Masuri adaptare la schimbarile climatice -...

1

Mãsuri de adaptare la schimbãrile climatice în

domeniul gospodãririi apelor

Director GeneralDirector General

Dr.Ing. Vasile Pintilie Dr.Ing. Vasile Pintilie

2

Prin Prin ‘‘‘‘schimbări globaleschimbări globale’’’’ se se îînnŃŃeleg eleg ȋȋn general,n general,

patru aspecte ale perturbării mediului pe spapatru aspecte ale perturbării mediului pe spaŃŃii ii

importante: importante:

3

� OrganizaŃia Meteorologică Mondială şi Programul NaŃiunilor Unite pentru Mediu au stabilit, în 1988, Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).

� În anul 1992 la ConferinŃa InternaŃională privind Mediul şi Dezvoltarea de la Rio de Janeiro a fost semnată, de către 151 de state, ConvenŃia Cadru asupra Schimbărilor Climatice (FCCC).

� În raportul Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC 1996) se menŃionează că încălzirea globală în acest secol ‘‘este puŃin probabil să fie în întregime datorată unor cauze naturale’’.

4

Semnale ale schimbărilor climaticeSemnale ale schimbărilor climatice

� In ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenŃă tendinŃa globală de încălzire pe teritoriul României, cu creşterile cele mai mari în zonele industriale;

� Aridizarea climatului si cresterea frecventa de producere a unor valori extreme de temperaturi si precipitatii;

� Aparitia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din Romania;

5

Semnale ale schimbărilor Semnale ale schimbărilor climaticeclimatice

� Cresterea duratei perioadelor secetoase datorita schimbarilor

climatice.

Periodicitatea regimului meteorologic şi hidrologic in Romania

1881

-189

3

2003

14121212

13

11

15

13

LEGENDARegim ploios

Regim normal

Regim secetos

1881 1893 1905 1917 1930 1941 1953 1968 1981

33

20062006

1894

-190

5

1906

-191

7

1918

-193

0

1931

-194

1

1942

-195

3

1954

-196

8

1969

-198

1

1982

-200

3

22

perioada

Nr

ani

20072007

11

20082008

11 11 1122

20092009 20102010 20122012

6


�� Cresterea frecventei producerii inundatiilor catastrofale;

� Sase inundatii catastrofale au fost inregistrate in anul 2005 cu o probabilitate de producere intre 1% si 0,5%

10.04. – 10.05.2005 bazinele Timis si Bega

8.06 – 18.06. 2005 bazinele Arges, Vedea si Olt

8.07 - 17.07.2005 bazinele Trotus si Siret inferior

15.08 – 25.08.2005 bazinul Siret superior

17.09 – 29.09.2005 bazinele Ialomita, Dimbovita si Litoral

28.12.2005 – 3.01.2006 bazinele din spatiul hidrografic Banat

7

TOTAL 1992TOTAL 1992--2004: 2958.1 mil. RON2004: 2958.1 mil. RON

EVOLUTIA PAGUBELOR PRODUSE DE INUNDATII

8


� Producerea celei mai mari viituri pe Dunare in aprilie –

mai 2006 ;

� AlternanŃa mai rapidă a unor perioade ploioase cu

perioade secetoase;

� Cresterea nivelului Marii Negre;

9

Semnale ale schimbărilor climaticeSemnale ale schimbărilor climatice� Cresterea debitului maxim anual pe Dunare cu circa 1200

m3/s;

Tendinta de crestere a debitelor pe Dunare la Bazias

in ultimii 166 ani

10

Semnale ale schimbărilor climaticeSemnale ale schimbărilor climatice� Descresterea grosimii ghetarului de la Scarisoara cu

150 cm in ultimii 100 ani.

11

Impactul schimbărilor climatice Impactul schimbărilor climatice asupra gospodăririi a apelorasupra gospodăririi a apelor

� Debitele prelevate din lacurile de acumulare ar putea creste în special în lunile de vara din anii secetoşi.

� Debitele defluente din lacurile de acumulare necesare folosinŃelor de apă ar putea creste în special în lunile de vara din anii secetoşi.

� Reducerea gradului de asigurare al folosinŃelor de apă.

� Modificarea graficelor dispecer ale unor lacuri de acumulare.

12


20062006 20072007 20082008

Exemplu, Acumularea Solesti – alimentare cu apa municipiul Vaslui,din regim de exploatare anuala,

in anii 2006-2007 s-a trecut la exploatare multianuala, datorita fenomenului de seceta din anul 2007

13


� RestricŃiile pentru irigaŃii şi piscicultură ar putea creste şi s-ar extinde de la lunile mai-octombrie în ipoteza regimului actual la întreg anul în ipoteza schimbărilor climatice.

� Se vor utiliza cote mai mari din volumele utile ale unor lacuri de acumulare în condiŃiile schimbărilor climatice ceea ce va avea ca efect micşorarea volumului de atenuare din lacuri.

14

Consecintele schimbarilor climatice Consecintele schimbarilor climatice asupra gospodaririi apelorasupra gospodaririi apelor

� Viiturile si secetele reprezinta cea mai importanta dimensiune politica a gospodaririi apelor.

� Schimbarile climatice modifica modul de producere a precipitatiilor care cauzeaza cresterea frecventei de producere a viiturilor si a intensitatilor acestora.

� Viiturile catastrofale produse in ultimii ani in Romania si in Europa arata inca o data necesitatea schimbarii strategiei de amenajare a raurilor.

15

Exemplu concret de rupere a unui dig, ceea ce evidentiaza necesitatea implementarii noului mod de amenajare a raurilor

Bazinul hidrografic Timis20-21 aprilie 2005

16

Masuri de adaptare: noul Masuri de adaptare: noul concept de amenajareconcept de amenajare

� “Apa este o moştenire care trebuie apărată, păstrată şi tratată ca atare”.

� Directiva Cadru pentru Apă şi Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la InundaŃii.

� Râurile şi coridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente, flora şi fauna şi cursurile de apă.

17

Masuri de adaptare: Masuri de adaptare: noul concept de amenajarenoul concept de amenajare

� “Mai mult spaŃiu pentru râuri” ilustrează ideea politică ce domină în prezent vestul Europei, prin care se susŃine necesitatea redării râurilor a ceea ce “le-am luat” –luncile inundabile.

� Noul concept, “Mai mult spaŃiu pentru râuri” ofera:� noi spaŃii pentru atenuarea viiturilor; � noi spaŃii pentru natură.

18

Măsuri de adaptare a Măsuri de adaptare a sistemelor de gospodărirea sistemelor de gospodărirea

apelorapelor� Studiul vulnerabilităŃii sistemelor de gospodarire a apelor –

atât componentele structurale cât şi cele nestructurale – nu numai la vulnerabilitatea climatului anterior dar şi la schimbările climatice probabile.

� Reevaluarea reglementărilor legale, tehnice şi economice privind gospodărirea resurselor de apă în ipoteza posibilelor schimbări climatice.

19

� Adaptarea modului de planificare şi proiectare a sistemelor de gospodărirea apelor atât pe ansamblu cât şi pe componentele specifice pentru a Ńine seama şi de schimbările de ordin climatic.

� Adaptarea graficelor dispecer şi a programelor de exploatare ale lacurilor de acumulare la regimul hidrologic modificat şi la noile cerinŃe de apă, care Ńin seama şi de schimbările de ordin climatic.

Măsuri de adaptare a sistemelor de gospodărirea apelor continuare

19

20

Măsuri de adaptare a Măsuri de adaptare a sistemelor de gospodărirea sistemelor de gospodărirea

apelorapelor� Modificări semnificative se vor produce pentru cerinŃa de apă

ecologică în vederea evitării pe viitor a unor situaŃii de mortalitate piscicolă pe cursurile de apă.

� Construirea unei noi infrastructuri de gospodărirea apelor pentru a transforma resursele hidrologice în resurse social –economice în condiŃiile conservării şi creşterii biodiversităŃii florei şi faunei acvatice.

� Creşterea schimbului de informaŃii de la comunitatea ştiinŃifică care studiază schimbările de ordin climatic spre public în general şi spre gospodarii de apă în special.

SECURITATEA RESURSELOR DE APSECURITATEA RESURSELOR DE APĂĂ. . Provocări ale prezentului Provocări ale prezentului şşi implicai implicaŃŃii ii

pentru viitorpentru viitor

� Directiva Cadru Apă 2000/60/CE (DCA) - cadrul comunitar pentru protecția și gestionarea apei în scopul atingerii stării bune până în 2015

� 53 % din corpurile de apă ale UE vor atinge obiectivele de mediu în anul 2015 (Raportul Agenției Europene de Mediu privind starea apelor și evaluării efectuate de Comisia Europeană a Planurilor de management al bazinelor hidrografice elaborate de statele membre în temeiul Directivei Cadru Apă)

� Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaŃii - întocmirea până în 2015 a hărŃilor de risc la inundaŃii, precum şi elaborarea planurilor de management a riscului la inundaŃii pentru zonele respective.

EVOLUEVOLUȚȚII ALE RISCURILOR DE SECURITATE II ALE RISCURILOR DE SECURITATE LA NIVEL GLOBAL LA NIVEL GLOBAL ÎÎN LEGĂTURĂ CU N LEGĂTURĂ CU

SURSELE DE APĂ SURSELE DE APĂ (1)(1)

� Planul de salvgardare a resurselor de apă ale Europei (Blueprint to Safeguard Europe’s Water Resources) elaborat de Comisia Europeană:

� Principalele cauze ale efectelor negative asupra stării apelor: schimbările climatice, exploatarea terenurilor, activități economice precum producerea de energie, industria, agricultura și turismul, dezvoltarea urbană și schimbările demografice;

� Presiunile semnificative, exercitate de aceste cauze: o emisiile industriale, urbane și agricole de poluanți (la nivelul UE aprox. 38 % din

corpurile de apă sunt afectate datorită surselor punctiforme de poluare și 22 % datorită surselor difuze);

o suprautilizarea apei (stresul hidric);o alterările hidromorfologice ale corpurilor de apă (construcții de tipul barajelor

pentru centrale hidroelectrice și navigație sau drenarea terenurilor pentru agricultură - identificate în 19 state membre);

o evenimentele extreme (inundațiile și seceta).

� Măsuri la nivel european pentru:o prevenirea și reducerea poluăriio utilizarea durabilă a apeio îmbunătățirea stării ecosistemelor acvatice și implicit a sănătății umaneo atenuarea efectelor inundațiilor și ale perioadelor de secetă.

EVOLUEVOLUȚȚII ALE RISCURILOR DE II ALE RISCURILOR DE SECURITATE LA NIVEL GLOBAL SECURITATE LA NIVEL GLOBAL ÎÎN N

LEGĂTURĂ CU SURSELE DE APĂ LEGĂTURĂ CU SURSELE DE APĂ (2)(2)

Pilonii legislativi de bază în domeniul apelorla nivel european

Directiva Cadru Apă2000 / 60 / EC

Directiva InundaŃii2007 / 60 / EC

PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINELOR HIDROGRAFICE

PLANUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDAłII

Schema Directoare de Amenajare si Management- Componente -

GESTIONAREACANTITATIVA

A RESURSELOR DE APA

GESTIONAREACALITATIVA

A RESURSELOR DE APA

PLANUL DE AMENAJARE

A BAZINELOR HIDROGRAFICE

PLANUL DE MANAGEMENT AL BAZINELOR HIDROGRAFICE

Prevederi legislative la nivel national

Planul de Management în România –parte Componentă a Schemei Directoare

PLANUL DE MANAGEMENT

AL BAZINULUI HIDROGRAFIC

(P.M.B.H.)

SCOP ŞI OBIECTIVE

Fundamentarea măsurilor, acŃiunilor, soluŃiilor şi lucrărilor pentru protecŃia apelor de suprafaŃă şi subterane

având în vedere:

� prevenirea deteriorării, precum şi atingerea şi menŃinerea stǎrii bune a

apelor

� promovarea utilizării durabile a apei

� reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃeprioritare, precum şi eliminarea evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de

substanŃe prioritare periculoase

� reducerea progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea ulterioară

a poluării acestora

� Instrumente de implementare ale Directivei Cadru Apă 2000/60/CE

� Elaborate de ANAR și aprobate prin HG nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naŃional de management aferent porŃiunii din bazinul hidrografic internaŃional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României

� Sunt identificate presiunile antropice semnificative care au impact cantitativ şi calitativ asupra resurselor de apă, limitând utilizarea apelor şi crescând vulnerabilitatea resursei de apă la schimbări climatice

� Dintr-un total de 3399 corpuri de apă, un număr de 1241 corpuri de apă (reprezentând 36,5 % din totalul corpurilor de apă) prezintă riscul de a nu atinge obiectivele de mediu în anul 2015 datorită presiunilor punctiforme şi difuze semnificative

� La nivel naŃional au fost inventariate un număr de 1764 de folosinŃe de apă care utilizează resursele de apă de suprafaŃă ca receptor al apelor evacuate, precum şi un număr de 947 surse punctiforme semnificative (436 urbane, 325 industriale, 181 agricole, 5 alte tipuri).

� Exploatările forestiere - afectează stabilitatea terenului(eroziune, formarea de torenŃi, alunecări de maluri, amplificarea viiturilor, scăderea ratei de realimentare a straturilor acvifere, etc.)

Planurile de management ale bazinelor hidrografice

PLANUL DE AMENAJARE

AL BAZINULUI HIDROGRAFIC

(P.A.B.H.)

SCOP SI OBIECTIVE

Fundamentarea masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru atingerea unor obiective majore

�Realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa ale

folosintelor si disponibilul de apa la surse

�Diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale extreme

(inundatii, secete, exces de umiditate, eroziunea solului)

�Utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidro,

navigatie, turism etc.)

�Satisfacerea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa

� Scenarii de evoluŃie a cerinŃelor de apă ale folosinŃelor (2010-2020) în vederea fundamentării acŃiunilor

� Compararea disponibilului de apă la surse cu cerinŃele folosinŃelor de apă, în scopul determinării deficitelor sau excedentelor de apă

� Măsurile necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice.

� CerinŃa de apă potrivit capacităŃilor de captare în funcŃiune a scăzut în ultimii ani

� Cantitatea de apă brută prelevată a scăzut

� Ponderea utilizării apei brute revine in principal industriei (cca. 67%), agriculturii şi populaŃiei cu câte 16,5%

� Scăderea cea mai mare de utilizare apei în domeniul irigaŃiilor, fapt care se reflectă şi asupra productivităŃii agricole şi asigurării alimentelor necesare pentru populaŃie.

Planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice

31

0

5

10

15

20

25

VOLUME MLD MC

19901993199519971998199920002001200220032004200520062007200820092010201120122013PopulaŃie 2.25 2.25 2 2.05 2.08 2.11 2.07 2 1.86 1.69 1.42 1.35 1.26 1.13 1.15 1.24 1.25 1.22 1.10 1.16

Agricultură 9.1 8.95 5.98 2.98 3.33 3.36 3.03 1.74 1.75 1.86 1.98 2.05 1.72 1.13 2.18 1.39 1.59 1.32 1.28 1.41

Industrie 9.06 8.74 8.02 7.43 7.35 7.18 6.64 6.04 6.17 5.64 4.62 4.4 4.8 5.64 6.11 5.87 5.61 5.16 4.81 4.91

TOTAL 20.4 19.9 16 12.4612.6712.6511.749.78 9.78 9.19 8.02 7.8 7.78 7.9 9.44 8.5 8.45 7.7 7.19 7.48

EVOLUłIA CERINłELOR DE APĂ ÎN ROMÂNIApotrivit capacităŃilor de captare în funcŃiune

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Râuri Interioare Dunăre Subteran Marea Neagră TotalTotal 3.02 3.48 0.68 0.008 7.19

Industrie 1.73 2.83 0.24 0.008 4.81

Agricultură 0.69 0.56 0.03 0.00 1.28

Populație 0.60 0.09 0.41 0.00 1.10

Vo

lum

e (m

ld.

mc

)

CerinŃa totală de apă pe surse şi destinaŃii, în anul 2012,potrivit capacităŃilor de captare în funcŃiune

Total

Industrie

Agricultură

Populație

Canalul Siret-Bărăgan� Sisteme de irigaŃii - 2,7 milioane ha în bh Dunare, Dobrogea şi

zona GalaŃi� Canalul Siret – Bărăgan – va putea asigura irigarea a 500 mii ha� Rol: irigaŃii, turism, apărare împotriva inundaŃiilor� Lungime totală: 192 km (priza Călimăneşti – Dridu)� Capacitate: 50 mc/s (la priză) – 25 mc/s (la Dridu)� Din lungimea totală de 192 km au fost executaŃi 5,7 km, iar 25

km sunt realizaŃi în proporŃie de 40%� Valori executate:

� Etapa I: 132 milioane Euro� Etapa II: 0

� Valori executate:� Etapa I: 433 milioane Euro� Etapa II: 1,966 miliarde Euro

34

� Se vor elabora până în anul 2015 în conformitate cu prevederile Directivei 60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaŃii

� Sunt luate în considerare strategiile şi politicile prevăzute în:� Strategia naŃională de management al riscului la inundaŃii, prevenirea,

protecŃia şi diminuarea efectelor inundaŃiilor;� Programul NaŃional de Prevenire, ProtecŃie şi Diminuare a Efectelor

InundaŃiilor� Planul de management al zonelor inundabile. � InvestiŃii în infrastructura de apărare împotriva inundaŃiilor pentru

lucrări noi în zonele afectate frecvent de inundaŃii, mărirea gradului de siguranŃă a lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor aflate în derulare

� În prezent hărŃile de hazard sunt în curs de realizare, iar hărŃile de risc la inundaŃii se vor elabora de către Consiliile JudeŃene.

Planurile de management al riscului la inundații

� cca. 55% din populaŃiei este conectata la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă în anul 2012

� Nivelul de colectare şi epurare centralizată a apelor uzate (l.e.) generate de aglomerări urbane la sfârşitul anului 2012:

� 59% nivel de colectare (693 rețele de canalizare funcționale)� 48% nivel de epurare (479 stații de epurare).

� Până în anul 2018 localităŃile cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenŃi trebuie să fie racordate la sisteme regionale de alimentare cu apă, canalizare şi epurare – intarzieri fata de termenul intermediar 2010 asumat prin Tratatul de Aderare.

� Măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populaŃiei şi agenŃilor economici pe timp de secetă şi inundaŃii:

� Planuri de restricŃii şi folosire a apei în perioade deficitare elaborate la nivelul judeŃelor şi pe bazine hidrografice

� Planurilor de restricŃii în satisfacerea cerinŃelor de apă ale folosinŃelor.

� Măsurile de restricŃii se asimilează cu situaŃia de forŃă majoră în nerealizarea furnizării serviciilor de gospodărire a apelor

� Pe durata aplicării planurilor de restricŃionări prevederile autorizaŃiilor de gospodărire a apelor se subordonează acestora.

Asigurarea populaŃiei cu servicii de apă

Perioada de implementare

Diectiva europeană Perioada de conformare

Costuri asociate(miliarde EURO)

Apa potabila Directiva 98/83 2015 5,6

Apa uzata Directiva 91/271/CEE 2018 12,2

Gradele de conectare la infrastructura de apă potabilă

50859994.191.8

33.50

25

50

75

100

2000 2010 2020YEAR

%

Urban area Rural area

51,1

33,7

60,8

50,5

69,1

60,6

80,2 76,7

100

0

20

40

60

80

100

2002 2010 2013 2015 2018

Grad realizare retele de canalizare (%

locuitori echivalenti)

Grad realizare a statiilor de epurare (%

locuitori echivalenti)

%

łinte intermediare de realizare a nivelurilor de colectare şi epurare a încărcarii biodegradabile totală (în l.e.) pentru conformare

Prevederile Tratatului de Aderare a Romaniei la UE

� Gestionarea activităŃii de gospodărirea apelor şi a patrimonului national în condiŃiile schimbărilor climatice

� ANAR aplică şi dezvoltă măsuri structurale (investii în lucrări) şi non-structurale (manageriale, informaŃionale, etc.).

� Măsuri structurale: � îmbunătăŃirea siguranŃei digurilor şi reabilitarea lucrărilor hidrotehnice afectate� realizarea de noi lucrări pentru protecŃia împotriva inundaŃiilor şi de alimentare cu

apă� amenajarea râurilor interioare şi amenajării bazinelor hidrografice cu scurgere

torenŃială, care constituie surse de risc asupra populaŃiei, mediului şi infrastructurii� întreŃinerea şi exploatarea în condiŃii de siguranŃă a infrastructurii de apărare

împotriva inundaŃiilor� Lucrari de investitii - cca. 2,800 miliarde lei (cca. 640 milioane Euro) în perioada

2010 - 2012� Promovarea proiectelor noi şi implementarea lor se asigură cu fonduri de la bugetul

de stat, fonduri externe rambursabile (BDCE, etc.) şi nerambursabile (POS Mediu -Fonduri structurale), precum şi alte fonduri.

Ce se poate face la nivel naŃional?

� Măsurile non-structurale:

� Modernizarea sistemului informational hidro-meteorologic pentru atenŃionarea şi alarmarea în timp util a populaŃiei

� Dezvoltarea sistemului integrat de management al apei prin implementarea proiectelor WATMAN, DESWAT, WIMS, etc.

� ProtecŃia resurselor de apă împotriva poluării şi supra-exploatării de către activităŃile umane - prevederile legislaŃiei în vigoare se aplică mai stringent în aceste zone.

Ce se poate face la nivel naŃional?

Masuri adaptare la schimbarile climatice -...

Documents

Transcript of Masuri adaptare la schimbarile climatice -...