ACOPERIREA RISCULUI DE RATĂ A

DOBÂNZII FOLOSIND MODELUL GAP-ULUI

DE DURATĂ

Proiect realizat de: Almașanu Mădălina

Bănică Diana Roxana

Seria A

Grupa 1534

Profesor coordonator: Cepoi Cosmin Octavian

Cuprins 1. Riscul de rata a dobânzii și tehnici de măsurare a acestuia ................................................................... 3

2. Metoda GAP-ului dintre activele și pasivele sensibile ......................................................................... 3

3. Analiza ratelor ROBID și ROBOR prin intermediul programului E-VIEWS ...................................... 5

3.1. Testarea stationarității seriei ......................................................................................................... 5

3.2. Funcția de autocorelație a seriei .................................................................................................... 6

3.3. Modelul AR(1) .............................................................................................................................. 8

3.4. Previzionarea ratelor de dobândă pentru anul 2014 ...................................................................... 9

4. Modificarea venitului net din dobânzi în funcție de modificarea ratei de dobândă de pe piață. ......... 10

5. Metoda GAP-ului de durata (Restructurarea elementelor bilanțiere) ................................................. 10

5.1. Restructurarea activului .............................................................................................................. 11

5.2. Restructurarea datoriilor ............................................................................................................. 11

5.3. Restructurarea simultană ............................................................................................................. 12

5.4. Modificarea valorii de piață a capitalului ca urmare a creșterii ratei dobânzii pe piață cu un

punct procentual. ..................................................................................................................................... 12

Bibliografie: ................................................................................................................................................ 13

1. Riscul de rata a dobânzii și tehnici de măsurare a acestuia

Riscul de rată a dobânzii reprezintă riscul ca elementele bilanțiere de activ sau de pasiv să fie

influențate de modificarea ratelor de dobândă.

Acest risc poate fi măsurat folosind o serie de metode și tehnici printre care:

Tehnici bazate pe GAP-ul dintre activele și pasivele sensibile;

Tehnici bazate pe GAP-ul de durata;

Tehnici bazate pe GAP-ul de maturitate;

Tehnici bazate pe simulari statice și dinamice.

2. Metoda GAP-ului dintre activele și pasivele sensibile

Riscul ratei dobânzii poate fi măsurat cu ajutorul indicatorului de variaţie a ratei dobânzii numit

GAP de diferenţa sau ecart. Analiza GAP de diferenţă este principalul instrument utilizat în

gestionarea activelor şi pasivelor bancare, în administrarea venitului net din dobânzi şi protejarea

acestuia împotriva fluctuaţiilor ratei dobânzii.

GAP-ul este măsurat prin calcularea diferenţelor între activele şi pasivele sensibile la rata

dobânzii pe fiecare bandă de scadență din bilanț și reprezintă cea mai simplă metoda de măsurare

a riscului de rată a dobânzii. Pe langă GAP-ul calculat pe fiecare bandă de scadență se mai poate

calcula și GAP-ul cumulat ca diferență între activele și pasivele sensibile cumulate.

În funcție de valorile GAP-ului putem trage următoarele concluzii:

- Un GAP pozitiv semnifică faptul ca activele își modifică dobânda în funcție de rata

dobânzii de pe piață mai repede decât pasivele.

- Un GAP negativ semnifică faptul ca pasivele își modifică dobânda în funcție de rata

dobânzii de pe piață mai repede decât activele.

Etapele analizei GAP presupun:

1. Clasificare prealabilă a activelorşi pasivelor băncii în funcţie de sensibilitatea lor la

variaţia dobânzii în: active/pasive sensibile la variaţia ratelor dobânzilor, active/pasive

cu dobânda fixă, active/pasive nepurtătoare de dobândă. Toate aceste elemente sunt

clasificate la rândul lor pe benzi de scadenţă;

2. Selectarea orizontului de timp în cadrul intervalului de analiză;

3. Calcularea GAP de diferenţă, a venitului net din dobânzi.

4. Informaţiile obţinute în urma analizei se utilizează pentru protejarea venitului net din

dobânzi faţă de modificarea ratei dobânzii prin ajustarea activelor/pasivelor sensibile.

În sens restrâns, analiza GAP presupune focalizarea pe marja netă a dobânzii calculat ca raport

între veniturile nete din dobânzi şi totalul activelor purtătoare de dobânzi.

În acest sens am urmat etapele analizei GAP, utilizând datele bilanțiere ale băncii BRD

Group Societe Generale, obținând următoarele rezultate:

Pentru banda de scadență mai mică de o lunăam obținut un GAP negativ pentru toate cele

trei categorii de elemente bilanțiere sensibile la riscul de rata a dobânzii la RON, EURO

respectiv USD, având valori de -5.540.695, -4.009.316, respectiv -1.175.956.

Pentru banda de scadență 1-3 luni indicatorul GAP are din nou valoare negativă pentru

toate cele trei categorii de elemente bilanțiere menționate anterior, având valori de -

1.286.336, -931.036, respectiv -272.872

Pentru banda de scadență 3-6 luni GAP-ul este structurat astfel:

- Elementele bilanțiere sensibile la riscul de rată a dobânzii la RON prezintă un GAP cu

o valoare pozitivă de 506.662.

- Elementele binalțiere sensibile la riscul de rată a dobânzii la EURO au rezultat un GAP

cu valoarea pozitivă de 1.079.681.

- Elementele bilanțiere sensibile la riscul de rată a dobânzii la USD prezintă un GAP

negativ cu valoarea de -330.447.

Pentru banda de scadență 6-12 luni valorile GAP-ului sunt următoarele:

- Elementele bilanțiere sensibile la riscul de rată a dobânzii la RON prezintă un GAP cu

o valoare pozitivă de 4.114.202.

- Elementele binalțiere sensibile la riscul de rată a dobânzii la EURO au rezultat un GAP

cu valoarea pozitivă de 4.625.468.

- Elementele bilanțiere sensibile la riscul de rată a dobânzii la USD prezintă un GAP

negativ cu valoarea de -139.291.

Pentru banda de scadență mai mare de un an valorile GAP-ului sunt pozitive pentru toate

cele trei categorii de elemente bilanțiere sensibile la riscul de rata a dobânzii la RON,

EURO respectiv USD, având valori de 3.768.952, 3.938.306, respectiv 56.058.

Pentru elementele bilanțiere nepurtătoare de dobândă GAP-ul obținut este de asemena

pozitiv pentru toate cele trei categorii de active bilanțiere menționate anterior, având

valorile 663.395, 673.631, respectiv 21.889.

În urma valorilor rezultate putem concluziona faptul că activele sunt mai sensibile la rata

dobânzii pentru RON și EURO obținând în total valorile pozitive de 2.226.179, respectiv

5.376.733, iar în cazul USD am obținut un GAP total cu o valoare negativă de -1.840.619 ceea ce

înseamnă că pasivele sunt mai sensibile la motificarea ratei dobânzii.

Calculând un GAP cumulat pe toate cele trei categorii de active vom obține:

GAPCUMULAT = 5,376,734+2,226,179-2,840,620=5,762,293

Deoarece valoarea obținută a GAP-ului este pozitivă putem spune ca activele sensibile sunt

mai mari decât pasivele sensibile și arată faptul că activele sensibile își modifică dobânda în funcție

de dobânda pieții mai repede decât pasivele.

3. Analiza ratelor ROBID și ROBOR prin intermediul programului E-VIEWS

Utilizarea ratelor de dobânda, respectiv ROBID și ROBOR în analiza riscului de rată a

dobânzii este esențială deoarece ne va permite ulterior sa analizăm în ce măsură aceste rate

influențează veniturile nete din dobânzi obținute de către instituția bancară.

În acest sens am utilizat ratele de dobândă pe intervalul de timp 1.01.2005 – 31.12.2014,

realizând o serie de teste cu scopul analizei seriei de date.

3.1. Testarea stationarității seriei

Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o serie de timp să fie staţionară sunt:

media seriei de timp să fie constantă sau cu alte cuvinte, observaţiile trebuie să fluctueze

în jurul mediei;

varianţa seriei să fie constantă.

În cazul în care seria nu este staţionară, prin diferenţiere de ordinul I sau de ordinul II, se obţine

o serie staţionară. Astfel, ordinul de integrare a seriei reprezintă numărul de diferenţieri succesive

necesare pentru obţinerea unei serii staţionare (sau numărul de rădăcini unitare al seriei).

Deoarece probabilitatea testului Augumented Dickey-Fuller este mai mare de 5% tragem

concluzia că seria nu este staționară și va urma staționarizarea acesteia folosind diferențele de

ordinul I:

În urma aplicării diferențelor de ordinul I am obținut o serie staționară, lucru ușor observabil

deoarece probabilitatea testului ADF este, de această dată, mai mica de 5%.

3.2. Funcția de autocorelație a seriei

Corelograma erorilor este utilizată în analiza erorilor ecuaţiei de regresie şi pentru alegerea

specificaţiei modelelor ARMA.

Analiza coeficienţilor de autocolelaţie si a coeficienţilor de corelaţie parţială ai seriilor este

disponibilă cu opţiunea View/Correlogram, obținând pentru datele noastre următoarele rezultate:

Deoarece doar primul model depășește banda putem alege modelul AR(1).

3.3. Modelul AR(1)

Deoarece probabilitatea modelului este mai mica de 5%, în funcție de valoarea indicatorilor R2

și R2 ajustat putem afirma ca modelul AR(1) influențează în proporție de 88% rata dobânzii, fiind

o influență semnificativă.

De asemenea se poate observa că rădăcinile se află în interiorul cercului unitate, ceea ce rezultă

că modelul este stabil.

Luând în considerare toate rezultatele de mai sus putem trage concluzia ca modelul AR(1) este

un model valid din punct de vedere econometric și putem face prognoze pe baza acestuia.

3.4. Previzionarea ratelor de dobândă pentru anul 2014

Utilizând funcția „Forecast” am previzionat datele pentru anul 2014, obținând astfel

următoarele valori:

4. Modificarea venitului net din dobânzi în funcție de modificarea ratei de dobândă de pe

piață.

Mii RON < 1 lună 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni >1 an Fără

dobândă Total

Elemente bilanțiere sensibile la riscul de rată a dobânzii (RON)

TOTAL ACTIVE

5,815,232 1,348,489 4,427,435 7,146,220 4,466,972 650,132 23,854,480

TOTAL DATORII

11,355,928 2,634,825 3,920,773 3,032,018 698,020 -13,262 21,628,301

Vom analiza în continuare modificarea veniturilor nete din dobânzi pe banda de scadență 6

luni – 1 an, în condițiile în care ratele dobânzii active și pasive cresc cu 50 bp.

∆ VND = ∆As*ra - ∆Ps*rp = As*∆ra- Ps*∆rp = 7,146,220*0,5% - 3,920,773*0,5% = 20,571

Din calculele efectuate rezultă că veniturile nete din dobânzi vor crește cu 20,571 unități

monetare în urma creșterii ratelor dobânzii active și pasive cu 50 bp.

5. Metoda GAP-ului de durata (Restructurarea elementelor bilanțiere)

Banca se poate imuniza împotriva riscului de rată a dobânzii dacă gapul de durată este nul.

GAP-ul de durata se calculeaza după formula:

D GAP = DA-DL*L/A

Unde DA este durata activelor, iar DL este durata datoriilor, durate calculate după formulele:

n

i

LLL

n

i

AAA iiiiDxDDxD

11

,

Pentru BRD Group Societe Generale valorile acestor indicatori sunt următoarele:

DA=990,291∗0,08+8,393,494∗0,07+394,461∗2+534,955∗0,05+31,709,480∗2+661,339∗2+4,549,005∗3+112,045∗1+50,130∗1+1,495,390∗1

48,890,580

= 1,6675

DL= 4,215,258∗3+31,785,717∗2+5,557,607∗1+892,071∗0,6+164,385∗0,05+1,923∗0,4+115,478∗2+395,858∗0,16

43,128,297

= 1,9155

D GAP = 1,6675 – 1,9155*43,128,297/48,890,580 = -0,0221

Deoarece gapul de durată nu este nul, imunizarea bilanţului băncii comerciale la riscul de rată

a dobânzii va presupune restructurarea elementelor bilanţiere în aşa fel încât gapul să devină nul.

5.1. Restructurarea activului

Cel mai eficient este să creștem valoarea activelor financiare disponibile pentru vânzare –

elemente care au cea mai mare durată.

Restructurarea activelor

D GAP 0

→ Durata ACTIV = Total Datorii/Total Activ*Durata DATORII 1.689759854

Durata DATORII 1.915525191

Crește valoarea activelor financiare disponibile pentru vânzare și scad creditele și avansurile acordate clientele, cu aceeași valoare:

Active financiare disponibile pentru vânzare (X): 1,084,685

Credite și avansuri acordate clientelei 31,709,480 - X 30,624,795

Active financiare disponibile pentru vânzare

454,9005 + X 5,633,690

5.2. Restructurarea datoriilor

Pentru a reduce durata datoriilor vom scadea valoarea depozitelor interbancare deoarece acesta

este elementul cu durata cea mai mare.

Restructurarea datoriilor

D GAP 0

→ Durata DATORII = Total Activ/Total datorii*Durata ACTIV 1.890375009

Durata ACTIV 1.667573893

Scade valoarea depozitelor interbancare și cresc împrumuturile atrase:

Depozite interbancare (Y): 542,342

Depozite interbancare 4,215,258 - Y 3,672,916

Împrumuturi atrase 5,557,607 + Y 6,099,949

5.3.Restructurarea simultană

Restructurarea simultană a activelor şi a datoriilor, presupune ca durata activelor să crească

puţin, iar durata datoriilor să scadă puţin, în aşa fel încât GAP-ul de durată să fie egal cu 0.

Restructurarea simultană

D GAP 0

→ Durata ACTIV* = Durata ACTIV + X 1.679361523

→ Durata DATORII* = Durata DATORII - X 1.90373756

Avem nevoie să creștem durata activelor și să sădem durata datoriilor cu valoarea X, pentru a aduce GAP-ul de durată la valoarea 0:

X = (Durata DATORII*Total Datorii/Total Activ - Durata ACTIV)/(1+Total Datorii/Total Activ)

0.01178763

ACTIV

Crește valoarea activelor financiare disponibile pentru vânzare și scad creditele și avansurile acordate clientelei cu aceeași valoare:

Active financiare disponibile pentru vânzare (X): 576,304

Credite și avansuri acordate clientelei 31,709,480 - X 31,133,176

Active financiare disponibile pentru vânzare

454,9005 + X 5,125,309

PASIV

Scade valoarea depozitelor interbancare și cresc împrumuturile atrase:

Depozite interbancare (Y): 254,190

Depozite interbancare 4,215,258 - Y 3,961,068

Împrumuturi atrase 5,557,607 + Y 5,811,797

5.4. Modificarea valorii de piață a capitalului ca urmare a creșterii ratei dobânzii pe piață cu

un punct procentual.

rp = 1,75%

∆r = 1%

Total Activ = 48,890,580

D GAP = -0,0221

∆ CPR = −1

1+1,75%∗ 1% ∗ 48,890,580 ∗ (−0,0221) = 10,660 u.m.

Capitalul crește cu 10,660 unități monetare la o creştere a ratei dobânzii de piaţă cu 1 punct

procentual.

Bibliografie:

„Gestiune și audit bancar” , V. Dedu

„Strategii și instrumente de administrare a riscurilor bancare”, B. Moinescu, A. Codirlașu

„Econometrie aplicată utilizând E-Views”, A. Codirlașu, 2007

http://www.bnro.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx

http://ww.brd.ro/stiri/raportul-anual

ANEXA – BILANT