nr. 4 - aprilie 2009 -...

© Institutul European din România, 2009

Newsletternr. 4 - aprilie 2009

Sper să se materializeze în acţiuni şi măsuri concrete cât mai substanţiale, ideea de sprijin puternic către economia reală, concomitent cu o supraveghere şi reglementare adecvate ale activităţii actorilor din domeniul financiar-bancar.

Recentele proteste din Republica Moldova au loc pe fondul pregătirilor pentru summit-ul de la Praga privind Parteneriatul Estic. Poate situaţia din Moldova să influenţeze liniile directoare ale acestei noi iniţiative europene?

Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova reprezintă un argument solid în favoarea unei preocupări mai puternice a UE faţă de vecinătatea sa estică. Parteneriatului Estic este o expresie a acestei preocupări.

Experienţa diplomatică acumulată vă recomandă drept unul din specialiştii români de marcă în domeniul integrării euro-atlantice. Cum percepeţi priorităţile de politică externă ale României în orizontul de timp scurt şi mediu?

Demersul diplomatic al României din 1989 încoace a fost circumscris obiectivului esenţial al integrării în Uniunea Europeană şi în Alianţa Nord-Atlantică. Esenţial este acum, după ce acest obiectiv a fost realizat, să înţelegem, să conştientizăm că în materie de politică externă, interesele noastre naţionale au perspective mult mai bune de a fi promovate, dacă ele sunt concepute şi promovate ca fiind în acelaşi timp interese ale structurilor (UE, NATO) din care facem parte. Aceasta trebuie să fie abordarea primordială, atât pe termen scurt şi mediu, cât şi pe termen lung.

Interviu realizat de Iulia Serafimescu

În urmă cu 60 de ani, obiectivul NATO în viziunea primului Secretar General al Organizaţiei era acela de „ţine Rusia în afară, America înăuntru şi Germania jos”. De ce mai are astăzi Europa nevoie de NATO?

Dincolo de asigurarea securităţii statelor membre, NATO a contribuit şi contribuie semnificativ, în special prin extinderile sale succesive, la promovarea valorilor democraţiei, la consolidarea stabilităţii şi securităţii în spaţiul euroatlantic, şi prin aceasta a securităţii şi stabilităţii globale. Pe de altă parte, NATO şi-a dovedit de-a lungul timpului capacitatea de adaptare la noile sfidări la adresa securităţii. Fie şi numai acestea, arată că NATO va continua şi va trebui să aibă şi în viitor un rol deosebit de important.

Dimensiunea estică a securităţii europene priveşte şi o eventuală includere a Georgiei şi Ucrainei în NATO. Cum va putea o Alianţă bazată pe un concept strategic axat pe Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic să răspundă unor episoade de tipul celui din august 2008?

Activitatea Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv extinderea spre estul şi centrul continentului european, nu a fost şi nu este îndreptată împotriva altora, ci a vizat şi vizează promovarea şi consolidarea valorilor democratice, a statului de drept, care la rândul lor se constituie în factori de stabilitate şi securitate. A acţiona in direcţia extinderii arealului acestor valori, reprezintă aşadar un lucru firesc, un demers de natură să prevină situaţii de genul celei amintite de dumneavoastră.

Declaraţia comună de la finalul recentului summit G20 organizat în capitala Regatului Unit a fost salutată de mulţi participanţi şi analişti drept „istorică” prin termenii şi termenele asumate. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai relevantă şi urgentă măsură care va fi luată ca urmare a summit-ului?

E.S. LAZĂR COMĂNESCU – Ambasador al României în Republica Federală GermaniaMembru al Consiliului Ştiinţific Consultativ al IER

Activitatea Alianţei Nord-Atlantice: promovarea valorilor democraţiei, consolidarea stabilităţii şi securităţii în spaţiul-euroatlantic

Interviu

1

Sursa: http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=120&idlnk=5&cat=6

“Nevoia de a avea o Politică Externă şi de Securitate Comună puternică este de acum înainte un truism. Europa Apărării este în interesul NATO. Aş afirma chiar că ceea ce este important pentru NATO nu este de a avea o implicare mai mică din partea Europei, astfel cum s-ar fi putut crede în urmă cu 10 ani, ci dimpotrivă, o implicare mai mare din partea acesteia, în special în ceea ce priveşte capacităţile militare. NATO şi UE trebuie să îşi întărească reciproc capacităţile, deoarece, în majoritatea cazurilor, aceste eforturi au drept scop eliminarea unor deficite similare. În consecinţă subscriu în întregime celor spuse cu o săptămână în urmă de preşedintele Sarkozy şi cancelarul Merkel în Le Monde: au absolută dreptate când afirmă că trebuie să ne îndreptăm către o cooperare reală bazată pe o complementaritate necesară. Iar această opinie este împărtăşită în întregime de cealaltă parte a Atlanticului.”

Discurs al Secretarului general al NATO, dl. Jaap de Hoop Scheffer, în faţa Adunării Naţionale a Franţei, 12 februarie 2009.

Sursa: www.nato.int



Revizorul jurist – profesie şi vocaţie

Actualitate

Agenda IER: mai – iunie 2009

Profesia de revizor jurist a apărut din necesitatea îndeplinirii obligaţiilor de aderare şi postaderare ale României la Uniunea Europeană.

Pentru a fi revizor jurist (sau legal reviser, lawyer linguist, réviseur juriste ori juriste linguiste, conform variantelor consacrate la nivelul instituţiilor europene şi chiar pe plan internaţional, în statele UE sau Canada) sunt necesare studii universitare în domeniul juridic finalizate cu diplomă de licenţă şi cunoaşterea aprofundată a cel puţin unei limbi străine. Obligaţia acestuia este de a revizui juridic textele traduse (legi, tratate, hotărâri judecătoreşti, texte juridice româneşti traduse în alte limbi oficiale ale UE etc.), asigurându-se că intenţia legiuitorului este redată în limba ţintă corect din punct de vedere juridic.

Însă a fi revizor jurist nu înseamnă doar atât. Revizorul jurist este un artizan al unei ocupaţii unice şi surprinzătoare, aparent aceeaşi şi totuşi mereu nouă, căci la fiecare pas apar provocări de ordin juridic şi terminologic: noţiuni specifice dreptului comunitar sau anumitor sisteme de drept, termeni care nu mai există sau care au suferit modificări succesive, concepte intraductibile etc. De aceea, spiritul autodidactic şi formarea profesională continuă, atât din punct de vedere juridic, cât şi în domeniul limbilor străine, reprezintă elemente sine qua non ale exercitării acestei grele, dar frumoase profesii.

Pe măsura provocărilor este însă şi satisfacţia muncii bine făcute, depăşirea barierelor dintre diversele sisteme juridice şi punerea la dispoziţia specialiştilor din mediul public sau privat şi a publicului larg a unor documente corecte, clare şi coerente, unificate terminologic, rod al colaborării strânse dintre traducători, revizori lingvişti, terminologi, revizori jurişti şi diverşi alţi specialişti.

Din păcate, neobişnuită şi surprinzătoare este şi situaţia juridică a acestei profesii. Deşi, de facto, revizorii jurişti îşi desfăşoară activitatea încă din anul 2000, contribuind la revizia a peste 160.000 de pagini de acquis comunitar şi la publicarea mai multor lucrări de specialitate, recunoaşterea acestei profesii nu a avut loc şi de jure, prin înscrierea în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR), codul propus fiind 242915 – revizori jurişti. Sperăm că, într-un viitor cât mai apropiat, profesia de revizor jurist va înceta să mai fie o simplă propunere normativă şi va deveni o normă legislativă concretă.

Dacă doriţi să sprijiniţi demersul IER, aşteptăm punctul dumneavoastră de vedere la numărul de fax 021 314 26 66 sau prin e-mail, la [email protected].

Violeta ŞtefănescuRevizor jurist

Direcţia Coordonare Traduceri

Lansare: Studii de strategie şi politici – SPOS 2008 9 mai Conferinţă IER: Instituţiile europene la răscruce de drumuri 13 mai Curs IER – EIPA: Procedura de Infringement 14 – 15 mai Curs IER: Implementarea politicilor de mediu ale UE de către administraţia locală 25 – 29 mai Curs IER: Justiţie şi afaceri interne 1 – 2 iunie Curs IER – CEES – ENA: Seminar de pregătire pentru concursul de angajare în instituţiile europene 9 – 11 iunie

2

Producţia şi procesarea laptelui în România – încotro?

Aceasta este numai una din întrebările la care studiul IER „Impactul generat de dinamica cotei de lapte asupra producătorilor agricoli din România în contextul reformei politicii agricole comune” încearcă să răspundă.

Elaborat în cadrul proiectului de strategie şi politici SPOS 2008, studiul propune o analiză în context european a uneia dintre problemele concrete ale sectorului agricol românesc: eliminarea cotei de lapte începând din 2015 şi efectul acestei măsuri la nivelul României.

Cota de lapte, în contextul evoluţiei Politicii Agricole Comune a UE (CAP Health Check), urmează a fi eliminată începând din 2015, după o pregătire prealabilă a sectorului. Cercetarea pentru realizarea studiului IER a însoţit activ pregătirile administraţiei centrale româneşti pentru întâmpinarea măsurilor propuse de Comisia Europeană la bilanţul revizuit al CAP Health Check, din noiembrie 2008.

Studiul are ca obiectiv analiza consecinţelor eliminării cotei de lapte în cadrul UE şi argumentarea unei posibile politici pe care România trebuie să o adopte în legătură cu creşterea graduală a cotei de lapte. În atingerea acestui scop a fost prelucrat un volum mare de informaţii şi analizate aspecte variate ale efectelor cotei de lapte, atât în plan european, cât şi naţional şi regional. Sunt astfel de remarcat, între altele, prefigurarea unor posibile direcţii de politică agricolă şi rurală, inclusiv pentru zona montană, şi analiza a diferite scenarii în evoluţia posibilă a Politicii Agricole Comune.

Studiul contribuie la formularea unor recomandări de politică agricolă, precum şi a unor elemente de fundamentare a poziţiei României în cadrul mecanismelor decizionale europene. Acesta a fost elaborat ca urmare a unei solicitări a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de către un colectiv de autori – cercetători şi specialişti, alcătuit din: dr. Daniela Giurcă – coordonator al componentei de cercetare la Unitatea de Management a Proiectului Modernizarea Sistemului de Cunoaştere şi Informare Agricolă MAKIS, finanţat de Banca Mondială şi implementat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, dr. Marioara Rusu – cercetător ştiinţific în cadrul Departamentului de Economie şi Sociologie Rurală al Institutului de Economie Agrară – INCE, Bucureşti, dr. Mariana Grodea – cercetător ştiinţific în cadrul Institutul de Economie Agrară, Valeriu Steriu – vice-preşedinte Operaţiuni şi Dezvoltare în cadrul grupului LaDORNA şi preşedinte al APRIL – Asociaţia Patronala Română din Industria Laptelui.

Studiul poate fi accesat în versiune integrală la adresa web: http://www.ier.ro/documente/spos2008_ro/Studiu_1_-_Impact_cota_lapte_RO.pdf.



Forumul Transatlantic de la Varşovia

În perioada 12 – 13 martie a.c., oficiali, factori de decizie şi reprezentanţi ai unor think-tank-uri din Polonia, Statele Unite şi Europa s-au reunit la Varşovia pentru a lansa Forumul Transatlantic de la Varşovia, un cadru de discuţii şi dezbateri la nivel înalt. În data de 12 martie, Ziua Tineretului Atlanticist a reunit tineri din Polonia, în cadrul unui dialog cu lideri politici şi experţi pe tema relevanţei actuale a Alianţei, misiunea sa în Afganistan şi provocările viitoare în domeniul securităţii. Tineri lideri din Kabul, Washington şi Kiev s-au alăturat participanţilor de la Varşovia prin intermediul unei videoconferinţe în direct, abordând teme cum ar fi perspectivele democraţiei şi democratizării în Afganistan şi întreaga regiune şi rolul NATO în gestionarea ameninţărilor şi provocărilor neconvenţionale.

În cadrul unui panel special, participanţii i-au adus un omagiu lui Bronislaw Geremek, pentru contribuţia sa la tranziţia de succes a Poloniei la democraţie şi la statutul de membru NATO. În data de 13 martie a.c., Ministerul polonez al Apărării a organizat o conferinţă de anvergură, în cooperare cu Centrul pentru Relaţii Internaţionale, Consiliul Atlantic şi Comunitatea Democraţiilor, care a reunit oficiali de rang înalt atât din Polonia cât şi din cadrul Alianţei, alături de analişti de rang din think-tank-uri şi lideri de opinie din regiune.

NATO numeşte un nou Secretar General în cadrul Summit-ului său aniversar

La Summit-ul NATO desfăşurat în Strasbourg şi Kehl, cei 28 de membri ai Alianţei l-au desemnat pe Premierul danez Anders Fogh Rasmussen drept următorul Secretar General al NATO. Acesta îşi va începe mandatul oficial de la 1 august 2009. Liderii NATO au adoptat cu acest prilej o Declaraţie cu privire la Securitatea Alianţei şi au lansat o iniţiativă menită să dezvolte un nou Concept Strategic, un document care va defini rolul NATO pe termen lung în contextul actual internaţional.

NATO adoptă o Declaraţie privind securitatea Alianţei

Liderii NATO au adoptat o Declaraţie privind securitatea Alianţei care reafirmă valorile esenţiale şi obiectivele Alianţei Nord – Atlantice, inclusiv o cooperare mai strânsă cu organizaţiile internaţionale.

Statele NATO şi-au reafirmat angajamentul pentru parteneriatul NATO – Rusia drept factor strategic în asigurarea securităţii în spaţiul euro-atlantic. Acestea au arătat că, în ciuda neînţelegerilor actuale, Rusia rămâne un partener şi un vecin de o importanţă deosebită pentru NATO şi că acestea două împărtăşesc preocupări comune în domeniul securităţii, cum ar fi stabilizarea Afganistanului, controlul armelor, dezarmarea şi non-proliferarea armelor de distrugere în masă. De asemenea, s-a subliniat rolul Consiliului NATO – Rusia de forum pentru dialog politic cu privire la toate aspectele.

Într-un comunicat de presă emis la sfârşitul reuniunii, Alianţa a salutat aderarea Albaniei şi Croaţiei, reiterând angajamentul NATO de a continua dialogul şi cooperarea cu statele partenere din această regiune a Europei.

Liderii NATO au recunoscut faptul că securitatea în zona euro-atlantică este strâns legată de securitatea şi stabilitatea Afganistanului şi au declarat că misiunea ISAF (International Security and Assistance Force) cu mandat ONU în Afganistan reprezintă prioritatea-cheie a Alianţei. Strategia NATO în Afganistan se bazează în principal pe o abordare complexă ce îmbină elementele militare cu cele civile, implementată în colaborare cu comunitatea internaţională, într-o încercare de a consolida cooperarea esenţială cu statele vecine precum Pakistanul. Un parteneriat solid, de cooperare între NATO şi Rusia, bazat pe respectarea tuturor principiilor stabilite în Actul Fondator NATO – Rusia din 1997 şi în Declaraţia de la Roma din 2002 se dovedeşte a fi din ce în ce mai necesar, ţinând seama de complexitatea şi de spectrul larg al ameninţărilor de securitate cu care se confruntă cei doi actori internaţionali.

Liderii NATO reuniţi la summit-ul aniversar de la Strasbourg şi Kehl au salutat, de asemenea, decizia Franţei de a participa din nou pe deplin în structurile NATO şi au redefinit strategia de ansamblu a Alianţei, subliniind faptul că politica de descurajare, bazată pe o îmbinare adecvată de capacităţi nucleare şi convenţionale, rămâne un element fundamental. Aceştia au acordat, de asemenea, atenţie relaţiei şi cooperării mai eficiente cu organizaţiile internaţionale, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Uniunea Africană*.

NATO recunoaşte importanţa unui sistem european mai puternic şi mai capabil de apărare şi salută eforturile Uniunii Europene de consolidare a capacităţilor sale, precum şi expertiza sa dovedită în a aborda provocările comune la adresa securităţii. Liderii NATO prezenţi la reuniune şi-au exprimat, de asemenea, satisfacţia în ceea ce priveşte decizia Franţei de a reveni în structurile NATO printr-o participare deplină, în perspectiva următoarei reuniuni a Alianţei, în cadrul căreia va fi adoptat un nou Concept Strategic.

Agnes Nicolescu

Analiză şi studii europene

Către un nou concept strategic al NATO

3

Analiza/Opinie

)

*http://www.nato.int/cps/en/natolive/news_52838.htm?mode=pressrelease

Sursa: http://www.nato.int/cps/en/natolive/photos_52891.htm?single=photos_52998.htm



Organizarea în Croaţia a seminarului cu participare internaţională „SEE at the Gates of the EU. Enhancing Integration Processes” de către una dintre organizaţiile-proiect instituite în cadrul Mesei de Lucru III a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est – RACVIAC Centre for Security Cooperation, este simbolică. Negocierile în vederea aderării Croaţiei au intrat în prezent în linie dreaptă şi este posibil ca acestea să se încheie înainte de finalul anului 2009, Croaţia devenind astfel vârful de lance al efortului depus de statele din Europa de Sud-Est pe calea aderării la UE. În acest context, seminarul s-a constituit într-un mediu în care statele membre UE, statele candidate şi cele potenţial candidate, prin intermediul reprezentanţilor acestora, au putut împărtăşi din experienţele şi lecţiile procesului de integrare.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai sferei academice (Universităţile din Belgrad, Ljubljana, Zagreb), ai Comisiei Europene (Delegaţia CE în Bosnia-Herţegovina şi respectiv Croaţia), ai unor institute şi fundaţii care activează în domeniul afacerilor europene şi al relaţiilor internaţionale (Institutul European din România, Fundaţia Institutul European din Bulgaria, Institutul de Relaţii Internaţionale din Zagreb), ai Consiliului Cooperării Regionale – organism succesor al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, ca şi reprezentanţi din partea NATO.

O reprezentare atât de variată la nivel instituţional a statelor din regiune a permis evidenţierea problemelor întâmpinate în prezent

de statele din Europa de Sud-Est în cadrul procesul de negociere în vederea aderării, precum şi o radiografiere a evoluţiei înregistrate de aceste state pe parcursul acestui proces. În timp ce îndeplinirea criteriilor necesare în vederea ratificării Acordurilor de Stabilizare şi Asociere încheiate rămâne elementul central în jurul căruia se concentrează iniţiativele de reformă ale statelor din regiune, Procesul de Stabilizare şi Asociere implică şi o componentă de transformare mai largă, care vizează înţelegerea faptului că o atenţie deosebită trebuie acordată reformării cadrului instituţional al acestor state.

Provocările existente acum la nivel european (criza financiară globală, ratificarea Tratatului de la Lisabona), care modifică şi premisele politicii de extindere a UE, se adaugă provocărilor întâlnite la nivel regional (probleme teritoriale nerezolvate, dispute privind denumirea oficială a statelor, aspecte legate de funcţionarea statului de drept, a unor societăţi multietnice), într-o zonă în care perspectiva europeană este un imperativ pentru stabilitate, reconciliere şi dezvoltare. În lipsa unui orizont clar al aderării, Bruxelles-ul va trebui să găsească modalităţi, precum şi voinţa politică necesară, de a încuraja în continuare eforturile depuse de statele din Europa de Sud-Est în procesul de apropiere de UE. Un astfel de instrument este cooperarea regională, domeniu în care atât statele din Balcanii de Vest, cât şi Turcia au înregistrat progrese remarcabile.

Prin participarea la seminarul „SEE at the Gates of the EU. Enhancing Integration Processes”, Institutul European din România a putut împărtăşi la nivel instituţional din experienţa sa în domeniul procesului de integrare. Cu toate că există specificităţi semnificative în ceea ce priveşte procesul de integrare a statelor din Europa de Sud-Est, evenimente precum acest seminar, care stimulează dialogul deschis între părţi pe parcursul negocierilor, nu pot decât să reprezinte puncte de sprijin într-un proces susţinut de apropiere a statelor din regiune de Uniunea Europeană.

Gabriela Drăgan Director General al Institutului European din România

„SEE at the Gates of the EU. Enhancing Integration Processes”RACVIAC Centre for Security Cooperation, Croaţia, 1-3 aprilie

Eveniment

4

Considerat o autoritate în domeniul dreptului comunitar, atât ca jurist, cât şi ca profesor, J.H.H. Weiler predă la New York University, College of Europe, Bruges şi Natolin, University College, Londra, University of Copenhagen şi este Co-Director al Academy of International Trade Law de la Macao, China.

Încă de la prima publicare în 1999, volumul lansat pe 30 aprilie la sediul IER a primit un titlu sugestiv. Constituţia Europei reuneşte o colecţie de eseuri considerate a fi cele mai reprezentative privind problematica constituţionalismului european. Reflecţiile reunite în ediţia 2009 provin din surse care se adresează unor categorii diferite de public, de la avocaţi sau specialişti în ştiinţe politice la publicul larg.

În panel, alături de autor au luat cuvântul Iulia Motoc, profesor la Universitatea Bucureşti, sub îngrijirea căreia a apărut prezenta ediţie, Luminiţa Odobescu, director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Virgil Niţulescu, inspector guvernamental, reprezentant al Secretariatului General al Guvernului, precum şi Gabriela Drăgan, director general al IER şi moderator al evenimentului.

Lansarea a fost urmată de dezbateri despre carte, viitorul proiectului european, avantajele competitive ale României ca stat membru al Uniunii.

Evenimentul a fost co-organizat de către IER, Institutul de Studii Populare şi Editura Polirom. Următoarea lansare de carte Polirom la sediul IER va avea loc pe 18 mai.

Lansare de carte la IER: Constituţia Europei – J.H.H. Weiler



Eveniment

5

Redactor - şef: Mădălina Paula BarbuRedactori: Alina Arhire, Mariana Bara, Iulia SerafimescuGrafica: Monica DumitrescuVersiunea în limba engleză: Loredana Iordănoiu, Mihaela Papa

* Textele publicate în acest Newsletter exprimă opinia autorilor şi nu reprezintă poziţia oficială a Institutului European din România.

ISSN 2065 - 457X

Pentru a primi viitoarele numere ale Newsletter-ului Institutului European din România, vă puteţi abona accesând următorul link: www.ier.ro.

Institutul European din RomâniaBld. Regina Elisabeta nr. 7-9, RO – 030016, Bucureşti, România

Tel: (+4021) 314 26 96/ 133 / Fax: (+4021) 314 26 66Contact: [email protected]

Web: www.ier.ro

Cadre didactice universitare şi cercetători de la Universitatea Naţională de Apărare (UNAP), Academia de Studii Economice (ASE), Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB) şi de la alte instituţii de învăţământ superior, specialişti în drept, economie, strategie militară, psihologie, sociologie etc. s-au reunit în cele 14 secţiuni ale Sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională „Strategii XXI” Stabilitate şi securitate regională, Bucureşti, 9-10 aprilie 2009, care a fost organizată şi găzduită de Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. Au fost abordate teme specifice: strategia militară, evoluţia mediului internaţional de securitate; logistică, finanţe şi contabilitate; calculul lucrărilor de apărare; drept; politicile Uniunii Europene; acţiuni energo-informaţionale etc. Analiza a cuprins fenomenele contemporane, acţiunile militare, noile concepte tot mai utilizate, tipurile de conflicte. Pentru terminolog, comunicările au oferit prilejul de a asista la utilizarea efectivă a terminologiei militare şi de apărare, ca şi la discuţiile asupra definirii conceptelor.

Secţiunea Plurilingvism şi Interculturalitate a avut ca numitor comun educaţia interculturală şi formarea competenţelor de comunicare culturală: Monica Condruz-Băcescu (ASE), Interdependenţe culturale – Europa şi SUA şi Cross-Cultural Communication in the Global World; Luiza Kraft şi Mirela Puşcaşu (UNAP), autoarele glosarului bilingv englez-român Knowledge Management: Glossary of Terms and Definitions; Elena Savu şi Lăcrămioara Radeş, Riding on Cultural Diversity (UPB) despre dezvoltarea conştiinţei culturale (cultural awareness) şi competenţele culturale şi de comunicare în limba engleză ca limbă de specialitate.

Lucrările de psihologie socială subliniază că apropierea nivelurilor de bunăstare nu înseamnă şi uniformizare culturală. Dimpotrivă, un nivel ridicat de viaţă duce la punerea în valoare a diferenţelor culturale şi a comportamentelor culturale diferite. De aceea, transmiterea tiparelor culturale proprii limbii ţintă, cu normele şi valorile sale, dezvoltarea conştiinţei culturale în raport cu limba maternă sunt repere didactice recunoscute în domeniul formării profesionale.

Comunicarea pe care am prezentat-o, Terminologia utilizată în domeniul apărării în Tratatul de la Lisabona, şi anunţarea iniţiativei IER de a crea Centrul Naţional de Terminologie au fost dezbătute cu interes. Participanţii au salutat ideea centrului, pentru standardizarea termenilor de specialitate. Organizatorii şi-au exprimat interesul pentru o viitoare colaborare cu IER în scopul alcătuirii unui glosar de termeni militari şi de apărare.

Dr. Mariana Bara Direcţia Coordonare Traduceri

APĂRARE, STRATEGIE, COMUNICARE, TERMINOLOGIE

Despre orientările politicii naţionale şi europene de securitate energetică

În cadrul ciclului de dezbateri „Politicile României”, care îşi propune să aducă în prim planul agendei publice temele abordate în studiile IER de strategie şi politici (SPOS), la data de 29 aprilie a.c., la sediul IER, a avut loc dezbaterea cu tema „Orientări ale politicii naţionale şi europene de securitate energetică”. Evenimentul a avut drept element central studiul „Orientări privind securitatea energetică a României”, elaborat sub egida IER în cadrul proiectului SPOS 2008. Dezbaterea a pus în discuţie ultimele evoluţii în plan naţional şi european ale politicii energetice, în contextul preocupărilor europene crescânde în domeniu.

Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Corneliu Rotaru, director în Direcţia Programe de Eficienţă Energetică şi Resurse Regenerabile, Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, a domnului Ciprian Diaconu, consilier al directorului general, Transelectrica, precum şi de intervenţiile a trei dintre autorii studiului IER, respectiv domnul prof. univ. dr. Silviu Neguţ, Decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, Academia de Studii Economice, domnul prof. univ. dr. ing. Aureliu Leca, şef de catedră, Catedra UNESCO de Ştiinţe Inginereşti, Programul Energie-Mediu, Universitatea „Politehnică” Bucureşti şi domnul lector univ. dr. Marius Neacşu, Academia de Studii Economice Bucureşti.

În contextul prefacerilor geopolitice generate de eforturile Rusiei de a-şi reclădi influenţa în regiune şi al efectului acestor transformări asupra aprovizionării cu energie a statelor membre UE, se impune tratarea energiei ca parte a infrastructurii vitale a statului. România are o specificitate aparte în raport cu celelalte state membre în ceea ce priveşte energia. Aici se poate constata lipsa unei culturi a economiei de energie, al cărei antidot, în practică, trebuie să conducă la reducerea pierderilor semnificative existente în sistem.

Securitatea energetică, înţeleasă ca asigurare a continuităţii în alimentarea cu energie în condiţiile acceptării unor riscuri din punct de vedere politic, social, tehnic şi de mediu, trebuie să includă mai mult aspecte privitoare la conservarea energiei (prin eficienţă energetică, utilizare raţională a energiei şi substituire a unor forme de energie). La nivel comunitar, dezvoltarea surselor regenerabile de energie trebuie să meargă în paralel cu dezvoltarea economică, în timp ce iniţiativele concrete de integrare a pieţelor europene de energie (de exemplu ENTSO-E), care privesc prin urmare sursele clasice de producere a acesteia, trebuie sprijinite.

Sinteza completă a dezbaterii este disponibilă la adresa www.ier.ro.

Iulia SerafimescuAnaliză şi Studii Europene

nr. 4 - aprilie 2009 -...

Documents

Transcript of nr. 4 - aprilie 2009 -...