Cursuri AMG_ Evaluarea Functiilor Vitale

download Cursuri AMG_ Evaluarea Functiilor Vitale

of 20

description

functii vitale

Transcript of Cursuri AMG_ Evaluarea Functiilor Vitale

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 1/20

    Evaluarea functiilor vitale.

    Evaluarea functiilor vitale

    Functiile vitale:

    Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura

    Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau deboala

    Cand se masoara functiile vitale

    Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane

    Cand este admis intro unitate spitaliceasca

    Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

    Inainte si dupa interventii chirurgicale

    Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asuprasistemului respirator si cardiovascular

    Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care potinfluenta functiile vitale

    Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

    Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in starede functionare

    Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic

    Sa pregateasca psihic pacientul

    Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiilevitale

    Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie desex si varsta

    Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului sitratamentele prescrise

    Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport custarea pacientului

    Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 2/20

    vitale

    Masurarea si notarea respiratiei

    Scop:

    evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , alapariiei unor complicaii i al prognosticului

    Elemente de apreciat

    Tipul respiraiei

    Amplitudinea micrilor respiratorii

    Ritmul

    Frecven

    Materiale necesare

    Ceas cu secundar

    Creion de culoare verde / pix cu past verde

    Interveniile asistentei

    Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fiefectuat

    Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui

    Numrarea inspiraiilor timp de un minut

    Consemnarea valorii obinute printrun punct pe foaia de temperatur(fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie)

    Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei

    in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct icaracteristicile respiraiei:

    Ex. Rs = 20 resp/min

    Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat

    Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 3/20

    simpla observare a micrilor respiratorii

    Masurarea si notarea pulsului

    Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plandur, osos i este sincron cu sistola ventricular.

    Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.

    Se apreciaz:

    Ritmul

    Amplitudine

    frecvena

    Celeritatea

    Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate ficomprimat pe un plan osos:

    a.temporal_superficial (la copii)

    a.carotid

    regiunea apical (vrful inimii)

    a.humeral

    a.radial

    a.femural

    la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 4/20

    a.tibial

    a.pedioas

    Materiale necesare:

    pix culoare roie

    ceas cu secundar

    Tehnica

    pregtirea psihic

    se asigur repaus fizic i psihic 1015 minute

    reperarea arterei

    fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei

    se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterialpn la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului

    se numr pulsaiile timp de 1 minut

    Consemnarea valorii obinute

    se face printrun punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linieorizontal reprezint 4 pulsaii.

    i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinereacurbei. n unele documente se noteaz cifric.

    Interpretare

    Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.

    modificri de ritm al pulsului:

    puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii

    puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat depauz

    Amplitudinea (volumul)

    este determinat de cantitatea de snge existent n vase

    este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim

    la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

    modificri de amplitudine a pulsului

    puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil

    puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice

    Frecvena

    n.n. 130140 p/m

    copil mic 100120 p/m

    la 10 ani 90100 p/m

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 5/20

    adult 6080 p/m

    vrstnic >8090 p/m

    modificri de frecven a pulsului

    tahicardie = creterea frecvenei pulsului

    bradicardie = scderea frecvenei pulsului

    Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

    Masurarea si notarea tensunii arteriale

    TA reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilorarteriali.

    Scop: evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistenadeterminat de elasticitatea i calibrul vaselor).

    elemente de evaluat se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i ceadiastolic(minim

    loc de msurare

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 6/20

    artera humeral

    a.radial(electronic)

    Materiale

    tensiometru(RivaRocci, cu manometru, electronice)

    stetoscop biauricular

    tampon de vat

    alcool

    pix de culoare roie

    metode

    auscultatorie

    palpatorie

    oscilometric

    Tehnic

    metoda auscultatorie

    pregtire psihic

    repaus timp de 5 minute

    se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie

    se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub margineainferioar a manetei

    se introduc olivele stetoscopului n urechi

    se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn ladispariia zgomotelor pulsatile

    se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pncnd se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arterialemaxime). Se reine valoarea indicat continunduse decomprimarea pncnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)

    metoda palpatorie

    determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identicemetodei auscultatorii;

    se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop

    valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului nmomentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cutens. max.

    valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:

    TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2

    are dezavantajul obinerii unor valori mai mici dect n realitate

    metoda oscilometric

    Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 7/20

    peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon.

    Aparatul este alctuit dintrun cadran gradat n uniti, o manetpneumatic i par de cauciuc.

    Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la nivelul dorit, deunde pulsaiile se transmit la manometru.

    Pregtirea bolnavului

    Camera de examinare trebuie s aib un climat corespunztor

    Bolnavul este culcat n repaus cu cel puin 15min nainte de msurare

    Se descoper membrele superioare sau inferioare

    Se aplic maneta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat

    Tehnica

    Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.

    Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului

    Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile arteriale.

    Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn se gsetevaloarea maxim a amplitudinii care se numeste indice oscilometric.

    Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte variabile

    Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2regiuni simetrice care nu trebuie s depeasc 2mmHg

    Valori normale

    Adulti: 115140 / 7080 mmHg

    Copii: 91110 / 6065 mmHg

    Nounascuti: 6580 / 4050 mmHg

    Valori peste cele normale hipertensiune.HTA

    Valori sub cele normale hipotensiune. hTA

    notare

    se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontalade culoare rosiesocotinduse pentru fiecare linie a foii o unitate coloan demercur

    se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat

    n alte documente medicale se noteaz cifric.

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 8/20

    Masurarea si notarea temperaturii

    Scop

    evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

    Locuri de masurare

    axila,

    plica inghinala,

    cavitatea bucala,

    rect, vagin

    Materiale necesare

    termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)

    tampoane de vata si comprese sterile

    tava medicala

    lubrefiant

    alcool medicinal

    ceas

    Interventiile asistentei

    pregatirea materialelor langa pacient

    pregatirea psihica a pacientului

    spalarea pe maini

    se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

    pentru masurarea in axila

    se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand

    se ridica bratul pacientului

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansserif 9/20

    se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

    se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cutoracele

    se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara atoracelui

    daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut inaceasta pozitie de catre asistenta

    termometrul se mentine timp de 10 minpentru termometrul maximal

    temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 45 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala

    pentru masurarea in cavitatea bucala

    se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe laturaexterna a arcadei dentare

    pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

    se mentine termometrul timp de 5 min

    masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii,pacienti agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;

    pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin10 min inainte de determinarea temperaturii

    pentru masurarea rectala

    se lubrefiaza termometrul

    se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asiguranduiintimitatea

    se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare

    termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

    se mentine termometrul 3 min

    copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV

    temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,40,5 grade

    masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la ceicu afectiuni rectale

    pentru masurarea in vagin

    se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandusetermometrul in vagin

    este contraindicata in bolile aparatului genital

    valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara

    dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, sesterge cu o compresa sterila

    se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

    se spala termometrul, se scutura

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 10/20

    se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:

    notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei,socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad

    se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbeitermice

    in alte documente medicale se noteaza cifric

    interpretarea curbei termice

    in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 78 si dupaamiaza intre orele 1819

    pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometrecutanate si termometre electronice

    temperatura prezinta oscilatii fiziologice:

    in timpul zilei de 0,5 1 grd C; temp dimineata intre orele 45 ; si intreorele 910 a.m. si seara 1620

    la tineri seara este mai ridicata

    in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura

    in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc

    temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie

    valori normale

    n.n. i copil mic 36,137,8 C

    adult 3637 C n axil

    vrstnic 3536 C

    temp. < 36 C : hipotermie

    3738 C subfebrilitate

    3839 C febr moderat

    3940 C febr ridicat

    Peste 40 C hiperpirexie

    Tipuri de febra

    Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintretemperatura matinala si cea vesperala timp de mai multe zile nudepaseste 1 grad C.

    Febra intermitentadiferenta de cateva grade intre valorileinregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii,cele maimici valori scazand sub 37 grade C

    Febra remitentadiferenta de cateva grade intre valorileinregistrate dimineata si seara,inperioada de stare a bolii,cele maimici valori nu scad sub 37 grade C (septicemii,supuratii pulmonare)

    Febra recurentaperioade febrile de 46zile ce alterneaza cuperioade de afebrilitate de 46zile,trecerile facanduse brusc

    Febra ondulantaperioade febrile ce alterneaza cu perioadeafebrile,trecerea facanduse lent

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 11/20

    Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala estemai ridicata decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonaragrava, supuratii profunde si inflamatii cavitare.

    Termometrul tip suzeta.

    Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici.Termometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu casuzeta obisnuita. Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata asuzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura copilului. Temperatura se va citi dupa3 minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea masurata rectal, Bulbulsuzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire

    Masurarea Si notarea diurezei

    Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.

    Scop:

    Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupraaltor mbolnviri

    Cunoaterea volumului diurezei

    Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitateatotal de urin emis

    Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul(intrri ieire).

    Materiale necesare

    se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltitecu ap distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; sepoate utiliza orice borcan de 24 litri pe carel vom grada noi cu creiondermograf sau pe benzi de leucoplast

    se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupraprocedeului

    colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziuaurmtoare, la aceeai or

    Pentru o determinare corect

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 12/20

    1. pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin,de la prima emisie, se arunc

    2. se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn adoua zi, la aceeai or, pstrnduse i urina de la ultima emisie

    golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare

    pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urinacolectat, cristale de timol

    recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon,numr pat, se ine la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei

    dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor

    pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 deore

    pentru examene chimicese recolteaz 100ml de urin

    Notarea diurezei

    Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului

    prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zileirespective

    spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 mlde urin

    cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este deaproximativ 1500 ml

    Se noteaza in foaia de temperatura:

    cantitatea de lichide ingerate;

    cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie, diaree;

    graficul evolutiei greutatii corporale.

    Cantitatea urinei

    valori fiziologice normale femei = 1.0001.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.2001.800 ml/24 ore;

    valori patologice poliurie = peste 3.000 ml/24 ore

    oligurie = sub 1.000 ml/24 ore

    anurie = absenta urinei in vezica;

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 13/20

    aromatic de fructe in diabet;

    aspectul normal clar transparent;

    patologic tulbure

    Se vor observa tulburarile de mictiune:

    polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;

    ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;

    disurie = eliminarea urinei cu dificultate si dureri;

    enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent lacopii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani);

    nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor sicantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.

    hematurie

    Notarea scaunelor

    Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semneconventionale

    Normal=I (linie verticala)

    Moale=/ (linie oblica)

    Diaree (apos)= (linie orizontala)

    Mucus=X

    Puroi=P

    Sanguinolent=S

    Daca numarul scaunelor evacuate intro zi este foarte mare,se noteazanumarul total urmat de semnul conventional respective.Ex 12

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 14/20

    Masurarea greutatii si inaltimii corporala

    Scop:

    aprecierea starii de nutritie a pacientului

    stabilirea necesitatilor calorice

    stabilirea dozei terapeutice de medicament

    urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficientacardiac)

    Indicatii

    Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea activeeste contraindicate

    Contraindicatii

    pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc,traumatisme

    Materiale necesare:

    cantar antropometric,taliometru

    Pregatirea pacientului:

    se anunta sa nu manance

    pacientul isi goleste vezica urinara

    Masurarea greutatii

    se verifica functionalitatea balantei

    se imobilizeaza acul balantei

    se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

    se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

    se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile

    se citesc valorile obtinute

    se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se

    conduce la salon

    se noteaza greutatea in foaia de temperature

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 15/20

    Masurarea inaltimii

    se solicita pacientului sa se descalte

    se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept

    se coboara cursorul pana la vertex

    se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate

    se invita sa coboare

    se ajuta sa se incalte

    este condus la pat

    Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distant de la vertexpana la sol

    cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi

    cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare

    Observarea si notarea varsaturilor

    v pregtire materiale

    2 tvie renale curate i uscate

    pahar cu soluie aromat

    muama, aleza

    v pregatire pacient

    psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii

    fizic: se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral

    se aeaz sub cap un prosop sau n jurul gtului

    se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama si aleza

    v Executie

    se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 16/20

    i se ofer tvia renal sau o susine asistenta

    sprijin fruntea bolnavului

    dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit sicomprime uor cu palma plaga operatorie

    dup vrstur se ndeprteaz tvia

    i se ofer paharul cu ap si clteasc gura (arunc n alt tvi).

    v ngrijirea ulterioar a pacientului

    se terge gura pacientului

    se ndeprteaz materialele folosite

    se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper

    se aerisete salonul

    se supravegheaz pacientul n continuare

    v Pregtirea produsului pentru examen de laborator

    se completeaz buletinul de recoltare

    se trimite produsul la laborator

    Observarea varsaturilor

    Frecventa : ocazionale,frecvente,incoercibile

    Orarul: matinale,postprandiale,tardive

    Cantitatea : se va masura cantitatea in 24 de ore pentru starea bilantului hidric

    Continutul alimentare,mucoase,apoase,fecaloide,,biliare,purulente,sanguinolente

    Culoarea: galbena/verzuie,rosie(hematemeza),galben murdar,bruna(aspect zatde cafea)

    Miros: fad,acru,fecaloid,ranced

    Forta de proiectie: brusc, in jet, fara efort, fara greata

    Simptomele care insotesc varsatura : dureriabdominale,greata,salivatie,cefalee,transpiratii reci,tahicardie,deshidratare

    Notarea propriuzisa in foaia de observatie:

    fiecare varsatura se noteaza cu un cerc insotit de data si ora cand saprodus

    varsaturile alimentare culoare albastra

    varsaturile bilioase culoare verde

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 17/20

    varsaturile sanguinolente culoare rosie

    daca sunt foarte frecvente se va nota nr lor in ziua respectiva

    Observarea si notarea expectoratiein Definitie Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz dincile respiratorii prin tuse.

    n Scop obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare instabilira diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare

    n Materiale :recipient gradat de unica folosinta cu capac,pix rosu

    n Pregatirea bolnavului

    se anun i i se explic necesitatea examinrii

    se instruiete s nu nghit sputa

    s nu o mprtie

    s expectoreze numai n recipientul dat

    s nu introduc n vas i saliva

    se aseaza bolnavul in pozitia care saI permita sa expectoreze cuusurinta

    se va sprijini capul bolnavului daca este necesar

    se observa cantitate,aspect,culoare

    n notarea grafica se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia detemperature cu culoare rosie ,identic cu diureza.

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 18/20

    Observarea faciesului,a starii psihice,a reactivitatii generale si a somnuluibolnavuluiScop ;in stabilira diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli;acesteadetermina bolnavului un anumit comportament,tradus prin catevaelementecare,impreuna cu caracteristicele lor,trebuie cunoscute pentru a fiappreciate prin observatie .

    n Expresia fetei bolnavului

    fata anxioasa,cianoticala bolnavii cu insuficienta circulatory grava

    fata acoperita cu sudori reci,ochi infundati si inconjurati cucearcane albastre,nas ascutit,privire anxioasa(fata peritoneala)inperitonita,ileus,alte afectiuni abdominal grave

    fata congestionata,agitate,cu oci sclipitoriin boli infectioase grave

    fata tradeaza spaimain boala Basedow

    fata rotunda ,asemanatoare cu luna plinain mixedem

    trasaturile fetei din jurul gurii,ochilor si narilor simuleaza unranjet,fruntea incretita adanc,intristatain tetenosras sardonic

    n Starea psihica a bolnavului

    bolnavul isi pasreaza constienta

    stare tificaconstienta tulburata,privirea absenta,sta in patnemiscatin formele grave de febra tifoida

    carfologiestare tifica insotita de miscari automate,asemanatoarecu prinderea mustelor din aer

    obnubilatie bolnavul isi pastreaza starea de constienta,sesizeazapartial evenimentele di jurul lui

    soporhipersomnie profunda,bolnavul poate fi trezit numai cuexcitanti foarte puternici

    apatiedezinteres fata de mediu si persoana proprie

    stupoarebolnavul sta in stare de imobilitate,insensibilitate,poatefi trezit dar nu raspunde la intrebari

    somnolentnecesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trezesteusor dar adoarme imediat

    delir stare de obnubilatie insotita deiluzii,halucinatii,hiperexcitatiiin boli infectioase acute,afectiunicerebrale,intoxicatii

    n Somnul bolnavului

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 19/20

    Somn linistit,odihnitor,fara intreruperi,neagitat

    Somnolenta instalata dimineatain hepatita virala

    Somnolent instalata imediat dupa alimentarein insuficientahepatica

    Stare de insomniareala sau falsaraportul dintre somn de zi sinoapte inversat

    Somn agitat cu intreruperi repetate(dureri fefoame,diaree,,necessitate de mictiune,star de tensiune nervoasa)

    n Durerea

    intensitate mica,suportabiladureri articulare reumatismale

    durere de mare intensitatecolica biliara,renalaetc

    spontana sau provocata prin palpare se poate define cajena,rupture,sfasiere,tensiune,arsura

    de duratade la cateva ore la cateva zile,in functie de cauza,avandcharacter de permanenta sau intermitanta

    localizarea si iradiereain ulcerul gastric sau duodenal durereairadiaza din epigastru in spate;in colelitiaza in hipocondruldrept;in apendicita acuta in fosa iliaca dreapta etc

    n Convulsiile si contractile

    Contractia muscular= punerea intensiune sau scurtarea fibrelormusculare

    Convulsia =succesiunea de contractii puternice involuntare a unorgrupe musculare

    convulsii locale sau generale

    convulsii clonice scurte

    convulsii tonicoclonicescurte,ritmice associate cualtele cu character permanent

    Se va inregistra ora cand sa produs,durata caracterul,localizare daca aaparut sponatan sau in timpul somnului sau sub influienta uneiexcitatii,enervare,daca au fost insotite de pierderea starii deconstienta,tulburari sfincteriene etc.

    n Parezele si paraliziile

    parezascaderea functiei motorii musculare

    paraliziadisparitia totala a functiei motorii muscular

  • 09.12.2014 CursuriAMG:Evaluareafunctiilorvitale.

    data:text/htmlcharset=utf8,%3Cdiv%20class%3D%22postouter%22%20style%3D%22color%3A%20rgb(102%2C%20102%2C%20102)%3B%20fontfamily%3A%20'Trebuchet%20MS'%2C%20Trebuchet%2C%20sansseri 20/20

    Labels: Tehnici de nursing si investigatii.

    paralizii perifericescade tonusul muscular,miscarile passive se potefectua cu amplitudine mai mare

    paralizii centraltonusul muscular ete pastrat sau chiar exagerat,miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa

    Se disting:

    monoplegiaparalizia unui singur membru

    hemiplegiaparalizia unei jumatati laterale a corpului

    paraplegiaparalizia membrelor inferioare

    tetraplegiaparalizia celor patru membre

    Notifyme

    Commentas:

    Publish

    Preview

    Create a Link

    No comments:

    Post a Comment

    Links to this post