DETRESE VITALE NEONATALE DE CAUZA RESPIRATORIESINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE LA NN DEFINITIE: orice dificultate respiratorie intalnita sub varsta de 28 de zile postnatal. CLINIC- asociaza triada: 1. Tahipnee- pana la 100-120 r./min.(FR normala=40-60/min) 2. Semne de lupta respiratorie- cuprinse in scorul Silverman: geamat exp., tiraj i. c., batai ale aripilor nazale, bombare toracica, balans toraco- abdominal. 3. Cianoza- generalizata sau discreta , la nivelul buzelor si unghiilor.

BOALA MEMBRANELOR HIALINETratament etiologic: administrarea de surfactant se poate folosi preventiv in sala de nasteri la prematurii sub 32 de saptamani, sau terapeutic dupa ce s-a stabilit dg. de BMH.Preparate de surfactant: Survanta- 4ml/kgCurosurf- 100 mg/kgExosurf-5ml/kg

TAHIPNEEA TRANZITORIE NEONATALASe datoreaza intarzierii resorbtiei lichidului pulmonar fetal.Factori predispozanti: cezariana, sexul masculin, nn SGA, diabet maternClinic: debut in primele 24h, cu tahipnee, retractii intercostale, geamat expirator,rar cianoza; evolutie favorabila in 24hTratament: confort termic, oxigenoterapie.

SINDROMUL DE ASPIRATIE DE MECONIUFactori de risc: postmaturitate, nn SGA, suferinta fetala intrauterina.Clinic: la nn postmatur cu LA meconial- detresa respiratorie cu tahipnee, geamat expirator, retractii intercostale, cianoza, torace in butoi.Complicatii: pneumotorax, pneumomediastin, suprainfectie bacteriana, persistenta circulatiei de tip fetal

SINDROMUL DE ASPIRATIE DE MECONIU Tratament: a. profilactic: depistarea precoce a suferintei fetale, identificarea sarcinilor postmature,aspirarea LA din faringe dupa delivrarea capului b. curativ: nn cu suferinta fetala si meconiu gros, necesita IOT si aspiratie pe sonda endotraheala. -ventilatie mecanica asistata -antibioterapie: ampicilina cu gentamicina sau cefalosporine de generatia a treia.

SCORUL SILVERMANUn scor=0 semnifica absenta detresei respiratorii, iar un scor mai mare ca 6 semnifica detresa grava

Tiraj intercostalBombare toracicaBalans toraco -abdominalGeamat expiratorBatai ale aripilor nazale 0absentabsentmiscari respiratorii sincroneabsentabsente 1vizibildiscretmiscari respiratorii sincroneaudibil cu stetoscopuldiscrete 2marcatimportantmiscari abdominale retractii toracicenet audibilmarcate

BOALA MEMBRANELOR HIALINEDefinitie-BMH sau detresa respiratorie idiopatica este o afectiune cu plamani imaturi si deficit biochimic de surfactant. Surfactantul un complex lipo-proteic secretat de pneumocitele de tip II. Nivele pulmonare corespunzatoare dupa 34-35 sapt. de gestatie.Incidenta BMH- invers proportionala cu VG. _ 20% la nn cu VG de 32-34 saptamani _40% la nn cu VG de 30-32 saptamani _60-80% la cei sub 28 saptamani _0,5-1% la nn la termen

BOALA MEMBRANELOR HIALINEFactori care cresc riscul de BMH: 1. Prematuritatea 2. Sexul masculin 3. Cezariana 4. Rasa alba 5. Stresul perinatal acut: asfixia cauta 6. NN din mama diabetica 7. Al 2-lea geaman 8. Istoric familial de BMH 9. Abruptio placentae 10. Soc 11. NN cu izoimunizare Rh

BOALA MEMBRANELOR HIALINEFactori care scad riscul de BMH 1. HTA indusa de sarcina 2. HTA cronica materna 3. Expunere prenatala la steroizi 4. Ruptura prelungita a membranelor 5. Stres cronic intrauterin (asfixie cronica) 6. Abruptio placentae subacuta 7. Abuz de narcotice la mama (heroina) 8. Sexul feminin 9. Rasa neagra 10. Intarziere in cresterea intrauterina 11. Diabet matern cu afectare vasculara

BOALA MEMBRANELOR HIALINENN la termen care poate dezvolta BMH:NN din mama diabeticaLGA de diverse cauzeSepsis acutAsfixie perinatala acutaEncefalopatie- hipoxic-ischemicaHemoragie antepartum si nn cu socPneumopatie acutaIzoimunizare Rh

BOALA MEMBRANELOR HIALINEManifestari clinice:Debut intre 1-10 h de la nastere cu sdr. de detresa respiratorie. Cu cresterea severitatii in urmatoarele 24-72 h, cu evolutie fie spre regresie, fie spre agravare, cu deces sau sechele.Tahipnee-FR peste 60/minTiraj inter si subcostalGeamat expirator si batai ale aripilor nazaleCianozaHipotermie, hipotensiune, hipotonie, edeme, oligurie

BOALA MEMBRANELOR HIALINESemne de gravitate:Tulburari hemodinamice: hipotensiune, TRC peste 3 sec., oligurie, tulburari de ritm cardiac, edeme.Tulburari de termoreglare: hipotermieTulburari neurologice: hipo/hipertonieTulburari ale FR: bradipnee, apnee

BOALA MEMBRANELOR HIALINEDIAGNOSTIC POSTNATALI.Monitorizare non-invaziva: SaHbO2 normal= 92-98% Gaze sangvine transcutan Monitorizarea tensiunii arteriale- mentinerea TA sistolice>60 mmHg si MAP>30 mmHg.II.Monitorizarea echilibrului acido-bazic si gazelor sangvine (Astrup): Hipoxemie Hipercarbie Acidoza respiratorie, apoi metabolica sau mixta; se doreste mentinerea pH intre 7,30-7,40

BOALA MEMBRANELOR HIALINEIII. Examenul radiologic: in 10% din cazuri examenul radiologic poate fi normal, modificarile tipice apar la 6-12 ore. Corelatii minore intre imaginea radiologica si aspectul clinic.Au fost descrise 4 stadii de afectare si gravitate: 1.Imagine normala 2.Voalare difuza 3.Desen reticulo-granular- geam mat 4.Bronhograma aerica90% din cazuri prezinta imagini caracteristice de geam mat, cu prezenta bronhogramei aerice.

BOALA MEMBRANELOR HIALINE TRATAMENT a. Profilactic:Prevenirea nasterii premarureAdministrarea de corticoizi de tip betametazona, 12 mg la interval de 24 ore, cu 48 ore inainte de nastere, sau dexametezona, 6 mg, 4 administrari la 12 ore interval, inainte de nastere. Terapia cu glucocorticoizi scade severitatea sdr. de detresa respiratorie, reduce incidenta complicatiilor prematuritatii: HIV, pneumotoraxul, PCA, EUN.

BOALA MEMBRANELOR HIALINE TRATAMENTb. Curativ1. Mentinerea echilibrului termic incubatoare2. Monitorizarea parametrilori vitali: FC, FR, TA, EAB, gaze sg., electroliti, glicemie, Hb, Ht, diureza, temp.3. Oxigenoterapie- masca, cort, CPAP, ventilatie mec.4. Alimentatie parenterala5. Tansfuzie de MER- Ht peste 40%6. Monitorizarea TA7. Controlul radiologic al pozitiei cateterelor arteriale si venoase

PNEUMOTORAXULEste mai frecvent la baieti decat la fete, la nn la termen si postmatur, decat la prematuri.Factori de risc: BMH, aspiratie de meconiu,emfizem pulmonar, hipoplazie pulmonara asociata cu agenezie renala(sdr Potter), hernie diafragmatica,ventilatie asistata prelungita.Clinic: tulburari respiratorii, cianoza, iritabilitate, apnee, tahipnee, geamat, torace asimetric cu impingerea cordului si mediastinului de partea opusa, cu diminuarea MV.

PNEUMOTORAXULExamen radiologic:- cresterea diametrului anteroposterior, largirea spatiilor intercostale de partea afectata, cord deplasat catre partea neafectata, hipertransparenta pulmonara.Tratament: a. P. asimptomatic necesita observare atenta, sedare pt. evitarea plansului, adm. de oxigen 100% b. P. simptomatic cu detresa respiratorie severa necesita aspirarea de urgenta a pneumotoraxului, prin insertia unui tub toracic si atasarea lui la un sistem de drenaj.