7/23/2019 Msurarea i Interpretarea Funciilor Vitale

1/4

Msurarea i interpretarea funciilor vitale - TEHNICI DE MSURRE !"#!unciile vitale sunt repre$entate %e&

Starea de constienta reflecta starea de functionare a creierului

Respiratie Circulatie

' C (ul evaluarii Formula memotehnica are rolul de a stabili prioritatile astfel incat identificarea problemei sa ofere si solutia

A verificarea starii de constienta B deschiderea cailor aeriene si verificarea respiratiei

C verificarea circulatiei

C)NSTIENT Verificarea nivelului de constienta:

Primul pas in evaluarea unui pacient este evaluarea nivelului de constienta. Verificarea starii de constientase face adresndu!i intrebari simple: Cum va simtiti" Sunteti bine" Ce va supara" Cum va cheama" sau

solicitari de #enul: $eschideti ochii% $aca primim raspuns& consideram ca pacienul este constient si are caile aeriene

libere. $aca nu primim raspuns scuturam usor umarul victimei si repetam intrebarile

adresate. $aca tot nu primim nici un raspuns il consideram inconstient si in mod si#ur vom avea nevoie dea'utor.

(ivelul de constienta al pacientului poate varia de la constient pna la inconstient. (ivelul de constienta a pacientului se stabileste folosind scorul #las#o).

SC)RU* +*S+),

Desci%erea ocilor spontan ..................................................... * puncte

la cerere ................................................... + puncte la durere ................................................... , puncte nu deschide................................................- punct

Cel .ai /un raspuns .otor la ordin...................................................... puncte

locali/ea/a stimulii durerosi......................... 0 puncte retra#e la durere........................................ * puncte

fle1ie la durere........................................... + puncte e1tensie la durere....................................... , puncte nici un raspuns........................................... - punct

Cel .ai /un raspuns ver/al orientat...................................................... 0 puncte

confu/ ...................................................... * puncte cuvinte fara sens ....................................... + puncte

/#omote................................................... , puncte nici un raspuns......................................... .- punct

Puncta'ul ma1im este de -0 puncte Puncta'ul minim este de + puncte.

2nterpretare: Coma severa 3CS 4 5&

7/23/2019 Msurarea i Interpretarea Funciilor Vitale

2/4

Coma medie ! 3CS 6 7 -,&

Coma minora ! 3CS 6 -+ ! -0 $e asemenea pentru descrierea nivelului de constienta se poate folosi folosi scala AvPu. Sunt initialele

cuvintelor in limba en#le/a si anume: ( alert. 8n pacient pe care!l clasificati ca fiind alert este capabil sa raspunda coerent la intrebarile d!voastra.

91emplu: Cum va numiti" 8nde va aflati" Ce data este a/i" $eci un pacient care raspunde la aceste intrebari esteconstient& alert& orientat in timp si spatiu.

v ( ver/al#2n aceasta cate#orie se afla pacientii care raspund la stimului verbali& chiar daca ei reactionea/a doarla stimuli verbali foarte puternici.

0 ( pain 1%urere2#8n pacient care raspunde la stimuli durerosi nu a raspuns la stimuli verbali.Raspunsul la stimulul dureros consta dintr!o miscare prin care incearca sa locali/e/e durerea& sa retra#a& etc.Stimulii durerosi se aplica prin ciupirea lobului urechii sau a te#umentului de deasupra claviculei.

u ( unresponsivenu raspunde& nu reactionea/a;. 8n pacient este clasificat in aceasta cate#orie daca el nuraspunde la nici un fel de stimul& fie el tactil& verbal sau dureros.

RES0IRTI

$upa ce s!a verificat starea de constienta si s!au eliberat caile aeriene& se verifica daca victima respira sau nu. Pentru acest lucru este important sa recunoastem semnele unei respiratii eficiente& ale unei respiratii ineficiente

precum si semnele si cau/ele stopului respirator.

semne si simptome ale stopului respirator (u se observa distensia cutiei toracice

(u se aude /#omotul produs de trecerea curentului de aer prin caile respiratorii (u simtim suflul de aer produs de respiratie

Ciano/a te#umentelor& mai ales in 'urul bu/elor

Se.nele unei respiratii eficienteVerificarea respiratiei se face prin trei elemente: privim miscarea toracelui > simtim suflul de aer produs de respiratie

> ascultam /#omotul produs de trecerea aerului prin calea aeriana timp de ma1im -? secunde.

2n urma acestei evaluari vom stii daca pacientul respira eficient& respira ineficient sau nu respira deloc. 8n adult& normal conformat& are -, -5 respiratii@minut.

Varia/a in functie de vrsta si se1 este mai accelerata la copii si la femei;. Valori normale ale frecventei respiratorii:

(ou!nascuti : *?@min

Copii : ,?!+?@min Adulti : -*!-5 @ min

Se.nele unei respiratii ineficiente respiratie inadecvata se recunoaste prin : pre/enta unor /#omote anormale pe care le face pacientul in

timpul actului respirator& cum ar fi respiratia sforaitoare& suieratoare& o frecventa mai mica sub 7@minut; sau mai mare peste +?@min; a ratei respiratorii.

2n aceste ca/uri se poate observa si o schimbare de culoare a pielii data de lipsa de o1i#en& mai ales la nivelulfetei& bu/elor si a un#hiilor.

2n ca/ul unei hipotermii severe respiratiile pot fi foarte reduse& superficiale astfel incit poate fi mimata moartea. Sunt numeroase cau/e care pot determina stopul respirator. Printre cau/ele cele mai frecvente amintim:

! stopul cardiac& ! obstructia cailor aeriene&

7/23/2019 Msurarea i Interpretarea Funciilor Vitale

3/4

! suprado/a de dro#uri&

! diferite into1icatii& ! pierderi masive de sn#e&

! electrocutare etc.Tenica .asurarii respiratiei&

aturarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut avnd mna ase/ata pe toracele pacientului& senumara e1pansiunile toracice fara ca pacientul sa constienti/e/e acest lucru. Cresterea frecventei caracteri/ea/a

polipneea sau tahipneea; iar scaderea acesteia bradipneea. Respiratia poate fi rapida si superficiala caracteristica in soc; sau rara caracteristica atacului vascular

cerebral sau suprado/ei de dro#uri;. Respiratia mai poate fi descrisa ca fiind profunda& suieratoare )hee/in#;& #fita& ca un sforait& /#omotoasa sau

dificila.

$ificultatea in respiratie se numeste dispnee. $aca pacientul nu respira& se spune ca este apneic& si este oconditie care trebuie remarcata primara.

CIRCU*TI

Circulatia este reali/ata de cord. 9valuarea acesteia se face prin verificarea pulsului si a tensiunii arteriale.

0U*SU* Pulsul indica vite/a si forta contractiei cardiace. Cu fiecare contractie a inimii se impin#e in aorta un val de sn#e& care i/beste sn#ele e1istent in vas si se

propa#a ca o unda& dnd pulsul. Pulsul poate fi simtit oriunde unde artera trece peste un plan osos.

$esi sunt multe astfel de locuri in corp& cel mai des se masoara pulsul la artera radiala incheietura minii;&carotida la #t;& brahiala la brat; si tibial posterior la #le/na;.

Daca pacientul este inconstient luati pulsul la artera caroti%a# Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata in santul format de unul din muschii

#tului& muschiul sternocleidomastoidian si marul lui Adam& respectiv cartila'ul tiroid. $e#etele aratator simi'lociu locali/ea/a marul lui Adam si vor aluneca lateral pe #t pna se simte bataia in vrful acestora.

Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale #tului dar niciodata in acelasi timp. Verificati pulsul timp de -? secunde.

$aca nu simtiti pulsul incepeti manevrele de resuscitare cardio pulmonara. *a pacientul constient in functie %e infor.atia pe care %ori. sa o o/tine. pulsul se poate .asura la

%iferite locali$ari ale arterelor&! artera radiala este locali/ata la incheietura minii& unde artera trece peste unul din oasele antebratului& radiusul.

! artera carotida este situata la nivelul #tului& iar pulsul se masoara de o parte sau de cealalta& sub barbie! artera brahiala este situata pe fata interna a bratului& la 'umatatea distantei dintre umar si cot.

! artera tibiala este situata pe fata interna a #le/nei& sub maleola

Tenica .surrii pulsului& Pentru a evalua pulsul pacientului trebuie sa determinati trei factori: frecventa& ritmicitatea si calitatea acestuia. Pentru a determina frecventa pulsului numarul de batai pe minut;& cautati pulsul pacientului cu de#etele

dumneavoastra& numarati bataile timp de un minut.

a adult valoarea normala este de ?!5? batai pe minut la o persoana cu o conditie fi/ica buna un sportiv;& valoarea normala poate fi mai mica *?!? batai pe minut;.

a copii pulsul este mai rapid 5?!-?? batai pe minut;.Valori normale ale pulsului

adult ?!5? @ minutD copii 7?!-?? @ minutD

nou nascut -+?!-*? @ minutD

7/23/2019 Msurarea i Interpretarea Funciilor Vitale

4/4

Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste taicar%ie& scaderea frecventei sub valorilenormale poarta numele de/ra%icar%ie#

valoare a pulsului sub *? de batai pe minut poate fi re/ultatul unei boli #rave&

En timp ce un puls foarte rapid mai mult de -,? batai pe minut; poate indica faptul ca pacientul este in soc. persoana cu o conditie fi/ica buna poate avea pulsul sub 0? batai pe minut&

persoana an1ioasa sau in#ri'orata poate avea un puls mai rapid mai mult de --? batai pe minut;. Va trebui sa determinati si ritmul si sa descrieti calitatea pulsului.

bservati daca pulsul este re#ulat sau nere#ulat. Pulsul poate fi bine batut& plin. Astfel poate fi dupa un efort fi/ic.

8n puls slab si depresibil dispare la o compresie mai puternica; se numeste filiform. Pulsul este pre/ent& dareste #reu de simtit. Pulsul filiform este un semn mai periculos dect un puls plin.

Pulsul plin este periculos daca pacientul este hipertensiv si poate duce la atac vascular cerebral.

a pacientii constienti pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos& cu ,!+ de#ete& cel maifrecvent la artera radiala& se masoara timp de - minut atin#eti incheietura minii pacientului pe partea cude#etul mare;.

TENSIUNE RTERI*Presiunea sub care sn#ele circula prin artere si pe care o e1ercita asupra peretilor arterelor repre/inta tensiuneaarteriala A;. A varia/a in functie de virsta& se1& ora din timpul /ilei si #radul de activitate.

Valori normale: Adulti: --0!-*? @ G?!7? mmH#

Copii: 7-!--? @ ?!0 mmH# (ou!nascuti: 0!5? @ *?!0? mmH#

Valori peste cele normale poarta numele de hipertensiune.Valori sub cele normale poarta numele de hipotensiune.

Tenica .a surarii T &

! po/itia pacientului: decubit dorsal& dupa un repaus de -? minute! la -@+ inferioara a bratului se asea/a mansonul tensiometrului

! stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale la plica cotului! se umfla mansonul tensiometrului pna pe la -5?@ ,?? mmH#& ca apoi sa se

! inceapa de/umflarea lentaD

! valorile A repre/inta prima si ultima bataie care se aud cu a'utorul stetoscopului in timpul de/umflariiansonului.