor globale.

Initierea de reforme pentru corectarea deficitelor publice din SUA, atenuarea surplusului de economii si flexibilizarea ratelor de schimb in economiile asiatice, stimularea creşterii economice în zona euro, reducerea excesului de cerere interna in economiile emergente, printre care si Romania, care contribuia la deteriorarea deficitului de cont curent, necesitau o actiune globala coordonata care sa reduca dezechilibrele, dar neaparand in timp util, a determinat ca piata sa declanseze corecţii şi astfel a aparut criza.

Economia globală a intrat în anul 2008 în cea mai mare criză economică după marea recesiune din anul 1930. Incepand cu ultimul trimestru al anului 2008 criza s-a propagat si în România.

Criza financiara a pus în fata guvernelor o serie de provocari:

-necesitatea recunoasterii imbunatatirii serviciilor publice si reforma acestora

- nevoia de a face mai mult cu mai putine resurse

-o noua abordare a politicilor fiscal bugetare de catre guverne

-un raspuns global coordonat al autoritatilor din tarile afectate

Strategia economica pe termen mediu a Romaniei vizeaza cateva obiective:

a. reluarea procesului de creştere economică si crearea de noi locuri de munca

b. protejarea categoriilor de populatie cele mai afectate de criza economica

c. asigurarea dezvoltarii durabile pe termen lung a finantelor publice

d. restructurarea şi eficientizarea activitatii administratiei publice

Programul Naţional de Reformă va stimula competitivitatea, productivitatea şi potenţialul de creştere a României, coeziunea socială, teritorială şi convergenţa economică, toate acestea urmărind reducerea decalajelor în ceea ce priveşte dezvoltarea economică faţă de celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Guvernul României a adoptat o serie de măsuri pentru diminuarea efectelor crizei financiare:

-ajutoare de şomaj

-venit minim garantat.

Cateva lectii de invatat din criza:

- Criza a aratat incapacitatea institutiilor de reglementare si supraveghere de a se adapta la realitatile pietii.

- Crizele economice afecteză în primul rând grupurile defavorizate

- Masurile expansioniste ale guvernelor trebuie acompaniate de la inceput de strategii de retragere a stimulilor

Criza reprezintă o oportunitate pentru a redefini economia şi a reforma finanţelor publice.

Măsurile anticriză luate de autorităţile române nu au fost suficiente, fiind influenţate de evoluţia mediului extern. În cazul României, măsurile anticriză întreprinse cu promtitudine în anul 2009 de către Guvern, s-au dovedit mai dificile decât s-a anticipat.

Probleme de soluţionat:

- corecţia modelului de creştere dinspre un model bazat pe consum spre un model bazat pe investiţii, exporturi şi atragerea de fonduri europene esteun proces care necesită timp.

- corecţia bugetară presupune măsuri dureroase, măsuri fiscale austere care trebuie totuşi aplicate pentru că asigură echilibrul financiar intern şi finanţarea deficitului prin menţinerea acordurilor internaţionale, proiecte legislative dificile, precum şi tratarea cauzelor profunde ale deficitului structural.

- Credibilitatea programului economic este esenţială pentru redresarea durabilă a economiei româneşti.

Lecţiile şi oportunităţile oferite de criza globală nu trebuie ignorate. Este necesară, în parteneriat, o cale de creştere nouă, mai sustenabilă, şi mai echitabilă care să mobilizeze energia pozitivă pentru a crea o ţară mai bună.

Evoluţii fiscale în zona Euro:

Pentru zona Euro, este esenţial ca toate ţările să îşi respecte angajamentele de a corecta deficitele şi datoria publică ridicate şi de a reduce vulnerabilitatea fiscală. În acest sens, fiecare ţară va trebui să precizeze şi să întreprindă măsuri concrete pentru îndeplinirea obiectivelor bugetare şi să asigure încrederea în sustenabilitatea finanţelor publice.

România va depune un efort susţinut şi în continuare pentru a înscrie finanţele publice pe o traiectorie sănătoasă, pentru a restabili încrederea investitorilor, a reduce costurile de rambursare a datoriilor şi a crea marja de manevră fiscală, întrucât redobândirea sustenabilităţii fiscale va fi atât în

beneficiu actorilor publici, cât şi al celor privaţi, şi va contribui la stabilitatea generală a ţării.

Se estimează că în anul 2014 România îşi va îndeplini obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv un deficit structural de 1% din PIB faţă de 4,2% din PIB în anul 2011 şi 1,6% din PIB în anul 2013.