MASTER PLAN PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI ... Section 2_Analysis of Existing...

LOUIS BERGER SAS – Jacobs UK – Jacobs GIBB

Asistenţă tehnică pentru implementarea proiectului şi supervizarea lucrărilor FIDIC în Botoşani

MASTER PLAN

PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI

SECŢIUNEA 2 – ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente ii din 243

CUPRINS

2 ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE..........................................................................................................................................13

2.1 REZUMAT.............................................................................................................................................................................13

2.2 ARIA DE CUPRINDERE A PROIECTULUI..........................................................................................................................16

2.3 CARACTERISTICI NATURALE ...........................................................................................................................................19 2.3.1 Mediul .........................................................................................................................................................................19

2.3.1.1 Aerul.................................................................................................................................................................19

2.3.1.2 Apa...................................................................................................................................................................19 2.3.1.3 Solul .................................................................................................................................................................27

2.3.2 Clima...........................................................................................................................................................................30

2.3.3 Seismologie ................................................................................................................................................................30

2.3.4 Geologie şi hidrologie .................................................................................................................................................31 2.3.4.1 Geologie...........................................................................................................................................................31

2.3.4.2 Hidrologie ......................................................................................................................................................31

2.3.4.3 Ecologie şi zone sensibile ...............................................................................................................................33

2.3.4.4 Zone critice de poluare atmosferică ................................................................................................................33 2.3.4.5 Zone critice de poluare a apei subterane........................................................................................................33

2.3.4.6 Zone critice de deterioare/poluare a solului ....................................................................................................33

2.3.4.7 Zone vulnerabile care necesită refacere ecologică .........................................................................................33

2.3.4.8 Rezervaţii naturale ..........................................................................................................................................33

2.4 INFRASTRUCTURA.............................................................................................................................................................37 2.4.1 Transporturi ................................................................................................................................................................37

2.4.2 Telecomunicaţii...........................................................................................................................................................37

2.4.3 Industrie ......................................................................................................................................................................38

2.4.4 Comerţ ........................................................................................................................................................................39

2.4.5 Agricultură...................................................................................................................................................................39

2.5 ANALIZE ŞI PREVIZIUNI SOCIO-ECONOMICE .................................................................................................................40 2.5.1 Profilul economic al României ....................................................................................................................................40

2.5.1.1 Indicatori sintetici pentru profilul socio-economic al României.........................................................................51

Veniturile şi cheltuielile populaţiei...............................................................................................................................................51 2.5.2 Profilul economic al regiunii de dezvoltare din aria proiectului – Macroregiunea II ....................................................66

2.5.3 Profilul socio-economic al judeţului Botoşani..............................................................................................................70

2.5.3.1 Indicatori sintetici ai economiei judeţului Botosani ....................................................................................................76

2.5.4 Profilul socio-economic al municipiilor, oraşelor şi comunelor ..........................................................................................84 2.5.4.1 Municipii şi oraşe.......................................................................................................................................................84

2.5.4.1.1 Municipiul Botoşani .....................................................................................................................................84



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente iii din 243

2.5.4.1.2 Municipiul Dorohoi .....................................................................................................................................88

2.5.4.1.3 Oraşul Darabani.........................................................................................................................................91

2.5.4.1.4 Oraşul Săveni ............................................................................................................................................93

2.5.4.1.5 Oraşul Bucecea .........................................................................................................................................94

2.5.4.1.6 Oraşul Flămânzi.........................................................................................................................................97

2.5.4.1.7 Oraşul Ştefăneşti .......................................................................................................................................98

2.5.4.2 Comune....................................................................................................................................................................99

2.5.4.2.1 Comuna Adăşeni ........................................................................................................................................99

2.5.4.2.2 Comuna Albeşti...........................................................................................................................................99

2.5.4.2.3 Comuna Avrămeni ....................................................................................................................................100

2.5.4.2.4 Comuna Băluşeni......................................................................................................................................100

2.5.4.2.5 Comuna Blândeşti.....................................................................................................................................101

2.5.4.2.6 Comuna Brăeşti ........................................................................................................................................101

2.5.4.2.7 Comuna Broscăuţi ....................................................................................................................................102

2.5.4.2.8 Comuna Călăraşi ......................................................................................................................................102

2.5.4.2.9 Comuna Cândeşti .....................................................................................................................................103

2.5.4.2.10 Comuna Conceşti .........................................................................................................................................105

2.5.4.2.11 Comuna Copalău ..........................................................................................................................................106 2.5.4.2.12 Comuna Cordăreni........................................................................................................................................106

2.5.4.2.13 Comuna Corlăţeni .........................................................................................................................................107

2.5.4.2.14 Comuna Corni...............................................................................................................................................107

2.5.4.2.15 Comuna Coşula ...........................................................................................................................................110 2.5.4.2.16 Comuna Coţuşca .........................................................................................................................................113

2.5.4.2.17 Comuna Cristeşti .........................................................................................................................................114

2.5.4.2.18 Comuna Cristineşti.......................................................................................................................................114

2.5.4.2.19 Comuna Curteşti ..........................................................................................................................................115 2.5.4.2.20 Comuna Dersca ...........................................................................................................................................116

2.5.4.2.21 Comuna Dângeni .........................................................................................................................................116

2.5.4.2.22 Comuna Dimacheni .....................................................................................................................................117

2.5.4.2.23 Comuna Dobârceni ......................................................................................................................................117

2.5.4.2.24 Comuna Drăguşeni ......................................................................................................................................118 2.5.4.2.25 Comuna Durneşti .........................................................................................................................................119

2.5.4.2.26 Comuna Frumuşica......................................................................................................................................119

2.5.4.2.27 Comuna George Enescu .............................................................................................................................120

2.5.4.2.28 Comuna Gorbăneşti.....................................................................................................................................121 2.5.4.2.29 Comuna Havârna.........................................................................................................................................121

2.5.4.2.30 Comuna Hăneşti ..........................................................................................................................................122

2.5.4.2.31 Comuna Hilişeu-Horia..................................................................................................................................123

2.5.4.2.32 Comuna Hlipiceni........................................................................................................................................123



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente iv din 243

2.5.4.2.33 Comuna Hudeşti ..........................................................................................................................................124

2.5.4.2.34 Comuna Ibăneşti..........................................................................................................................................125

2.5.4.2.35 Comuna Leorda ...........................................................................................................................................126

2.5.4.2.36 Comuna Lozna.............................................................................................................................................126

2.5.4.2.37 Comuna Lunca.............................................................................................................................................130

2.5.4.2.38 Comuna Manoleasa.....................................................................................................................................130

2.5.4.2.39 Comuna Mihai Eminescu .............................................................................................................................132

2.5.4.2.40 Comuna Mihăileni ........................................................................................................................................133

2.5.4.2.41 Comuna Mihălăşeni .....................................................................................................................................133

2.5.4.2.42 Comuna Mileanca ........................................................................................................................................134

2.5.4.2.43 Comuna Mitoc..............................................................................................................................................134

2.5.4.2.44 Comuna Nicşeni...........................................................................................................................................135

2.5.4.2.45 Comuna Păltiniş...........................................................................................................................................135

2.5.4.2.46 Comuna Pomârla .........................................................................................................................................136

2.5.4.2.47 Comuna Prăjeni ...........................................................................................................................................137

2.5.4.2.48 Comuna Rădăuţi Prut ..................................................................................................................................137

2.5.4.2.49 Comuna Răchiţi ...........................................................................................................................................137

2.5.4.2.50 Comuna Răuşeni .........................................................................................................................................139 2.5.4.2.51 Comuna Ripiceni..........................................................................................................................................140

2.5.4.2.52 Comuna Roma.............................................................................................................................................141

2.5.4.2.53 Comuna Româneşti .....................................................................................................................................141

2.5.4.2.54 Comuna Santa Mare....................................................................................................................................142 2.5.4.2.55 Comuna Suharău.........................................................................................................................................142

2.5.4.2.56 Comuna Suliţa .............................................................................................................................................142

2.5.4.2.57 Comuna Şendriceni .....................................................................................................................................142

2.5.4.2.58 Comuna Stăuceni ........................................................................................................................................143 2.5.4.2.59 Comuna Ştiubieni.........................................................................................................................................143

2.5.4.2.60 Comuna Todireni .........................................................................................................................................143

2.5.4.2.61 Comuna Truşeşti..........................................................................................................................................143

2.5.4.2.62 Comuna Tudora ...........................................................................................................................................143

2.5.4.2.63 Comuna Ungureni........................................................................................................................................144 2.5.4.2.64 Comuna Unteni ............................................................................................................................................144

2.5.4.2.65 Comuna Văculeşti........................................................................................................................................144

2.5.4.2.66 Comuna Viişoara .........................................................................................................................................144

2.5.4.2.67 Comuna Vârfu Câmpului..............................................................................................................................146 2.5.4.2.68 Comuna Vlădeni ..........................................................................................................................................146

2.5.4.2.69 Comuna Vlăsineşti .......................................................................................................................................146

2.5.4.2.70 Comuna Vorniceni .......................................................................................................................................148

2.5.4.2.71 Comuna Vorona...........................................................................................................................................148



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente v din 243

2.6 EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI LEGAL ....................................................................................................150 2.6.1 Cadrul administrativ general .....................................................................................................................................150

2.6.1.1 Contextul autorităţilor publice din România....................................................................................................150

2.6.1.2 Gestiunea şi implementarea fondurilor UE ....................................................................................................152

2.6.2 Cadrul legal...............................................................................................................................................................153

2.6.2.1 Legislaţia europeană......................................................................................................................................153

2.6.2.1.1 Legislaţia de mediu ...................................................................................................................................153

Sursa: Legislaţia Uniunii Europene................................................................................................................................154

2.6.2.1.2 Legislaţia privind calitatea apei ......................................................................................................................154

2.6.2.1.3 Legislaţia privind finanţarea ......................................................................................................................154

2.6.2.2 Legislaţia naţională ........................................................................................................................................154

2.6.2.2.1 Reglementări administrative generale ......................................................................................................155

Sursa: Legislaţia naţională.............................................................................................................................................155

2.6.2.2.2 Reglementări specifice sectorului apă-canal ............................................................................................155


2.6.2.2.3 Reglementări de mediu.............................................................................................................................156


2.6.2.2.4 Norme specifice ........................................................................................................................................157 2.6.2.3 Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia UE (Tratatul de Aderare) .......................................................157

2.6.2.4 Tratate şi convenţii internaţionale ..................................................................................................................159

2.6.3 Instituţii de mediu......................................................................................................................................................160

2.6.3.1 Politica de protecţie a mediului ......................................................................................................................160 2.6.3.2 Structura instituţională....................................................................................................................................161

2.6.4 Tarifele curente.........................................................................................................................................................163

2.6.4.1 Introducere .....................................................................................................................................................163

2.6.4.2 Nivelul şi structura tarifelor în judeţul Botoşani ..............................................................................................163 2.6.4.3 Elemente cu impact în cadrul tarifelor............................................................................................................168

2.6.4.4 Deficienţe principale.......................................................................................................................................171

2.6.4.5 Recomandare.................................................................................................................................................172

2.7 RESURSELE DE APĂ........................................................................................................................................................173 2.7.1 Generalităţi ...............................................................................................................................................................173

2.7.1.1 Captarea Siret ................................................................................................................................................173

2.7.1.2 Captarea Prut.................................................................................................................................................174

2.7.2 Apa de suprafaţă ......................................................................................................................................................174

2.7.2.1 Introducere .....................................................................................................................................................174 2.7.2.2 Amplasamente unde se captează apă de suprafaţă......................................................................................174

2.7.2.3 Calitatea apei de suprafaţă ............................................................................................................................174

2.7.2.3.1 Comparaţie între sursele existente ...........................................................................................................175

2.7.2.3.2 Lacul Stânca ...........................................................................................................................................176



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente vi din 243

2.7.2.3.3 Râul Prut la Darabani..............................................................................................................................177

2.7.2.3.4 Lacul Negreni..........................................................................................................................................177

2.7.2.3.5 Lacul Bucecea ..............................................................................................................................................178

2.7.2.3.6 Lacul Rogojeşti .......................................................................................................................................180

2.7.2.4 Potenţialul de satisfacere a consumului viitor din ape de suprafaţă ..............................................................181

2.7.2.4.1 Lacul Rogojeşti .......................................................................................................................................181

2.7.2.4.2 Lacul Vârfu Câmpului...............................................................................................................................181

2.7.2.4.3 Lacul Bucecea ........................................................................................................................................181

2.7.2.4.4 Lacul Stânca ...........................................................................................................................................181

2.7.2.4.5 Lacul Negreni...........................................................................................................................................181

2.7.3 Apa subterană ..........................................................................................................................................................181

2.7.3.1 Introducere .....................................................................................................................................................181

2.7.3.2 Amplasamente de captare a apei subterane .................................................................................................182

2.7.3.3 Extragerea apei subterane pentru alte locuri din judeţul Botoşani.................................................................182

2.7.3.4 Calitatea apei subterane ................................................................................................................................182

2.7.3.5 Potenţialul de satisfacere a consumului viitor din ape subterane ..................................................................183

2.8 POLUAREA APEI...............................................................................................................................................................183 2.8.1 Surse majore de poluare ..........................................................................................................................................184

2.8.1.1 Introducere .....................................................................................................................................................184

2.8.1.1.1 Generalităţi................................................................................................................................................184

2.8.1.1.2 Calitatea apei de ploaie ............................................................................................................................185

2.8.1.1.3 Evoluţia calităţii apei de suprafaţă ............................................................................................................185 2.8.1.1.4 Calitatea apei uzate ..................................................................................................................................186

2.8.1.1.5 Poluanţii din apele uzate...........................................................................................................................186

2.8.1.1.6 Calitatea apelor uzate la ieşirea din staţiile de epurare Botoşani ..........................................................187

2.8.2 Efectele deversării în mediu a apelor uzate..............................................................................................................188

2.8.2.1 Efectele consumului chimic şi biochimic de oxigen........................................................................................188 2.8.2.2 Agenţii patogeni .............................................................................................................................................189

2.8.2.3 Particulele reziduale solide ............................................................................................................................189

2.8.2.4 Efectul asupra apei de suprafaţă ...................................................................................................................189

2.8.2.5 Efectul asupra apei subterane .......................................................................................................................190 2.8.2.5.1 Introducere................................................................................................................................................190

2.8.2.5.2 Efectele industriei asupra apei subterane.................................................................................................190

2.8.2.5.3 Impactul urbanizării asupra apei subterane..............................................................................................190

2.8.2.5.4 Impactul agriculturii asupra apei subterane ..............................................................................................191 2.8.3 Managementul şi depozitarea nămolului de epurare................................................................................................192

2.8.3.1 Provenienţa nămolului preluat şi procesat în staţiile de epurare ale localităţilor............................................192

2.8.3.2 Evaluarea respectării legislaţiei naţionale şi a celei UE .................................................................................195

2.8.3.3 Impactul practicilor curente de managementul nămolului asupra mediului....................................................195



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente vii din 243

2.9 DOTĂRILE EXISTENTE ŞI PERFORMANŢA LOR CURENTĂ – ALIMENTAREA CU APĂ ...........................................197 2.9.1 Evaluarea sistemelor curente ...................................................................................................................................197

2.9.2 Staţiile de tratare a apei şi dotările aferente .............................................................................................................199

2.9.2.1 Staţia de tratare a apei Bucecea....................................................................................................................199

2.9.2.2 Staţia de tratare a apei Cătămărăşti ..............................................................................................................202

2.9.2.3 Staţia de tratare a apei Ştefăneşti..................................................................................................................204

2.9.2.4 Staţia de tratare a apei Darabani ...................................................................................................................207

2.9.2.5 Staţia de tratare a apei Săveni.......................................................................................................................210

2.9.3 Înmagazinarea apei potabile.....................................................................................................................................212

2.9.3.1 Rezervoarele de la Bucecea şi Cătămărăşti ..................................................................................................212

2.9.3.2 Rezervoarele de la Ştefăneşti .......................................................................................................................213

2.9.3.3 Rezervorul de la Darabani .............................................................................................................................213

2.9.3.4 Rezervorul de la Săveni .................................................................................................................................213

2.9.4 Sistemul de apă potabilă existent .............................................................................................................................213

2.9.4.1 Bucecea .........................................................................................................................................................217

2.9.4.2 Cătămărăşti...................................................................................................................................................218

2.9.4.3 Ştefăneşti ......................................................................................................................................................218

2.9.4.4 Darabani........................................................................................................................................................218 2.9.4.5 Săveni ...........................................................................................................................................................219

2.9.5 Evaluarea componentelor principale ........................................................................................................................219

2.9.5.1 ST Bucecea...................................................................................................................................................219

2.9.5.2 ST Cătămărăşti .............................................................................................................................................219 2.9.5.3 ST Ştefăneşti.................................................................................................................................................219

2.9.5.4 ST Darabani ..................................................................................................................................................219

2.9.5.5 ST Săveni......................................................................................................................................................219

2.9.6 Evaluarea practicii curente de monitorizare..............................................................................................................220 2.9.6.1 Staţiile de tratare şi dotările...........................................................................................................................220

2.9.6.2 Bucecea ........................................................................................................................................................220

2.9.6.3 Cătămărăşti...................................................................................................................................................220

2.9.6.4 Ştefăneşti ......................................................................................................................................................220

2.9.6.5 Darabani........................................................................................................................................................220 2.9.6.6 Săveni ...........................................................................................................................................................220

2.9.7 Evaluarea necesarului de reparaţii şi dezvoltare ......................................................................................................221

2.9.8 Balanţa apei..............................................................................................................................................................221

2.9.8.1 Sistemul Siret ................................................................................................................................................221 2.9.8.2 Sistemul Ştefăneşti .......................................................................................................................................222

2.9.8.3 Sistemul Darabani.........................................................................................................................................222

2.9.8.4 Sistemul Săveni ............................................................................................................................................222

2.9.8.5 Conformitatea infrastructurii cu legislaţia UE ................................................................................................222



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente viii din 243

2.9.9 Proiectele de alimentări cu apă identificate din datele furnizate de judeţul Botoşani ...............................................222

2.9.9.1 Informaţiile furnizate......................................................................................................................................222

2.9.9.2 Alimentări cu apă existente ...........................................................................................................................223

2.9.9.3 Aducţiunea spre Cătămărăşti (alunecarea de teren de la Leorda) ...............................................................223

2.9.9.3.1. Introducere...............................................................................................................................................223

2.9.9.3.2 Posibile cauze ale alunecării....................................................................................................................224

2.9.9.3.3 Tipuri de alunecări de teren .....................................................................................................................224

2.9.9.3.4 Concluzie .................................................................................................................................................225

2.9.10 Rezumatul deficienţelor principale............................................................................................................................225

2.9.10.1 Deficienţele sistemului Siret ...........................................................................................................................225

2.9.10.2 Staţia de tratare a apei de la Ştefăneşti .........................................................................................................225

2.9.10.3 Staţia de tratare a apei de la Darabani ..........................................................................................................225

2.9.10.4 Staţia de tratare a apei de la Săveni ..............................................................................................................226

2.9.10.5 Alunecarea de teren de la Leorda..................................................................................................................226

2.10 DOTĂRILE EXISTENTE SI PERFORMANŢA LOR CURENTĂ - CANALIZAREA......................................................226 2.10.1 Situaţia generală.......................................................................................................................................................226

2.10.1.1 Oraşul Botoşani..............................................................................................................................................226

2.10.1.2 Dorohoi...........................................................................................................................................................229 2.10.1.3 Darabani.........................................................................................................................................................231

2.10.1.4 Săveni ............................................................................................................................................................232

2.10.1.5 Alte localităţi cu sisteme de canalizare şi/sau staţii de epurare .....................................................................234

2.10.1.5.1 Oraşul Bucecea ..........................................................................................................................................234 2.10.1.5.2 Oraşul Ştefăneşti ......................................................................................................................................234

2.10.1.5.3 Oraşul Flămânzi........................................................................................................................................235

2.10.1.6 Alte localităţi cu o oarecare infrastructură de canalizare................................................................................235

Sursa: Apa Grup.......................................................................................................................................................................236

2.10.2 Descărcările de ape uzate industriale.......................................................................................................................236 2.10.3 Metodele existente de evacuare a nămolului de epurare .........................................................................................238

2.10.4 Conformitatea infrastructurii cu legislaţia UE............................................................................................................238

2.10.5 Proiecte de canalizare identificate din datele furnizate de judeţul Botoşani .............................................................239

2.10.5.1 Informaţiile furnizate.......................................................................................................................................239 2.10.5.2 Contracte sub Măsura 322.............................................................................................................................240

2.10.5.3 Cereri de proiecte pentru Ministerul Dezvoltării Regionale ............................................................................240

2.10.6 Sumarul deficienţelor principale................................................................................................................................240

2.11 GRADUL DE SUFICIENŢĂ A DATELOR .....................................................................................................................241 2.11.1 Disponibilitatea datelor .............................................................................................................................................241 2.11.2 Calitatea datelor ..........................................................................................................................................................242

2.12 CONCLUZIE..................................................................................................................................................................243



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente ix din 243

TABELE Tabelul nr. 2-1– Resurse de apă, teoretic şi tehnic utilizabile, pentru bazinele hidrografice Siret şi Prut .......................................19 Tabelul nr. 2-2– Debitele râurilor principale în bazinele hidrografice Prut şi Siret ...........................................................................20 Tabelul nr. 2-3– Preluare din bazinele hidrografice Prut şi Siret .....................................................................................................20 Tabelul nr. 2-4– Repartiţia nivelurilor de calitate în secţiunile de control, în conformitate cu OM 161/2006 ...................................21 Tabelul nr.2-5– Repartiţia nivelurilor de calitate pe lungimi de râuri................................................................................................22 Tabelul nr. 2-6– Situaţia globală a calităţii apei din lacuri, 2008......................................................................................................22 Tabelul nr. 2-7– Calitatea lacurilor conform nivelului de troficitate ..................................................................................................23 Tabelul nr. 2-8– Calitatea lacurilor conform nivelului chimic............................................................................................................24 Tabelul nr. 2-9– Foraje în 2008 .......................................................................................................................................................24 Tabelul nr. 2-10– Reţeaua de alimentare cu apă a judeţului Botoşani, în 2008 ..............................................................................25 Tabelul nr. 2-11– Cantitatea apă produsă şi pierderea de apă în judeţul Botoşani, în 2008...........................................................25 Tabelul nr. 2-12– Cantitatea de apă potabilă distribuită pe reţea în judeţul Botoşani, în 2008 .......................................................26 Tabelul nr. 2-13– Efectele poluării apei asupra sănătăţii omului în judeţul Botoşani.......................................................................26 Tabelul nr. 2-14– Monitorizarea calităţii apei la sursă în judeţul Botoşani.......................................................................................26 Tabelul nr. 2-15– Structura de canalizare pentru judeţul Botoşani, în 2008....................................................................................27 Tabelul nr. 2-16– Reţeaua de canalizare a judeţului Botoşani, în 2008 ..........................................................................................27 Tabelul nr. 2-17– Fondul funciar al judeţului Botoşani, în 2008.......................................................................................................27 Tabelul nr. 2-18–Repartiţia terenurilor pe tipuri de utilizări în judeţul Botoşani, în 2008 .................................................................28 Tabelul nr. 2-19– Tipuri de culturi agricole în judeţul Botoşani, 2008..............................................................................................28 Tabelul nr. 2-20– Tipuri de îngrăşăminte utilizate în agricultura judeţului Botoşani, 2008 ..............................................................28 Tabelul nr. 2-21– Suprafeţe scoase din circuitul agricol în judeţul Botoşani, 2008 .........................................................................29 Tabelul nr. 2-22– Distribuţia solurilor afectate de degradare în judeţul Botoşani, 2008 ..................................................................29 Tabelul nr. 2-23– Distribuţia terenurilor pe clase de calitate în judeţul Botoşani, 2008 ...................................................................30 Tabelul nr. 2-24 – Distribuţia terenurilor pe clase de adecvare în judeţul Botoşani, 2008..............................................................30 Tabelul nr. 2-25– Debitul cursurilor de apă din judeţul Botoşani .....................................................................................................32 Tabelul nr. 2-26– Zone critice de deteriorare a solului în judeţul Botoşani......................................................................................33 Tabelul nr.2-27– Clasificarea industriei pe activităţi CAEN .............................................................................................................38 Tabelul nr. 2-28– Resursele de terenuri ale judeţului Botoşani [Sursa: Prefectura Botoşani] .........................................................39 Tabelul nr. 2-29– România – Date economice esenţiale (%) ..........................................................................................................45 Tabelul nr. 2-30– Prognoze macroeconomice recente (%) – după Econ Stats...............................................................................49 Tabelul nr. 2-31 – Populaţia după sex şi vârstă la 1 iulie ................................................................................................................51 Tabelul nr. 2-32 – Câştigurile nete...................................................................................................................................................52 Tabelul nr.2-33– Câştiguri medii lunare nete nominale pe regiune de dezvoltare şi judeţ ..............................................................53 Tabelul nr. 2-34 – Numărul mediu de membri ai gospodăriei, pe categorii sociale importante şi macroregiuni..............................55 Tabelul nr.2-35– Câştiguri medii lunare nete pe total economie în perioada 1991 – 2008 .............................................................56 Tabelul nr. 2-36– Conturile naţionale...............................................................................................................................................57 Tabelul nr. 2-37 – Indicatorii sectorului fiscal...................................................................................................................................60 Tabelul nr. 2-38– Indicatorii sectorului financiar ..............................................................................................................................61 Tabelul nr. 2-39– Indicatorii sectorului extern..................................................................................................................................63 Tabelul 2-40 – Indicatorii macroeconomici principali între 2005 şi 2008 .........................................................................................68 Tabelul 2-41- Diviziunile administrative ale judeţului Botoşani ........................................................................................................77 Tabelul 2-42- Populaţia din judeţul Botoşani ...................................................................................................................................77 Tabelul 2-43- Mişcarea naturală a populaţiei din judeţul Botoşani ..................................................................................................78 Tabelul 2-44 Migraţia internă datorată schimbării domiciliului, în judeţul Botoşani .........................................................................78 Tabelul 2-45 Populaţia civilă angajată în activităţi economice conform clasificării naţionale CAEN (la sfârşit de an).....................79



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente x din 243

Tabelul 2-46 Şomerii înregistraţi şi rata şomajului...........................................................................................................................79 Tabelul 2-47 Şomerii înregistraţi şi rata şomajului...........................................................................................................................80 Tabelul 2-48 Câştigurile lunare nete medii pe activităţi ale economiei conform clasificării naţionale CAEN...................................81 Tabelul 2-49 Fondul funciar pe tipuri de folosinţă la 31 decembrie .................................................................................................81 Tabelul 2-50 Primirea de turişti pe funcţii de cazare a turiştilor la 31 iulie.......................................................................................82 Tabelul 2-51 Capacitatea de cazare pentru turişti ...........................................................................................................................82 Tabelul 2-52 Religiile .......................................................................................................................................................................88 Tabelul 2-53– Cadrul instituţional ..................................................................................................................................................152 Tabelul nr. 2-54 Legislaţie europeană - mediul .............................................................................................................................154 Tabelul nr. 2-55– Legislaţie europeană – calitatea apei ................................................................................................................154 Tabelul nr. 2-56– Legislaţie europeană – finanţare .......................................................................................................................154 Tabelul nr. 2-57– Legislaţie naţională – reglementări administrative generale.............................................................................155 Tabelul nr.2-58– Legislaţie naţională – reglementări specifice sectorului apă-canal.....................................................................155 Tabelul nr. 2-59 – Legislaţie naţională – reglementări de mediu ...................................................................................................156 Tabelul nr. 2-60– Legislaţie naţională – norme specifice...............................................................................................................157 Tabelul nr. 2-61– Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia UE – Tratatul de Aderare ..........................................................157 Tabelul nr. 2-62– Convenţii şi acorduri internaţionale ...................................................................................................................159 Tabelul 2-63 Structura tarifului unic stabilit prin programul SAMTID ............................................................................................164 Tabelul 2-64 Evoluţia tarifelor în perioada 2005-2009..................................................................................................................165 Tabelul 2-65 Comparaţie între tariful la apă şi cel la canalizare, în judeţul Botoşani ....................................................................167 Tabelul 2-66 Comparaţie între sursele de apă brută din judeţul Botoşani (date din 2008)...........................................................175 Tabelul 2-67 Lacul Stânca – Calitatea apei brute în anii 2006 şi 2008..........................................................................................176 Tabelul 2-68 Râul Prut – Calitatea apei brute din prizele de mal de la Darabani .........................................................................177 Tabelul 2-69 Lacul Negreni – Calitatea apei brute în anii 2006 şi 2008 .......................................................................................178 Tabelul 2-70 Lacul Bucecea – Calitatea apei brute în anii 2007 şi 2008......................................................................................179 Tabelul 2-71 Lacul Rogojeşti – Calitatea apei brute în anii 2007 şi 2008....................................................................................180 Tabelul 2-72 Lacul Rogojeşti – Troficitatea între 2005 şi 2009.....................................................................................................180 Tabelul 2-73 Calitatea apei – Apa brută din Darabani pe anul 2006 ............................................................................................182 Tabelul 2-74 Calitatea apei de ploaie ............................................................................................................................................185 Tabelul 2-75 Structura apelor uzate generate în 2008 .................................................................................................................186 Tabelul 2-76 Sursele majore de poluare şi gradul de epurare în 2008........................................................................................187 Tabelul 2-77 Calitatea efluentului la staţiile de epurare Darabani şi Dorohoi ...............................................................................188 Tabelul 2-78: Sistemele existente pentru colectarea şi epurarea apelor uzate, în localităţile judeţului Botoşani..........................192 Tabelul 2-79: Caracteristicile nămolului la staţia de epurare Botoşani ..........................................................................................193 Tabelul 2-80: Consumul de apă pentru judeţul Botoşani, 2008....................................................................................................196 Tabelul 2-81 Acoperirea cu servicii................................................................................................................................................197 Tabelul 2-82 Consumul curent de apă (2008) ..............................................................................................................................197 Tabelul 2-83 Calitatea apei din lacul Stânca ................................................................................................................................207 Tabelul 2-84 Calitatea apei la ST Darabani..................................................................................................................................209 Tabelul 2-85 Calitatea apei la Săveni ............................................................................................................................................211 Tabelul 2-86 Reţelele existente de distribuţie a apei din municipiile şi comunele judeţului Botoşani...........................................216 Tabelul 2-87 Balanţa apei pentru sistemul Siret ............................................................................................................................221 Tabelul 2-88 Studii de fezabilitate - FEADR 2008 (stadiul din decembrie 2008).........................................................................222 Tabelul 2-89 Sistemele existente de colectare a apelor uzate şi staţiile de epurare din judeţul Botoşani....................................226 Tabelul 2-90 Localităţi cu o oarecare infrastructură de canalizare ...............................................................................................236 Tabelul 2-91: Studii de fezabilitate - FEADR 2008 (stadiul din decembrie 2008)..........................................................................239 Tabelul 2-92 Sursele de date disponibile......................................................................................................................................241 Tabelul 2-93 Sursele de date disponibile pentru alimentarea cu apă...........................................................................................242



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente xi din 243

Tabelul 2-94 Calitatea surselor de date pentru alimentarea cu apă .............................................................................................242

FIGURI Figura nr. 2-1 – Amplasarea judeţului Botoşani...............................................................................................................................16 Figura nr. 2-2 – Judeţul Botoşani.....................................................................................................................................................18 Figura nr. 2-3– Reţeaua hidrografică a judeţului Botoşani ..............................................................................................................32 Figura nr. 2-4– Arealele de protecţie Natura 2000 din România [http://www.natura2000.ro] ..........................................................35 Figura nr.2-5 – Arealele ameninţate din România [http://www.natura2000.ro]................................................................................35 Figura nr.2-6– Arealele ameninţate din Botoşani [http://www.natura2000.ro] .................................................................................36 Figura nr. 2-7– Harta rutieră a României .........................................................................................................................................37 Figura nr.2-8–Harta administrativă a României ...............................................................................................................................42 Figura nr. 2-9– Creşterea PIB în ţările UE10 (procent anual)..........................................................................................................44 Figura nr. 2-10– Creşterea PIB în economiile mari (procent anual) ................................................................................................45 Figura nr. 2-11– Creşterea PIB-ului real din ţările UE10, trim. IV 2007 şi trim. IV 2008 (procent anual).........................................46 Figura nr.2-12– Scăderea producţiei din 2009-2010 faţă de balanţa contului curent în 2008 .........................................................46 Figura nr.2-13– Scăderea producţie din 2009-2010 faţă de rata inflaţiei în 2008............................................................................47 Figura nr.2-14– Scăderea producţiei din 2009-2010 faţă de afluxul de capital bancar în trim. II 2007, trim. I 2008 .......................47 Figura nr. 2-15– Creşterea PIB-ului real din ţările UE10, trim. III 2000 şi trim. I 2009 (procent anual) ...........................................47 Figura nr. 2-16– Inflaţia nominală (procent anual)...........................................................................................................................48 Figura nr. 2-17– Decalajul producţiei realizate relativ la PIB-ul potenţial (% din PIB) .....................................................................49 Figura nr. 2-18– Împărţirea României în opt regiuni de dezvoltare .................................................................................................66 Figura nr. 2-19– Indicele fiecărei regiuni .........................................................................................................................................67 Figura nr. 2-20– Profilul demografic al regiunilor.............................................................................................................................67 Figura nr. 2-21– Indicatori sociali şi ai standardului de viaţă ..........................................................................................................68 Figura nr.2-22 – Modificarea tarifelor pentru canalizare între 2005 şi 2009 (tarife diferite) ...........................................................166 Figura nr. 2-23– Comparaţie între valoarea medie facturată de APA GRUP Botoşani şi alte companii de utilităţi din România, în anul 2007 (date IB-NET)................................................................................................................................................................167 Figura nr. 2-24– Evoluţia structurii tarifului pentru activitatea de colectare şi epurare a apelor uzate din judeţul Botoşani ..........171 Figura 2-25: Lacul de acumulare Rogojeşti ...................................................................................................................................180 Figura 2-26 Planul de situaţie al staţiei de tratare Bucecea ..........................................................................................................200 Figura 2-27 Decantor la ST Bucecea ............................................................................................................................................201 Figura 2-28 Dozarea reactivului chimic .........................................................................................................................................201 Figura 2-29: Filtre rapide gravitaţionale, ST Bucecea ..................................................................................................................201 Figura 2-30 Depozitarea şi dozarea clorului, ST Bucecea (stânga) ..............................................................................................202 Figura 2-31 Filtre cu nisip sub presiune, ST Bucecea (dreapta) ...................................................................................................202 Figura 2-32: Planul de situaţie al staţiei de tratare Cătămărăşti ...................................................................................................203 Figura 2-33: Depozitarea sulfatului de aluminiu la ST Cătămărăşti (stânga) ................................................................................204 Figura 2-34: Clădirea filtrelor – de remarcat infiltraţiile din acoperiş, ST Cătămărăşti..................................................................204 Figura 2-35: Staţia de pompare a apei brute de la lacul Stânca (stânga) .....................................................................................205 Figura 2-36: Pompe de apă brută la Stânca (dreapta) ..................................................................................................................205 Figura 2-37 Bazinul de admisie de la ST Ştefăneşti (stânga)........................................................................................................205 Figura 2-38 Decantoarele de la ST Ştefăneşti (dreapta) ...............................................................................................................205 Figura 2-39 Deversare din decantor, ST Ştefăneşti ......................................................................................................................206 Figura 2-40 Clădirea administrativă unde se află şi blocul filtrelor, ST Ştefăneşti (stânga)...........................................................206



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente xii din 243

Figura 2-41 Stratul de nisip dislocat în filtru, ST Ştefăneşti (dreapta) ...........................................................................................206 Figura 2-42 Staţia de pompare a frontului de captare cu puţuri Darabani.....................................................................................208 Figura 2-43 Bazinul de admisie, ST Darabani (stânga).................................................................................................................209 Figura 2-44 Filtre rapide gravitaţionale, ST Darabani – de remarcat culoarea ruginie ..................................................................209 Figura 2-45 Bazinul de admisie de la ST Săveni (stânga).............................................................................................................210 Figura 2-46 Preclorinare la ST Săveni...........................................................................................................................................210 Figura 2-47 Decantor orizontal la ST Săveni................................................................................................................................211 Figura 2-48 Zonele existente de distribuţie a apei potabile ...........................................................................................................213 Figura 2-49 Reţeaua de distribuţie existentă în judeţul Botoşani ..................................................................................................215 Figura 2-50 Aducţiunea spre Cătămărăşti, alunecarea de teren de la Leorda ..............................................................................223 Figura 2-51 Tanc de aerare la Botoşani Figura 2-52 Decantor secundar la Botoşani...............................................................228 Figura 2-53 Decantor primar la Dorohoi Figura 2-54 Aerator la Dorohoi...................................................................................230 Figura 2-55 Tanc de aerare, tablou electric şi decantor secundar la Darabani .............................................................................232 Figura 2-56 Decantor primar cu raclor la Săveni Figura 2-57 Tanc de „aerare“ la Săveni .............................................233 Figura 2-58 Tanc de aerare dezafectat .........................................................................................................................................234 Figura 2-59: Tanc de aerare la Flămânzi.......................................................................................................................................235

ANEXE

Sectiunea 2 – Anexa 1: Localităţile din judeţul Botoşani

Secţiunea 2 – Anexa 2: Indicatori



Botoşani MP - Sectiunea 2: Analiza situatiei curente 13 din 243

2 ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE

2.1 REZUMAT

În această secţiune este analizată situaţia existentă în ce priveşte alimentarea cu apă şi canalizarea. În acest scop, s-au cules date specifice de la nivel local şi regional, cu concentrarea atenţiei pe starea curentă, vechime, performanţă, populaţie deservită, apă consumată, debit de apă, apă nefacturată, apă uzată, pierderi de apă, întreţinere şi respectarea normelor în vigoare de calitate şi de protecţie a mediului. Datele culese au fost analizate, iar rezultatele prezintă indicatori de performanţă şi deficienţe, cu includerea următoarelor informaţii: planuri anterioare, precum şi studii şi proiecte tehnice, şi o imagine completă a situaţiei actuale, plus informaţii de context pentru proiect. Datele şi informaţiile disponibile au fost analizate cu toată obiectivitatea.

Secţiunea 2 este una de mari dimensiuni, împărţită în 12 sub-secţiuni care detaliază situaţia existentă în oraşele din judeţul Botoşani.

Sub-secţiunea 2.2 „Zona proiectului“ face o descriere faptică a amplasamentului judeţului, continuând prin a prezenta şi explica datele demografice, geografia, economia şi organizarea politică a judeţului.

Sub-secţiunea 2.3 „Elemente naturale“ detaliază mediul natural, clima, relieful şi topografia, geologia şi hidrologia, şi zonele sensibile din punct de vedere ecologic.

Metodologia a fost aceea de a cerceta cât mai complet posibil datele şi caracteristicile judeţului, iar din acest lucru se poate observa că factorii fizici exercită o influenţă asupra modului în care creşte şi se dezvoltă o regiune. De exemplu, dacă într-o zonă climatul este fie extrem de rece, fie extrem de cald, dar există în subteran vaste bogăţii naturale, cum ar fi petrol sau aur, avantajele potenţialei bogăţii anulează influenţele negative ale climatului.

Metodologia a fost aceea de a studia datele disponibile la nivelul guvernării centrale, dar şi statisticile privind principalele zone urbane din judeţul Botoşani deservite de compania SC APA GRUP SA Botoşani.

Sub-secţiunea 2.6 „Evaluarea cadrului instituţional şi legal“ este una importantă, cu o amplă trecere în revistă a cadrului instituţional şi juridic din România, privit şi în corelaţie cu UE. Este descris modul de administrare a fondurilor UE, sunt menţionate legislaţia şi reglementările UE relevante şi se detaliază locurile unde legile româneşti necesită amendare/modificare pentru conformare cu legislaţia europeană. În continuare, sunt analizaţi operatorii apă-canal existenţi, cu propuneri pentru viitor. Este făcută o trecere în revistă a tarifelor curente de apă şi canalizare, cu comentariile şi propunerile Consultantului.

Metodologia a constat în studierea datelor disponibile, în particular cele referitoare la relaţia România-UE, şi verificarea progreselor înregistrare în armonizarea legislaţiei, îndeosebi cu referire la problemele de mediu pe care le ridică tratarea şi epurarea apei, plus controlul poluării.

Sub-secţiunea 2.7 „Resursele de apă“ detaliază sursele de apă subterană şi de suprafaţă existente în judeţ. Resursele depinde de fenomenele climatice şi geologice, de care omul trebuie să caute să profite. Sunt trecute în revistă dimensiunea surselor, tipurile şi riscurile specifice de poluare.

Metodologia a constat în studierea datelor disponibile la nivelul judeţului, în corelaţie cu vizite pe teren împreună cu operatorii de apă-canal, pentru evaluarea problemelor şi a posibilelor riscuri şi elaborarea unor propuneri privind soluţiile viitoare de remediere.

Sub-secţiunea 2.8 „Poluarea apei“ trece în revistă proprietăţile surselor de apă din zonele exploatate de SC APA GRUP SA, cu analize ale apei în care există concentraţii peste limita admisă ale anumitor substanţe în compoziţia apei potabile. De




asemenea, este analizat un element foarte important, anume faptul că toate staţiile de epurare din judeţ evacuează în cursuri de apă efluenţi care nu sunt trataţi la un standard acceptabil şi care, în fapt, poluează.

Metodologia a constat în studierea datelor disponibile la nivelul autorităţilor centrale şi judeţene, prezentându-se o listă a proprietăţilor apei, precum şi una a staţiilor de epurare care evacuează efluenţi de o calitate inacceptabilă. Consultantul a verificat aceste date în cadrul vizitelor de teren şi prin propunerile de remediere.

Sub-secţiunea 2.9 „Consumul curent de apă“ analizează evidenţele financiare şi de furnizare ale operatorilor de apă-canal pentru perioada 2003-2008, din care au fost derivate cifrele privind consumul de apă şi prezentate în formă de tabel, pe zonă şi operator.

Metodologia a constat în completarea de către operatori a unor chestionare amănunţite, în combinaţie cu vizite la faţa locului, respectiv la sediile operatorilor şi la staţiile de exploatare existente, plus intervievarea personalului relevant, managerial şi operativ. Gradul de siguranţă al datelor poate fi considerat minimal, dar ceea ce a fost disponibil are suficientă relevanţă pentru Master Planul actual.

Sub-secţiunea 2.10 „Dotările existente şi performanţa actuală“ este o trecere în revistă a instalaţiilor de apă şi canalizare din toate localităţile judeţului Botoşani. Pentru fiecare asemenea dotare inspectată, s-a făcut o evaluare a stării şi performanţei de funcţionare.

Metodologia a constat în inspecţii la faţa locului, pentru evaluarea problemelor şi a neajunsurilor existente, precum şi pentru elaborarea unor propuneri/recomandări de lucrări viitoare de remediere.

Sub-secţiunea 2.11 „Suficienţa datelor“, aşa cum reiese şi din titlu, evaluează datele obţinute. Sunt descrise tipurile de date folosite şi se arată modul cum au fost obţinute. În unele locuri s-au furnizat mai multe date decât în altele, dar pe ansamblu, datele strânse au fost suficiente pentru satisfacerea cerinţelor Master Planului.

Sub-secţiunea 2.12 „Concluzii“. Această secţiune scoate în evidenţă obiectivul principal al Master Planului, respectiv îmbunătăţirea şi actualizarea situaţiei tehnice, manageriale şi financiare a sectorului de apă şi a celui de canalizare din judeţ. Se prezintă pe scurt starea actuală a organizărilor şi a dotărilor existente, şi se sugerează propuneri pentru lucrări viitoare de îmbunătăţire.

Concluzii şi probleme critice

În ceea ce priveşte infrastructura de alimentare cu apă şi cea de apă uzată, se pot menţiona următoarele deficienţe:

Apă

Pentru sistemul Siret se pot menţiona pierderile extrem de mari în reţea, ceea ce solicită foarte mult staţiile de tratare a apei potabile de la Bucecea şi Cătămărăşti.

Cea mai semnificativă deficienţă a sistemului Ştefăneşti este pierderea extrem de mare de apă în reţea, solicitând puternic staţia de tratare. Staţia de tratare nu este capabilă să îndeplinească standardele necesare pentru tratarea apei potabile şi nu are suficientă capacitate pentru satisfacerea cererii viitoare.

În ce priveşte sistemul Darabani, reţeaua de alimentare are un grad mai redus de scurgeri, în comparaţie cu alte sisteme din judeţ, pierderile rămân mari, de circa 33,4% în anul 2008. Staţia de tratare este într-o avansată stare de degradare şi procesul tehnologic nu este corespunzător pentru calitatea apei brute care se cere potabilizată. Cea mai semnificativă deficienţă a sistemului Săveni este volumul extrem de mare al pierderilor în reţea, ceea ce solicită staţia de tratare a apei. Staţia de tratare nu este capabilă să îndeplinească standardele necesare pentru tratarea apei potabile şi nu are suficientă capacitate pentru satisfacerea cererii viitoare. Tronsonul de aducţiune supraterană de la Leurda care se află pe o porţiune de teren instabilă trebuie să fie de urgenţă înlocuit, pentru că reprezintă un risc important de întrerupere a serviciile de furnizare a apei către oraşul Botoşani şi către un mare număr de locuitori din zona de sud-vest a judeţului.




Canalizare

Există reţele de canalizare, în grad rezonabil, dar insuficient, în municipiile Botoşani şi Dorohoi. Volumul intervenţiilor de reparaţii este insuficient municipiul Botoşani şi foarte redus în Dorohoi. Comunele din judeţ fie nu au niciun fel de canalizare, fie sunt foarte slab dotate cu canalizare.

Nu există decât şapte staţii de epurare a apei uzate în tot judeţul şi una singură (cea de la Botoşani) reuşeşte să atingă un grad modest de procesare a apei uzate, deşi în prezent se află în derulare un proiect ISPA de modernizare a staţiei. Staţiile de la Dorohoi, Darabani şi Săveni nu au decât capacitate parţială de epurare a apei uzate. Restul staţiilor, de la Bucecea, Ştefăneşti şi Flămânzi, nu funcţionează deloc.

În restul judeţului nu există nici un fel de infrastructură pentru epurarea apelor uzate.




2.2 ARIA DE CUPRINDERE A PROIECTULUI

Judeţul Botoşani, cu o suprafaţă de 4.986 km2 (circa 2,1% din suprafaţa ţării) se află în nord-estul României, învecinându-se cu judeţul Iaşi la sud, cu judeţul Suceava la vest, cu Ucraina la nord şi cu Republica Moldova la est.

Botoşani este judeţul aflat în extremitatea nordică a ţării, cu oraşul situat cel mai la nord – Darabani, şi cu aşezarea umană situată cel mai la nord - Horodişte.

Teritoriul judeţului, situat în regiunea deluroasă a nordului Moldovei, prezintă mici diferenţe de altitudine: Dealurile Siretului, mai înalte în vest şi în nordul Câmpiei Moldovei, şi dealuri joase în est, cu trăsăturile specifice Podişului Moldovei. Extremele locale sunt altitudinea de 587 m (Dealu Mare - Tudora) şi altitudinea de 54 m (Lunca Prutului). Relieful se menţine în general puţin proeminent, cu văi largi, pante scurte şi interfluvii line.

Reţeaua hidrografică a judeţului se compune din următoarele râuri: Prut, Siret şi Jijia, cu afluenţii lor. Există 148 de lacuri cu o suprafaţă totală de 3.600 ha. În regiunea Stânca-Costeşti (comuna Ştefăneşti) s-a construit un important baraj hidrotehnic, realizându-se astfel una dintre cele mai mari acumulări de apă ale ţării.

În Botoşani, transportul de persoane şi de mărfuri se face pe calea ferată şi pe drumurile publice. Lungimea reţelei feroviare este de 159 kilometri (1,4% din reţeaua naţională) şi deserveşte populaţia prin 21 de gări.

Reţeaua de drumuri publice are o lungime de 1.824 kilometri, din care 361 kilometri sunt drumuri naţionale şi 1.463 kilometri sunt drumuri judeţene.

Legătura cu teritoriul ucrainian învecinat se face prin punctele de trecere a graniţei Siret şi Racovăţ, iar cea cu teritoriul moldovenesc, prin punctul de trecere a graniţei de la Stânca-Costeşti.

FFiigguurraa nnrr.. 22--11 –– AAmmppllaassaarreeaa jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii

Judeţul este împărţit în următoarele subdiviziuni administrative:

- 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi); - 5 oraşe (Bucecea, Darabani, Flămânzi, Săveni şi Ştefăneşti);

- 71 comune cu 311 sate.

Oraşul reşedinţă de judeţ este Botoşani. El este unul dintre cele mai mici municipii capitală de judeţ ale ţării.




Regiunea se caracterizează printr-o legătură armonioasă între toate formele de relief.

- Suprafaţa: Judeţul Botoşani are o suprafaţă de 4.986 km2, aproximativ 2,1 % din toată ţara.

- Populaţia: 452.834 locuitori (conform recensământului din 2002).

- Relieful: judeţul Botoşani este amplasat în totalitate pe vechea Platformă Moldovenească.

Resurse naturale

Resursele din subteran sunt rezultatul structurii geologice şi sunt în general reprezentate prin nisipuri vechi şi foarte pure, exploatate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţia şi puritatea lor.

Există depozite de gips în estul regiunii Păltiniş, pe văile Ursoaia şi Teişoara.

Solul judeţului conţine important resurse pentru materiale de construcţii: nisipuri normale (Stânceşti, Băişa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcare (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona).

La suprafaţă, plantele lemnoase cum ar fi copacii cu frunze căzătoare – fagi şi stejari – reprezintă resurse vegetale care ating chiar şi 20 - 30 m înălţime.

În câmpie cresc plante ierboase cum ar fi rogoz şi papură, precum şi plante lemnoase cum ar fi plop şi salcie.

Fauna reprezentată de căprioare, mistreţi, vulpi, iepuri, lupi etc. permite practicarea vânătorii.

Din lumea păsărilor zburătoare putem menţiona cioara, sturzul, gaiţa, piţigoiul, ciocănitoarea etc.

Bogat în ape stătătoare şi curgătoare, judeţul Botoşani este o sursă de peşte: clean, biban, crap, mreană, ştiucă şi somn.

Educaţie şi cultură

Educaţia are o lungă tradiţie în aceste ţinuturi.

În 1832 s-a înfiinţat prima şcoală primară publică pentru băieţi, denumită mai apoi Şcoala Marchian.

În prezent, sistemul educaţional din Botoşani cuprinde 75.258 de elevi în şcoli generale şi licee (există 803 asemenea instituţii de învăţământ).

Instituţii particulare de învăţământ superior îi pregătesc pe studenţi pentru cariere în drept şi ştiinţe economice, şi există colegii de stat pedagogice care pregătesc cadre didactice.

Oraşul Botoşani a fost şi este în continuare un important centru cultural românesc. Viaţa culturală a judeţului este marcată de cele patru genii născute aici: Mihai Eminescu (născut în Botoşani în 1850), George Enescu (născut la Liveni în 1881), Nicolae Iorga (născut în Botoşani în 1871) şi Ştefan Luchian (născut la Ştefăneşti în 1868), precum şi de o galerie impresionantă de mari personalităţi care îmbogăţesc cultura României. Teatrul s-a bucurat de un destin privilegiat aici, în Botoşani. Primul spectacol a avut loc în octombrie 1838, cu trupa lui Costachi Caragiale. La acea vreme, Botoşani era singurul oraş din ţară unde pe scenă se vorbea în limba română. În 1857 - 1858, teatrul îşi avea propria trupă. Astăzi, Teatrul Mihai Eminescu (înfiinţat în 1914) are o influenţă benefică asupra vieţii localnicilor.

Pe lângă Teatrul Mihai Eminescu, mulţi locuitori sunt atraşi de Orchestra Filarmonică de Stat, Teatrul de Păpuşi Vasilache, Ansamblul folcloric Rapsozii Botoşaniului şi Galeriile de artă Ştefan Luchian. Viaţa culturală se desfăşoară şi în cadrul celor 50 de biblioteci cu un fond de 380.000 de volume. În trecut au existat o mulţime de publicaţii periodice. Primul ziar local şi primele reviste au apărut în 1860: „Albina“, „Glasul Botoşaniul", „Turnul de veghe din Dorohoi“.

Astăzi există 4 ziare locale, un post privat de TV cablu şi 2 posturi locale de radio, care sprijină viaţa culturală.

Putem spune deci că există multe domenii importante ale ştiinţei, artei şi culturii, la care fiii Botoşaniului îşi aduc contribuţia.




FFiigguurraa nnrr.. 22--22 –– JJuuddeeţţuull BBoottooşşaannii




2.3 CARACTERISTICI NATURALE

2.3.1 Mediul

Judeţul Botoşani se află pe paralela 47 24’16” (la sud de Prăjeni) şi pe paralela 48 15’06” (la nord de Horodiştea), pe meridianul 26 2'02"E (la vest de Dersca) şi pe meridianul 27 24'32"E (la sud-est de Pleşani-Călăraşi).

2.3.1.1 Aerul

Evoluţia calităţii aerului este monitorizată cu teste de laborator, care măsoară gazele poluante, particulele solide şi precipitaţiile. Rezultatele obţinute din monitorizarea reţelei proprii au fost procesate şi introduse în baza de date, ca referinţă pentru prezentul raport privind starea şi evoluţia calităţii mediului în judeţ.

APM Botoşani a monitorizat situaţia calităţii aerului în judeţul Botoşani atât prin analiză fizico-chimică realizată cu echipamente de laborator, cât şi prin monitorizare în cadrul staţiilor automatizate (care prezintă analizori pentru SO2, NOx, CO, O3, VOC BTEX - pentru PM2, 5 şi Pb). În februarie 2009, monitorizarea calităţii aerului a fost structurată după cum urmează:

- Particule solide*: PM10 - 28 indicatori, PM2, 5 - 25 metale, şi indicatori - 36 indicatori.

- Calitatea precipitaţiilor în 3 puncte*: Botoşani, Darabani şi Dorohoi, totalizând 54 de indicatori.

*Sursa: Ministerul Mediului, Raport de mediu în judeţul Botoşani, februarie 2009

2.3.1.2 Apa

Apa freatică provenită din cursuri de apă şi de pe versanţi are debite scăzute (1-3 l/s) şi limită de potabilitate, existând şi apă improprie pentru băut. Debitul total la nivel de judeţ este estimat la 1,780 m3/s, din care 0,728 m3/s reprezintă resurse exploatabile şi potabile.

Apele de suprafaţă sunt râuri şi lacuri, care aparţin de două bazine hidrografice majore: Siret şi Prut. Densitatea reţelei de râuri existente este de 0,41 km/km2. Alimentarea râurilor se face în proporţie de 86% prin căderi de ploaie şi zăpadă, doar 14% fiind din surse de adâncime.

Analiza debitelor multianuale arată faptul că apele cele mai bogate sunt Siret şi Prut, cu 85 m3/s şi 12,7 m3/s la intrarea în judeţ, şi 92 m3/s, respectiv 35,0 m3/s la ieşire.

Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea create prin traversări depresionare. Cele mai multe se găsesc în zone deluroase, alcătuind o caracteristică a teritoriului.

Din punct de vedere hidrografic, judeţul Botoşani se încadrează în două arii largi: umiditate moderată, corespunzând Podişului Botoşani, şi lipsă de umiditate, corespunzând Podişului Moldovei.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--11–– RReessuurrssee ddee aappăă,, tteeoorreettiicc şşii tteehhnniicc uuttiilliizzaabbiillee,, ppeennttrruu bbaazziinneellee hhiiddrrooggrraaffiiccee SSiirreett şşii PPrruutt

Resurse de apă [mii m3]

Utilizabile Judeţul Botoşani Teoretice

Suprafaţă Subteran Total

Prut 1.374 296,9 5,4 302,3

Resurse de suprafaţă Resurse subterane

Teoretice Utilizabile Teoretice Utilizabile

Siret 10,0 5,0 23,0 15,0

Sursa: Ministerul Mediului, Raport de mediu în judeţul Botoşani, 2008




TTaabbeelluull nnrr.. 22--22–– DDeebbiitteellee rrââuurriilloorr pprriinncciippaallee îînn bbaazziinneellee hhiiddrrooggrraaffiiccee PPrruutt şşii SSiirreett

Nr Râul Staţia hidrometrică Debit maxim în 2008 [m3/s]

Debit multianual [m3/s]

Bazinul Prut

1 Prut Rădăuţi-Prut 4240 80,4

2 Prut Stânca 1260 82,6

3 Başeu Ştefăneşti 37 1,68

4 Jijia Dorohoi 54,4 0,661

5 Jijia Dângeni 57,6 1,77

6 Jijia Todireni 48,1 2,28

7 Sitna Cătămarăşti 5 0,455

8 Sitna Dracşani 26,0 1,82

9 Sitna Todireni 41,8 2,35

10 Miletin N. Bălcescu 68,6 0,47

Bazinul Siret

1 Siret Siret 920 18,2

2 Siret Zvoriştea 846 19,8

3 Siret Huţani 813 24,0

Siret 10,0 5,0 23,0 15,0


TTaabbeelluull nnrr.. 22--33–– PPrreelluuaarree ddiinn bbaazziinneellee hhiiddrrooggrraaffiiccee PPrruutt şşii SSiirreett

[Mii m3] Anul Surse de suprafaţă Surse subterane

Siret

Direct 2008 90.160,98 1.170,95

Prin transfer 2008 21.000 912

Prut

2008 20,489 1,812

Siret 10,0 5,0 23,0 15,0


Apa de suprafaţă

Râuri

Supravegherea calităţii apei de suprafaţă din judeţul Botoşani s-a realizat prin monitorizare de urmărire (campanii lunare şi trimestriale) şi verificare în debit rapid (campanii săptămânale) a indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici. Monitorizarea s-a făcut asupra a 6 cursuri de apă.




Pentru urmărirea indicatorilor de poluare, monitorizarea de supraveghere s-a făcut prin sondaj într-un număr de 11 secţiuni de monitorizare.

În debit rapid, monitorizarea calităţii apei s-a făcut cu frecvenţă săptămânală asupra unei secţiuni: Prut - Darabani (debit săptămânal). Studierea râului Prut se face, în baza relaţiilor bilaterale cu Ucraina şi Republica Moldova, in 3 secţiuni de supraveghere cu frecvenţă lunară/săptămânală: Prut - Oroftiana, Prut - Rădăuţi Prut şi Prut - Stânca.

Cea mai bună secţiune existentă este Prut - Darabani.

Problemele de investigat examinate în 2008 au fost: apa, biocenoza, materialele în suspensie. Evaluarea condiţiilor ecologice şi chimice ale apei s-a făcut în conformitate cu Ordinul nr.161/2006 de aprobare a normativului pentru clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, făcându-se o corelaţie a evaluării chimice cu cea organică.

Principiul general de clasificare a stării ecologice are la bază cinci grupe de indicatori: oxigenul, nutrienţii, mineralizarea, poluanţii toxici specifici de origine naturală şi alţi indicatori chimici relevanţi, şi evaluarea se face prin ponderarea efectului tuturor indicatorilor, prin medie aritmetică. Caracterizarea calităţii globale la nivel de secţiune este rezultatul evaluării grupelor cu situaţie nefavorabilă, excluzându-se situaţiile în care fondul natural a depăşit limitele admise, stabilite pe baza datelor analitice din grupul „martor“.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--44–– RReeppaarrttiiţţiiaa nniivveelluurriilloorr ddee ccaalliittaattee îînn sseeccţţiiuunniillee ddee ccoonnttrrooll,, îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu OOMM 116611//22000066

Nr. Râul Secţiunea de control

Frecvenţa de extragere

Nivelul de calitate

R.O.* Nutrienţi Salinitate PTSO** Alţii General

Bazinul Prut

1 Prut Oroftiana 12 I I I I I* I

2 Prut Darabani 6 I I I I - I

3 Prut Rădăuţi-Prut 4 I I I I I* I

4 Prut Stânca 4 I I I I I* I

5 Başeu Ştefăneşti 12 III II III I-II II III

6 Potriga Av. Darabani 12 V V III I V V

7 Jijia Av. Dorohoi 12 III IV II II II IV

8 Jijia Truşeşti 6 III II III I - III

9 Jijia Todireni 12 III II III I II III

10 Itna Stăuceni 12 III III II I II III

11 Miletin Orăşeni Vale 6 II I II II II II

Bazinul Siret

1 Siret Graniţa 12 I I I I I I

2 Siret Siret 12 I I I I I I

3 Siret Huţani 12 I I I I I I

R.O – nivelul de oxigen

PTSO – poluanţi toxici





Calitatea apei a fost afectată de inundaţiile care au avut loc în perioada aprilie-august 2008, rezultatul fiind încărcarea cu suspensii solide.

Faţă de anul anterior, calitatea apei din majoritatea secţiunilor nu a înregistrat schimbări semnificative, ceea ce denotă o tendinţă de conservare/îmbunătăţire.

TTaabbeelluull nnrr..22--55–– RReeppaarrttiiţţiiaa nniivveelluurriilloorr ddee ccaalliittaattee ppee lluunnggiimmii ddee rrââuurrii

Repartiţia pe clase de calitate

I II III IV V Râul Porţiunea Lungime [km]

km % km % km % km % km %

Bazinul Prut

Miletin

Izvoare-Localitatea N. Bălcescu 37 67,3

N. Bălcescu – ieşirea din judeţul Botoşani 55 18 32,7

Total judeţul Botoşani 648 203 31,3 140 21,6 281 43,4 13 2 11 1,7

Bazinul Siret

Siret 149 149 100 - - - - - - -


Situaţia lacurilor din judeţul Botoşani

Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea fizico-chimică şi biologică a mostrelor culese, cu frecvenţă determinată de importanţa lacului în cauză şi în funcţie de regimul termic şi pluviometric.

În cazul acumulărilor cu rol complex, frecvenţa colectării mostrelor şi a analizării lor a fost mai mare.

Acumulările investiigate au fost: Stânca-Costeşti, Negreni, Mileanca şi Cătămărăşti.

Problemele de investigat examinate în 2008 au fost: apa, sedimentele şi biocenoza. Evaluarea condiţiilor ecologice şi chimice ale apei s-a făcut în conformitate cu Ordinul nr.161/2006.

În cadrul clasificării, obiectivele de referinţă corespund valorilor din clasa II de calitate şi reprezintă următoarele niveluri de realizat în plan naţional şi regional, conform unei strategii pe termen lung.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--66–– SSiittuuaaţţiiaa gglloobbaallăă aa ccaalliittăăţţiiii aappeeii ddiinn llaaccuurrii,, 22000088

Calitatea apei (categoria) Lacul Cursul de

apă Volum total [mil. m3] Utilizare

Denumire Tip Surse de poluare

Bazinul hidrografic Prut

Stânca Costeşti Prut 1.400 A; IR; H; P; AT I Mezotrofic

Negreni Başeu 25,6 AT; IR; P; A III Mezotrofic




Mileanca Podriga 14,35 AT; IR; P II Eutrofic

Cătămărăşti Sitna 18,00 II Eutrofic

Bazinul hidrografic Siret

Nutrienţi, fosfor total şi azot Biologic

Rogojeşti Siret 37,3 Alimentare cu apă

Eutrofic

Eutrofic

Oligotrofic

Mezotrofic SC ACET SUCEAVA Ag. Siret

Bucecea Siret 6,73 Alimentare cu apă

Eutrofic

Eutrofic

Mezotrofic

Mezotrofic

SC ACET Suceava,

Ag. Siret


Notă:

H – Energie hidroelectrică

A – Alimentare cu apă

IR –Apă pentru irigaţii

P – Piscicultură

AT – Atenuarea inundaţiilor

TTaabbeelluull nnrr.. 22--77–– CCaalliittaatteeaa llaaccuurriilloorr ccoonnffoorrmm nniivveelluulluuii ddee ttrrooffiicciittaattee

Troficitatea

Valoarea nutrienţilor Lacul Cursul de apă Volum total [mil. m3]

TOTAL fosfor Total azot mineral Valoarea biomasei


Stânca Costeşti Prut 1.400 E E O

Negreni Başeu 25,6 H UO O

Mileanca Podriga 14,35 H O M

Cătămărăşti Sitna 18,00 E E M

Hydrographical Siret basin

Rogojeşti Siret 37,3 0,0523 mg P/l (total fosfor)

0,685 mg/l (total azot) 2,68

Bucecea Siret 6,73 0,0437 mg P/l (total fosfor)

0,831 mg/l (total azot) 3,26





TTaabbeelluull nnrr.. 22--88–– CCaalliittaatteeaa llaaccuurriilloorr ccoonnffoorrmm nniivveelluulluuii cchhiimmiicc

Troficitatea Lacul Cursul de apă

Volum total [mil. m3] Valoarea nutrienţilor Valoarea biomasei


Stânca Costeşti Prut 1.400 I O

Negreni Başeu 25,6 I O

Mileanca Podriga 14,35 I M

Cătămărăşti Sitna 18,00 I M

Bazinul hidrografic Siret

Rogojeşti Siret 37,3

N-NH4 = 0,110 mgN/I – I

N-NO2 = 0,014 mgN/l – II N-NO3 = 0,561 mgN/I – I

Fosfor total = 0,0523 mgP/l – I

Ortofosfaţi = 0,0291 mgP/l - I

2,68

Bucecea Siret 6,73

N-NH4 = 0,138 mgN/I – I

N-NO2 = 0,015 mgN/l – II

N-NO3 = 0,678 mgN/I – I

Fosfor total = 0,0437 mgP/l – I Ortofosfaţi = 0,0221 mgP/l -I

3,26


În 2008, s-au ridicat mostre şi s-au efectuat teste într-o serie de foraje, 14 în Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Apei Subterane, şi s-au analizat indicatori fizico-chimic specifici, conform tipului programului de monitorizare.

Calitatea apei subterane rămâne majoritar nepotabilă, rata menţinându-se la 80% din totalul forajelor monitorizate.

Cauzele probabile pentru care apa subterană nu corespunde, în majoritatea cazurilor, scopului de a fi utilizată ca apă de băut, sunt: - poluarea apelor de suprafaţă;

- condiţii naturale hidro-geochimice care favorizează transformarea în soluţie a diferiţi anioni şi cationi;

- dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii, cu utilizarea în exces a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, a dus la acumularea în sol a unor substanţe periculoase (sau la degradarea resurselor); - efecte ale nerespectării de către fostele ferme zootehnice mari a măsurilor privind factorii de mediu;

- particularităţi de climat şi hidrogeologie, cu exploatarea sistemelor de irigaţii, care a contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi la migrarea substanţelor obţinute.

Forajele din care au fost extrase probele de apă în anul 2008 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

TTaabbeelluull nnrr.. 22--99–– FFoorraajjee îînn 22000088

Nr. Forajul Sub-bazinul Corpul de apă

1 Rădăuţi-Prut F1 Prut GWROPR01




2 Sadoveni F1 Prut GWROPR02

3 Sadoveni F3 Prut GWROPR02

4 Ştefăneşti F1 Prut GWROPR02

5 Ştefăneşti F3 Prut GWROPR02

6 Săveni F1 Başeu GWROPR02

7 Dângeni F1 Jijia GWROPR02

8 Măscăteni F2 Jijia GWROPR02

9 Todireni F1 Jijia GWROPR02

10 Todireni F3 Jijia GWROPR02

11 Dracşani F1 Sitna GWROPR02

12 Prisecani F1 Prut GWROPR02

13 Prisecani F2 Prut GWROPR02

14 Băluşeni F3 Sitna GWROPR02


Compariându-se rezultatele din analiza de laborator cu limitele maxime admise conform Legii 458/2002, modificată şi completată prin Legea 311/2004, s-au observat majorări, mai ales la următorii indicatori: CCOMn, sulfaţi, amoniu, fier.

Apa potabilă

La nivelul judeţului Botoşani, gospodărirea apelor se confruntă cu numeroase probleme, mai ales privind asigurarea serviciilor de apă la standarde corespunzătoare celor europene:

- Lipsa unor surse cu apă de bună calitate pentru unele zone rurale şi urbane;

- Starea precară a sistemelor de infrastructură centralizată pentru alimentare cu apă şi canalizare.

Evoluţia distribuţiei de apă potabilă în 2008 este prezentată în tabelele de mai jos:

TTaabbeelluull nnrr.. 22--1100–– RReeţţeeaauuaa ddee aalliimmeennttaarree ccuu aappăă aa jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii,, îînn 22000088

Apă Canalizare Judeţul Lungime

[km] Cererea de apă [mii m3]

Numărul de localităţi

Lungimea [km]

Cantitatea de apă uzată

[mii m3] Numărul de localităţi

Botoşani 632 7602 43 418 480 6


TTaabbeelluull nnrr.. 22--1111–– CCaannttiittaatteeaa aappăă pprroodduussăă şşii ppiieerrddeerreeaa ddee aappăă îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, îînn 22000088

Indicatorul/Anul UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Apă produsă mii mc 21.673 21.882 22.552 21.229 19.940 22.404

Pierderi de apă mii mc 10.223 10.409 11.572 12.952 11.824 14.802

Cererea lunară unitară de apă mc/locuitor 3,35 3.46 3,65 2,59 2,54 2,43





TTaabbeelluull nnrr.. 22--1122–– CCaannttiittaatteeaa ddee aappăă ppoottaabbiillăă ddiissttrriibbuuiittăă ppee rreeţţeeaa îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, îînn 22000088

Localitatea Numărul de probe prelevate Chimice (%) Microbiologice

(%) Numărul de determinări fizico-chimice

Numărul de determinări microbiologice

Botoşani 664 88 100 3.320 2.656

Dorohoi 501 98 100 2.505 2.004

Darabani 20 10 100 100 80

Săveni 21 0 100 105 84

Ştefăneşti 20 85 100 100 80


TTaabbeelluull nnrr.. 22--1133–– EEffeecctteellee ppoolluuăărriiii aappeeii aassuupprraa ssăănnăăttăăţţiiii oommuulluuii îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Dizenterie Hepatită A BDA Tuberculoză

0 0 0 0

Sursa: DTP Botoşani

TTaabbeelluull nnrr.. 22--1144–– MMoonniittoorriizzaarreeaa ccaalliittăăţţiiii aappeeii llaa ssuurrssăă îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Frecvenţa de depăşire a limitelor (%)

Total bacterii coliforme Bacterii coliforme fecale

0,186 0,039


Datele se referă la aria totală de activitate. Pentru apa furnizată de staţia de tratare Săveni, frecvenţa depăşirii concentraţiilor CCO şi CMA este de 72,7%.

Apa uzată Apa uzată provine din patru surse primare:

- Apă uzată menajeră;

- Apă uzată industrială;

- Apă uzată provenită din irigaţii sau din utilizarea ei în sectorul public (spălarea străzilor, stingerea incendiilor); - Apă pluvială.

Amestecul dintre canalizare şi apă industrială este cunoscut drept apă uzată menajeră.




TTaabbeelluull nnrr.. 22--1155–– SSttrruuccttuurraa ddee ccaannaalliizzaarree ppeennttrruu jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, îînn 22000088

Apă evacuată [mil. mc] Numărul surselor de poluare cu evacuare în râuri 2008 Neepurată Suficient

epurată Insuficient epurată

31 26,69 11,519 (43,1%) 0,057 (0,2%) 15,12 (56,7%)


În zonele economice, captarea şi procesarea apei se realizează în principal cu un volum anual de apă uzată evacuată de 26,436 mil. mc (99%).

Principalii agenţi poluanţi evacuaţi în cursurile de apă aparţin grupelor de substanţe organice, nutrienţi şi salinitate. În judeţul Botoşani s-a monitorizat în 2008 un total de 31 de surse de poluare care evacuează direct în receptori naturali.

Din totalul surselor de poluare monitorizate, în judeţul Botoşani cei mai importanţi agenţi de poluare sunt: SC APA GROUP S.A. Botoşani, SC APA GROUP SA - Filiala Dorohoi Darabani - Sector Dorohoi, SC APA GROUP SA Botoşani – Filiala Ştefăneşti Săveni - Sector Săveni.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--1166–– RReeţţeeaauuaa ddee ccaannaalliizzaarree aa jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii,, îînn 22000088

Canalizare

Lungimea [km] Numărul de localităţi Populaţie branşată

418 6 126.874


2.3.1.3 Solul

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Botoşani, fondul funciar în 2008 are situaţia următoare:

TTaabbeelluull nnrr.. 22--1177–– FFoonndduull ffuunncciiaarr aall jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii,, îînn 22000088

Total judeţ: 498.569 ha, din care:

Teren arabil 298.774

Păşuni 75.381

Fâneţe şi păşuni 14.635

Vie 1.690

Livezi 2.559

Total pentru agricultură 393.039

Păduri 57.663

Apă 13.797

Drumuri şi căi ferate 8.369

Construcţii şi curţi 11.612

Teren neproductiv 14.062




Total alte destinaţii decât agricultură 105.530


TTaabbeelluull nnrr.. 22--1188––RReeppaarrttiiţţiiaa tteerreennuurriilloorr ppee ttiippuurrii ddee uuttiilliizzăărrii îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, îînn 22000088

Categoria/Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Teren arabil 292629 298235 297096 198182 298190 298540 299262 298917 298774 298774

Păşuni 75891 75610 75358 74583 75267 74949 75188 75559 75535 75381

Fâneţe şi păşuni 14219 14318 15246 14478 14854 14874 14692 14743 14635 14635

Vie 2297 2135 2148 1978 1756 1741 1771 1690 1690 1690

Livezi 1767 2781 2845 2695 2526 2672 2559 2559 2559 2559

Total pentru agricultură 387803 393079 392693 391916 392593 392776 393472 393468 393139 393039


TTaabbeelluull nnrr.. 22--1199–– TTiippuurrii ddee ccuullttuurrii aaggrriiccoollee îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, 22000088

Anul Suprafaţa agricolă

Suprafaţa cultivată

Grâu şi secară Ovăz Porumb Cartofi Sfeclă

Floarea soarelui Legume

2003 298190 284225 16554 7460 132510 8545 3573 28625 8325

2004 298540 292622 21354 4003 149995 8346 1258 32037 8491

2005 299262 289050 28207 7348 128827 8630 2351 35827 8336

2006 298917 264093 21765 6388 100365 8979 4340 31340 8019

2007 298774 263776 19722 5508 95873 9206 1888 29519 7985

2008 298774 272949 27798 6555 95896 9090 1770 29390 8118


TTaabbeelluull nnrr.. 22--2200–– TTiippuurrii ddee îînnggrrăăşşăămmiinnttee uuttiilliizzaattee îînn aaggrriiccuullttuurraa jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii,, 22000088

Tipuri de îngrăşăminte agricole [tone]

Cantitatea unitară pe hectar [kg/ha]

Anul Naturale Chimice Naturale Chimice

2003 947070 6835 33469 75

2004 1020449 6190 28834 74

2005 777660 4063 31353 66

2006 680190 4355 34805 73

2007 690040 4807 32858 65

2008 663980 3360 32580 66




TTaabbeelluull nnrr.. 22--2211–– SSuupprraaffeeţţee ssccooaassee ddiinn cciirrccuuiittuull aaggrriiccooll îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, 22000088

Anul Suprafaţa scoasă din circuitul agricol Motivul

2003 -

2004 -

2005 0,7216 construcţii de locuinţe, civile, industriale şi agro-zootehnice

2006 7,8348 locuinţe şi obiective economice

2007 8,7371 locuinţe şi obiective economice

2008 20,64 construcţii industriale şi civile


Conforma datelor culese de Biroul de pedologie şi studii agricole Botoşani, se menţionează că studii asupra solului se efectuează anual pe aproximtiv 20.000 ha (4-5 teritorii administrative), şi o dată la fiecare 4 ani, prin contract cu Institutul Naţional Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului, se actualizează sistemul de monitorizare al judeţului.

Tabelul nr.2-22 indică distribuţia solurilor afectate de degradare, conform datelor furnizate de OSPA Botoşani:

TTaabbeelluull nnrr.. 22--2222–– DDiissttrriibbuuţţiiaa ssoolluurriilloorr aaffeeccttaattee ddee ddeeggrraaddaarree îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, 22000088

Factorii de degradare 2008 [ha]

Eroziune 104273

Alunecări de teren 36380

Inundabilitate 29034

Acidificare 43659

Compactare 240566

Deficit de elemente nutritive 287463

Volum edafic scăzut -

Sărăturare 63098

Umezeală în exces -

Gleizare 72765

Pseudo-gleizare 6555

Secetă periodică 314000

Teren nisipos -

Sursa: Ministerul Mediului, Raport de mediu pentru judeţul Botoşani, 2008

Distribuţia terenurilor pe clase de calitate este prezentată în Tabelul 2-23.




TTaabbeelluull nnrr.. 22--2233–– DDiissttrriibbuuţţiiaa tteerreennuurriilloorr ppee ccllaassee ddee ccaalliittaattee îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, 22000088

I II III IV V

Utilizare ha % din total ha % din total ha

% din total ha % din total ha % din total

Teren arabil 0 0 103042 35 129016 43 50395 17 16322 5

Fâneţe şi păşuni 0 0 11393 13 31228 37 38610 43 8785 10

Vie 0 0 578 34 195 12 183 11 734 43

Livezi 0 0 300 12 1289 50 325 13 645 25

Agricultură 0 0 115313 29 161728 41 89512 23 26486 7


TTaabbeelluull nnrr.. 22--2244 –– DDiissttrriibbuuţţiiaa tteerreennuurriilloorr ppee ccllaassee ddee aaddeeccvvaarree îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, 22000088

I II III IV V

Utilizare ha

Teren arabil 14380 110009 119079 36973 18333

Fâneţe şi păşuni 142 15129 15152 54469 5124

Vie 0 1 22 600 1067

Livezi 33 395 11 117 2003

Teren agricol 14555 125534 134264 92159 26527


2.3.2 Clima

Judeţul Botoşani se situează în colţul nord-estic al ţării, învecinându-se cu judeţul Iaşi la sud, cu judeţul Suceava la vest, cu Ucraina la nord şi cu Republica Moldova la nord-est. Spre nord, relieful constă din regiunea deluroasă a depresiunii Jijia, cu coline domoale de maximum 200 m înălţime, spre est, o zonă de câmpie în lungul râului Prut, spre vest, terase înalte pe malul stâng al râului Siret, parte din zona sud-estică a Podişului Suceava, cu înălţimea peste 300 m, ajungând la cea mai ridicată altitudine a sa din sud-vest în porţiunea de extindere spre nord a culmilor Dealul Mare, unde se atinge înălţimea maximă de 593 m.

Clima judeţului Botoşani este continentală, temperatura variind într-un interval de 25 grade Celsius, uneori mai coborâte iarna şi mai ridicate vara. Verile sunt suficient de calde pentru a permite cerealelor să se coacă, dar mai moderate decât în sudul ţării, dovadă fiind numărul limitat al zilelor toride. Vânturile care predomină suflă dinspre nord, nord-vest, est şi nord-est.

2.3.3 Seismologie

În consecinţă, judeţul Botoşani poate fi clasificat ca nivel seismologic conform Normativului românesc P100 – 2006. Calculul de rezistenţă al construcţiilor trebuie să ia în considerare intensitatea cutremurelor cu factori ca Ag şi Tc. Coeficientul Ag reprezintă valoarea de proiectare pentru acceleraţia terenului. Valorile Ag depind de zona seismică. Riscul seismic în proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale Ag determinate pentru intervalul mediu de recurenţă (IMR) corespunzătoare stării limită ultime – „acceleraţia terenului pentru proiectare“.

În cadrul judeţului Botoşani se iau în calcul un coeficient Ag = 0,12g – 0,16g m/s2, şi o perioadă de colţ Tc = 0,7s.




2.3.4 Geologie şi hidrologie

2.3.4.1 Geologie

Judeţul Botoşani este bogat în zăcăminte de argilă şi bentonită, şi posedă depozite de tuf calcaros, formate de izvoarele bogate în piatră de var (oxid de calciu). Valea râului Prut este plină de formaţiuni din roci calcaroase.

Pe arii extinse ale judeţului sunt larg răspândite alte argile şi marne. De asemenea, există importante zăcăminte de turbă (zona Dersca).

Sursele geologice ale judeţului Botoşani cuprind nisipuri de înaltă calitate şi depozite de piatră de var, andezite şi sulf.

2.3.4.2 Hidrologie

Reţeaua hidrografică a judeţului Botoşani constă în principal din bazinul râului Prut şi tributarele acestuia, şi, într-o măsură mai mică, din bazinul râului Siret în partea nord-vestică. Bazinul Prut ocupă 88% din teritoriul judeţului, restul de 12% aparţinând bazinului Siret. Densitatea medie a reţelei este destul de scăzută (0,41 km/km2), principala sursă de inundaţii fiind precipitaţiile atmosferice (86%). Acviferele subterane de mică adâncime (interceptate între 2 şi 15 m) au un potenţial foarte scăzut, din cauza structurii rocilor.

Lungimea reţelei de râuri este de 2.054 km.

Bazinul Prut ocupă 88% din judeţ, iar 12% din suprafaţă este ocupată de bazinul Siret, în partea de vest a judeţului. Distribuţia pe bazine este următoarea: B.H. Prut – 4.382 km2; B.H. Siret – 603 km2. Densitatea medie a reţelei hidrografice permanente este destul de scăzută: 0,41 km/km2.

Sursa principală de inundaţii, în proporţie de 86%, este dată de ploi.

Există 156 de lacuri, iazuri şi crescătorii de peşte, din care 152 aparţin bazinului Prut, iar 4 aparţin bazinului Siret.

Acviferele subterane de mică adâncime, între 2 şi 15 m, au un potenţial foarte scăzut, din cauza structurii solului. Reţeaua hidrologică:

- PRUT la est cu tributarele: Volovici, Başeu, Jijia cu tributarele majore: Sitna, Miletin, Dresleuca, Ibăneasa

- SIRET la vest, cu tributarele Molniţa, Bahna, Vorona şi Pleşu.

Lungimea reţelei de râuri este de 2.054 km:

- Prut 230 km; - Jijia 133 km;

- Başeu 118 km;

- Miletin 87 km;

- Sitna 65 k; - Vorona 17 km;

- Molniţa 15km.




FFiigguurraa nnrr.. 22--33–– RReeţţeeaauuaa hhiiddrrooggrraaffiiccăă aa jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii

TTaabbeelluull nnrr.. 22--2255–– DDeebbiittuull ccuurrssuurriilloorr ddee aappăă ddiinn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Nr. Râul Staţia hidrometrică Debit maxim în 2004

(m3/s)

Debit multianual

(m3/s)

1 PRUT OROFTIANA - -

2 PRUT RĂDĂUŢI-PRUT 563 79.6

3 PRUT STÂNCA AVAL 201 82.4

4 VOLOVĂŢ MANOLEASA 1,39 0.434

5 BAŞEU ŞTEFĂNEŞTI 6,97 1.74

6 JIJIA DOROHOI 3,02 0.665

7 JIJIA DÂNGENI 21,4 1.74

8 JIJIA TODIRENI 23,8 2.25

9 BUHAI PÃDURENI 1,34 0.168

10 DRISLEA DRISLEA 4,46 0.108

11 DERIV.SIRET SITNA BUCECEA 2,38 0.450

12 SITNA CÃTÃMÃRÃŞTI 2,46 0.396

13 SITNA DRACŞANI 5,47 1.53




14 SITNA TODIRENI 16,2 2.3

15 MILETIN N.BÃLCESCU 7,6 0.468

Municipiul Botoşani este amplasat între două râuri principale: Sitna (tributarul principal al Jijiei - 65 km) şi Dresleuca, un tributar al Sitnei. Din cauza acumulării de la Cătămărăşti, râul Sitna are un debit scăzut în oraşul Botoşani (0,396 m3/s). În apropierea oraşului există câteva acumulări de apă mai mari (lacuri) şi mai multe acumulări mici (iazuri). Printre cele mai importante se numără: Cătămărăşti pe râul Sitna, cu suprafaţa de 164 ha (irigaţii, pescuit); Curteşti pe râul Dresleuca, având suprafaţa de 39 ha (irigaţii, pescuit); Dracşani pe râul Sitna, cu suprafaţa de 574 ha (pescuit) şi lacul Stăuceni.

2.3.4.3 Ecologie şi zone sensibile

Judeţul Botoşani posedă flora şi fauna specifice zonelor de deal şi de munte ale climei temperate.

2.3.4.4 Zone critice de poluare atmosferică

În judeţul Botoşani nu există zone sensibile de poluare atmosferică.

2.3.4.5 Zone critice de poluare a apei subterane

La nivelul judeţului Botoşani nu s-au observat situaţii de zone critice în ce priveşte poluarea apelor subterane (raportul de mediu nu oferă date specifice despre această calitate a apei subterane).

2.3.4.6 Zone critice de deterioare/poluare a solului

La nivelul judeţului Botoşani nu s-au observat situaţii de zone critice din punctul de vedere al poluării solului.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--2266–– ZZoonnee ccrriittiiccee ddee ddeetteerriioorraarree aa ssoolluulluuii îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Anul Tipuri de alunecări

Suprafaţa afectată

Măsuri de prevenire

2003

2004

2005

2006

2007 Active 36380 -

2008 Active 36380 -

2.3.4.7 Zone vulnerabile care necesită refacere ecologică

Se impune să fie întreprinsă refacerea ecologică a terenurilor afectate de exploataţiile de lignit şi nisip, precum şi a celor afectate de producţia de ţiţei; de asemenea, este necesară reconstrucţia ecologică a terenurilor deteriorate prin eroziune şi umiditate excesivă.

Deşi unele gropi de gunoi rurale sunt închise, este necesară redarea în circuitul economic a terenurilor afectate de acestea.

2.3.4.8 Rezervaţii naturale




Noţiunea de „habitat natural“, aşa cum este aceasta definită în Directiva Habitatelor nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, se referă la zone de uscat sau zone acvatice care se diferenţiază prin specificitate geografică, abiotică şi biotică, în stare naturală sau seminaturală.

La nivel naţional, habitatele naturale şi seminaturale caracterizează mediul acvatic, terestru şi subteran. Acestea sunt: habitate acvatice - marine, costiere şi de apă dulce; habitate terestre – habitate de pădure, de turbării şi mlaştini, de pajişti şi tufărişuri; habitate subterane – de peşteri.

Habitatele din judeţul Botoşani sunt terestre, acvatice şi subterane, în stare naturală şi seminaturală, cu caracteristici geografice, abiotice şi biotice care le diferenţiază.

Tot în categoria ariilor naturale protejate intră şi habitatele naturale de interes comunitar care se află în pericol de dispariţie din zona lor naturală. Principalele tipuri de habitate inventariate în judeţul Botoşani sunt: de pădure, de pajişti, de stâncărie, de turbării şi mlaştini, de apă dulce.

Starea de conservare a ariilor naturale protejate din judeţul Botoşani este favorabilă, cu excepţia ariei de rezervaţie Tudora, unde există o suprafaţă de teren de circa 2 hectare afectată de alunecări. Rezervaţiile forestiere au fost luate în custodie de RNAP-Direcţia Silvicultură Botoşani în 2004. Un studiu desfăşurat de Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) asupra rezervaţiilor forestiere a relevat că acestea sunt în stare de conservare favorabilă, datorită respectării prevederilor şi obligaţiilor asumate prin convenţia de custodie. De menţionat de asemenea că, în anul 2008, a existat o colaborare dinamică între APM şi Direcţia Silvică Botoşani pentru monitorizarea rezervaţiilor forestiere.

Din punctul de vedere al rezervaţiilor de floră, se apreciază că starea lor de conservare este favorabilă. Ele se află încă în custodie; APM Botoşani a promovat o campanie mediatică pentru informarea populaţiei locale în legătură cu legislaţia şi procedura de atribuire a custodiei asupra ariilor naturale protejate.

Conform noilor reglemntări, custodia ariilor naturale protejate va reveni Administraţiei Naţionale a Apelor şi Pădurilor (ANAP).

Ele sunt în administrarea consiliilor locale ale localităţilor pe teritoriul cărora se află:

- Rezervaţia floristică Bucecea Baltic Siretului – Consiliul Local al oraşului Bucecea; - Rezervaţia floristică a turbăriei Lozna Dersca – Consiliul Local Lozna;

- Rezervaţia floristică de stâncărie Ştefăneşti – Consiliul Local Ştefăneşti;

- Rezervaţia floristică Ripiceni – Consiliul Local Manoleasa.

În judeţul Botoşani există 31 de arii naturale protejate la nivel naţional şi local, cu o suprafaţă totală de 8.322 hectare, reprezentând 1,6% din teritoriul judeţului.

Din numărul total de arii naturale protejate, 23 sunt în sistem de protecţie locală (4.997 ha), nominalizate ca atare prin HCJ nr.5/1995; 8 sunt incluse în RNAP (275 ha) şi menţionate în Legea 5/2000, iar una este declarată zonă de protecţie specială prin HG nr.2151/2004 (2.950 ha).

Rezervaţii naturale

De tip pădure

- Pădurea Tudora-119 ha

- Pădurea Ciornohal-76, 5 ha

- Arinişul de la Horlăceni-5 ha

- Făgetul secular Stuhoasa-60, 5 ha

De tip floră

- Turbăria de la Lozna-10 ha

- Siret Bucecea Bălţi-2 ha




- Rezervaţia Stânca Ştefăneşti-1 ha

- Rezervaţia Ripiceni -1 ha

Zonă de protecţie specială

- Lacul Stânca Costeşti- 2.950 ha

FFiigguurraa nnrr.. 22--44–– AArreeaalleellee ddee pprrootteeccţţiiee NNaattuurraa 22000000 ddiinn RRoommâânniiaa [[hhttttpp::////wwwwww..nnaattuurraa22000000..rroo]]

FFiigguurraa nnrr..22--55 –– AArreeaalleellee aammeenniinnţţaattee ddiinn RRoommâânniiaa [[hhttttpp::////wwwwww..nnaattuurraa22000000..rroo]]




FFiigguurraa nnrr..22--66–– AArreeaalleellee aammeenniinnţţaattee ddiinn BBoottooşşaannii [[hhttttpp::////wwwwww..nnaattuurraa22000000..rroo]]

Arii protejate Natura 2000 în judeţul Botoşani

Ariile de Protecţie Specială (SPA) pentru conservarea speciilor de păsări cuprinse în Directiva Păsări şi Ariile de Conservare Specială (SAC) pentru conservarea habitatelor naturale ale faunei şi florei sălbatice cuprinse în Directiva Habitate sunt indicate în harta din Anexa B.




2.4 INFRASTRUCTURA

2.4.1 Transporturi

Reţeaua de drumuri

Dat fiind faptul că regiunea este traversată de mai multe drumuri europene (E85, E576, E574, E581, E583), densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2, peste media pe ţară (33,1 km/km2), mai mare în judeţele Iaşi, Botoşani, Vaslui şi Bacău. Există puţine drumuri publice modernizate, procentajul lor fiind mai mic decât media pe ţară (25,3%), judeţele Botoşani şi Iaşi având 16,7% şi respectiv 17,6%. Din cauza reliefului predominant muntos, judeţele Neamţ şi Botoşani se confruntă cu probleme de accesibilitate.

Densitatea reţelei feroviare este de 40,9/1000km2, regiunea fiind traversată de două dintre cele nouă magistrale feroviare ale ţării: magistrala V (Bucureşti-Botoşani) şi magistrala VI (Bucureşti-Iaşi).

În cadrul regiunii există trei aeroporturi (Bacău, Iaşi şi Botoşani) cu zboruri interne şi ocazional externe. Judeţul Botoşani are 5 heliporturi şi judeţul Iaşi are o aerobază utilitară cu peste 30 de ani de experienţă în zboruri utilitare şi sanitare.

FFiigguurraa nnrr.. 22--77–– HHaarrttaa rruuttiieerrăă aa RRoommâânniieeii

Reţeaua de căi ferate

Căile ferate (cu ecartament normal) au o lungime de circa 160 km (reţeaua face parte din categoria liniilor ferate secundare).

2.4.2 Telecomunicaţii

Domeniul telecomunicaţiilor este dominat de compania naţională de telefonie RomTelecom şi de companiile de telefonie mobilă Orange, Vodafone şi Zapp.

Reţeaua Internet – piaţa serviciilor Internet este reprezentată în judeţ de principalii furnizori naţionali, cum ar fi:

RDS - România Data Systems;




Tarifele pentru servicii Internet continuă să fie ridicate pentru utilizatorii români. Media lor este de 1,6-2 mai mare decât media ţărilor membre UE.

Serviciile de comunicaţii şi reţele de date sunt coordonate de ANRC – Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, şi IGCTI – Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Extinderea şi modernizarea centralelor telefonice, în ultimii ani, au dus la o creştere a numărului de abonaţi din reţelele de telefonie fixă, astfel, în anul 2000 existau 184,4 abonaţi la mia de locuitori, faţă de 170 ‰, cât este media pe ţară. Din aceştia, 84% locuiesc în zone urbane şi numai 16% în zone rurale.

În sectorul telecomunicaţiilor se poate observa un proces rapid de modernizare, datorat extinderii tehnologiilor avansate de telefonie fixă şi acoperire crescânde a telefoniei mobile. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor, datorită instalării de cabluri optice, extinderii reţelelor digitale şi dezvoltării rapide a telefoniei mobile şi comunicaţiilor prin Internet.

2.4.3 Industrie

Principalele ramuri industriale ale judeţului sunt: industrie textilă, industrie alimentară, construcţia de maşini şi utiilaje, industrie chimică, sticlă şi porţelan, prelucrarea lemnului. În ultimii ani, numărul de angajaţi din industrie a scăzut, ca urmare a dezvoltării sectorului serviciilor şi a comerţului. În următoarele sectoare se înregistrează o creştere a cifrei de afaceri: producţia de îmbrăcăminte, confecţii metalice, maşini electrice şi utilaje pentru construcţii.

În Botoşani sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, cu o mare varietate de produse: industrie uşoară şi îmbrăcăminte (31%), industria lemnului (22%), aparate electrice (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%) etc.

În judeţul Botoşani sunt înregistrate 6.544 de societăţi comerciale, din care 5.615 sunt întreprinderi şi 19 sunt companii autonome de stat; 1.162 persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale; 14 companii cu capital străin [Sursa: Consiliul Judeţean]. În ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a sectorului industriei textile în cadrul judeţului, bazată pe sistemul „lohn“.

Analizând evoluţia diferitelor ramuri industriale şi interesul investitorilor, considerăm că industria textilă şi de îmbrăcăminte, datorită extinderii producţiei în sistem lohn, reprezintă la ora actuală cel mai atrăgător tip de industrie pentru capitalul străin şi cel autohton.

TTaabbeelluull nnrr..22--2277–– CCllaassiiffiiccaarreeaa iinndduussttrriieeii ppee aaccttiivviittăăţţii CCAAEENN




2.4.4 Comerţ

Comerţul reprezintă sectorul principal din economia judeţului, concentrând cea mai mare parte a firmelor şi a resurselor financiare.

În ultimii 10 ani a existat o creştere a numărului de agenţi economici angrenaţi în activităţi comerciale. Majoritatea acestor activităţi se desfăşoară în sectorul privat. Un indicator relevant pentru sectorul afacerilor din judeţul Botoşani este balanţa comercială exporturi-importuri.

2.4.5 Agricultură

În judeţul Botoşani, agricultura reprezintă activitatea economică principale şi concentrează majoritatea forţei de muncă. Suprafaţa agricolă este de circa 392.776 ha, adică 78,8% din suprafaţa totală a judeţului. Suprafaţa arabilă este de circa 290.171 ha, din care 98,6% se află în proprietate privată.

Resursele forestiere acoperă 55.800 ha, din care 1.000 ha sunt păduri de conifere şi 53.300 ha păduri de foioase.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--2288–– RReessuurrsseellee ddee tteerreennuurrii aallee jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii [[SSuurrssaa:: PPrreeffeeccttuurraa BBoottooşşaannii]]

din care: Anul Suprafaţa

totală Suprafaţa agricolă Arabil Păşune Fâneaţă Vie Livadă

1990 498569 387683 291038 74080 14226 3862 4477

1995 498569 387680 291479 75094 14187 3312 3608

2000 498569 392728 297825 75657 14252 2032 2962

2001 498569 392860 298171 75262 14766 1843 2818

2002 498569 392905 298477 75146 14769 1847 2666

2003 498569 392776 298540 74949 14775 1840

Sursa: Prefectura Botoşani

Vânătoare şi pescuit

Ca ramuri complementare în economia judeţului, vânătoarea şi pescuitul reprezintă o importantă atracţie turistică. Pescuitul se practică în majoritate pe iazuri, unde această activitate este intensiv sistematizată. De asemenea, pescuitul are o lungă tradiţie în această regiune.




2.5 ANALIZE ŞI PREVIZIUNI SOCIO-ECONOMICE

2.5.1 Profilul economic al României

Capitala: Bucureşti

Populaţia: 22.329.977 (estimare iulie 2005) Limbi vorbite: Româna (oficială), maghiara, germana

Religii: Creştin-ortodoxă (inclusiv toate sub-cultele) 86,8%, protestantă (diverse culte, printre care reformat şi penticostal) 7,5%, romano-catolică 4,7%, altele (în principal musulmană) şi nespecificate 0,9%, fără religie 0,1% (recensământ 2002)

Moneda naţională: leu (RON, anterior ROL) Fusul orar: GMT+2

România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene (în urma celei de-a cincea runde de extindere din 2007) şi a doua cea mai mare piaţă printre ţările din Europa Centrală şi de Est (CEEC), considerând doar statele membre UE. Pe ansamblu, ocupă locul al şaptelea ca mărime, în calitate de stat-membru şi piaţă din Uniunea Europeană, după numărul de locuitori. Pe lângă viabilitatea pieţei sale interne, România se bucură de o poziţie strategică, deoarece face legătura între pieţe din sud-estul şi estul Europei şi pieţele occidentale. Porturile româneşti de la Marea Neagră sunt cele mai importante din întreaga regiune, iar căile de navigaţie ale Dunării fac cu uşurinţă legătura între pieţele Asiei Centrale şi cele occidentale.

Până în anul 2009, ritmul creşterii economice din Româniai se număra printre cele mai rapide din Uniunea Europeană. Produsul intern brut s-a contractat cu 7,1% în al treilea trimestru din 2009, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar FMI estimează că deficitul bugetar va fi de 7,8 la sută din PIB.

Ca mărime, economia României este pe locul 11 din UE după PIB-ul nominal şi pe locul 8 după paritatea puterii de cumpărare, fiind şi una din pieţele cu cel mai rapid ritm de creştere din istoria recentă, ratele anuale de creştere a PIB menţinându-se constat peste 6% (peste 8,4% în anul 2008) [Sursa : Banca Mondială]. România este ţară membră a UE (pe locul al şaptelea ca mărime), care reprezintă cel mai important partener comercial al ei. Capitala ţării, Bucureşti, este unul din cele mai mari centre financiare din regiune, cu o populaţie de peste 2,6 milioane de locuitori. România a înregistrat o creştere a aportului de investiţii străine, cele directe totalizând peste 100 de miliarde de dolari din 1989 încoace.

Anterior recesiunii de la sfârşitul primului deceniu din acest mileniu, unele predicţii economice indicau o dublare a PIB între 2006 şi 2011, iar un specialist în economie chiar considera că România va depăşi Italia la capitolul PIB-ului pe cap de locuitor până în anul 2020. În ciuda unei creşteri de 7,1% în anul 2008, economia României a fost grav afectată de declinul financiar global şi s-a contract cu circa 4% în anul 2009. FMI, Consiliul Europei şi unii analişti independenţi au previzionat că, în 2010, creşterea îşi va relua cursul. Perspectivele de viitor sunt legate de integrarea din ce în ce mai importantă a ţării cu statele membre UE. Se preconizează că România va intra în Zona Euro începând cu anul 2014.

Economia României a fost uneori caracterizată drept „Tigrul din (Europa de) Est“. România deţine un considerabil potenţial economic : peste 10 milioane de hectare de teren agricol, surse de energie diversificate (cărbune, gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară şi eoliană), o bază de producţie substanţială, chiar dacă învechită, şi posibilităţi de dezvoltare extinsă în turism la Marea Neagră şi montan.




Bugetu naţional pe 2008 este de 71,8 miliarde de dolari, reprezentând 35,9% din PIB-ul estimat pe anul 2008 (respectiv 200 de miliarde), conform Ministerului de Finanţe. Bugetul naţional creşte rapid, cu circa 8 miliarde de dolari pe an, în intervalul de timp 2005-2009.

Mediul de afaceri din România este unul viabil şi care a primit note bune în rapoartele „Doing Business“ ale Băncii Mondiale din ultimii ani. Studiile efectuate în rândul investitorilor din România arată că, în majoritate, aceştia sunt mulţumiţi de afacerile lor din România şi consideră ţara drept o destinaţie competitivă pentru investiţii străine directe (FDI). Totuşi, investitorii FDI din România par să prefere anumite locuri.

Numele ţării, România, face referire la rădăcinile latine ale ţării şi ale populaţiei, care au făcut parte din vechiul Imperiu Roman. Din punct de vedere gramatical, româna este cea mai apropiată de limba latină, şi 90% din cuvintele limbii române au rădăcină latină.

Componenţa etnică în România este următoarea:

Români 89,5%;

Maghiari 7%;

Rromi 2,47%;

Ucrainieni 0,3%;

Germani 0,5%;

Ruşi 0,2%.

Marea Neagră, Delta Dunării, lacuri, râuri, câmpii şi munţi decorează peisajul unei ţări prea adesea uitate într-o lume care-şi concentrează atenţia pe ţările mai mari şi mai bogate, şi pe acţiunile lor politice. Având din belşug artă, muzică, literatură şi, mai presus de orice, speranţă, această republică democratică deţine destule secrete pe care vizitatorii şi locuitoriii ei să le descopere după pofta inimii.

România este un stat centralizat cu 41 de entităţi administrative (judeţe) şi Municipiul Bucureşti. În medie, fiecare judeţ adăposteşte în jur de 500.000 de locuitori. În total, România are la ora actuală circa 21,5 milioane de locuitori, din care vreo două milioane în oraşul capitală Bucureşti. Aproximativ 45% din populaţie trăieşte în zone rurale, alte oraşe mari importante fiind Arad, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Oradea, Sibiu şi Timişoara.

În scopuri statistice şi în cadrul politicii de dezvoltare a Uniunii Europene, România se împarte în opt regiuni de dezvoltare la nivelul NUTS-II. Judeţele României servesc drept unităţi NUTS-III. O abordare în mai mare măsură istorică ar distinge, ca regiuni ale României, Transilvania în mijloc, Banatul în vest, Moldova în este, Valahia în sud şi Dobrogea la Marea Neagră.

România se învecinează cu Ucraina şi Republica Moldova la nord şi est, cu Ungaria la vest, şi cu Serbia şi Bulgaria la sud.




FFiigguurraa nnrr..22--88––HHaarrttaa aaddmmiinniissttrraattiivvăă aa RRoommâânniieeii

România - Climatul şi vremea

Din mai până în octombrie, zilele sunt în generale calde, cu seri răcoroase. România are de parte de schimbarea anotimpurilor în toată splendoarea ei, dar şi de ocazionala melancolie. Spre exemplu, octombrie aduce cu sine un tablou luxuriant al frunzelor în culori de toamnă, doar poate fi şi rece şi ploios. Majoritatea ploilor cad toamna şi primăvara.

Temperaturile din zonele depresionare rămân sub punctul de îngheţ pe parcursul lunilor de iarnă, pe teritoriul ţării ele variind între -15 şi 20 de grade. Iarna, bat vânturi reci şi zăpada acoperă aproape toată ţara.

Vara, soarele străluceşte din plin. Lunile cele mai calde sunt iulie şi august. În munţi, temperaturile sunt mai scăzute vara şi aerul rămâne umed pe tot parcursul anului, ceaţa, pâcla şi ploaia măruntă fiind la ele acasă. Pe litoral, verile sunt plăcute şi iernile blânde.

România – Limba vorbită

Româna, descendentă a latinei, este limba oficială, vorbită de aproximativ 90% din populaţia generală. Româna, între limbile romanice, are patru dialecte regionale sau „graiuri“, nu chiar atât de simplu de învăţat. Cei care cunosc spaniola sau italiana vor avea cele mai puţine dificultăţi în a învăţa limba română, pe când cei care nu ştiu decât engleză trebuie să studieze ceva timp, înainte de-a încerca să comunice în româneşte.

Cei care urmează o şcoală elementară, secundară sau liceală, publică sau particulară, vor constata că limba română face parte din curriculum. Cei care nu se duc la şcoală pot angaja un meditator care să îi înveţe limba. O altă opţiune este înscrierea la Bridge Language Study House, cea mai mare şcoală privată de profil din România, localizată în Bucureşti.

România – Moneda şi costul vieţii

Leul (cod ISO 4217 RON; cod numeric 946) este moneda oficială a României, având ca subdiviziune 100 de bani. Pe data de 1 iulie 2005, România a instituit o reformă monetară, trecând la denominaţia leului vechi (ROL) la cea a leului nou (RON). România a devenit membră UE de la 1 ianuarie 2007 şi se preconizează că va adopta moneda euro în 2014. În ultimii doi ani, leul s-a numărat printre monedele cu cea mai bună performanţă din lume.

România – Sistemul bancar

Banca Naţională a României (BNR) este banca centrală a ţării şi are sediul central la Bucureşti. Pe site-ul BNR se poate consulta o listă a băncilor comerciale din ţară, la adresa www.bnro.ro/def_en.htm.

Pentru deschiderea unui cont bancar în România, persoanele fizice trebuie să depună la bancă o copie după paşaport. Contactaţi banca în cauză, pentru o listă completă a documentelor necesare, care poate include extrase bancare pentru conturi anterioare, dovada rezidenţei şi alte documente de identificare.

România - Fiscalitate

Un cetăţean străin transferat de angajatorul său în România trebuie să plătească impozit pe veniturile realizate ca persoană fizică, conform legii româneşti. Această regulă se aplică numai veniturilor realizate în România, cum ar fi:

Salariul primit de la un angajator străin pentru servicii prestate în România;

Venit din angajare;

Venit dintr-o sursă aflată în România.

România nu are reglementări fiscale speciale pentru expatriaţi. Totuşi, câteva reguli orientative generale pot ajuta un cetăţean străin să-şi determine impozitul datorat:

În cazul în care un cetăţean străin se află în România doar pentru o anumită perioadă a anului, el va fi supus legislaţiei privind impozitul pe venit numai pe acea perioadă din an, plata făcându-se în conformitate cu tranşa lunară de impozit afenetă.

Contribuabilul este definit drept orice persoană care se află fizic timp de cel puţin 183 de zile în România, în orice perioadă de 12 luni, sau care şi-a creat o bază fixă pe teritoriul României.




Contribuabilul nu va plăti impozit pe venit decât asupra veniturilor provenite din surse aflate în România.

Soţul şi soţia trebuie să depună declaraţii lunare de venit separate, pentru venitul realizat de fiecare în România.

Orice persoană cu contract de angajare local trebuie să plătească impozit pe venit şi contribuţii de asigurări sociale.

Beneficiile sunt impozabile la valoarea lor de piaţă.

România – Îngrijirea sănătăţii şi tratamentul medical

Serviciile de îngrijire sănătăţii care să fie de bună calitate sunt greu de găsit. Spaţiile şi echipamentele medicale sunt limitate, la fel ca şi aprovizionarea cu medicamente. Pentru obţinerea tratamentului într-o clinică sau într-un spital cu dotări moderne, trebuie făcută deplasarea la un spital dintr-o capitală de judeţ. Tot în aceste spitale este şi cel mai probabil să fie găsiţi profesionişti ai domeniului medical, capabili să vorbească şi engleză sau franceză, pe lângă limbile ţării.

Practica uzuală este ca pacienţii să le dea bacşiş cadrelor medicale, ca să fie siguri că se acordă suficientă atenţie afecţiunilor de care suferă.

Printre riscurile la adresa sănătăţii se numără hepatita A, poliomielita, febra tifoidă şi turbarea, deci se impune luarea în considerare a vaccinării. Oricine are de gând să petreacă mai mult de şase luni în România, ar fi bine să îşi facă toate vaccinările la zi, înaintea sosirii. De asemenea, se recomandă şi un vaccin contra hepatitei B.

România – Asigurările sociale

Contribuţiile de asigurări sociale sunt obligatorii pentru venitul încasat în baza contractelor de muncă sau a convenţiilor civile înregistrate în România. Contribuţiile de asigurări sociale sunt plătite împreună de angajator şi angajat, şi nu pot depăşi plafonul de 35% din valoarea triplului salariului lunar mediu pe economie. De asemenea, sunt obligatorii contribuţiile la fondul de sănătate, 7%, şi contribuţiile la fondul pentru ajutor de şomaj, 1%.

România - Educaţie şi şcoli

Învăţământul este obligatoriu până la nivelul clasei a opta sau până la împlinirea vârstei de 18 ani. Majoritatea copiilor cu vârste de 4-5 ani sunt integraţi în programe de grădiniţă sau de clase pregătitoare pentru şcoală. La împlinirea vârstei necesare, ei sunt înscrişi în şcoala elementară. Învăţământul de nivel elementar începe în mod normal la vârsta de 6 ani şi se încheie până la împlinirea vârstei de 16 ani. Clasele unu-patru au un curriculum standard. Începând din clasa a cincea, elevii beneficiază de mai multă varietate curriculară, putând alege dacă să studieze o meserie, o limbă străină sau materii de interes personal.

În clasa a noua, elevii îşi încep educaţia secundară, după trecerea unui examen de admitere. Având de parcurs cel puţin alte două clase peste clasa a opta, elevii pot să aleagă între trei variante. Ei pot să aleagă cursuri care să-i pregătească pentru universitate sau cursuri care să le asigurare o formaţie tehnică, dar varianta cea mai des aleasă este cea de-a treia opţiune: un program vocaţional cu durata de doi sau trei ani, care îi va pregăti pentru o anume meserie.

România are 112 şcoli post-secundare, din care 54 sunt universităţi de stat. În total, peste o jumătate de milion de studenţi frecventează cursuri de învăţământ superior în fiecare an.

Există programe universitare şi post-universitare într-o mare varietate de discipline şi ştiinţe. Studenţii frecventează universitatea timp de aproximativ patru ani, pentru a-şi obţine diploma de licenţă, deşi există instituţii care oferă programe cu parcurgere mai rapidă. Cei care doresc să obţină o diplomă de Master urmează cursuri de 1-2 ani, iar pentru doctorat se cere pregătire timp de 3-5 ani.

Câteva date suplimentare:

Anul universitar durează din octombrie până în iunie.

Semestrele au 14 săptămâni, cu aproximativ 25 de ore de curs pe săptămână.

Aproape o treime din totalul studenţilor la stat şi peste jumătate din studenţii la universităţi private urmează cursuri în Bucureşti, venind din alte localităţi ale ţării.

Se poate obţine spijin financiar pentru cei cu realizări academice deosebite şi pentru cei care demonstrează lipsa mijloacelor materiale.

Populaţia şi condiţiile de trai




România are în prezent circa 21.500.000 inhabitants şi o creştere uşor negativă a populaţiei, care numai în parte poate fi atribuită potenţialului de migraţie viabilă dinspre România. Mai degrabă de migraţia, vectorii principali ai diminuării populaţiei din ultimii ani sunt rata scăzută a fertilităţii şi, prin urmare, îmbătrânirea lentă a populaţiei. În consecinţă, populaţia României s-ar putea să ajungă la nici 16.000.000 de oameni, în următorii 20 de ani, dacă tendinţa se menţine. Referitor la migraţie, aceasta este în majoritate pe termen scurt: oamenii se întorc în ţară după câteva luni de muncă în străinătate, aducând banii câştigaţi acolo. Se estimează frecvent că există câteva milioane de români care lucrează în străinătate; în anul 2007, ei au trimis în ţară circa şapte miliarde de euro.

Aproximativ 45% din români trăiesc în mediul rural, unde agricultura de subzistenţă a servit în ultimii ani drept pernă de amortizare pentru concedierile masive pe care criza tranziţiei le-a prilejuit în România pe parcursul anilor 1990. Pe de altă parte, majoritatea tinerilor au plecat din sate, acestea găzduind practic la ora actuală numai bătrâni şi copii.

Perspective economice şi prognoze pe termen scurt

Conform Raportului Economic Periodic UE10, perspectivele economice ale regiunii UE10 au fost umbrite de cea mai profundă recesiune economică de după Al Doilea Război Mondial. Economiile UE10 au crescut foarte modest în ultimul trimestru din 2008, cu un procent, şi foarte probabil că s-au contractat în primul trimestru din 2009. Se preconizează că în 2009 contracţia va fi de circa 3 la sută şi în 2010 va fi creştere zero, faţă de 4,1% în 2008 şi 6,2% în 2007. Prăbuşirea cererii la export şi dezîndatorarea globală au avut ca rezultat un delin economic accentuat. Integrarea puternică, financiară şi comercială, cu restul lumii, şi mai ales cu Zona Euro, fac ca regiunea să fie foarte vulnerabilă la reducerea finanţărilor externe şi contractarea exporturilor de produse prelucrate.

FFiigguurraa nnrr.. 22--99–– CCrreeşştteerreeaa PPIIBB îînn ţţăărriillee UUEE1100 ((pprroocceenntt aannuuaall))




FFiigguurraa nnrr.. 22--1100–– CCrreeşştteerreeaa PPIIBB îînn eeccoonnoommiiiillee mmaarrii ((pprroocceenntt aannuuaall))

Criza economică se extinde şi în alte regiuni ale lumii, deşi regiunea UE10, alături de Comunitatea Statelor Independente, a cunoscut cea mai mare inversare a creşterii din 2008 în 2009. Creşterea s-a contractat cu 6,1 la sută în Statele Unite în primul trimestru din 2009, cu 6,2 la sută în zona euro şi cu 11,7 la sută în Japonia, în trimestru al patrulea din 2008. Indicatorii de bază semnalează o recesiune continuată în ţările cu venit mare, până în iulie 2009, sugerând o scădere susţinută a cererii globale în lunile care urmează. Indicatorul de bază al OECD, pe luna aprilie 2009, compus din mărimi referitoare la producţia industrială, arată că nu va exista nicio revenire până la mijlocul anului 2009 pentru Statele Unite, zona euro şi Japonia. Prăbuşirea cererii de export, combinată cu ajustările masive ale pieţelor financiare şi imobiliare din unele economii, justifică previziunea ca ţările UE şi cele din zona euro să se contracte încă şi mai mult decât Statele Unite. Cu excepţia Ciprului, Comisia Europeană previzionează că toate cele 27 state membre UE vor suferi contracţii economice în acest an.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--2299–– RRoommâânniiaa –– DDaattee eeccoonnoommiiccee eesseennţţiiaallee ((%%))

Deteriorarea creşterii economice din ţările UE10 a fost mai bruscă şi mai abruptă decât se preconiza la începutul crizei. Deşi creşterea trimestrială în comparaţie cu anul precedent continua să fie pozitivă în toate ţările UE10 pentru primul trimestru din 2008, a devenit negativă în Letonia, Estonia, Ungaria, Lituania şi Slovenia până în ultimul trimestru din 2008. Ratele creşterii s-au deteriorat în toate ţările în ultimul trimestru din 2008 comparativ cu 2007, iar scăderea a depăşit zece procente în Letonia, Estonia, Lituania şi Republica Slovacă – chiar dacă plecând de la un nivel ridicat. Între octombrie 2008 şi aprilie 2009, CE şi FMI şi-au revizuit în jos estimările de creştere pentru 2009, cu 9 puncte procentuale, iar pentru 2010 cu circa 4 puncte procentuale.




FFiigguurraa nnrr.. 22--1111–– CCrreeşştteerreeaa PPIIBB--uulluuii rreeaall ddiinn ţţăărriillee UUEE1100,, ttrriimm.. IIVV 22000077 şşii ttrriimm.. IIVV 22000088 ((pprroocceenntt aannuuaall))

Activitatea economică se prevede că va scădea în 2009 în toate ţările UE10, revenindu-şi doar modest, şi numai în unele ţări, în 2010. Ţările baltice este probabil să sufere cea mai severă contracţie. În primul trimestru din 2009, scăderea anuală a PIB va fi între 18% pentru Letonia şi 16% pentru Estonia, şi 3,5% pentru Bulgaria şi 3,4% pentru Republica Cehă.

FFiigguurraa nnrr..22--1122–– SSccăăddeerreeaa pprroodduuccţţiieeii ddiinn 22000099--22001100 ffaaţţăă ddee bbaallaannţţaa ccoonnttuulluuii ccuurreenntt îînn 22000088




FFiigguurraa nnrr..22--1133–– SSccăăddeerreeaa pprroodduuccţţiiee ddiinn 22000099--22001100 ffaaţţăă ddee rraattaa iinnffllaaţţiieeii îînn 22000088

FFiigguurraa nnrr..22--1144–– SSccăăddeerreeaa pprroodduuccţţiieeii ddiinn 22000099--22001100 ffaaţţăă ddee aafflluuxxuull ddee ccaappiittaall bbaannccaarr îînn ttrriimm.. IIII 22000077,, ttrriimm.. II 22000088

FFiigguurraa nnrr.. 22--1155–– CCrreeşştteerreeaa PPIIBB--uulluuii rreeaall ddiinn ţţăărriillee UUEE1100,, ttrriimm.. IIIIII 22000000 şşii ttrriimm.. II 22000099 ((pprroocceenntt aannuuaall))

Având în vedere incertitudinea economică globală, cheltuielile pe mijloace de producţie şi pe bunuri de folosinţă îndelungată au scăzut puternic, oprind investiţia străină directă şi afectând producţia din regiunea UE 10 (vezi nota „In Focus“ cu privire la relaţiile comerciale şi criza economică). Producţia s-a prăbuşit în trimestru al patrulea din 2008 şi în primele luni din 2009, ca urmare a colapsului vânzărilor de mijloace fixe şi de bunuri de consum de folosinţă îndelungată. La începutul anului 2009, producţia industrială s-a contractat faţă de anul precedent cu 20-30 la sută în Estonia, Letonia, Ungaria, Republica Slovacă şi Republica Cehă, adică un şoc comparabil doar cu criza profundă de la începutul anilor 1990. Stocurile de bunuri, care crescuseră în perioada de instalare a crizei, se văd acum mult reduse. Sectorul producţiei de export, în particular maşini industriale, automobile, echipament de transporturi şi electric, dar şi industriile cu consum intensiv de manoperă, cum ar fi textilelel şi îmbrăcămintea, au fost cele mai afectate. Segmentele din sectorul auto care produc pentru piaţa germană, şi beneficiază de stimulente speciale acolo, vor fi o excepţie – cel puţin până la mijlocul anului 2009, când aceste facilităţi vor expira.

Exporturile s-au prăbuşit odată cu scăderea cererii din partea ţărilor avansate, de la instalarea crizei globale. Comerţul mondial este acum practic în cădere liberă, după ce s-a redus cu 29 la sută în februarie 2009, comparativ cu o medie anuală creştere de 10 la sută în ultimele două decenii. În mod similar, ritmul declinului pentru exporturile ţărilor EU10 a fost rapid. Valoarea exporturilor a scăzut cu 37 la sută în februarie 2009, după o contracţie de 32 la sută în ianuarie – comparativ cu un vârf de creştere de 46 la sută în aprilie 2008. Deprecierea monedelor în ţările având rată liberă de schimb, cu valori între 5 şi 30 la sută faţă de septembrie 2008, nu a atenuat în mod notabil declinul exporturilor, provocat de scăderea cererii mondiale.




În plus, în ţări ca Polonia şi Cehia, unii exportatori s-au asigurat contra deprecierii monedei, deci nu vor beneficia decât peste un timp de această devalorizare.

Cererea internă slăbeşte şi ea. Contractarea creditului a lovit crunt companiile, care şi-au redus investiţiile. Colapsul pieţelor bursiere şi slăbirea pieţelor imobiliare au redus capacitatea de garantare a împrumuturilor populaţiei. Situaţia se înrăutăţeşte pe pieţele de muncă, reducând veniturile populaţiei. Consumul a avut creştere negativă în ultimul trimestru din 2008 în Estonia, Ungaria, Letonia şi Lituania, precum şi în România. De asemenea, vânzările cu amănuntul s-au contractat în unele ţări, în ultimul trimestru din 2008, şi au continuat să scadă în primele luni din 2009. O rază de speranţă este faptul că scăderea cererii interne, declinul preţurilor de pe pieţele internaţionale de mărfuri şi deprecierea monedei din unele ţări au ajutat la instituirea unor ajustări foarte necesare în balanţele de cont curent. Toate ţările UE10 au înregistrat un deficit de cont curent în 2008, variind între 3 la sută din PIB în Cehia şi 25 la sută din PIB în Bulgaria. În majoritatea ţărilor, deficitele de cont curent au scăzut cu circa două treimi în primele două luni din 2009, în procent anual. Deficitele comerciale s-au redus în toate ţările UE10, urmare a faptului că reducerea cererii interne şi scăderea preţurilor la mărfuri de uz curent au lovit puternic importurile. În prima parte a anului 2009, în majoritatea ţărilor UE10, importurile au scăzut cu peste 30 la sută în procent anual, depăşind chiar scăderea exporturilor. Ajustarea este cu deosebire pronunţată în ţările unde cursul de schimb rămâne fix, printre care Bulgaria şi ţările baltice.

Încetinirea activităţii economice şi scăderea în consecinţă a producţiei realizate au temperat majorările de salarii şi au redus marjele de profit, ceea ce a determinat diminuarea presiunilor inflaţioniste. Decalajul mediu al producţiei realizate faţă de potenţialul de producţie, în regiune, se preconizează să scadă de la 4,5 procente din producţia potenţială, în 2008, la -1,8 procente în 2009 şi -4 procente în 2010. Majorările de preţuri s-au temperat şi ele, din cauza contracţiei puternice a preţurilor de pe pieţele internaţionale de mărfuri, urmare a slăbirii economiei gloale. În consecinţă, ratele inflaţiei scad în toată regiunea, cu toate că deprecierea monedelor faţă de alte valute exercită unele presiuni de creştere a preţurilor, în anumite ţări. Inflaţia nominală (calculată cu indicele preţurilor de consum) din ţările UE10 a scăzut puternic în al patrulea trimestru din 2008. În primele luni din 2009 a continuat să scadă în ţările cu rate fixe de schimb valutar, iar în celelalte ţări s-a stabilizat, fie datorită efectului întârziat al creşterii, fie datorită efectului de transfer dinspre monedele devalorizate. Inflaţia medie în ţările UE10 a fost de 3,4 la sută în procent anual, în martie 2009, faţă de recentul vârf de 8 la sută în iulie 2008.

FFiigguurraa nnrr.. 22--1166–– IInnffllaaţţiiaa nnoommiinnaallăă ((pprroocceenntt aannuuaall))

Scăderea inflaţiei va continua în 2009, cea mai mare reducere fiind prevăzută în Bulgaria şi ţările baltice. Această tendinţă este probabil să aducă cu sine diferenţe mari între ratele inflaţiei din ţările regiunii. Ţările baltice, care în 2008 aveau în continuare o inflaţie scrisă cu două cifre, s-ar putea să treacă prin deflaţie în 2010. Această ajustare le-ar putea ajuta să-şi sporească competitivitatea, în cadrul dat de ratele fixe ale schimbului valutar.




FFiigguurraa nnrr.. 22--1177–– DDeeccaallaajjuull pprroodduuccţţiieeii rreeaalliizzaattee rreellaattiivv llaa PPIIBB--uull ppootteennţţiiaall ((%% ddiinn PPIIBB))

Econ Stats, serviciul de baze statistice de date economice furnizat de EconomyWatch.com, oferă câteva previziuni asupra indicatorilor macroeconomici pentru România.

Creşterea PIB (preţuri constante, moneda naţională) pentru România în anul 2008 este de 7,1 %, ceea ce plasează România pe locul 33 în clasamentul mondial conform acestui indicator. Valoarea medie mondială a indicatorului creşterii PIB (preţuri constante, moneda naţională) este de 3,91 %, deci România depăşeşte cu 3,19 această medie. În anul precedent, 2007, indicatorul creşterii PIB (preţuri constante, moneda naţională) pentru România a fost de 6,20 %. Creşterea PIB (preţuri constante, moneda naţională) pentru România în 2008 a fost sau va fi cu 14,50% mai mare decât în 2007. În anul următor sau prognozat, 2009, creşterea PIB (preţuri constante, moneda naţională) pentru România va fi de -4,14 %, ceea ce înseamnă cu 158,34% mai puţin decât valoarea din 2008.

Deflatorul PIB pentru România în 2008 este de 384,555 (index, an de bază conform conturilor naţionale ale ţării = 100), ceea ce plasează România pe locul 32 în lume la acest indicator. Valoarea medie în plan mondial a deflatorului PIB este (index, an de bază conform conturilor naţionale = 100); România depăşeşte deci media cu 384,56. În anul precedent, 2007, deflatorul PIB pentru România era de 337,33 (index, an de bază conform conturilor naţionale = 100). Indicatorul deflatorului PIB pentru România în 2008 este cu 14,00% mai mare decât în 2007. În anul următor sau prognozat, 2009, deflatorul PIB pentru România este 422,94 (index, an de bază conform conturilor naţionale = 100), ceea ce înseamnă cu 9,98% mai mult decât cifra pentru 2008. Inflaţia în preţuri medii de consum (indexare faţă de anul 2000) pentru România în anul 2008 este 279,124 (index, anul de bază 2000 = 100), ceea ce plasează România pe locul 20 în lume conform acestui indicator. Media mondială a indicatorului inflaţie în preţuri medii de consum (indexare faţă de anul 2000) este egală cu (index, anul de bază 2000 = 100); România depăşeşte deci cu 279,12 media mondială. În anul precedent, 2007, inflaţia în preţuri medii de consum (indexare faţă de anul 2000) pentru România a fost de 258,81 (index, anul de bază 2000 = 100), deci acest indicator prezintă o creştere cu 7,85% faţă de anul 2007. Pentru anul următor sau prognozat, 2009, inflaţia în preţuri medii de consum (indexare la anul 2000) pentru România este 295,73 (index, anul de bază 2000 = 100), ceea ce înseamnă cu 5,95% peste valoarea din 2008.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--3300–– PPrrooggnnoozzee mmaaccrrooeeccoonnoommiiccee rreecceennttee ((%%)) –– dduuppăă EEccoonn SSttaattss

Indicatorii macroeconomici UM 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005

PIB (preţuri constante, moneda

naţională) Mld lei 148,943 141,347 131,838 125,566 125,621 131,050 122,362 115,217 106,758

Creşterea PIB (preţuri constante,

moneda naţională) 5% 7% 5% -0,04% -4,142% 7,10% 6% 7,923% 4,124%

PIB (preţuri constante, moneda

naţională) Mld lei 808,474 722,219 634,104 568,5 531,3 503,959 412,762 344,651 288,955

PIB (preţuri curente, dolari) Mld US$ 243,156 212,522 184,469 166,081 166,471 200 169 122,696 99,173




Deflatorul PIB

Index, an

de bază

conform

conturilor

naţionale

= 100

542,807 510,955 480,973 452,749 422,938 385 337,33 299,132 270,663

PIB pe locuitor (preţuri curente,

moneda naţională) lei 7.052,38 6.669,50 6.199,26 5.883,89 5.866,08 6.098,350 5.674,32. 5.324,49 4.916,48


moneda naţională) lei 38.280,79 34.078,17 29.816,73 26.639,26 24.809,84 23.451,54 19.141,15 1.927,23 13.307,09


dolari) US$ 11.513,28 10.027,90 8.674,07 7.782,37 7.773,59 9.291,70 7.850,36 5.670,11 4.567,15

Decalajul producţiei realizate, procent

din PIB-ul potenţial

- - - - - - - - -

PIB (PPP), în dolari Mld US$ 323,986 301,608 277,226 262,48 261,57 270,330 247,036 226,514 203,333

PIB pe locuitor (PPP), în dolari US$ 15.340,55 14.231,45 13.035,66 12.299,50 12.214,41 12.579,71 11.455,89 10.467,80 9.364,01

Cota PIB din totalul mondial (PPP) % 0,423% 0,418% 0,415% 0,411% 0,405% 0,394% 0,377% 0,372% 0,363%

Rata de conversie PPP 2,495 2,395 2,287 2,166 2,031 1,864 1,671 1,522 1,421

Investiţiit (% din PIB) - - - - - - - - -

Economisirea naţională brută (% din

PIB)

- - - - - - - - -

Inflaţia în preţuri medii de consum

(indexare la anul 2000)

Index, an

de bază

2000 =

100

340,65 329,179 318,093 307,382 295,729 279,124 258,814 246,866 231,685

Inflaţia (modificare procentuală preţuri

medii de consum) 3,485% 3,485% 3% 3,94% 5,949% 8% 4,840% 6,552% 9,025%

Inflaţia la sfârşitul anului (indexare la

anul 2000)

Index, an

de bază

2000 =

100

296,168 286,195 276,557 267,244 258,245 247,160 232,512 218,173 208,026

Inflaţia (modificare procentuală la

sfârşitul anului) 3,485% 3,485% 3,485% 3,485% 4,485% 6,30% 6,572% 4,878% 8,646%

Modificare procentuală dobânda

LIBOR pe şase luni

- - - - - - - - -

Rata şomajului (procent din forţa de

muncă)

- - - - - - - - -

Ocuparea - - - - - - - - -

Populaţia Mil loc 21,12 21,193 21,267 21,341 21,415 21,489 21,564 21,639 21,714

Balanţa guvernamentală generală

(moneda naţională)

- - - - - - - - -


(procent din PIB)

- - - - - - - - -


structurală (moneda naţională)

- - - - - - - - -





structurală (procent din PIB-ul

potenţial)

- - - - - - - - -

Datoria guvernamentală generală

netă (moneda naţională)

- - - - - - - - -


netă (procent din PIB)

- - - - - - - - -


brută (moneda naţională)

- - - - - - - - -


brută (procent din PIB)

- - - - - - - - -

Balanţa contului curent (dolari) Mld US$ -14,466 -13,038 -11,533 -10,852 -12,529 -25,18 -23,449 -12,748 -8,811

Balanţa contului curent (procent din

PIB) -5,949% -6,135% -6,252% -6,534% -7,527% -12,611% -13,852% -10,39% -8,884%

Sursa: Econ Stats, EconomyWatch.com.

Notă: Deflatorul PIB se calculează ca raport între PIB preţuri curent la PIB preţuri constante şi este considerat un indicator alternativ al inflaţiei. Datele sunt aferente anului de bază pentru contul naţional.

2.5.1.1 Indicatori sintetici pentru profilul socio-economic al României

Cei mai importanţi indicatori socio-economici sunt:

Indicatorii referitori la populaţie;

Indicatorii referitori la economie;

Veniturile populaţiei;

Forţa de muncă;

Rata inflaţiei.

Evoluţia populaţiei

TTaabbeelluull nnrr.. 22--3311 –– PPooppuullaaţţiiaa dduuppăă sseexx şşii vvâârrssttăă llaa 11 iiuulliiee

Regiunea de dezvoltare

Total

(nr. de locuitori)

Urban Rural Locuitori pe km2

Anul Total Sex masculin

Sex feminin

Total Sex masculin

Sex feminin

Total Sex masculin

Sex feminin

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Veniturile şi cheltuielile populaţiei

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România)

Veniturile populaţieiÎn primul trimestru din 2009, venitul lunar mediu total a fost, în termeni nominali, de 2.268 lei pe gospodărie şi de 780 lei pe persoană. Venitul bănesc a fost de 1.863 lei lunar în medie pe gospodărie (641 lei pe persoană) şi venitul în natură a fost de 405 lei lunar pe gospodărie (139 lei pe persoană).




Structura venitului total pe gospodărie, pe surse de formare, în trimestrul I 2009.

Salariile şi celelalte venituri conexe au constituit cea mai importantă sursă de venit (51,3% din venitul total al gospodăriei).

În trimestrul I 2009, la alcătuirea venitului total al populaţiei au contribuit şi veniturile din ajutoare sociale, cu 23,5%, veniturile din agricultură, cu 1,4%, veniturile din activităţi independente neagricole, 2,5%, şi venitul provenit din închirierea şi vânzarea proprietăţile din patrimoniul gospodăriei, cu 0,1% şi respectiv 1,9%.

În funcţie de zona rezidenţială, s-au înregistrat diferenţe de nivel şi îndeosebi de structură între veniturile gospodăriilor.

În trimestrul I 2009, venitul total mediu pe gospodărie urbană a fost cu 36,4% mai mare decât al gospodăriilor rurale şi cu 13,1% decât cel al tuturor gospodăriilor.

Veniturile gospodăriilor din mediul urban au provenit în proporţie de 62,8% din salarii, 21,9% din indemnizaţii sociale, venitul în natură reprezentând 10,0% din total.

În cazul gospodăriilor rurale, principala sursă de venit a fost producţia agricolă, care a asigurat 33,7% din venitul total. Partea cea mai mare (29,9% din venitul total) a fost reprezentată de valoarea echivalentă a consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, venitul în bani din agricultură dând numai 3,8% din venitul total. O contribuţie importantă la venitul gospodăriei rurale au reprezentat-o şi câştigurile (30,9%) şi indemnizaţiile sociale (26,5%).

Cheltuielile populaţiei

În trimestrul I 2009, cheltuielile totale ale populaţiei s-au ridicat la circa 1.996 lei pe lună şi pe gospodărie (687 lei pe persoană) şi au reprezentat 88,0% din venitul total.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare şi nealimentare, consumul de servicii, impozitele pe venit, contribuţiile şi taxele plătite administraţilor publice şi private şi bugetelor de asigurări sociale, precum şi acoperirea unor trebuinţe legate de producţia casnică (hrana păsărilor şi a animalelor, plata serviciilor de muncă pentru producţie casnică, seminţe, servicii veterinare etc.).Cheltuielile cu investiţiile, având ca scop cumpărarea sau construirea de locuinţe, cumpărarea de teren şi de echipamente necesare pentru producţia casnică şi achiziţionarea de acţiuni reprezintă o pondere mică din totalul cheltuielilor gospodăriei.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--3322 –– CCââşşttiigguurriillee nneettee

lei/locuitor

Anul Câştig mediu brut Câştig mediu net

1978 2344 2011

1979 2457 2108

1980 2602 2238

1981 2721 2340

1982 2936 2525

1983 3024 2601

1984 3224 2773

1985 3285 2827

1986 3317 2855

1987 3337 2872

1988 3422 2946

1989 3538 3063

1990 4010 3381

1991 9207 7460

1992 25322 20140

1993 76452 59717




1994 184719 141951

1995 275825 211373

1996 426038 321169

1997 843316 632086

1998 1318605 1042274

1999 1921754 1522878

2000 2840449 2139138

2001 4220357 3019424

2002 5320559 3789202

2003 6637868 4839648

2004 8183317 5986386

2005**) 968 746

2006**) 1146 866

2007**) 1396 1042

2008**) 1761 1309

Sursa : Institutul Naţional de Statistică

TTaabbeelluull nnrr..22--3333–– CCââşşttiigguurrii mmeeddiiii lluunnaarree nneettee nnoommiinnaallee ppee rreeggiiuunnee ddee ddeezzvvoollttaarree şşii jjuuddeeţţ

Macroregiune şi judeţ 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Lei şi, începând cu 2005, RON

TOTAL 2139138 3019424 3789202 4839648 5986386 746 866 1042 1309

Regiunea NORD-EST 1850572 2634750 3410964 4321047 5421858 663 765 938 1155

Botosani 1710229 2432218 3056913 4007178 4943132 618 715 881 1036

TOTAL 1532934 2155155 2735743 3435502 4456919 490 591 715 885


Botosani 1373212 1930986 2601984 3115436 6331662 475 530 533 644

TOTAL 1956305 2656017 3193528 4836039 5888863 647 706 837 1063


Botosani 2196030 2668146 3509453 6148752 5882042 806 809 939 1108

TOTAL 1345060 2128572 2327852 3023090 3795089 404 505 586 765


Botosani 1444757 1306126 1861154 2365811 2911398 393 436 505 686

TOTAL 2229496 3116381 3835293 4867152 6000248 735 825 975 1193





Botosani 1650128 2289084 2820733 3676133 4529030 563 582 737 857

TOTAL 3676379 5244961 6685356 8204551 9746964 1246 1516 1804 2287


Botosani 1515322 2376476 3111274 3813713 4886041 505 644 934 772

TOTAL 1968253 2744475 3386155 4364014 5437094 653 731 870 1051


Botosani 1471621 2060593 2547603 3404194 4254657 519 525 671 775

TOTAL 3406634 4825591 5863807 7516409 9015358 1176 1348 1577 2063


Botosani 3104096 4199050 5103052 6692452 7591595 1025 1262 1472 1805

TOTAL 1861422 2620690 3257856 4236699 5256697 628 710 881 1156


Botosani 1549866 2047975 2695917 3638197 4181130 547 624 707 866

TOTAL 1502294 2218504 2705850 3639758 4386558 575 651 823 1040


Botosani 1041900 1551434 1906332 2507912 3587589 427 469 768 609

TOTAL 1381068 2109541 2434081 3260266 4110215 455 534 651 773


Lei şi, începând cu 2005, RON


Botosani 817868 1728708 2309747 2281556 4110119 327 367 484 599

TOTAL 2590861 3641880 4574100 5917788 7242636 836 951 1163 1487


Botosani 1879483 2784753 4034130 5548593 5084116 676 644 707 977

TOTAL 3583359 5399580 7447389 9152771 10223900 1366 1412 1491 1823


Botosani 2841560 4807923 6013004 8123858 7572783 1165 858 1079 1330

TOTAL 5258061 7418638 9950653 12464690 15624873 2065 2260 2617 3208


Botosani 4549173 6475892 7861875 10523386 13385042 1894 1871 2098 2455

TOTAL 2159136 2992819 3816358 4685301 5850682 720 831 1106 1339





Botosani 1287865 2272168 3119566 3551924 3960990 600 667 823 957

TOTAL 3044988 4194757 5115510 6922734 8451531 1163 1575 1997 2386


Botosani 2536189 3551895 4553474 6621770 8006789 1044 1532 2022 2170

TOTAL 2046107 2882399 3801292 4768977 6481023 829 1067 1175 1538


Botosani 2010450 2737700 3485596 4439143 5784652 735 942 989 1304

TOTAL 1768105 2624161 3194582 4126723 5206553 676 823 948 1283


Botosani 1646046 2516468 2878381 3975023 4643810 616 822 947 1307

TOTAL 1899075 2590811 3430037 4278952 5375123 667 743 883 1111


Botosani 1591195 2036839 2581776 3212296 3697561 418 484 627 816

Sursa : Institutul Naţional de Statistică

TTaabbeelluull nnrr.. 22--3344 –– NNuummăărruull mmeeddiiuu ddee mmeemmbbrrii aaii ggoossppooddăărriieeii,, ppee ccaatteeggoorriiii ssoocciiaallee iimmppoorrttaannttee şşii mmaaccrroorreeggiiuunnii

Categoria socială importantă/Total pe ţară

MACROREGIUNEA I MACROREGIUNEA II MACROREGIUNEA III

MACROREGIUNEA IV

2,914 2,927 2,982 2,83 2,907

Angajaţi

3,189 3,229 3,297 3,129 3,079

Lucrători independenţi care desfăşoară activităţi neagricole

3,663 3,704 3,732 3,638 3,396

Agricultori

3,361 3,411 3,476 3,009 3,261

Şomeri

3,415 3,763 3,212 3,214 3,472

Pensionari

2,459 2,424 2,415 2,42 2,616


TA pentru Project Implementation şi FIDIC Works Supervision in Botoşani

Botoşani MP Section 2: Analysis of Current Situation 56 of 243

TTaabbeelluull nnrr..22--3355–– CCââşşttiigguurrii mmeeddiiii lluunnaarree nneettee ppee ttoottaall eeccoonnoommiiee îînn ppeerriiooaaddaa 11999911 –– 22000088

(Sursa: Institutul Naţional de Statistică, România)

Ian Feb Mar Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Nov Dec

1991 4.038 3.978 4.110 6.213 7.550 7.787 8.263 8.239 9.174 9.824 10.773 11.824

1992 13.005 12.717 15.287 15.677 17.709 19.426 19.989 19.804 23.306 24.080 28.456 32.612

1993 27.763 29.162 37.146 38.319 51.034 58.917 67.047 75.032 74.723 79.732 93.020 101.331

1994 101.795 106.378 112.603 126.194 126.464 131.134 142.657 153.883 153.486 160.483 167.745 198.530

1995 170.885 173.758 182.803 199.030 199.702 205.080 218.535 230.338 229.543 242.612 252.217 282.995

1996 256.563 248.880 262.237 301.558 293.508 294.148 333.797 343.090 341.361 374.633 380.375 433.692

1997 396.892 456.305 507.026 591.867 567.647 580.978 621.728 650.641 710.242 797.194 820.842 940.495

1998 884.424 878.620 954.305 1.045.498 999.233 1.040.621 1.098.549 1.122.880 1.139.952 1.170.924 1.191.510 1.360.261

1999 1.240.941 1.294.259 1.411.363 1.479.672 1.460.453 1.513.514 1.603.869 1.624.183 1.629.938 1.656.981 1.751.585 1.990.080

2000 1.725.994 1.748.052 1.906.989 2.135.867 2.029.622 2.103.644 2.171.977 2.220.361 2.272.967 2.357.201 2.497.493 2.911.570

2001 2.738.029 2.596.213 2.819.240 3.025.138 2.915.299 2.981.495 3.123.279 3.135.210 3.124.899 3.210.425 3.314.260 3.659.686

2002 3.671.588 3.464.365 3.666.430 3.965.851 3.795.431 3.806.409 3.919.380 3.898.408 3.854.969 3.967.454 4.038.159 4.525.696

2003 4.730.761 4.451.835 4.637.693 4.955.273 4.729.313 4.705.891 4.863.801 4.807.983 4.881.658 4.957.108 5.037.861 5.658.065

2004 5.771.049 5.477.573 5.857.482 5.969.555 5.801.110 5.828.978 5.883.194 5.858.704 5.944.324 6.071.211 6.245.148 6.875.094

2005*) 723 674 708 743 720 722 730 734 736 742 774 848

2006*) 826 767 828 839 833 835 842 841 860 866 908 1099

2007*) 918 941 1013 1027 1012 1023 1040 1030 1040 1084 1121 1266

2008*) 1200 1134 1192 1282 1248 1273




Sursa : Institutul Naţional de Statistică, România

- Lei/angajat -

*) Între 1991 şi 1994, 1 leu = 1 ROL. Din anul 2005, 1 leu = 1 RON = 10.000 ROL.

Indicatorii economici

TTaabbeelluull nnrr.. 22--3366–– CCoonnttuurriillee nnaaţţiioonnaallee

Observaţii Categorii şi componente de date SDDS

Unitatea de măsură

Perioada celor mai recente date Cele mai recente date Datele perioadei anterioare

PIB în preţuri curente, după metoda de producţie

milioane RON Trim.1/10 96,707.4 152,295.3

Agricultură, silvicultură, pescuit (A+B)


Producţie, inclusiv energie (C+D+E)


Construcţii (F) milioane RON Trim.1/10 5,674.0 19,969.5

Activităţi de servicii (G+H+I+J+L+M+N+O)


Impozite şi taxe minus subvenţii pe produse


Trim.1/10

PIB în preţuri constante, după metoda de producţie

milioane RON (2000=100) Trim.1/10 22,459.1 36,916.6

Agricultură, silvicultură, pescuit (A+B)

milioane RON (2000=100) Trim.1/10 494.5 4,142.9

Producţie, inclusiv energie milioane RON (2000=100) Trim.1/10 6,465.9 8,299.1




(C+D+E)

Construcţii (F) milioane RON (2000=100) Trim.1/10 1,305.7 4,327.5

Activităţi de servicii (G+H+I+J+L+M+N+O)


Impozite şi taxe minus subvenţii pe produse


Trim.1/10

PIB în preţuri curente, după metoda cheltuielilor


Consumul final efectiv milioane RON Trim.1/10 86,992.4 123,182.4

Consumul final efectiv al gospodăriilor


Consumul final individual al administraţiei publice


Consumul final individual al IFSLSGP


Consumul final efectiv al administraţiilor publice

milioane RON Trim.1/10 877.7 3,859.1

Formarea brută de capital fix milioane RON Trim.1/10 9,620.6 13,928.1

Variaţia stocurilor milioane RON Trim.1/10 16,612.7 34,945.0

Exportul net de bunuri şi servicii milioane RON Trim.1/10 -1,018.5 2,206.9

Exporturi de bunuri şi servicii milioane RON Trim.1/10 -5,879.2 -8,039.0

Importuri de bunuri şi servicii milioane RON Trim.1/10 38,000.1 40,807.7

PIB în preţuri constante, după metoda cheltuielilor


Consumul final efectiv milioane RON (2000=100) Trim.1/10 22,459.1 36,916.6

Consumul final efectiv al milioane RON (2000=100) Trim.1/10 24,517.9 35,758.9




gospodăriilor

Consumul final individual al administraţiei publice


Consumul final individual al IFSLSGP


Consumul final efectiv al administraţiilor publice


Formarea brută de capital fix milioane RON (2000=100) Trim.1/10 265.2 1,016.6

Variaţia stocurilor milioane RON (2000=100) Trim.1/10 1,328.7 1,966.1

Exportul net de bunuri şi servicii milioane RON (2000=100) Trim.1/10 4,276.4 9,184.6

Exporturi de bunuri şi servicii milioane RON (2000=100) Trim.1/10 -385.1 -540.9

Importuri de bunuri şi servicii milioane RON (2000=100) Trim.1/10 -7,273.4 -7,268.9

Indicele producţiei 16,601.3 13,810.4

Indicele producţiei industriale – Total 1)

%, 2005=100 apr.10 23,874.7 21,079.3

Ocuparea forţei de muncă Mii persoane apr.10

Şomajul 120.5 127.3

Şomeri 1) Mii persoane 4290.1 4302.6

Rata şomajului 1) % din forţa de muncă

Salarii/Câştiguri RON, câştiguri medii lunare brute 731 699

Preţuri de consum %, decembrie 2004 = 100 07.mai 06.aug

Preţuri de producţie 1) %, 2005=100 1973 2074

138.73 138.53

145.07 143.2

Sursa : Institutul Naţional de Statistică, România




TTaabbeelluull nnrr.. 22--3377 –– IInnddiiccaattoorriiii sseeccttoorruulluuii ffiissccaall




Activitatea administraţiei publice

Venituri milioane RON 2008 165,549.1 134,173.3

Cheltuieli milioane RON 2008 190,407.2 147,141.1

Balanţa: excedent/deficit milioane RON 2008 -24,858.1 -12,967.8

Finanţare milioane RON 2008 24,858.1 12,967.8

Interne milioane RON 2008 22,574.3 12,635.2

Bancare milioane RON 2008 8,482.8 5,347.0

Nebancare milioane RON 2008 14,091.5 7,288.2

Străine milioane RON 2008 2,283.8 332.6

Activitatea administraţiilor publice

Venituri milioane RON apr.10 11,337.7 8,191.0

Cheltuieli milioane RON apr.10 15,429.1 11,158.7

Balanţa: excedent/deficit milioane RON apr.10 -4,091.4 -2,967.7

Finanţare milioane RON apr.10 4,091.4 2,967.7

Interne milioane RON apr.10 3,038.9 -6,670.1

Bancare milioane RON apr.10 2,505.8 -371.4

Nebancare milioane RON apr.10 533.1 -6,298.7

Străine milioane RON apr.10 1,052.5 9,637.8

Datoria administraţiei publice centrale

Total creanţe brute milioane RON Trim.4/09 105,099.2 96,082.5




Datoria internă, după scadenţă milioane RON Trim.4/09 53,165.5 49,020.6

Pe termen lung milioane RON Trim.4/09 1,892.6 2,111.5

Pe termen mediu milioane RON Trim.4/09 27,006.4 20,397.8

Pe termen scurt milioane RON Trim.4/09 24,266.5 26,511.3

Datoria externă, după scadenţă milioane RON Trim.4/09 51,933.7 47,061.9

Pe termen lung milioane RON Trim.4/09 49,417.1 45,852.4

Pe termen mediu milioane RON Trim.4/09 136.6 11.mar

Pe termen scurt milioane RON Trim.4/09 2,380.0 1,198.2

Datorie cu garanţie de stat milioane RON Trim.4/09 6,088.2 4,991.8

Internă milioane RON Trim.4/09 4,059.7 2,909.3

Externă milioane RON Trim.4/09 2,028.5 2,082.5


TTaabbeelluull nnrr.. 22--3388–– IInnddiiccaattoorriiii sseeccttoorruulluuii ffiinnaanncciiaarr




Situaţia societăţilor depozitare

Agregate monetare

Primul agregat monetar M1 Mii RON mai/10 78,667,877 76,370,303

Al doilea agregat monetar M2 Mii RON mai/10 190,109,286 188,254,278

Al treilea agregate monetar M3 Mii RON mai/10 192,858,597 190,920,697

Împrumuturi către sectorul privat Mii RON mai/10 203,112,110 200,322,385

Creditarea administraţiei publice, Mii RON mai/10 22,966,793 17,882,798




net

Active străine nete Mii RON mai/10 31,989,915 30,991,598

Situaţia Băncii Naţionale a României

Rezerve (baza monetară) Mii RON mai/10 45,759,227 47,671,017

Creditarea administraţiei publice, net

Mii RON mai/10 -17,912,089 -22,444,897

Active străine nete Mii RON mai/10 117,093,270 115,562,271

Ratele dobânzii

Rata dobânzii de politică monetară a BNR (la sfârşitul perioadei)

Ratele dobânzii aplicate de BNR % pe an mai/10 iun.25 iun.50

Facilitatea de împrumut % pe an mai/10 oct.25 oct.50

Facilitatea depunerii % pe an mai/10 feb.25 feb.50

Rata dobânzii interbancare (medie)

ROBID 1 săptămână % pe an mai/10 mai.68 mar.22

ROBOR 1 săptămână % pe an mai/10 iun.18 mar.72

Rata dobânzii (medie) aplicate de instituţiile de credit (credite noi în RON)

Institutii non-bancare

Dobânda de împrumut % pe an apr.10 dec.23 13.33

Dobânda pentru depozite la termen % pe an apr.10 iun.21 iun.83

Gospodarii




Dobanda de imprumut % pe an apr.10 16.24 16.70

Dobanda pentru depozite la termen

% pe an apr.10 iul.88 aug.49

Rata dobânzii (medie) aplicate de instituţiile de credit (credite noi în RON)

Institutii non-bancare

Dobânda de imprumut % pe an apr.10 oct.93 12.dec

Dobânda pentru depozite la termen

% pe an apr.10 mai.70 iun.40

Gospodarii

Dobânda de imprumut % pe an apr.10 noi.90 14.50

Dobânda pentru depozite la termen

% pe an apr.10 iul.82 aug.39

Indicele pieţei bursiere

BET (Bucharest Exchange Trading) (indicele celor mai lichide acţiuni) 19.09.1997=1000 puncte mai/10 4,935.05 5,727.85

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, România

TTaabbeelluull nnrr.. 22--3399–– IInnddiiccaattoorriiii sseeccttoorruulluuii eexxtteerrnn




Balanţa de plăţi

Contul curent Milioane EURO Q1/10 -1,506 -1,676

Exporturi de bunuri şi servicii Milioane EURO Q1/10 9,22 9,573




Import de bunuri si servicii Milioane EURO Trim.1/10 10,661 11,561

Venit net Milioane EURO Trim.1/10 -518 -498

Transferuri curente nete Milioane EURO Trim.1/10 454 810

Contul de capital Milioane EURO Trim.1/10 40 281

Contul financiar Milioane EURO Trim.1/10 1,209 1,775

Investiţii directe nete Milioane EURO Trim.1/10 716 731

Investiţii de portofoliu nete Milioane EURO Trim.1/10 1,318 339

Derivate financiare nete Milioane EURO Trim.1/10 -30 41

Alte investiţii, sold net Milioane EURO Trim.1/10 2,347 491

Variaţia rezervelor în active Milioane EURO Trim.1/10 -3,142 173

Rezerve internaţionale şi lichiditatea în valută străină

Milioane EURO mai/10 35,251.6 35,329.7

Rezerve oficiale brute Milioane EURO mai/10 35,251.6 35,329.7

– rezerve în valută străină Milioane EURO mai/10 31,025.5 31,404.8

– poziţia de rezervă la FMI Milioane EURO mai/10 0.0 0.0

– DST Milioane EURO mai/10 963.8 981.1

– aur Milioane EURO mai/10 3,262.4 2,943.8

– alte active de rezervă Milioane EURO mai/10 0.0 0.0

Comerţul cu mărfuri (comerţul exterior)

Total exporturi (FOB) Milioane EURO apr.10 2,883.3 3,024.1

Total importuri (CIF) Milioane EURO apr.10 3,733.8 3,903.5

Balanţa comercială (FOB/FOB) Milioane EURO apr.10 -563.1 -578.9

Poziţia de investiţii internaţionale




Active Milioane EURO Trim.1/10 49,732 44,548

Investiţii directe în străinătate Milioane EURO Trim.1/10 1,272 1,202

Investiţii de portofoliu Milioane EURO Trim.1/10 1,431 1,253

Acţiuni şi titluri de participare Milioane EURO Trim.1/10 714 635

Titluri obligatare Milioane EURO Trim.1/10 717 618

Derivate financiare Milioane EURO Trim.1/10 0 0

Alte investiţii Milioane EURO Trim.1/10 12,245 11,235

Active de rezervă Milioane EURO Trim.1/10 34,784 30,859

Obligaţii Milioane EURO Trim.1/10 124,189 116,555

Investiţii directe Milioane EURO Trim.1/10 53,346 51,356

Investiţii de portofoliu Milioane EURO Trim.1/10 6,506 4,961

Acţiuni şi titluri de participare Milioane EURO Trim.1/10 1,443 1,387

Titluri obligatare Milioane EURO Trim.1/10 5,063 3,573

Derivate financiare Milioane EURO Trim.1/10 0 0

Alte investiţii Milioane EURO Trim.1/10 64,337 60,238

Datoria externă brută

Datoria externă brută Milioane EURO Trim.1/10 86,033.6 80,200.1

Cursul de schimb valutar (medie lunară)

EUR RON mai/10 41.743 41.285

USD RON mai/10 33.207 30.758

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, România




2.5.2 Profilul economic al regiunii de dezvoltare din aria proiectului – Macroregiunea II

(Sursa: Regiuni şi dezvoltare – indicele atractivităţii regionale, PriceWaterHouseCoopers, PwC)

În scopuri de dezvoltare regională, România se împarte în opt asemenea regiuni, stabilite prin Legea 151/1998. Aceste regiuni nu au avut însă niciun impact, deocamdată, asupra structurilor administrative ale ţării.

În general, analiza regională şi statisticile regionale comparative se folosesc într-o mare varietate de scopuri, cele mai importante fiind alocarea fondurilor de o manieră raţională şi coerentă. Dezvoltarea regională îşi propune de asemenea să stimuleze şi să diversifice activităţile economice, să galvanizeze investiţiile în sectorul privat, să contribuie la reducerea şomajului şi să îmbunătăţească standardele de viaţă, reducând astfel decalajele socio-economice dintre regiuni.

FFiigguurraa nnrr.. 22--1188–– ÎÎmmppăărrţţiirreeaa RRoommâânniieeii îînn oopptt rreeggiiuunnii ddee ddeezzvvoollttaarree

Sursa: www.mdp.ro

În urma desfăşurării unei seriii de analize, am stabilit ponderi diferite factorilor care compun modelul nostru. În final, am obţinut un indicator global care variază între 0 şi 100 (0 – regiune mai puţin atractivă; 100 – regiune foarte atractivă).

Iată care sunt intervalele corespunzătoare diferitelor niveluri de atractivitate:

Între 0 şi 25 puncte: atractivitate scăzută;

Între 26 şi 50 puncte: atractivitate moderată;

Între 51 şi 75 puncte: atractivitate peste medie;

Între 76 şi 100 puncte: atractivitate ridicată;

În final, am obţinut următoarele rezultate:




FFiigguurraa nnrr.. 22--1199–– IInnddiicceellee ffiieeccăărreeii rreeggiiuunnii

În general, Bucureştiul pare să fie o regiune distinctivă. Scorul său ridicat, respectiv Indicele de atractivitate regională (RAI) = 86,4, se datorează faptului că este capitala ţării, nodul financiar şi administrativ central, ca atare concentrând majoritatea resurselor şi a activităţilor.

Factorii incluşi în analiza profilului demografic regional descriu structura pe vârste a populaţiei, creşterea numerică naturală şi gradul de urbanizare.

FFiigguurraa nnrr.. 22--2200–– PPrrooffiilluull ddeemmooggrraaffiicc aall rreeggiiuunniilloorr

Regiunea Nord Est cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Este cea mai întinsă regiune din România (reprezentând 15,5% din suprafaţa totală a ţării). Nord Est este cea mai populată regiune (17% din populaţia totală




a ţării); de asemenea, are şi cea mai tânără populaţie (procentajul celor sub 19 ani din populaţia totală este de 28,3%). Nord Est este singura regiune cu creştere naturală pozitivă – circa 1,0‰.

Pe de altă parte, regiunea Nord Est are cea mai ridicată rată a şomajului din ţară (10,1% la sfârşitul anului 2002), se află pe penultimul loc în ce priveşte salariul mediu lunar din economie (3,41 milioane lei vechi în 2002 la nivel regional), iar activitatea bancară a populaţiei este la cel mai scăzut nivel din ţară, din punctul de vedere al persoanelor care sunt cliente ale vreunei bănci (68,3% din populaţia totală). În plus, dotările din gospodărie sunt la cel mai scăzut nivel, comparativ cu toate celelalte regiuni.

FFiigguurraa nnrr.. 22--2211–– IInnddiiccaattoorrii ssoocciiaallii şşii aaii ssttaannddaarrdduulluuii ddee vviiaaţţăă

Regiunea Nord-Est: Indice RA=18,2 de atractivitate scăzută. Nivelul scăzut al indicelui de atractivitate se datorează în principal unui set de factori din mediul de afaceri; acesta determină aproape 60% din diferenţa între această regiune şi reperul folosit. Factorii care duc la această diferenţă sunt piaţa muncii şi salariile, comerţul exterior, mediul economic evaluat prin factorul PIB/locuitor şi investiţiile străine.

Profilul economic al Regiunii Nord-Est

TTaabbeelluull 22--4400 –– IInnddiiccaattoorriiii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccii pprriinncciippaallii îînnttrree 22000055 şşii 22000088

2005 2006 2007 2008

PIB 4.1 7 6.5 6.3

ECONOMIA ŢĂRII, TOTAL 2.2 5.6 6.6 6.4

REGIUNEA NORD-EST

Cu următoarele componente:

INDUSTRIE

TOTAL ECONOMIE 2.5 6.4 4.8 5.2

REGIUNEA NORD- -1.4 2 4.5 5.7




EST

AGRICULTURĂ

TOTAL ECONOMIE -13.9 0.5 3 3.2

REGIUNEA NORD-EST -15 0.1 3.2 3.5

CONSTRUCŢII

TOTAL ECONOMIE 9.9 15.2 14.6 11

REGIUNEA NORD-EST 10.2 16 15.5 12

SERVICII

TOTAL ECONOMIE 8.1 6.8 6.7 6.5

REGIUNEA NORD-EST 9 6.5 7 6.5

EXPORTURI FOB – MIL. EUR

TOTAL ECONOMIE 22255 26100 30550 34750

REGIUNEA NORD-EST 1840.7 1900 2200 2480

IMPORTURI CIF – MIL. EUR

TOTAL ECONOMIE 32569 39370 46100 52300

REGIUNEA NORD-EST 1889.2 2000 2350 2650

DEFICIT – MIL. EUR

TOTAL ECONOMIE -10314 -13270 -15550 -17550

REGIUNEA NORD-EST -48.5 -100 -150 -170

Populaţie angajată în muncă la sfârşitul anului -mii

TOTAL ROMÂNIA 8390.4 8435 8460 8480

REGIUNEA NORD-EST 1265.6 1278.3 1284.3 1284.3

Populatia angajata in munca la sfarsitul anului

TOTAL ROMÂNIA 1.8 0.5 0.3 0.2

REGIUNEA NORD-EST 1 1 0.5 0.01

Media angajatilor - mii

TOTAL ROMÂNIA 4558.9 4660 4745 4825


Media angajaţilor

TOTAL ROMÂNIA 2 2.2 1.8 1.7

REGIUNEA NORD- 0.6 0.7 0.4 0.3




EST

Câştigul mediu net – lei

TOTAL ROMÂNIA 746 848 948 1064

REGIUNEA NORD-EST 663 753.7 846.7 959.9

Câştigul mediu net

TOTAL ROMÂNIA 24.6 13.7 11.8 12.2


Sursa: CNP

2.5.3 Profilul socio-economic al judeţului Botoşani

Stema Amplasarea judeţului Botoşani

Harta judeţului Botoşani Judeţul Botoşani – harta localităţilor

Ţara România

Regiunea istorică Moldova

Regiunea de dezvoltare Nord-est

Capitala de judeţ Botoşani

Suprafaţa 4.986 km2




Fusul orar EET (UTC+2)

- De vară (DST) EEST (UTC+3)

Populaţia (2006) 452.834

Densitatea populaţiei 91/km2

Vecini

Republica Moldova la este – Raionul Edineţ.

Judeţul Suceava la vest.

Ucraina la nord - Cernîvţi Oblast. Judeţul Iaşi la sud.

Poziţia geografică Judeţul este situat între Siret şi Prut, în partea de nord-est a ţării, având Ucraina la nord şi Republica Moldova la est. La vest şi sud are graniţe cu judeţul Suceava şi respectiv judeţul Iaşi.

Judeţul Botoşani, cu o suprafaţă de 4.986 km2 (circa 2,1% din suprafaţa ţării) se află în nord-estul României, învecinându-se cu judeţul Iaşi la sud, cu judeţul Suceava la vest, cu Ucraina la nord şi cu Republica Moldova la est.

Teritoriul judeţului, situat în regiunea deluroasă a nordului Moldovei, prezintă diferenţe mici de altitudine geografică: dealurile Siret, mai înalte la vest şi în nordul Câmpiei Moldovei, şi colinele joase din est având caracteristicile specifice Podişului Moldovei. Extremele locale sunt 587 m (Dealu Mare - Tudora) şi 54 m (Lunca Prutului). Relieful este în majoritate puţin proeminent, cu văi largi, pante mici şi interfluvii line.

Reţeaua hidrografică a judeţului este dată de următoarele râuri: Prut, Siret şi Jijia cu tributarele lor. Există 148 de iazuri cu o suprafaţă de 3.600 ha. În regiunea Stânca-Costeşti (comuna Ştefăneşti) s-a construit un important baraj hidrotehnic, realizându-se una dintre cele mai mari acumulări de apă din ţară.

Teritoriul judeţului se află sub influenţa climatului continental din Europa de Est, caracterizându-se prin valori ale temperaturii aerului şi ale precipitaţiilor specifice climatului continental excesiv. Valoarea anuală a temperaturii aerului în această regiune este de 8,6 grade C şi media precipitaţiilor este de 508,3 mm.

În Botoşani, transportul de persoane şi de mărfuri se poate face pe calea ferată şi pe drumurile publice. Lungimea căilor ferate este de 159 kilometri (1,4% din reţeaua naţională) şi serveşte populaţia prin 21 de gări.

Reţeaua de drumuri publice are o lungime de 1.824 kilometri, din care 361 kilometri sunt drumuri naţionale şi 1.463 kilometri sunt drumuri judeţene.

Legătura cu teritoriul ucrainian se face prin punctele de trecere a frontiere Siret şi Racovăţ, iar legătura cu cel moldovenesc se face prin punctul de trecere a frontiere Stânca-Costeşti.

Resurse naturale

Resursele din subteran sunt rezultatul structurii geologice şi sunt în general reprezentate prin nisipuri vechi şi foarte pure, exploatate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţia şi puritatea lor. Există depozite de gips în estul regiunii Păltiniş, pe văile Ursoaia şi Teişoara.

Solul judeţului conţine important resurse pentru materiale de construcţii: nisipuri normale (Stînceşti, Băişa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcare (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona).

La suprafaţă, plantele lemnoase cum ar fi copacii cu frunze căzătoare – fagi şi stejari – reprezintă resurse vegetale care ating chiar şi 20 - 30 m înălţime.

În câmpie cresc plante ierboase cum ar fi trestie, rogoz şi papură, precum şi plante lemnoase cum ar fi plop şi salcie. Fauna reprezentată de căprioare, mistreţi, vulpi, iepuri, lupi etc. permite practicarea vânătorii. Din lumea păsărilor zburătoare putem menţiona cioara, sturzul, gaiţa, piţigoiul, ciocănitoarea etc. Bogat în ape stătătoare şi curgătoare, judeţul Botoşani este o sursă de peşte: clean, biban, crap, mreană, ştiucă şi somn.

Educaţie şi cultură




Educaţia are o lungă tradiţie în aceste ţinuturi.

În 1832 s-a înfiinţat prima şcoală primară publică pentru băieţi, denumită mai apoi Şcoala „Marchian“. În prezent, sistemul educaţional din Botoşani cuprinde 75.258 de elevi în şcoli generale şi licee (există 803 asemenea instituţii de învăţământ). Instituţii particulare de învăţământ superior îi pregătesc pe studenţi pentru cariere în drept şi ştiinţe economice, şi există colegii de stat pedagogice care pregătesc cadre didactice.

Botoşani a fost şi este în continuare un important centru cultural românesc. Viaţa culturală a judeţului este marcată de cele patru genii născute aici: Mihai Eminescu (născut în Botoşani în 1850, mort în 1889), George Enescu (născut la Liveni în 1881, mort în 1955), Nicolae Iorga (născut în Botoşani în 1871, mort în 1940) şi Ştefan Luchian (născut la Ştefăneşti în 1868, mort în 1916), precum şi de o galerie impresionantă de mari personalităţi care îmbogăţesc cultura României.

Teatrul a avut un destin privilegiat aici, în Botoşani. Primul spectacol a avut loc în octombrie 1838, cu trupa lui Costachi Caragiale. La acea vreme, Botoşani era singurul oraş din ţară unde pe scenă se vorbea în limba română. În 1857 - 1858, teatrul îşi avea propria trupă. Astări, Teatrul „Mihai Eminescu“ (înfiinţat în 1914) are o influenţă benefică asupra vieţii localnicilor.

Pe lângă Teatrul „Mihai Eminescu“, mulţi locuitori sunt atraşi de Orchestra Filarmonică de Stat, Teatrul de Păpuşi „Vasilache", Ansamblul folcloric „Rapsozii Botoşaniului" şi Galeria de artă „Ştefan Luchian". Viaţa culturală se desfăşoară şi în cadrul celor 50 de biblioteci cu un fond de 380.000 de volume.

În trecut au existat o mulţime de publicaţii periodice. Primul ziar local şi primele reviste au apărut în 1860: „Albina“, „Glasul Botoşaniul", „Turnul de veghe din Dorohoi“.

Astăzi există 4 ziare locale, un post privat de TV cablu şi 2 posturi locale de radio, care sprijină viaţa culturală.

Putem spune deci că există multe domenii importante ale ştiinţei, artei şi culturii, la care fiii Botoşaniului îşi aduc contribuţia.

Unităţile administrative din judeţul Botoşani sunt municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşele Bucecea, Darabani, Flămânzi, Săveni şi Ştefăneşti, şi 71 de localităţi (comune), incluzând în total 311 sate. O listă completă a unităţilor administrative din judeţul Botoşani este dată în Secţiunea 1 – Anexa 1.

Date istorice [Sursa: Consiliul Judeţean Botoşani]

Istoria Botoşaniului începe în vremuri de demult, fiind menţionat prima oară în documente de la 1439 („Letopiseţul Ţării Moldovei“ de Grigore Ureche). Dar viaţa de aşezare umană a Botoşanilor datează cu mult înaintea oricăror menţiuni documentare.

Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul judeţului (la Cucuteni) demonstrează că, în această zonă, s-au construit aşezări umane încă din Paleolitic. Specifice Culturii Cucuteni sunt vasele ceramice pictate în 2-3 culori, la un nivel artistic deosebit.

Multe aşezări ale judeţului au fost menţionate în documente datând din secolul al XIV-lea şi din secolul al XVI-lea. De pildă, oraşul Dorohoi este menţionat în 1407 şi oraşul Botoşani în 1439.

Dezvoltându-se de timpuriu, oraşul Botoşani nu era o fortăreaţă, ci un orăşel deschis, fără ziduri de apărare, şi ridicat la răspântia unor rute continentale care au susţinut un comerţ înfloritor.

Se pare că, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea negoţului în Botoşani aduce venituri importante, şi primul sigiliu al oraşului a reprezentat un păun cu coada desfăcută, probabil simbolizând bijuteriile doamnei voievodului ţării, cumpărate cu bani proveniţi din veniturile oraşului.

Remarcabilii voievozi ai Moldovei (Ştefan cel Mare şi Petru Rareş) au dat proeminenţă Botoşanilor. Există şi azi în judeţ ctitorii ale acestor domnitori: Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi (1495) şi Biserica Sfântul Nicolae din Popăuţi (1496), construite de Ştefan cel Mare şi având acum statut de monumente istorice. Mai există şi alte monumente




istorice, cum ar fo ctitoriile Doamnei Elena: Biserica Sfântul Gheorghe (1551) şi Biserica Uspenia (1552).

Monumente reprezentând evenimente din istoria modernă există şi ele, dar în număr mai mic. Am putea menţiona Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, capodopera arhitectului M. Miclescu, ridicată în 1928, şi marele triptic realizat de sculptorul Gavril Costache în amintirea răscoalei ţărăneşti din 1907.

Date geografice [Sursa: Consiliul Judeţean Botoşani]

- Aşezare: Botoşani se află în nord-estul României, învecinându-se cu judeţul Iaşi la sud, cu judeţul Suceava la vest, cu Ucraina la nord şi cu Republica Moldova la est.

Judeţul Botoşani se află pe paralela 47 24’16” (la sud de Prăjeni) şi pe paralela 48 15’06” (la nord de Horodiştea), pe meridianul 26 2'02"E (la vest de Dersca) şi pe meridianul 27 24'32"E (la sud-est de Pleşani-Călăraşi).The residence of the County is Botoşani City.

Judeţul are 340 de localităţi: 2 municipii (Botoşani şi Dorohoi), 2 oraşe (Darabani şi Săveni) şi 68 de comune cu 336 de sate.

- Suprafaţa: Judeţul Botoşani are 4.986 km2, reprezentând circa 2,1 % din suprafaţa ţării.

- Populaţia: 452.834 de locuitori (conform recensământului din 2002).

- Relieful: Judeţul Botoşani este amplasat în întregime pe vechiul Podiş Moldovenesc.

Între graniţele judeţului există două subdiviziuni de relief:

- Dealurile Siretului (incluzând Depresiunea Botoşani-Dorohoi), amplasate în vestul Câmpiei Moldovei şi acoperind trei pătrimi din suprafaţa judeţului – mai înalte în vest – şi Dealurile Cozancea-Guranda.

- Reţeaua hidrografică: Aceasta are densitatea între 0,43-0.64 km/km2. Râurile sunt: Siret (107 km), Prut (194 km), Başeu şi Jijia. La Stânca-Costeşti s-a construit un important baraj hidrotehnic, una dintre cele mai mari acumulări de apă din ţară, cu un volum de 1.500 milioane metri cubi, o suprafaţă de 6.000 ha şi lungimea de 70 km. Râul Volovăţ se întinde pe 45 km. Cele 148 de lacuri şi iazuri din judeţ au o suprafaţă de 3.600 de hectare, plasând judeţul Botoşani pe locul al doilea din ţară, după judeţul Tulcea, din punctul de vedere al mărimii luciului de apă.

- Clima: Judeţul se află sub inflluenţa climatului continental al Europei de Est. Caracteristicile climatice rezultă mai puţin din valorile anuale şi lunare ale temperaturii aerului (0-9 grade Celsius), cât din vremea deosebit de rece iarna (sub minus 30 de grade Celsius) şi foarte caldă vara (peste 39 de grade Celsius).

Economia [Sursa: Consiliul Judeţean Botoşani]

În judeţul Botoşani, populaţia activă reprezintă 72% din total şi distribuţia este următoarea: 18,1% în industrie, 53,9% în agricultură, 10,9% în comerţ şi servicii, 4,85% în învăţământ, 3,5% în sectorul serviciilor de sănătate etc. În judeţul Botoşani sunt înregistrate 6.544 societăţi comerciale, din care 5.615 sunt întreprinderi şi 19 sunt companii autonome de stat; 1.162 persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale; 14 companii cu capital străin.

- Industria

În Botoşani sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale şi o mare varietate de produse: industrie uşoară şi de îmbrăcăminte (31%), industrie alimentară (22%), aparate electrice (10%), articole tehnice din cauciuc (8, 4%), mobilă (2,4%) etc.

Companiile principale, cu capital privat sau de stat, sunt:

Industrie uşoară: Rapsodia Conf S.A., Filatura S.A., Serconf, Armonia S.A.

Industrie alimentară: Avicola S.A., Moldopan S.A., Avis S.A., Prolacom S.A.




Electrotehnică: Electrocontact S.A., Electro Alfa S.R.L., Alcor S.A.

Mecanică: Mecanica S.A., Mecanex S.A.

Sticlă şi porţelan: Glass Porcelain Manufactures Debelly S.R.L.

- Agricultura

Agricultura este ramura economică principală din judeţul Botoşani.

Cu fiecare an creşte preocuparea pentru asigurarea condiţiilor standard de desfăşurare a agriculturii. În anul 1997, suprafaţa de teren arabil era de 291.516 ha.

Fâneţele acoperă o suprafaţă de 14.187 ha şi asigură necesarul de nutreţ pentru vite.

Judeţul este de asemenea bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha).

Referitor la zootehnie în ultimii ani, se poate observa o scădere, dar Botoşaniul rămâne totuşi printre cele mai importante judeţe cu crescători de vite (există peste 500.000 de ovine). Există de asemenea un număr mare de porcine şi vaci, mai ales în sectorul privat.

Sănătatea şi protecţia socială

Asistenţa medicală pentru îngrijirea sănătăţii se asigură prin 11 spitale (8 în oraşe şi 3 la sate) şi 100 dispensare (67 în oraşe şi 33 la sate). În Botoşani există şi cabinete medicale particulare, precum şi farmacii.

Comerţul

Comerţul cu mărfuri este un sector distinct al economiei şi se află într-un proces mai bun de dezvoltare, comparativ cu alte sectoare. În ultimii ani, a crescut numărul oamenilor de afaceri implicaţi în comerţ, cei mai importanţi fiind cei care deţin capital privat. În sectorul privat au avut loc infuzii de capital străin, existând 68 de societăţi mixte.

Evoluţia viitoare a dezvoltării economice va influenţa piaţa şi comerţul din Botoşani.

- Vânătoare şi pescuit Ca ramuri complementare ale economiei, vânătoarea şi pescuitul reprezintă domenii cu un mare potenţial de atragere a turiştilot.

Vânătoarea se poate practica în pădurile judeţului, unde trăiesc multe animale care se pot vâna.

Pescuitul se practică în majoritate pe lacuri şi iazuri, existând multe crescătorii de peşte. Pescuitul are o îndelungatî tradiţie în această parte a ţării.

Turismul

- Rezervaţii şi monumente ale naturii:

- Stânca - Ştefăneşti (lângă Ştefăneşti există o rezervaţie geologică şi floristică), 1 ha - Pădurea Ciornohol, rezervaţie forestieră, 77 ha;

- Rezervaţia forestier-floristică şi faunistică Vorona (150 ha, lângă Vorona);

- Pădurea Tudora, rezervaţie de tisă. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 117 ha, în regiunea Dealul Mare – Tudora, la o altitudine de peste 550 m, cu specii de tisă rare în ţară (o esenţă lemnoasă foarte tare). Acest arbore de climat sub-arctic este specific taigalei siberiene. Rezervaţia de tisă este situată într-un canion, Cheile Bahluiului, săpat în calcar şi rocă biogenică prin eroziune verticală. Frumuseţea acestui loc nu poate fi egalată decât de cea a zonelor montane înalte; - Pădurea seculară de fag Stuhoasa, în comuna Suharău, 60 ha;

- Rezervaţia forestieră de arin Horlăceni, comuna Şendriceni, 5 ha;

- Rezervaţia floristică Turbăria Dersca, 10 ha;

- Rezervaţia floristică Bălţile Siretului, 2 ha; - Edificii religioase:




- Biserica "Sf. Nicolae" din Popăuţi - Botoşani, ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt în 1496; picturi interioare, de mare valoare artistică, datând din secolul XV; biserica a fost aşezată într-o poziţie strategică, determinată de frecventele invazii ale duşmanilor atraşi de bogăţiile oraşului. Din acest motiv, clădirii iniţiale a bisericii i s-au adăugat ziduri durabile la exterior şi un turn de veghe, conferind edificiului un aspect de veritabilă fortăreaţă. Partea din faţă a clădirii este decorată cu brâuri de cărămidă smălţuită şi discuri ceramice colorate, cu ornamente geometrice şi elemente heraldice; în prezent, vechiul zid care înconjura mănăstirea a fost reclădit pe vechea fundaţie, redându-i-se măreţia de altădată; - Biserica "Sf. Nicolae" din Domneasca - Dorohoi, ctitorită de Ştefan cel Mare în 1495, construită în stil arhitectonic moldovenesc şi având elemente bogat decorate la exterior, presărate cu elemente bizantine;

- Mănăstirea Coşula din localitatea cu acelaşi nume, construită în timpul domniei lui Petru Rareş de vistiernicul Mateiaş Coşulvei (1532), îşi păstrează frescele originale de mare valoare, realizate între 1537 – 1681; - Biserica Armenească din Botoşani (1535);

- Biserica "Sf. Gheorghe" din Botoşani, ctitorie a Doameni Elena Rareş, soţia lui Petru Rareş, care datează din 1551;

- Biserica Uspenia, ctitorie din 1552 a Doameni Elena, ale cărei picturi interioare au fost complet restaurate după Revoluţie. În curtea bisericii se află o statuie a poetului naţional, Mihai Eminescu, care a fost botezat aici; astfel, biserica a devenit un permanent loc de omagiu adus marelui poet;

- Mănăstirea Agafton-Curteşti (la 4 km sud-vest de Botoşani) datează din secolul XVI;

- Mănăstirea Vorona (de maici) este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud-vest de Botoşani. Începuturile mănăstirii datează de pe la 1600, când nişte călugări veniţi din Rusia au construit aici o bisericuţă din lemn. În 1835, arhimandritul Rafail a construit în locul ei o biserică din cărămidă cu hramul Naşterea Maicii Domnului. Aici mai există două biserici, o bibliotecă religioasă din sec. XVII-XIX şi chilii pentru pelerini. Complexul monastic este situat la marginea unei splendide păduri, cu suprafaţa de 150 ha;

- La 3 km sud-vest de mănăstirea Vorona, în mijlocul unei păduri de stejar, fag, ulm şi frasin, se află Sihăstria Voronei, un aşezământ de călugări. Biserica sihăstriei s-a construit sub conducerea arhimandritului Rafail, între 1830 – 1868. Biserica, cu hramul Buna vestire, are picturi originale foarte frumoase, iar iconostasul este o valoroasă operă de artă; - Mănăstirea Gorovei din Gorovei, Văculeşti (1742);

- Sihăstria Frumuşica (sau Balş), din satul Storeşti;

- Biserica „Sf. Ilie“ din Botoşani, începută în anul 1778 ca biserică a blănarilor, o breaslă binecunoscută din lumea meşteşugarilor botoşăneni. După părera marelui savant şi istoric Nicolae Iorga, clopotniţa acestei biserici, de o valoare remarcabilă, poate servi drept model tuturor celor care doresc să construiască o biserică nouă;

- Biserica romano-catolică „Nasterea Sf. Ioan Botezatorul“ din Botoşani, construită la mijlocul sec. XIX, în stil neogotic, se află lângă un edificiu bine cunoscut, liceul „August Treboniu Laurian“;

- Biserica Lipovenească din Botoşani. Clădirea actuală a fost ridicată pe locul unei vechi capele din lemn, realizate în 1853. Biserica are splendide icoane ruseşti, un fond de incunabule religioase scrise în slavonă şi bijuterii lucrate cu mult rafinament artistic. În afară de biserică, există şi o şcoală unde copiii de origine ucrainiană studiază religia şi limba rusă;

- EDIFICII CULTURALE - Casa memorială „Mihai Eminescu“ din Ipoteşti, la 8 km de Botoşani, unde s-a născut steaua poeziei româneşti, geniul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dăruit culturii româneşti şi universale o operă de mare valoare artistică;

- Casa memorială „George Enescu“ din Liveni, unde s-a născut mare compozitor, dirijor, pianist şi violonist George Enescu, păstrează atmosfera copilăriei acestuia, dându-le vizitatorilor ocazia să vadă primele jucării, desene, creaţii muzicale, cărţi şi caiete ale genialului muzician. De asemenea, fotografii şi manuscrise completează imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, în satul său natal.

- Casa memorială „Nicolae Iorga“ din Botoşani, organizată în una din casele deţinute de marele istoric Nicolae Iorga în oraş, cea în care s-a născut şi şi-a petrecut copilăria. Două din încăperi sunt folosite pentru expoziţii de fotografii şi documente, o alta este multifuncţională, expunând primele ediţii ale cărţilor lui Nicolae Iorga. Într-o altă cameră este organizată o bibliotecă de istorie, alcătuită din cărţi cumpărate în ultimii ani de viaţă ai istoricului. Salonul de familie redă un interior care datează din ultimele decenii ale secolului XIX;

- Muzeul memorial „George Enescu“ din Dorohoi. Sălile de expoziţie ale acestui muzeu (fondat în 1957) îi oferă vizitatorului un bogat material documentar despre Enescu, alcătuit din instrumente muzicale, partituri, programe ale concertelor susţinute în ţară şi străinătate, fotografii, cărţi, opere de artă contemporane şi postume, toate despre marele muzician român;




- Muzeul memorial „Octav Onicescu“ din Botoşani, fondat în octombrie 1995, cu piese de mobilier care au aparţinut marelui matematician şi filosof Octav Onicescu, precum şi manuscrise, scrisori, diplome, cărţi din biblioteca personală, fotografii de famile şi decoraţiuni care reprezintă imaginea camerelor intime ale matematicianului; - Muzeul judeţean (secţia de etnografie) din Botoşani. Clădirea este un valoros monument de arhitectură din sec. XVIII, fiind casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat şi deschis publicului din 1989, muzeul pune în valoare cele mai importante elemente ale civilizaţiei săteşti din Botoşani: ocupaţiile principale (agricultură, creşterea animalelor, vânătoare, piscicultură şi apicultură), meşteşugurile tradiţionale (tors, cusut, postăvărie şi olărie), costumele populare, obiceiurile şi tradiţiile din zonă. Interiorul clădirii reaminteşte ideea de viaţă tradiţională, prin mobilier, obiecte de uz casnic şi vatra pentru gătit. Ceramica de Cucuteni, ouăle vopsite, velniţele şi măştile populare sunt de asemenea bine reprezentate în acest muzeu;

- Muzeul judeţean (secţia de istorie şi arheologie) din Botoşani, monument istoric din 1913, care prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente din evoluţia zonei Botoşani, din preistorie şi până azi;

- Muzeul de ştiinţe naturale din Dorohoi. Acesta a fost înfiinţat în 1953. Clădirea, un monument arhitectionic în stil baroc, a fost ridicată în 1887. Patrimoniul muzeului conţine piese din toate grupele sistematizate;

- Muzeul de arheologie din Săveni. Acesta a fost înfiinţat în 1964, cu exponate bine cunoscute în domeniul arheologic: vestigii descoperite în aşezările şi necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Drăguşeni, Hăneşti şi Săveni, din era paleolitică şi până în cea a marilor migraţii;

- Galeriile de artă „Ştefan Luchian“ din Botoşani reprezintă secţia de artă a muzeului judeţean. Aici este prezentat patrimoniul artistic al Botoşanilor, cuprinzând operele artiştilor plastici clasici Ştefan Luchian şi Octav Băncilă, alături de cele ale numeroşilor plasticieni contemporani, printre care Ligia Macovei, cea mai cunoscută ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculptorii Iulia Onilă şi Dan Covataru, şi specialistele în tapiserie Cela Neamţu, Aspazia Burduja şi Ileana Balotă;

- Teatrul de stat „Mihai Eminescu“ din Botoşani. Clădirea a fost inaugurată în anul 1914, parţial distrusă de raidurile aeriene din 1944 şi renovată ulterior în 1958 şi în anii nouăzeci;

- Teatrul de păpuşi „Vasilache“ din Botoşani. Echipa de păpuşari din Botoşani, la fel de mult apreciată în ţară ca şi în străinătate (a câştigat Festivalul Internaţional al Teatrelor de Păpuşi de la Silistra, Bulgaria, în iunie 2001), a adoptat o manieră originală de prezentare a spectacolelor, în cadrul manifestărilor publice mai des organizate la Botoşani. Repezentaţiile sunt o mare încântare pentru cei mai devotaţi spectatori: copiii; - Orchestra filarmonică de stat din Botoşani. Clădirea filarmonicii, denumită şi Vila Ventura, a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic. Activitatea filarmonicii este bine cunoscută în interiorul şi în afara judeţului, artiştii ei fiind constant invitaţi să participe la diverse spectacole; - Ansamblul folcloric „Rapsozii Botoşanilor“ din Botoşani, instituţie cu o activitate de decenii, care are în repertoriu foarte multe cântece populare moldoveneşti şi romanţe;.

- Inspectoratul pentru Cultură din Botoşani este o instituţie care la nivel local şi-a asumat sarcinile speciale legate de omagierea personalităţilor originare din Botoşani (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu), dar şi dezvoltarea unor programe şi proiecte cu caracter cultural şi artistic;

- Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu“ din Botoşani. Clădirea bibliotecii, denumită Casa Moscovici, este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârşitul sec. XIX, combinând arhitectura franceză cu cea germană. Are un fond valoros de carte, cu peste 380.000 de volume;

- Centrul Vechi al oraşului Botoşani este cea mai veche parte a oraşului, din punct de vedere arhitectonic, cu un mare număr de clădiri comerciale datând din secolele XVII – XVIII;

- În Botoşani există numeroase alte clădiri cu mare valoare arhitectonică: Casa Antipa, datând de la sfârşitul sec. XIX; Casa Bolfosu, de la începutul sec. XIX; Casa Silion, din jurul anului 1900; clădirea Primăriei, construită la sfârşitul sec. XVIII, în stil eclectic, sub influenţă germană.

2.5.3.1 Indicatori sintetici ai economiei judeţului Botosani

Organizarea administrativă a teritoriului judeţului, la data de 31 decembrie, este prezentată în tabelul de mai jos:




TTaabbeelluull 22--4411-- DDiivviizziiuunniillee aaddmmiinniissttrraattiivvee aallee jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii

Judeţul Botoşani Numărul de oraşe şi municipii

Din care:

Municipii

Numărul de comune Numărul de sate

1990 4 1 68 336

1995 4 2 68 336

2000 4 2 68 336

2001 4 2 68 336

2002 4 2 68 336

2003 4 2 72 336

2004 7 2 70 330

2005 7 2 71 330

2006 7 2 71 333

2007 7 2 71 333

2008 7 2 71 333


După cum se vede, au apărut schimbări începând cu anul 2003, ca în majoritatea judeţelor din Romînia.

EVOLUŢIA POPULAŢIEI

În ce priveşte evoluţia populaţiei, tabelul următor prezintă datele relevante din acest punct de vedere:

TTaabbeelluull 22--4422-- PPooppuullaaţţiiaa ddiinn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Total Urban Rural Judeţul Botoşani Ambele

sexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin

Locuitori/km2

1990 464839 227366 237473 177267 86656 90611 287572 140710 146862 93.2

1995 462792 226827 235965 185073 90378 94695 277719 136449 141270 92.8

2000 463808 227604 236204 182373 88826 93547 281435 138778 142657 93.0

2001 465438 228475 236963 182630 88939 93691 282808 139536 143272 93.3

2002 462730 227757 234973 171208 82923 88285 291522 144834 146688 92.8

2003 460825 226752 234073 169452 81848 87604 291373 144904 146469 92.4

2004 459195 226176 233019 191078 92589 98489 268117 133587 134530 92.1

2005 459900 226395 233505 192369 93026 99343 267531 133369 134162 92.2

2006 456765 224899 231866 190609 92097 98512 266156 132802 133354 91.6

2007 454167 223476 230691 189389 91434 97955 264778 132042 132736 91.1

2008 451199 221939 229260 187834 90618 97216 263365 131321 132044 90.5

2009 448423 220491 227932 186806 89908 96898 261617 130583 131034 89.9





Densitatea populaţiei este în scădere.

Mişcarea naturală a populaţiei, în medie, în anul 2008, este prezentată în tabelul de mai jos:

TTaabbeelluull 22--4433-- MMiişşccaarreeaa nnaattuurraallăă aa ppooppuullaaţţiieeii ddiinn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Judeţul Botoşani Total Urban Rural

Date absolute (număr de)

Naşteri – vii 5132 2048 3084

Decese 5633 1524 4109

Spor natural -501 524 -1025

Căsătorii 2774 1535 1239

Divorţuri 752 428 324

Născuţi morţi 26 10 16

Decedaţi înainte de 1 an 57 16 41

Rata (la 1000 de locuitori)

Naşteri – vii 11,3 10,7 11,7

Decese 12,4 8,0 15,5

Sporul natural -1,1 2,7 -3,8

Căsătorii 6,1 8,0 4,7

Divorţuri 1,65 2,24 1,22

Naşteri – decese la 100 nou-născuţi 5,0 4,9 5,2

Decedaţi înainte de 1 an la 1000 de născuţi vii 11,1 7,8 13,3


Migraţia internă datorată schimbării doomiciliului este prezentată în tabelul de mai jos, pentru anul 2008:

TTaabbeelluull 22--4444 MMiiggrraaţţiiaa iinntteerrnnăă ddaattoorraattăă sscchhiimmbbăărriiii ddoommiicciilliiuulluuii,, îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Judeţul Botoşani Plecări Veniri Diferenţa

Total 7787 6017 -1770

Urban 3493 1912 -1581

Rural 4294 4105 -189


FORŢA DE MUNCĂ

Cei mai importanţi indicatori pentru forţa de muncă sunt: Populaţia civilă ocupată:

Rata şomajului;




Numărul de lucrători pe activităţi economice conform clasificării naţionale.

Aceşti indicatori sunt prezentaţi în tabelele de mai jos.

TTaabbeelluull 22--4455 PPooppuullaaţţiiaa cciivviillăă aannggaajjaattăă îînn aaccttiivviittăăţţii eeccoonnoommiiccee ccoonnffoorrmm ccllaassiiffiiccăărriiii nnaaţţiioonnaallee CCAAEENN ((llaa ssffâârrşşiitt ddee aann))

Judeţul Botoşani 1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total economie 198,4 175,1 175,5 172,1 160,8 154,7 152,1 153,3 151,1 153,5 149,3

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 107,8 95,1 109,1 106,5 91,3 86,9 79,8 81,0 76,1 74,9 73,9

Pescuit şi piscicultură 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,1 0,2

Industrie 43,2 31,7 24,8 26,3 27,6 24,4 25,1 23,2 23,8 23,7 22,6

din care:

Minerit 0,5 0,6 0,4 0,3 0,3 0,3 0,2 0,1 0,2 0,2 -

Producţie 40,6 29,0 21,9 23,4 24,9 22,4 23,2 21,6 22,3 22,0 21,3

Electricitate,

gaze, apă

2,1 2,1 2,5 2,6 2,4 1,7 1,7 1,5 1,3 1,5 1,3

Construcţii 4,8 4,7 3,8 2,6 3,3 4,0 4,0 4,3 5,1 5,8 6,4

Comerţ 9,3 13,1 10,7 10,6 10,6 11,0 11,5 13,6 14,7 15,8 14,1

Hoteluri şi restaurante 2,0 1,4 1,0 0,5 1,0 1,2 1,1 1,4 1,5 1,6 1,5

Transport, depozitare şi comunicaţii 6,4 5,0 3,4 2,8 3,1 2,9 3,7 3,8 4,3 4,9 4,3

Intermediere financiară 1,0 1,1 0,8 0,6 0,8 0,7 0,7 0,8 0,7 0,9 1,0

Servicii imobiliare şi alte servicii 4,1 3,2 2,5 2,5 2,9 3,3 3,7 2,8 3,6 3,9 4,2

Administraţie publică şi apărare 2,0 2,4 2,8 2,9 2,7 3,0 3,0 2,8 3,0 3,3 3,5

Educaţie 8,7 8,5 7,7 7,7 7,5 7,6 8,0 7,8 7,8 7,8 7,9

Sănătate şi asistenţă socială 6,2 6,1 6,5 6,8 7,3 7,0 7,3 7,1 7,2 7,2 7,3

Alte activităţi ale economiei naţionale

2,6 2,6 2,3 2,2 2,6 2,6 4,1 4,6 3,1 3,6 2,4


TTaabbeelluull 22--4466 ŞŞoommeerriiii îînnrreeggiissttrraaţţii şşii rraattaa şşoommaajjuulluuii

Şomeri înregistraţi la agenţiile de şomaj (nr. de persoane)

Rata şomajului (%) Judeţul Botoşani

Total Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi




1991 11570 6168 5402 5,4 5,8 5,0

1995 36306 16889 19417 17,2 16,4 17,9

2000 35117 14809 20308 16,7 14,1 19,3

2001 23129 8818 14311 11,8 8,9 15,0

2002 19921 7964 11957 11,0 8,6 13,6

2003 16672 5890 10782 9,7 6,9 12,6

2004 13283 4580 8703 8,0 5,4 10,8

2005 10085 3490 6595 6,2 4,3 8,0

2006 8668 3010 5658 5,4 3,7 7,2

2007 6391 2530 3861 4,0 3,2 4,8

2008 5519 2305 3214 3,6 3,1 4,3


TTaabbeelluull 22--4477 ŞŞoommeerriiii îînnrreeggiissttrraaţţii şşii rraattaa şşoommaajjuulluuii

Total economie 27691

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 971

Pescuit şi piscicultură 114

Industrie 14655

din care:

Minerit 140

Producţie 13617

Electricitate,

gaze, apă 898

Construcţii 3907

Comerţ 3237

Hoteluri şi restaurante 341

Transport, depozitare şi comunicaţii 1527

Intermediere financiară 37

Servicii imobiliare şi alte servicii 328

Administraţie publică şi apărare 294

Educaţie 332

Sănătate şi asistenţă socială 649

Alte activităţi ale economiei naţionale 1299


CÂŞTIGURILE




TTaabbeelluull 22--4488 CCââşşttiigguurriillee lluunnaarree nneettee mmeeddiiii ppee aaccttiivviittăăţţii aallee eeccoonnoommiieeii ccoonnffoorrmm ccllaassiiffiiccăărriiii nnaaţţiioonnaallee CCAAEENN

Judeţul Botoşani [lei/angajat] 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total economie 6536 165940 171 243 306 401 494 618 715 1161 1390

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 6137 145866 156 218 295 449 614 588 639 876 1022

Pescuit şi piscicultură 5800 169568 144 131 186 237 291 393 436 658 921

Iindustrie 6098 159308 165 229 282 368 453 563 582 960 1122

din care:

Minerit 6929 208919 152 238 311 381 489 505 644 1218 1008

Producţie 5965 149340 147 206 255 340 425 519 525 870 1007

Electricitate,

gaze, apă 8998 277148 310 420 510 669 759 1025 1262 1987 2457

Construcţii 7825 184470 155 205 270 364 418 547 624 933 1143

Comerţ 6602 148753 104 155 191 251 359 427 469 989 819

Hoteluri şi restaurante 6211 119433 82 173 231 228 411 327 367 631 785

Transport, depozitare şi comunicaţii 7099 205610 249 403 531 717 616 883 746 1147 1535

Intermediere financiară 8093 366001 455 648 786 1052 1339 1894 1871 2841 3309

Servicii imobiliare şi alte servicii 7057 158267 129 227 312 355 396 600 667 1092 1275

Administraţie publică şi apărare 7463 188984 254 355 455 662 801 1044 1532 2692 2987

Educaţie 7208 180540 201 274 349 444 578 735 942 1348 1805

Sănătate şi asistenţă socială 8304 173627 165 252 288 398 464 616 822 1236 1747

Alte activităţi ale economiei naţionale 4599 123507 159 204 258 321 370 418 484 818 1086


FONDUL FUNCIAR

TTaabbeelluull 22--4499 FFoonndduull ffuunncciiaarr ppee ttiippuurrii ddee ffoolloossiinnţţăă llaa 3311 ddeecceemmbbrriiee

Din care, pe categorii: Judeţul Botoşani

Suprafaţa totală

Suprafaţa agricolă Arabilă Păşune Luncă Vii şi

pepniere Livezi şi pepiniere

1990 498569 387683 291038 74080 14226 3862 4477

1995 498569 387680 291479 75094 14187 3312 3608

2000 498569 392728 297825 75657 14252 2032 2962

2001 498569 392860 298171 75262 14766 1843 2818

2002 498569 392905 298477 75146 14769 1847 2666

2003 498569 392776 298540 74949 14775 1840 2672

2004 498569 393472 299262 75070 14692 1773 2675




2005 498569 393468 298917 75411 14712 1773 2655

2006 498569 393193 298774 75442 14635 1724 2618

2007 498569 393039 298774 75381 14635 1690 2559

2008 498569 392792 298762 75146 14635 1690 2559


Notă: Suprafeţele indicate pe tipuri de folosinţă în judeţ sunt terenuri deţinute de proprietari care se află în exploatare.

INDICATORII PENTRU TURISM

TTaabbeelluull 22--5500 PPrriimmiirreeaa ddee ttuurriişşttii ppee ffuunnccţţiiii ddee ccaazzaarree aa ttuurriişşttiilloorr llaa 3311 iiuulliiee

Judeţul Botoşani Total Hoteluri Cabane turistice Tabere studenţeşti

Pensiuni urbane

2007 11 5 1 1 4

2008 12 5 1 1 5


TTaabbeelluull 22--5511 CCaappaacciittaatteeaa ddee ccaazzaarree ppeennttrruu ttuurriişşttii

Capacitatea de cazare Judeţul Botoşani

Curentă (nr. de locuri)

În funcţiune (mii zile-loc)

Sosiri (mii) Nopţi petrecute (mii)

Indicatorul de exploatare netă a capacităţii de utilizare (%)

1990 1363 1) 274,9 91,5 193,6 70,4

1995 1476 2) 330,0 35,4 94,5 28,6

2000 1664 2) 336,3 39,3 96,6 28,7

2001 1326 2) 383,9 38,8 98,0 25,5

2002 1335 2) 399,8 33,5 66,7 16,7

2003 1449 2) 383,5 27,4 60,3 15,7

2004 840 2) 280,5 26,9 56,1 20,0

2005 756 2) 283,9 25,8 46,9 16,5

2006 753 2) 253,5 26,2 51,0 20,1

2007 5572) 242,4 28,1 57,3 23,6

2008 6542) 231,5 31,3 55,5 24,0


1) Capacitatea de cazare existentă la sfârşitul anului. 2) Capacitatea de cazare existentă la 31 iulie.

PREŢURILE DE CONSUM ŞI RATA INFLAŢIEI




Preţurile de consum au crescut cu 0,27% în aprilie 2009 faţă de martie 2009, cu 2,92% faţă de decembrie 2008 şi cu 6,45% faţă de aprilie 2008. (Sursa: Direcţia de Statistică a judeţului Botoşani)

Continuăm prin analizarea profilurilor socio-economice ale oraşelor şi comunelor din judeţul Botoşani.




2.5.4 Profilul socio-economic al municipiilor, oraşelor şi comunelor

Notă: Sursa de informare pentru datele furnizate în paragrafele următoare şi în anexele corespondente este dată de materialele disponibile public pe Internet, cu excepţia datelor pentru Dohoroi, care au fost obţinute din studiul de fezabilitate pentru staţia de epurare a apei uzate din Dorohoi, întocmit de societate IMP Construct.

Informaţiile din tabelele incluse în Anexa 2 au fost culese de pe site-urile consiliilor locale. Aceste informaţii nu sunt omogene şi depind de gradul de prezentare pe care l-a ales fiecare consiliu local. În câteva cazuri, nu au existat niciun fel de informaţii disponibile.

2.5.4.1 Municipii şi oraşe

2.5.4.1.1 Municipiul Botoşani

Botoşani

— Capitala de judeţ —

Stema

Localizare

Coordonate: 47°44′55″N 26°40′10″E

Ţara România

Judeţul Botoşani

Statutul Capitală de judeţ

Guvernare

- Primar Cătălin Mugurel Flutur (Partidul Democrat-Liberal)

Suprafaţa




- Totală 40,7 km2

Populaţia (2005)

- Total 119.132

- Densitate 2.822/km2

- 1 iulie 2005 119.132

Fusul orar EET (UTC+2)

- Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Site-ul Internet http://www.primariabt.ro

Date istorice

Denumirea oraşului îşi are probabil originea în numele unui boier din vechime, Botaş, care poate fi găsit în înscrisuri de pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare (sfârşitul sec. XV). Familia Botaş era una dintre cele mai importante din Moldova la vremea aceea, având dovezi care îi atestau vechimea încă din secolul XI.

Cel mai vechi obiect care poate fi datat cu precizie, descoperit în zonă, este o piatră de mormând armenească din 1350. Prima menţiune în scris a oraşului Botoşani este în Letopiseţul Ţării Moldovei, avându-l ca autor pe cronicarul Grigore Ureche, care vorbeşte despre o distrugătoare invazie a tătarilor pe data de 28 noiembrie 1493. Iniţial, a fost un centru negustoresc, amplasat la răscrucea mai multor rute comerciale; în secolul XVI, avea deja „cel mai mare şi mai vechi târg din Moldova“.

Începând cu secolul XVII, în oraş au existat comunităţi numeroase de evrei şi de armeni.

Mihai Eminescu, poetul naţional al României, s-a născut la Botoşani (şi şi-a petrecut copilăria la Ipoteşti), la fel ca şi faimosul istoric româna Nicolae Iorga.

Este de asemenea oraşul Colegiului Naţional A.T. Laurian, una dintre cele mai vechi şi mai prestigioase instituţii de învăţământ preuniversitar din România (fondat în 1859).

Voievozii Moldovei au construit aici o serie întreagă de biserici.

Biserica Uspenia, ctitorită de Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, în 1552; este locul unde a fost botezat Mihai Eminescu.

Biserica „Sfântu Gheorghe“ – ctitorită de Elena Rareş în 1551.

Biserica „Sfântu Nicolae“ din Popăuţi – ctitorită de Ştefan cel Mare în 1496; decoraţiunile interioare datează din sec. XV. Mănăstirea este împrejmuită cu ziduri, dându-i aspectul unei mici citadele.

Oraşul Botoşani se poate lăuda cu multe alte clădiri de mare valoare arhitectonică, printre care: Casa Antipa, de la sfârşitul sec. XIX; Casa Bolfosu, de la începutul sec. XIX; Casa Silion, de la 1900; şi Primăria, clădită la sfârşitul sec. XVIII într-un stil eclectic cu influenţe germane.

Economia

Prima atestare documentară a negoţului dintre Botoşani şi târgurile din ţările vecine datează de pe vremea domnitorului Petru Rareş (St. Dragomir, Contribuţii privind dezvoltarea comerţului oraşului Botoşani din sec. XVI până la 1900, în „Studii şi articole de istorie“ IV, Bucureşti, 1962, p. 6 şi urm). În 1889, Societăţii de Maşini cu Abur din Botoşani i se acordă „Marea




Medalie de Aur“ la Expoziţia de la Paris, iar la expoziţia din 1900 i se acordă „Marele Premiu“ (Buletinul C. C. I. Botoşani, nr. 44/1901, p. 1-2). În 1863 existau 63 de bresle în Botoşani. Datele privind anul 1845 arată că 30% din familiile care locuiau în Botoşani erau de meşteşugari, iar peste 34% erau de negustori (Istoria României, III, p. 983). În 1890 s-a înfiinţat o filială a Băncii Naţionale a României, în 1892 s-a înfiinţat Societatea de Ecoonomie Botoşani şi în 1894 a luat fiiinţă o filială a Băncii Agricole, sub forma unei societăţi pe acţiuni (St. Dragomir, op. şi loc. cit., p. 22; Buletinul C. C. I. Botoşani, nr. 46/1890, p. 1). Industria uşoară a fost reprezentată în Botoşani de fabrica „Floridas“, producătoare de cămăşi, înfiinţată în 1907, cu 120 de muncitoare, şi de o fabrică de ciorapi înfiinţată în 1904, cu 50 de muncitori. În 1890 s-a înfiinţat prima fabrică românească pentru reparaţii la maşini agricole, avându-l ca proprietar pe L. Halmoc, cu 21 de muncitori. În 1893, s-a înfiinţat atelierul mecanic F. Blaha, cu 18 muncitori. După Primul Război Mondial, în Botoşani s-au înfiinţat fabrica de lenjerie „Hercules“, fabrica de pasmanterie „Aurora“ (1923) şi fabrica de jucării „Teddy“. Pe data de 1 octombrie 1948 s-a înfiinţat Fabrica de Maşini pentru Agricultură şi Industrie Alimentară din Botoşani (actualmente FORMA SA), în 1949, fabrica de textile „Moldova“, şi, în acelaşi an, o fabrică de confecţii textile. În 1965, s-a dat în funcţiune fabrica de pâine; în 1972, fabrica de utilaje şi piese de schimb (I. U. P. S.); în 1976, fabrica de şuruburi; în 1975, fabrica „Electrocontact“; în 1977, fabrica de izolatori electrici din sticlă, prima unitate de acest fel din ţară; tot în 1977, combinatul de prelucrare a lemnului din Botoşani; în 1980, fabrica de produse tehnice din cauciuc şi ţesătoria de fibre sintetice.

În prezent, municipiul Botoşani produce 70% din PIB-ul judeţului, deşi populaţia lui nu reprezintă decât 25% din totalul pe judeţ. Peste 7.000 de firme îşi desfăşoară activitatea în Botoşani.

Infrastructura

Transport dincolo de graniţa judeţului

Transportul rutier

Oraşul Botoşani se află la intersecţia drumurilor naţionale 29B (Târgu Frumos-Dorohoi) şi 29 (Suceava-Săveni), implicit pe drumul european E58, care face legătura între graniţa nord-vestică a ţării, Halmeu, şi graniţa nord-estică, Sculeni. Aşadar, din timpuri străvechi, oraşul a fost veriga de legătură dintre România, Bucovina şi Basarabia de Nord, dar şi Ucraina, Polonia şi Rusia. Din punctul de vedere al turismului, de aici, turiştii pot călători cu uşurinţă spre mănăstirile din Bucovina (Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Putna), precum şi spre cele din judeţ, cum ar fi Vorona, sau spre cele din judeţele Iaşi şi Neamţ. De asemenea, turistul poate călători la barajul de la Stânca-Costeşti, unde există cel mai mare lac de acumulare din ţară, cu barajul construit pe râul Prut, la graniţa cu Republica Moldova. Viitoarea autostradă A4 dintre Iaşi şi Târgu Mures va trece la o distanţă de 70 km. Oraşul Botoşani va fi conectat cu secţiunea Iaşi-Târgu Frumos-Târgu Neamţ prin E58.

Municipiul are patru autogări: Autogara Botoşani, Autogara Priscom, Autogara Transdor şi Autogara RVG, de unde se pleacă zilnic spre alte oraşe din ţară (Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara etc.) şi spre majoritatea celorlalte localităţi din judeţ. Problemele principale întâmpinate de transportul rutier din judeţ sunt: existenţa tâlharilor care atacă maşini şi starea proastă a reţelei de drumuri.

Tansportul aerian

Cel mai apropiat este Aeroportul Suceava-Salcea, la distanţă de 33 de kilometri. Acesta are zboruri regulate spre Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni. Alte aeroporturi amplasate destul de aproape sunt Aeroportul Internaţional Iaşi, cu zboruri regulate spre Viena, Bucureşti şi Timişoara, şi Aeroportul Bacău, cu zboruri regulate spre Italia şi Spania.

Transportul feroviar

Calea ferată Vereşti-Botoşani (44 km) a fost pusă în funcţiune în anul 1871. Linia leagă municipiul Botoşani de una dintre cele mai importante magistrale de cale ferată din ţară, cea care face legătura între Bucureşti şi Suceava şi Vicşani. Pentru a fi fiabilă tehnic şi economic în termenii cerinţelor secolului XXI, linia ferată Vereşti-Botoşani trebuie să fie consolidată ca să suporte o viteză superioară, şi trebuie să fie centralizată electrodinamic, electrificată şi dublată cel puţin pe tronsonul Leorda-Botoşani (15 km). În timp, s-au luat câteva măsuri pentru executarea unei legături feroviare directe între Botoşani şi Iaşi, astfel încât transportul feroviar din zona Botoşani să devină eficient din punct de vedere economic. Proiectul având ca scop execuţia liniei ferate Iaşi-Hârlău-Botoşani s-a materializat iniţial numai pe jumătate, între Iaşi şi Hârlău, iar în anii '80-'90, între Hârlău şi Flămânzi, dar acest din urmă tronson nu a fost finalizat, lucrările executate până acum fiind lăsate să se deterioreze. Un alt proiect având ca obiectiv legătura feroviară dintre Botoşani şi gara Todireni, pe linia Iaşi-Dorohoi, a rămas în stadiul de lege aprobată de Parlament în perioada interbelică. În afară de faptul că ar revitaliza economic regiunea Văii Jijiei, linia Botoşani-Todireni (aproximativ 50 km, în lungul văii râului Sitna) ar putea şi să facă parte din legătura feroviară planificată între Botoşani şi oraşul Bălţi din Republica Moldova.




Transportul intrajudeţean

Maxi-Taxi

Municipiul are drumuri asfaltate cu o lungime totală de 137 km, din care 75 km sunt modernizate, iar restul sunt drumuri balastate.

Transportul public de călători cu maxi-taxi este asigurat prin 60 de microbuze cu capacitate maximă de 12 locuri şi pe 5 trasee.

Orarul: între ora 0 00 şi 24 00. Între orele 22 00 şi 6 00 se asiigură o frecvenţă minimă de 1 micrbuz/30 min./direcţie.

Tramvai

Transportul public de călători cu tramvaiul este asigurat de S. C. ELTRANS S. A., companie aflată în subordinea directă a Consiliului Local, şi se face pe două trasee cu lungimea totală de 15,8 km.

Numărul vagoanelor de tramvai disponibile zilnic şi în funcţionare efectivă este de 14-15 (dintr-un total de 26, marca Tatra T4D-MI, Tatra T4D, Tatra ZT4D), aduse în 2001 şi 2002 de la Dresda; capacitatea lor este de 100 de pasageri pe vagon. Numărul tramvaielor a crescut faţă de anul 1991, când nu erau decât 9 tramvaie, sau faţă de 1996. În medie, se asigură transportul zilnic pentru:

5.700 de pasageri cu bilete;

3.710 de pasageri cu abonamente (adulţi, elevi, pensionari, persoane handicapate, veterani de război şi alte categorii).

Taxi

Companiile de taximetrie care au apărut în ultimii ani acoperă necesarul de transport rămas neacoperit de către transportul public din municipiul Botoşani cu 500 de vehicule, autorizarea, supravegherea şi controlul acestora fiind asigurate de departamentale specializate din cadrul Primăriei. Majoritatea taxiurilor sunt coordonate prin staţii de dispecerat.

Mass-media

Presa scrisă

În Botoşani se tipăresc patru ziare de format compact: Monitorul de Botoşani, Jurnalul de Botoşani, Evenimentul de Botoşani şi Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi. Unul dintre ele, Monitorul de Botoşani are un tiraj de 7.310 exemplare (sept. 2008).

Televiziune

Există două posturi locale de televiziune: Tele M Botoşani (receptat pe cablu şi în transmisie releu) şi Somax (în reţeaua de cablu UPC). De asemenea, se recepţionează canalele de televiziune importante: cele aparţinând Societîţii Române de Televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR 3 etc.); Central European Media Enterprises (Pro TV, Acasă, Sport. ro etc.); Intact (Antena 1, Antena 2, Antena 3, etc.); Realitatea-Caţavencu (Realitatea TV, The Money Channel etc.) şi multe altele.

Radio

Posturile de radio recepţionate în oraş sunt: Radio Fix, Radio As, Radio Deea, Radio Mix FM, Radio Infopro, Radio Meridian, Kiss FM, Radio Trinitas, Europa FM, Radio Vocea Speranţei şi cele aparţinând Societăţii Române de Radiodifuziune.

Publicaţii online

Există numeroase publicaţii online, dar cele mai cunoscute sunt: botosaninews.ro, botosani.ro, banulbotosanean.ro şi botosaniul.info.




TTaabbeelluull 22--5522 RReelliiggiiiillee

Structura religiilor

Creştin-ortodocşi 95.26%

Romano-catolici 0.62%

Reformaţi 0.02%

Penticostali 2.25%

Greco-catolici 0.04%

Baptişti 0.29%

Adventişti de ziua a şaptea 0.30%

Musulmani 0.02%

Creştini după Evanghelie 0.40%

Creştini-ortodocşi de rit vechi 0.46%

Evanghelişti 0.01%

Iudaism 0.06%

Altă religie 0.18%

Fără religie 0.06%

Cu religie nedeclarată 0.04%

2.5.4.1.2 Municipiul Dorohoi

Istorie

Prima menţiune documentară datează din 6 octombrie 1407, când domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, încheie la Lvov un tratat cu Vladislav Iagello, regele Poloniei, iar tratatul este semnat şi de boierul Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menţionat ca punct vamal pentru negustorii care exportau cai la Cameniţa.

În secolul XV, oraşul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. În 1509, este prădat de poloni, iar în 1510 şi 1513 de către tătari. Refăcut în 1568, Dorohoiul devine reşedinţa vornicului ţării de sus până în 1778, timp de peste 200 de ani sub numele de ţinunt, iar în urma reformei administrative moderne a lui Cuza, se transformă în judeţ, cuprinzând la acea vreme 6 plăşi, trei comune urbane şi 64 de comune rurale.

După reorganizarea administrativă din 1950, Dorohoiul devine reşedinţă a raionului cu acelaşi nume din cadrul regiunii Botoşani, iar în 1952, tot reşedinţă de raion, dar în cadrul regiunii Suceava. În baza Legii 2/1968, cu modificările şi completările ulterioare, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, Dorohoiul a rămas oraş în cadrul judeţului Botoşani, iar din 24 noiembrie 1994, în baza Legii 104/1994, a devenit municipiu.

În conformitate cu Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 408/24.07.2001, municipiul Dorohoi se încadrează în categoria localităţilor de rang II. Conform acestei legi, localităţile de rang II sunt considerate municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi.

Date geografice

Amplasare geografică

Pe glob, municipiul Dorohoi se află la intersecţia paralelei 47˚58’ latitudine nordică cu meridianul 26˚ 24’ longitudine estică.




Situat în nordul Regiunii de dezvoltare Nord-Est, la extremitatea nord-estică a ţării, lângă graniţa cu Ucraina (spre nord) şi cu Republica Moldova (spre est), pe malul râului Jijia, Dorohoiul este al doilea municipiu ca mărime din judeţul Botoşani.

Distanţa faţă de capitala judeţului este de 36 km şi 493 km faţă de capitala României, Bucureşti.

Relieful

Municipiul Dorohoi se află în vecinătatea zonei de contact dintre Podişul Suceava (regiunea Bour-Ibăneşti, cu dealuri înalte, de pe partea stângă a râului Siret) şi Câmpia Moldovei, în Depresiunea Dorohoi, pe cursul superior al râului Jijia, în amonte de confluenţa cu pârâul Buhai.

Zona se caracterizează prin relief colinar, traversat de văi înguste în formă de V, cu pante domoale şi văi largi ca de câmpie (zonă industrială). Dealurile de înălţime mijlocie au culmi teşite, pante inegale şi cocoaşe frecvente, de forme şi înălţimi diferite, fenomen ce conferă aspectul accidentat de microrelief.

Oraşul are 4 coline, despărţite prin văi largi, având cursuri de apă permanente sau intermitente:

- Colina vestică delimitată de pârâul Buhai şi lacul Iezer;

- Colina din sud-vest (partea centrală a oraşului, cartierul Spiru Haret); - Colina sudică (cartierul Victoria);

- Colina estică (cartierul Trestiana).

Părţile laterale ale acestor coline sunt afectate de alunecări de teren active sau potenţiale.

Între aceste coline se află platouri largi, formate din depozite cuaternare insuficient consolidate şi pânză freatică de mică adâncime.

Colinele aflate în intravilanul oraşului sunt:

- Colina delimitată de pârâul Buhai şi lacul Iezer – ieşirea spre Şendriceni – are o înălţime maximă de 181,3 m. La intersecţia cu râul Jija, există o zonă îngustă cu potenţiale alunecări de teren, uneori şi unele active, de mică importanţă; - Colina din sud-vest (zona centrală, Spiru Haret) este delimitată de pârâul Buhai la nord-est şi de valea pârâului Dorohoi. La sud-vest, colina prezintă un platou înclinat, înconjurat de pante cu alunecări de teren active (în nord şi nord-est, o mică zonă în partea estică şi în partea vestică la ieşirea spre Suceava) şi potenţial active (pe panta estică şi pe cea vestică). Altitudinea dealului în zonă este sub 191 m;

- Colina sudică are forma unei cocoaşe turtite (cartierul Plevna), delimitată la vest şi est prin versanţi afectaţi de alunecări active şi potenţiale (strada 1 Mai, intersecţia cu valea Jijiei). Colina este delimitată la nord de valea pârâului Dorohoi, iar la est de valea pârâului ce iese din lacul Polonic pond şi de valea Jijiei. Altitudinea în această zonă este sub 201,5 m;

- Colina estică, unde se află cartierul Trestiana, este delimitată la est de valea Jijiei şi de pâraiele formate din lacurile aflate între Satul Nou şi Trestiana. Versantul vestic prezintă alunecări active (cărămidărie cu caracter antropogenic, extremitatea sud-estică a cartierului) şi potenţiale (versanul sud-vestic). Altitudinea maximă aici este de 209 m.

Văile Jijiei şi Buhaiului au aspectul unui platou larg şi uşor înclinat. Din punct de vedere litologic, aceste văi au depozite cuaternare, cu umezeală în exces, întreţinută de cursurile de apă permanente sau intermitente.

Clima

Dată fiind amplasarea în termeni de latitudine, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, precum şi structura geografică a zonei, municipiul Dorohoi beneficiază de un climat temperat-continental cu nuanţe excesive caracterizate prin frecvenţa crivăţului iarna şi lungi perioade secetoase vara.

Caracteristici climatice:

Numărul zilelor însorite din an este de 288,7.

Temperatura medie anuală este de 8,3°C, cu maxima în iulie (19,7°C) şi minima în ianuarie (- 4,8°C).




Temperatura maximă lunară de 38,0 °C a fost înregistrată în august 1905, iar temperatura minimă lunară, de -32.5 °C, în februarie 1911, ianuarie 1940 şi februarie 1977.

Vânturile mai frecvente sunt cele din nord-vest şi sud-est, cu un calm atmosferic în medie multianuală de 28,2% şi o viteză maximă a vântului de peste 40m/s.

Precipitaţiile sunt moderate (548,5l/mp în medie anuală, cantitate maximă în iunie, 88,7 l/mp, şi minimă în februarie, 22,6 l/mp), mai abundente în zonele împădurite şi ale cursurilor de apă.

Cantitatea maximă de precipitaţii în 24 de ore, de148,4 l/mp, a fost înregistrată în august 1983. Numărul anual al zilelor cu ploaie este de 110,9 şi cel al zilelor cu căderi de zăpadă de 27,5.

Numărul de zile de îngheţ, calculate pentru o perioadă de 41 de ani, este în medie de 127,9.

Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă are un maxim de 14,6 în a doua decadă din februarie.

Flora şi fauna

Fauna

Fauna din jurul oraşului este variată, bogată mai ales în animale caracteristice stepei: veveriţă de câmp, hârciog, cârtiţă, dihor, nevăstuică, ermină, iepure, vulpe.

Păsările caracteristice zonei sunt: potârniche, bufniţă, prepeliţă, ciocârlie, graur şi mierlă.

Peştii care trăiesc în apele curgătoare şi stătătoare din zonă sunt: crap, biban, caras, precum şi crab, rac şi alte vieţuitoare de apă dulce.

Flora

Condiţiile naturale, mai ales cele legate de relief, climă şi sol, şi-au pus pecetea asupra întinderii şi diversităţii vegetaţiei din zona oraşului Dorohoi. Vegetaţia este de silvo-stepă şi se caracterizează prin arbuşti care au crescut în locul pădurilor defrişate la 6-7 km distanţă de oraş.

Există păduri de foioase la vestul şi nordul oraşului, la depărtare de 4-7 km, stepa aflându-se în est şi sud-est. În imediata vecinătate a oraşului există o zonă de pădure mixtă: fag, ilex şi stejar, arţar de câmpie, tei alb, sicomor, frasin, plop alb, scoruş, măr pădureţ, cireş sălbatic etc.

Arbuştii care cresc în zonă sunt: alun, corn, sânger,păducel, trandafir sălbatic, porumbar, călin etc.

Plante agăţătoare: curpen şi hamei. Vâscul este o plantă parazită care trăieşte pe frunzele stejarului.

Ierburi: plante graminee: păiuş, sunătoare, ghiocel, toporaş, violete etc. Leguminoase pentru nutreţ: lucernă, trifoi, sulfină etc., şi leguminoase mixte: coada şoricelului, peliniţă, păpădie.

În interiorul localităţii, pe lângă pomii fructiferi mai cresc arbori şi arbuşti decorativi: tei, pin, castan, mesteacăn, plop piramidal, iasomie, liliac etc.

Activităţile eonomice

Situaţia economică

Până în 1989, economia oraşului era una industrială, predominând industria sticlei şi porţelanului, industria mecanică, industria textilă şi industria alimentară. După această perioada, necesitatea adaptării la o economie de piaţă, la cerinţele şi imperativele acesteia, a determinat o scădere mare a activităţii economice şi inversarea importanţei ramurilor economice.

Datorită poziţiei geografice şi dimensiunii, municipiul Dorohoi polarizează activităţile economice desfăşurate în zonă, cu următoarele grupuri de activităţi:

- Activităţi industriale;




- Activităţi agricole desfăşurate în ferme individuale şi în societăţile comerciale agricole existente;

- Activităţi de servicii, în scopul satisfacerii trebuinţelor populaţiei din oraş şi zona de influenţă a acestuia: comerţ, turism, educaţie, cultură, sănătate, transport.

Procesul economic de piaţă este în principal determinat de un mediu competitiv puternic, creat pe baze solide, în care agenţii economici privaţi şi iniţiativele lor joacă un rol important. Prin urmare, sunt cruciale atragerea investiţiilo şi iniţiativelor private, susţinerea parteneriatelor public-privat şi încurajarea celor care intenţionează să demareze o afacere.

Infrastructura

Geografic vorbind, Dorohoiul se află în partea de nord-est a României şi în partea de nord-vest a judeţului Botoşani. Teritoriul administrativ al municipiului Dorohoi este delimitat de teritoriile administrative ale următoarelor comune: Ibăneşti la nord, Hilişeu la nord-vest, Şendriceni la vest, Văculeşti la sud, Broscăuţi la est şi George Enescu la nord-est.

Aspectul general este de oraş colinar, cu străzi sinuoase şi pante acceptabile.

Zona administrativă cuprinde municipiul Dorohoi ca atare şi trei zone distincte: la nord – Loturi Enescu, la est – localitatea Progresul şi la sud – localitatea Dealu Mare.

Municipiul s-a deszvoltat în principal de-a lungul rutelor de transport spre Botoşani, Suceava şi Darabani, şi în secundar pe rutele de legătură cu comunele de vecinătate.

Fiind al doilea municipiu ca mărime din judeţul Botoşani, Dorohoiul joacă un rol important în zonă, constituindu-se într-un element de polarizare pentru localităţile învecinate şi regiunea de nord-vest a judeţului, atât în plan social şi economic, cât şi în termenii forţei de muncă şi schimbului de populaţie.

Situaţia suprafeţelor de teren aflate în interiorul municipalităţii Dorohoi este următoarea:

TOTAL TEREN 6038.00 ha

din care:

intravilan 1146.60 ha

extravilan 4891.40 ha

Teritoriul administrativ al Dorohoiului include municipiul Dorohoi şi alte trei localităţi: Loturi Enescu, Progresu şi Dealu Mare. Zonele Trestiana şi Satu Nou sunt considerate ca dejaincluse în structura administrativă principală a municipiului.

Dezvoltarea acestor localităţi satelit în cartiere rezidenţiale ale municipiului este planificată pentru viitor, dat fiind că permite extinderea teritoriului actual al municipiului pe terenuri mai acceptabile din punct de vedere geotehnic. Corpul actual principal al municipiului este înconjurat de terenuri afectate de alunecări, făcând costisitoare extinderea oraşului în aceste condiţii. 2.5.4.1.3 Oraşul Darabani

Contact:

Primăria Darabani

Adresa Primăriei: Str. 1 Decembrie nr. 100, Darabani, Cod poştal 715100

E-mail: [email protected] Telefon/ fax: 0231/631347




Scurtă prezentare

Darabani este oraşul cel mai nordic de pe teritoriul României, cel de-al treilea oraş ca mărime din judeţul Botoşani, după municipiile Botoşani şi Dorohoi, cu aproape 12.000 de locuitori. Oraşul Darabani se află în partea de nord a judeţului Botoşani. Din structura sa fac parte satele Bajura, Eşanca şi Lişmăniţa. Cursurile de apă care traversează oraşul Darabani sunt râul Prut şi pârâul Podriga. Geografic, este amplasat pe bordura nordică a Câmpiei Moldovei, într-o regiune deluroasă cu altitudinea maximă de 264 m, cu grad înalt de fragmentare a reliefului, la întâlnirea dintre zona de pădure şi cea de silvo-stepă, pe malul drept al râului Prut.

Descoperirile arheologice – topoare de silex şi ceramică de Cucuteni – certifică faptul că zona a fost locuită încă din zorii istoriei şi că a existat în mod neîntrerupt încă de pe atunci.

Prima denumire a localităţii a fost Cabiceni, numele actual, Darabani, fiind certificat de documente datând din 1546. Numele locului este legat de denumirea oştenilor care păzeau graniţa: „darabanii Măriei Sale“.

Având o funcţie economică predominant agricolă, bucurându-se de pământuri mănoase, situat la răspântia unor drumuri comerciale, evoluţia localităţii a fost favorizată de prevederile Tratatului de Pace de la Adrianopole, încheiat în 1829. Proprietatea agricolă este instituită în Darabani pe moşia de aproximativ 11.000 ha a boierului Theodor C. Balş, minte strălucită a vremurilor sale, deşi personalitate conservatoare din punctul de vedere al preferinţelor politice.

Trei lucruri foarte importante se leagă de numele său la Darabani:

- înfiinţarea Târgului Darabani în 1837;

- construirea unei biserici unice în regiune, după planurile Bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol, care până în ziua de azi este folosită ca lăcaş de închinăciune, de locuitorii din Darabani;

- înfiinţarea primei şcoli publice săteşti din Moldova.

În prezent, economia oraşului se bazează pe agricultură şi creşterea animalelor; industria uşoară este reprezentată de o fabrică de îmbrăcăminte, o fabrică de încălţăminte şi ateliere de tricotaje, iar industria alimentară este reprezentată de trei companii de procesare a cărnii şi două de procesare a laptelui, ale căror produse se vând în multe magazine din toată ţara. Din punctul de vedere al turismului, oraşul este vestit pentru cei patru stejari seculari despre care se spune că au fost plantaţi de Ştefan cel Mare înainte de 1500.

Darabani este singura zonă urbană pe o raza de 35 km, cu importanţă majoră în zonă datorită instituţiilor sale, respectiv spitalul orăşenesc cu o capacitate de 75 de paturi, grupul şcolar Darabani, tribunalul, banca, biroul administraţiei finanţelor public etc. Oraşul Darabani iese în evidenţă în zonă din punctul de vedere al comerţului şi serviciilor asigurate.

Din aceste motive, şi adăugându-se faptul că oraşul Darabani se află la mică distanţă, pe un drum principal de acces către Rădăuţi Prut, unde se construieşte un viitor punct de trecere a frontierei în Republica Moldova, este necesară demararea unor programe de dezvoltare a infrastructurii în oraşul Darabani, pentru a se putea face faţă traficului viitor de vehicule şi pasageri.

Locuitorii oraşului Darabani îşi pun speranţa în relansarea economică şi socială a oraşului lor, care nu poate fi decât benefică întregii regiunii de nord a judeţului Botoşani.

Indicatori valorici privind oraşul Darabani sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.




Biserica Sf. Constantin şi Elena Tribunalul

2.5.4.1.4 Oraşul Săveni

Contact

Adresa: Primăria Săveni, oraşul Săveni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231541070; fax: 0231/541213

Scurtă descriere:

Oraşul Săveni se află în partea nord-estică a judeţului Botoşani, pe malul stâng al râului Başeu. Oraşul nu a fost dăruit cu resurse bogate de apă, pădure, cariere de piatră, zăcăminte subterane sau vreun peisaj deosebit. Prin urmare, multul sau puţinul pe care îl au locuitorii este rodul muncii lor neobosite.

Săveni este atestat ca sat într-un document datând de la 1546, din vremea lui Petru Rareş. În 1818, conform hrisovului emis de Scarlat Voda, localităţii i se conferă statutul de târg, având dreptul să organizeze 12 târguri pe an.

Târgul Săveni a fost centrul plasei administrative Başeu, şi din 1950 a fost comună, centru de raion. În 1968 a fost declarat oraş.

Situaţia economică şi socială

Industria oraşului Săveni este reprezentată de două întreprinderi industriale foarte bine cunoscute:

- fabrica de procesare a laptelui şi de brânzeturi aparţinând SC.Prolacom SA Botoşani.

- fabrica de textile şi îmbrăcăminte SC Savconf SA. Astăzi, această companie are contracte de lohn cu mai multe firme străine.

Alte 130 de firme îşi au sediul în oraşul Săveni, obiectul lor de activitate principal fiind majoritar comerţul. Activităţile private aducătoare de venit sunt: morărit, panificaţie, teascuri de ulei, ateliere de tâmplărie, ateliere de croitorie, construcţii metalice şi mobilă, toate la scară redusă. Activitatea de construcţii este în întregime privatizată.

Principalul agent economic specializat în servicii pentru agricultură este SC Agromec SA, care a fost supus privatizării.

Indrastructura tehnică şi urbană

Legăturile oraşului cu restul ţării sunt asigurate de calea ferată Iaşi-Dângeni-Săveni şi de drumul naţional DN29. Oraşul are o reţea de drumuri cu lungimea de 58,7 km, din care 12,6 km sunt drumuri asfaltate.

O centrală telefonică Alcatel asigură comunicaţiile telefonice; prin urmare, nu există greutăţi de comunicare cu restul ţării. Transportul de mărfuri se face pe calea ferată şi rutier, cu autovehiculele furnizate de SC SAVTRANS SA. Oraşul Săveni nu transport în comun, fiindcă sistemul s-a dovedit ineficient. În prezent, alimentarea cu apă a oraşului se asigură printr-un sistem cu lungimea de 28,6 km. Un plan mai vechi al locuitorilor, de a capta apă potabilă din Prut, a început să prindă viaţă.




Consiliul Local Săveni a aprobat desfăşurarea unui plan de fezabilitate pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Lucrările pentru acest proiect de aducere a apei din Prut au început, proiectul având două variante:

Bold-Săveni, tratarea apei la Săveni. Ştefăneşti-Săveni, apă tratată.

Se estimează că lucrările vor fi finalizate în 2004. Sistemul de canalizare are o lungime de 10,2 km.

Infrastructura socială

Educaţia copiilor se face prin grădiniţe, şcoli şi un liceu care poartă numele academicianului Mihai Ciucă, originar din acest oraş. Serviciile de sănătate sunt asigurate printr-un spital cu 5 secţii de specialitate şi laboratoarele aferente, şi de policlinică având următoarele secţii: medicină internă, dermatologie, stomatologie, chirurgie şi pediatrie.

Cultura

Chiar dacă nu se pot lăuda cu nume faimoase din arta şi cultura României care să se fi născut aici, locuitorii din Săveni sunt foarte mândri să aparţină spaţiului cultural al Moldovei în general şi al Botoşanilor, în particular, şi din acest motiv, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Iorga, Enescu, Luchian şi Pillat sunt puţin şi ai lor. Oraşul Săveni deţin o bibliotecă cu peste 10.000 de cărţi, un cinematograf cu 310 locuri şi un centru cultural. Printre obiectivele istorice importante putem menţiona Biserica Sfântul Gheorghe clădită în 1804-1805 şi Biserica Sfântul Nicolae ridicată în 1880, un amestec interesant de stil bizantin şi gotic.

Obiective de investiţii

Există planuri de sprijinire a construcţiilor, atât locuinţe sociale cât şi alte tipuri de clădiri, reabilitarea centralelor termice, extinderea sistemului de canalizare, alimentarea cu gaze naturale, pietruirea şi asfaltarea drumurilor. Bugetul local, considerabil mai sărac de la an la an, a făcut ca aceste lucrări, deja demarate, să se vadă întârziate.

2.5.4.1.5 Oraşul Bucecea

Contact: Primăria Bucecea

Oraşul Bucecea, judeţul Botoşani

Telefon/ fax: 0231/550112

Scurtă descriere:

Localitatea Bucecea se află în partea de nord-est a ţării, la 19 km depărtare de Botoşani (reşedinţa de judeţ), la 30 de km distanţă de Suceava şi la 25 de km distanţă de aeroportul Salcea.

Oraşul Bucecea, cu o suprafaţă de 4.685 ha şi 5.243 de locuitori, este traversat de drumul naţional DN 29C, care face legătura cu Ucraina – regiunea Cernăuţi, priin punctul de graniţă Siret, aflat la aproximativ 40 de km depărtare.

Localitatea a luat fiinţă în sec. XV, pe vremea lui Ştefan cel Mare. Se spune că Bucecea şi-ar fi luat numele după un vechi boier polon, pe nume Buczaschi, care a fondat mai multe aşezări, printre care şi satul Bucecea. Dcoumente scrise vorbesc despre această aşezare. Aşadar, pe data de 15 aprilie 1569, data atestării istorice a localităţii, Bogdan Lăpuşneanu – domnitorul Moldovei, „face cunoscut că a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Ana, fiica lui Erimia, vistier, şi a vândut Agafiei, pentru trei mii de zloţi tătărăşti ocina şi dedina ei dreaptă din privilegiul de mărturie, ce l-a avut ea de la sus scrisul, noi, Bogdan Voievod, satul anume Vâlceşti pe Siret şi mori la Siret“.

Termenul „hotarul vechiu“ ne duce la concluzia că satul a existat cu mult înainte de data înscrisului semnat de Bogdan Voievod.

Domnitorul Petru Şchiopul, care a cumpărat satul Vâlceşti pentru trei mii de zloţi tătărăşti de la moştenitorii direcţi ai Agafiei, a dăruit satul mănăstirii Galata, „ca să-i fie driaptă ocină şi moşie în vecu, cu tot vinitul“, conform unui document datat 23 noiembrie 1577.

Alte înscrisuri vorbesc despre aşezările din zona Vâlceşti, despre faptul că oamenii de aici practicau agricultura, cultivând cereale cum ar fi ovăz, orz, bob, dar şi creşterea animalelor, cum ar fi oi, porci, cai şi albine. Descendenţii lui Petru Şchiopul vor atesta şi ei că satul Vâlceşti aparţine mănăstirii Galata. Aceste documente sunt datate 5 ianaurie 1600, de Ieremia Movilă, 16 noiembrie 1607 de Mihail Movilă şi 11 mai 1608 de Constantin Movilă.




Primul document care atestă numele Bucecea datează din 22 februarie 1634, întomcit la Iaşi de Moise Movilă, dându-i boierului Ursu Ponici o parte din satul Costineşti şi arătând că acel sat are „vadul de moară pe pârâul ce-i zice Bucecea“.

A doua jumătate a secolului XVIII este perioada în care locuitorii din Vâlceşti s-au mutat la Bucecea şi acesta a dispărut. Motivul se poate să fi fost ieşirea din matcă a râului Siret, care a distrus aşezarea, iar locuitorii au ales să plece din calea ameninţării pe viitor a apelor.

Aşa cum rezultă din documente, conflictul dintre proprietarul moşiei Bucecea, baronul Teodor Mustaţă, şi Scarlat Miclescu, proprietarul moşiei Călineşti, are loc în mai-iunie 1825.

În 1828, în apropiere de satul Bucecea existent, ia naştere Târgul Bucecea, satul rămânând în partea de nord-est a acestuia.

În 1845 ia fiinţă comuna Bucecea, compusă din Târgul Bucecea şi satul Bucecea.

Între 1904–1950, comuna Bucecea fost reşedinţa unei subdiviziuni administrative a teritoriului, incluzând localităţile: Bucecea, Cucorăni, Mândreşti, Vlădeni, Leorda, Dumbrăveni, Siminicea, Stânceşti, Salcea, Plopeni şi Vereşti.

Din 1871, oraşul este traversat de linia ferată Botoşani-Vereşti, aici construindu-se o gară care asigură legături directe cu oraşele principale, prin trenuri accelerate, rapide, personale şi de marfă.

Între 1847–1952, în comuna Bucecea a existat Judecătoria rurală „Bucecea Târg“. Comuna Bucecea a aparţinut de judeţul Botoşani, apoi de raionul Botoşani – regiunea Suceava, iar de la ultima împărţire administrativă şi teritorial din 1968, comuna Bucecea aparţine de judeţul Botoşani.

În 2004, conform prevederilor Legii 81/2004, promulgată prin Decretul 182/2004, comuna Bucecea a fost declarată oraş.

Geografia

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului Bucecea se află în zona de contact dintre Podişul Moldovei şi Lunca Siretului, la 2 km distană de cursul râului, la 19 km distanţă de municipiul Botoşani, la 29 de km distanţă de municipiul Dorohoi şi respectiv la 32 de km distanţă de municipiul Suceava, din partea de nord-est a ţării. La vest există o serie de culmi deluroase ca dealul Bour, cu altitudinea de 358 m, spre est câmpia Jijia–Bahlui apare evidentă ca unitate uşor învolburată, numitp şi câmpie intracolinară, cu văi largi străbătute de ape curgătoare. Spre est, în apropiere de Truşeşti, altitudinea maximă, de 260 m, se găseşte în dealul Cozancea hill, iar în zona oraşului Bucecea, dealurile au altitudinea de până la 320 m.

Oraşul Bucecea este aşezat în lunca râului Siret, fiind înconjurat de localităţile:

- Huţani, Mândreşti – comuna Vlădeni;

- Cucorăni – comuna Mihai Eminescu;

- Comuna Leorda;

- Comuna Vârfu Câmpului;

- Comunele Hânteşti şi Siminicea din judeţul Suceava.

Suprafaţa teritoriului administrativ al oraşului Bucecea este de 4.685 ha, din care terenuri agricole în suprafaţă de 3.650 ha, adică 77 % din suprafaţa totală a oraşului. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră acoperă 591 ha.

Drumurile existente pe raza oraşului Bucecea sunt într-o stare bună.

Oraşul este străbătut prin mijlo de drumul naţional DN 2C, care asigură legătură ţării şi a judeţului cu Ucraina – ţinutul Cernăuţilor, prin vama Siret, aflată la circa 40 km distanţă de Bucecea.

Legătura cu satul Bohoghina se face prin drumul naţional DN 29C, cu 4 km asfaltaţi, iar apoi 0,8 km de drum sătesc pietruit

Clima şi precipitaţiile

Clima este temperat-continentală cu influenţe din nord, cu veri calde şi viscole iarna, şi nu poate fi caracterizată după datele meteo ale staţiei Botoşani. Temperatura medie anuală este de 8-10 grade C, iar izoterma de 8 grade C trece prin apropierea oraşului Bucecea.

Prima zi de îngheţ este între 1 şi 25 octombrie, iar ultima, între 11 aprilie şi 1 mai.

Frecvenţa medie a zilelor de iarnă este de 40 – 50 zile; amplitudinea termică anuală este de 24,2 grade C.




Caracterul continental al climei este dat de precipitaţii. Cantitatea anuală însumează 600 mm/mp, iar în anii secetoşi scade la 500 mm/mp. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii sunt în iulie, 70 – 80 mm/mp, iar cele mai scăzute în februarie, 20 – 30 mm/mp. Vânturile bat în funcţie de deplasarea maselor de aer, de la centrele de maximă presiune spre cele de minimă presiune. Cel mai frecvent ele bat din sectorul nord-vestic, cu frecvenţa medie anuală de 23,5 %, din sud-est 18,7 % şi din nord 10,7 %.

Reţeaua hidrografică tributară râului Siret este formată din afluenţi, cel mai important fiind pârâul Fundoaia.

Pe raza oraşului se găsesc 3 izvoare: Gura Leului în centrul oraşului;

Izvorul Oilor în zona oraşului numită Fundoaia;

Elvira în zona oraşului numită Bărbălăteni.

Apele freatice se găsesc la mică adâncime, fiind de bună calitate şi îndestulătoare. Pe cursul râului Siret, aflat la 3 km depărtare, s-a construit un lac de acumulare cu capacitatea de 10 mil. m3, acesta reprezentând principala sursă de alimentare cu apă a judeţului Botoşani. Staţia de tratare a apei din Bucecea asigură apa potabilă şi industrială pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşul Bucecea şi comuna Leorda.

Situaţia economică şi socială a oraşului Bucecea

Tradiţiile oraşului Bucecea arată că locuitorii acestuia, din cele mai vechi timpuri, au avut ca îndeletnicire de bază agricultura.

Începând din anul 1991, când s-au aplicat prevederile Legii 18, proprietarii de terenuri agricole au intrat în posesia acestora şi fiecare caută să utilizeze cele mai moderne tehnologii pentru a obţine producţii bune. O mare parte din ei s-au asociat, la început mai puţini, apoi mai mulţi, realizând suprafeţe comasate şi administrate de fermieri specialişti.

Proprietarii de terenuri au dezvoltat şi sectorul zootehnic, realizând specii de animale productive şi rezistente.

Perspectiva agriculturii în oraş este privatizarea prin ferme vegetale şi zootehnice, precum şi obţinerea unor produse ecologice care să contribuie la relansarea economică naţională, conform standardelor europene.

Pe raza oraşului Bucecea îşi desfăşoară activitatea următoarele companii:

- S.C. „AGROMEC” S.A. – echipată cu o gamă diversă de maşini agricole care efectuează lucrări pentru proprietarii particulari; - S.C. AGROSIR S.R.L. – efectuează lucrări agricole;

- COMCEREAL Bază de recepţie a cerealelor – este amplasată lângă gara Bucecea, dispunând actualmente de un spaţiu pentru depozitarea a 14.400 tone de cereale. Unitatea este echipată cu două uscătorii moderne de tip IUCB – 8, în exploatare din 1994, care funcţionează cu gaz metan; - Acumularea de apă Bucecea, cu o capacitate de 10 mil. metri cubi, sursa principală de apă a judeţului Botoşani;

- Staţia de tratare a apei şi aducţiunea Bucecea – aceasta transportă apa din lacul de acumulare Bucecea şi o tratează pentru a alimenta cu apă potabilă municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşul Bucecea, oraşul Flămânzi, comuna Leorda etc.;

- Oficiul poştal Bucecea – ţine legătura prin corespondenţă cu alte locuri din ţară şi străinătate. În oraşul Bucecea îşi oferă serviciilor o filială a Băncii Comerciale Române, o filială CEC, o agenţie Credit Coop şi o firmă de televiziune prin cablu.

Din anul 1991, funcţionează aici un număr de aproximativ 185 de companii, având ca obiect aprovizionarea şi vânzarea de mărfuri către populaţie.

Din 1960 a funcţionat aici o fabrică de zahăr, cu capacitatea de procesare de 200 tone de sfeclă pe zi şi 400 de angajaţi, dar în anul 2003 a fost declarată falimentară, iar în vara anului 2004 a fost vândută pentru a i se da altă destinaţie.

Pe raza oraşului mai funcţionează o brutărie particulară, 3 mori de porumb, una de grâu, 3 secţii de prelucrare a lemnului şi o secţie de prelucrare a sticlei.

Blocurile cu cele 720 de apartamente, precum şi un mare număr de locuinţe particulare, beneficiază de încălzire centrală, de alimentare din reţeaua de apă potabilă şi de canalizare, de gaz metan din reţea, de servicii telefonice printr-o centrală digitală Ericsson şi de televiziune prin cablu.




Asistenţa medicală este asigurată de un dispensar cu staţionar pentru copii şi cu cabinete de consultaţie pentruu adulţi şi copii, precum şi de un cabinet stomatologic. Dispensarul veterinar din oraş asigură întreaga gamă de tratamente şi vaccinări pentru efectivele de animale. Pe raza oraşului funcţionează trei grădiniţe şi un cămin cu orar prelungit, o şcoală gimnazială, uun grup şcolar industrial cu liceu şi şcoală profesională, un centru cultural, o bibliotecă publică şi una şcolară.

Valorificarea şi promovarea creaţiilor autentice, de certă valoare artistică, ale dansului şi cântecului popular moldovenesc, sunt readuse în circuitul viu de Ansamblul popular „Ciobănaşul“, care activează în cadrul centrului cultural.

Sportul de masă are condiţii optime de dezvoltare, dispunând de două terenuri de fotbal, un teren de volei, unul de handbal şi unul de tenis, o popicărie acoperită, vestiare şi restul anexelor necesare. Echipa de fotbal locală activează în campionatul divizionar, fiind printre fruntaşele din clasament. Celelalte sporturi, respectiv tenis de masă, şah etc. sunt practicate în spaţii adecvate din Centrul Cultural Bucecea.

În ce priveşte religia, există patru biserici creştin-ortodoxe în oraş, 2 în localitatea de reşedinţă, una în cartierul Călineşti şi una în satul Bohoghina. Mai există şi 4 lăcaşuri de cult aparţinând altor religii.

Monumentele istorice sun Biserica Sf. Nicolae clădită în 1815 şi Conacul Miclescu din satul Călineşti, clădit în 1820. În vara anului 2004 au început săpături arheologice în locul denumit Biserica Pustie, datând din sec. XV, unde s-au descoperit pietre de mormânt, cărămizi şi ziduri de la fostul amplasament al bisericii satului Vâlceşti şi 5 monede din perioada domniei lui Ştefan cel Mare.

Indicator valorici pentru oraşul Bucecea sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.1.6 Oraşul Flămânzi

Contact

Primăria Flămânzi Oraşul Flămânzi, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/552351

Fax: 0231/552626

Scurtă descriere:

Oraşul Flămânzi, nume de referinţă şi simbol al spiritului de dreptate al ţăranului român, se află în partea de sud a judeţului Botoşani, pe cursul mijlociu al râului Miletin, învecinându-se cu comunele: Copalău, Prăjeni, Frumuşica şi Hlipiceni.

Oraşul este situat într-o zonă colinară, dar forma de relief predominantă este şesul cu mici zone inundabile, terenul fiind inclus în zona a treia de fertilitate.

Ca poziţie strategică, oraşul este aşezat în lungul drumului european E58, în fapt principala arteră rutieră care leagă judeţul Botoşani de cele din sud, îndeosebi de judeţele Iaşi, Bacău, Vaslui, Neamţ.

Localitatea se întinde pe o suprafaţă de peste 10.000 ha, atât cu terenuri agricole pe care se cultivă cereale, plante oleaginoase, plante tehnice, vii, păşuni şi imaşuri, cât şi peste 1.700 ha de pădure.

Oraşul Flămânzi este al treilea ca mărime din judeţ, cu peste 12.000 de locuitori, inclusiv satele aparţinătoare Chitoveni şi Prisăcani. Printre amenajările edilitar-gospodăreşti, oraşul dispune de un ansamblu de locuinţe cu peste 300 de apartamente construite din fondul de stat, două aducţiuni de apă prin pompare din râul Siret şi o aducţiune prin cădere gravitaţională, 6 şcoli şi 12 grădiniţe cu peste 1.900 de elevi, din care un grup şcolar cu liceu şi şcoală profesională, un centru cultural, 8 biserici, 4 cabinete medicale, o unitate de asistenţă medicală şi socială cu 45 de paturi şi un centru de permanenţă cu ambulanţă, unde lucrează 5 medici şi peste 15 cadre medii, două dispensare veterinare cu doi medici şi altele.

Oraşul Flămânzi are o istorie bogată, fiind atestat documentar încă din sec. XVI; anul 2005 a fost un an jubiliar, sărbătorindu-se 400 de ani de la prima atestare documentară, dar pe teritoriul localităţii s-au găsit vestigii arheologice care dovedesc existenţa unor aşezări umane aici încă din erele primitivă şi antică.




Totuşi localitatea s-a făcut cunoscută în ţară şi străinătate ca fiind locul de unde a izbucnit marea răscoală ţărănească din anul 1907, devenind simbolul setei de dreptate a ţăranului român.

Datorită importanţei geostrategice (fiind situat la egală distanţă de oraşele Botoşani şi Hârlău, şi pe artera principală de comunicare cu celelaltel judeţe), dar mai ales importanţei sale istorice, fosta comună a devennit oraş în 2004 şi este alcătuită din fostele sate Flămânzi, N. Bălcescu şi Poiana, iar Chitoveni şi Prisăcani au rămas sate aparţinătoare.

Industria este reprezentată de mica producţie în fabrici şi ateliere, cum ar fi fabrica de confecţii, o fabrică şi două ateliere de mobilă, o fabrică de prelucrare a laptelui, un abator, ateliere de croitorie, moara de grâu şi mai multe mori de porumb şi teascuri de ulei, o companie de transport, magazine de materiale de construcţii, de produse alimentare şi nealimentare etc., care în mare măsură au absorbit forţa de muncă disponibilă din localitate.

Prin planul urbanistic general s-a aprobat înfiinţarea unei zone industriale, unde investitorii români şi străini să beneficieze de anumite facilităţi, cum ar fi: drum de acces, apă curentă, electricitate etc., deoarece localitatea dispune de materii prime ca lemnul, produse agricole şi animaliere, alte materiale care pot constitui materia primă în vederea înfiinţării unor societăţi comerciale de producţie, cum ar fi lâna, lemnul, piatra, laptele şi carnea, şi nu în ultimul rând se va pune baza pe industrii tradiţionale, cum ar fi confecţionarea obiectelor de artizanat, olăritul, confecţionarea obiectelor din răchită etc.

Indicatori valorici referitori la Flămânzi sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.1.7 Oraşul Ştefăneşti

Contact

Adresa: Primăria Ştefăneşti

Oraşul Ştefăneşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/564381; fax: 0231564101




Indicatori valorici despre Ştefăneşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2 Comune

2.5.4.2.1 Comuna Adăşeni

Contact

Primăria comunei Adăşeni

Comuna Adăşeni, judeţul Botoşani

Cod poştal 717016 Telefon/ fax: 0231 563100

2.5.4.2.2 Comuna Albeşti

Contact

Primăria comunei Albeşti

Comuna Albeşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/572140

Scurtă descriere:

Comuna Albeşti se află în partea de sud-est a judeţului Botoşani. Valea Jijiei, precum şi celelalte văi mai mici, şi terasele râului Jijia au fost locuite de oameni în toate timpurile, de la începutul neoliticului şi până la sfârşitul feudalismului. Pe teritoriul comunei s-au descoperit 25 de puncte arheologice. O mică monedă din Evul Mediu s-a descoperit şi pe teritoriul satului Buimăceni, precum şi vestigiile a două necropole din feudalism.

Comuna Albeşti cuprinde 6 sate: Albeşti, Buimăceni, Jijia, Măscăteni, Coştiugeni şi Tudor Vladimirescu.

Satul Jijia a fost prima oară atestat într-un document din iunie 1458, semnat de Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Satul Măscăteni este atesta documentar pe 1 august 1583 de domnitorul Petru Şchiopu. Satul Albeşti a fost prima oară menţionat într-un document datat 24 mai 1602, al domnitorului Ieremia Movilă.


Principala activitate şi sursă de venit a locuitorilor comunei este agricultura, în diversitatea ei, de la culturile specifice zonei (grâu, porum, orz, sfeclă de zahăr, cartofi, legume etc) şi până la zootehnie şi prelucrarea produselor agroalimentare.




Pe raza comunei în desfăşoară activitatea următoarele unităţi de prestare a serviciilor către populaţie:

Patru mori de cereale, trei teascuri de ulei, zece magazine mixte şi 20 de localuri de alimentaţie publică.

Pentru ca exploatarea să se facă în mod profitabil, s-a înfiinţat o asociaţie agricolă, iar o societate comercială de tip Agromec asigură lucrările mecanizate.

Indicatori valorici despre Albeşt, sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.3 Comuna Avrămeni

Contact Primăria comunei Avrămeni

Comuna Avrămeni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/563010; fax: 0231563010

Scurtă descriere:

Comuna Avrămeni cuprinde 9 sate şi şi este traversată de Volovăţ şi Bodeasa, aflenţi ai râului Prut. Patru dintre cele nouă sate sunt aşezări foarte vechi, atestate documentar între 1544 şi 1600: Ichimeni, Adăşeni, Timuş şi Zoitani.

Teritoriul comunei Avrămeni este traversat de cursurile de apă Volovăţ şi Bodeasa, care se varsă în râul Prut. Cele nouă sate care formează comuna sunt: Avrămeni, Adăşeni, Zoitani, Panaitoaia, Timuş, D. Cantemir, T. Vladimirescu, A. Vlaicu şi Ichimeni.


Agricultura şi creşterea animalelor sunt principalele activităţi ale locuitorilor comunei. În comună îşi desfăşoară activitatea următoarele unităţi economice: o societate agricolă, patru companii de mecanizarea agriculturii, o moară de grâu, patru mori de porumb şi trei teascuri de ulei. Relansarea economiei comunei impune o infrastructură adecvată. Prin poziţia geografică deţinută, comuna se bucură de mai multe avantaje, care ar putea contribui la buna dezvoltare economică.

Reţeaua de drumuri are o lungime de 48 km, din care 9 km asfaltaţi.

În privinţa serviciilor edilitar-gospodăreşti, comuna Avrămeni are un sistem de alimentare cu apă cu lungimea de 3 km şi o conductă de canalizare cu lungimea de 1 km.

Indicatori valorici despre Avrămeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.4 Comuna Băluşeni

Contact Primăria comunei Băluşeni,

Comuna Băluşeni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/515849

Scurtă descriere:

Comuna Băluşeni se află în partea sudică a judeţului, aproape de reşedinţa de judeţ. Comuna are 6 sate:

- Băluşeni (satul de reşedinţă al comunei)

- Draxini

- Băluşenii Noi




- Buzeni

- Coşuleni

- Zăiceşti

Ca unitate administrativ-teritorială, comuna datează din 1864. Numele ei, Băluşeni, vine de la stăpânul locurilor din 1430, când documentele istorice menţionează un boier pe nume Baloş.


Profilul economic predominant al comunei este cel agricol, cele mai importante fiind creşterea legumelor şi zootehnia. În comuna Băluşeni îşi desfăşoară activitatea 16 agenţi economici, printre care S.C. Gerom S.A. Zăiceşti care prelucrează produse din carne, 2 companii de tip Agromec şi mulţi întreprinzători individuali.

Drumurile comunei au lungimea de 70 km, din care 14 km pietruiţi şi 56 km drumuri de pământ, impracticabile în perioadele ploioase.

Satul Băluşeni are o aducţiune de apă potabilă cu lungimea de 3,4 km. Toate satele comunei sunt electrificate. Nu există centrală telefonică în comună, dar există abonaţi la reţeaua Alcatel, cu un număr de 10 linii, şi 12 linii telefonice conectate la centrala telefonică existentă în comuna Copalău.

Indicatori valorici despre Băluşeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.5 Comuna Blândeşti

Contact Primăria comunei Blândeşti

Comuna Blândeşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/573355

Scurtă descriere:

Comuna Blândeşti se află la aproximativ 18 km distanţă de municipiul Botoşani, de drumul judeţean Botoşani – Suliţa – Lunca. Până în anul 1969 funcţionează independent, ca o comună formată din cinci sate: Blândeşti, Cerchejeni, Şoldăneşti, Talpa şi Silişcani. După 1969 a fost încorporată în comuna Suliţa, dar din 7 aprilie 2004, comuna Blândeşti s-a reînfiinţat în urma unui referendum, hotărârea fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 310, având în alcătuire trei sate: Blândeşti, Cerchejeni şi Şoldăneşti. Principala activitate a locuitorilor comunei o reprezintă agricultura şi creşterea animalelor.

Indicatori valorici despre Blândeşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.6 Comuna Brăeşti

Contact

Primăria comunei Brăeşti

Comuna Brăeşti, judeţul Botoşani Telefon: 0231/620023; fax: 0231/620023

Scurtă descriere:

Comuna Brăeşti se află în partea de vest a judeţului Botoşani, la 20 km distanţă de municipiul reşedinţă de judeţ. Prima menţionare documentară a localităţii Brăeşti locality este în vremea domniei lui Ştefan cel Mare. Din comuna Brăeşti fac parte patru sate: satul de reşedinţă Brăeşti, Poiana, Popeni şi Vâlcele.





Agricultura este principala activitate economică din comună. Ca atare, pe raza ei funcţionează trei societăţi agricole cu personalitate juridică şi trei asociaţii familiale; restul terenului agricol este cultivat individual de locuitori. În comună îşi desfăşoară activitatea o societate de macanizare cu un mic număr de maşini şi utilaje agricole. Principalele culturi de pe raza comunei sunt: porumbul, grâul, sfecla de zahăr şi floarea soarelui. În ce priveşte unităţile de producţie, de prestare a serviciilor şi de comerţ, există un teasc de ulei, o moară cu ciocane, o moară de porumb, 16 magazine şi localuri de alimentaţie publică, private şi de stat.

În ce priveşte telecomunicaţiile, comuna deţine o centrală telefonică la care sunt abonate 101 de familii.

În comună există 4 şcoli şi 2 grădiniţe, dar în general slab dotate, sub nivelul standard actual. Serviciile de îngriire a sănătăţii sunt asigurate de 5 asistente medicale şi un medic.

Indicatori valorici despre Brăeşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.7 Comuna Broscăuţi

Contact Primăria comunei Broscăuţi

Comuna Broscăuţi, judeţul Botoşani


Descriere

Comuna Broscăuţi se află pe malurile râului Jijia şi se compune din 2 sate: Broscăuţi şi Slobozia. Ideea că numele localităţii vine de la „broască“ a fost acceptată de mulţi ani; mai mult, localitatea se numea deja aşa în 1582.


În comuna Broscăuţi, activităţile economice sunt desfăşurate de 12 agenţi economici privaţi: fabrică de ulei, brutărie, mori de porumb, ateliere de tâmplărie etc. Totuşi, activităţile principale ale locuitorilor comunei sunt cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor. Cerealele cultivate sunt: grâu, secară, orz, porumb, sfeclă de zahăr şi floarea soarelui. Se practică şi grădinăritul, viticultura şi pomicultura.

Pe păşunile şi imaşurile comunei pasc peste 3.000 de bovine şi ovine. În ce priveşte infrastructura, comuna are 42 km de drumuri şi calea ferată care traversează comuna în direcţia Dorohoi – Iaşi . La capitolul serviciilor edilitar-gospodăreşti, comuna are un sistem de alimentare cu apă în lungime totală de 3,6 km.

Indicatori valorici despre Broscăuţi sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.8 Comuna Călăraşi

Contact

Primăria comunei Călăraşi

Comuna Călăraşi, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/548902; fax: 0231/548802

Descriere




Comuna Călăraşi se află între râul Prut şi râul Jijia, în partea sudică a judeţului Botoşani. Are în componenţă satele: Călăraşi, satul de reşedinţă, Libertatea şi Pleşani. Satul Călăraşi nu are tradiţii istorice, fiind înfiinţat după Războiul de Independenţă din 1877.


Principalele activităţi ale locuitorilor comunei sunt cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor. Plantele cultivate sunt: grâul, porumbul, sfecla de zahăr şi floarea soarelui. Agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei pot fi împărţiţi astfel:

- o brutărie;

- 16 magazine (alimentare, mixte, localuri publice)

- agenţi economici prestatori de servicii.

În domeniul agricol sunt înfiinţate 2 unităţi pentru lucrări mecanizate. De asemenea, funcţionează 26 de companii private: mori, uleierniţe, ateliere mecanice etc. Comuna este şi va rămâne un loc unde agricultura şi industria alimentară vor predomina, atât din punctul de vedere al forţei de muncă, dar şi al cotei producţiei şi serviciilor în produsul total brut al comunei.

Indicatori valorici despre Călăraşi sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.9 Comuna Cândeşti

Contact

Primăria comunei Cândeşti

Comuna Cândeşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/625519 Fax: 0231/625530

Descriere

Comuna Cândeşti se află în partea de nord-vest a judeţului Botoşani, la 50 km distanţă de oraşul reşedinţă de judeţ. La vest are râul Siret, care îl desparte de judeţul Suceava, la nord comuna Mihăileni, la est comunele Dersca şi Lozna, iar la sud comuna Vârfu Câmpului.

Din comună fac parte satele: Cândeşti, Talpa, Viţcani şi Călineşti.

Comuna Cândeşti are o suprafaţă de 98 kmp. Prin localizare, comuna face parte din Podişul Sucevei.

Această regiune face parte din Platforma Moldovenească, o extensie a Platformei Ruse. Platforma precambriană este acoperită de straturi groase de sedimente din Paleozoic, Mezozoic şi Neozoic.

La suprafaţă sunt şisturi argiloase, nisipuri şi pietrişuri. Morfologic vorbind, comuna este situată pe valea râului Siret şi în partea vestică a dealului Bour.

Înălţimea maximă este de 375 m pe dealul Viţcani, altitudinea minimă, 250 m, fiind în valea râului Siret. Acesta formează un platou de şes cu lărgimea de 2,5 –3 km.

Fiind situată în partea nord-estică a ţării, clima comunei Cândeşti este influenţată de masele de aer rece şi uscat venite din partea răsăriteană a continentului, şi de masele de aer artctic, rece şi umed. Vara este dominată de mase de aer umed şi răcoros, masele de aer cald şi uscat, de tip continental, fiind mai puţin frecvente.




Iarna este dominată de masele de aer ale anticicloanelor siberiene şi de cele polare, care provoacă temperaturi scăzute şi vânturi puternice. Alteori, prezenţa maselor de aer arctic şi a celor venind din Groenlanda provoacă masive căderi de zăpadă şi viscole. Temperatura medie anuală este de 8 grade, vara fiind de 18 grade şi iarna de minus 6 grade.

Extremele de temperatură au fost de 34 grade cu plus şi 27 grade cu minus.

Prima zi de îngheţ este la sfârşitul lui septembrie şi ultima, la începutul lui mai. Între aceste două limite, numărul de posibile zile cu îngheţ este de 205, ceea ce influenţează structura culturilor. Umiditatea medie a maselor de aer este 80%, cu valoarea maximă în decembrie şi cea minimă în aprilie.

Cantitatea medie de precipitaţii este de 750mm/an, cu maxima în iunie şi minima în februarie. Numărul anual al zilelor cu precipitaţii este de 170.

În zona comunei Cândeşti predomină vânturile din nord-vest şi sud-est, mai frecvente şi mai intense la sfârşitul iernii. Datorită situării pe valea râului Siret, acvifere freatice sunt bogate şi superioare calitativ, cu o adâncime de 2 –20 m.

Sistemul hidrografic este dat de râul Siret, în care se varsă afluenţii Molniţa, Melentina şi Hlibicioc pe teritoriul comunei. Molniţa este primul mare afluent al Siretului, venind din Ucraina. Regimul hidrografic al Siretului este regularizat de lacul Rogojeşti, în amonte de comuna Mihăileni.

Debitul râului Siret are două valori maxime: primăvara şi toamna, cu o medie de 174 m3/s, iar valoarea minimă, atinsă iarna, este de 6,3 m3/s.

Pe teritoriul comunei, malul Siretului este îndiguit pe o lungime de 3 km.

Solurile din comuna Cândeşti sunt puţin variate, datorită condiţiilor omogene de formare; astfel, în lunca Siretului ele sunt aluviuni nisipo-mâloase slab înţelenite.

Aceste aluviuni sunt soluri tinere, cu o succesiunde de straturi litologice nelegate între ele genetic. Cu cât ne îndepărtăm de albia minoră, apar solurile aluvionare fertile bune pentru păşuni şi legumicultură. Izolat, apar şi soluri gleizate slab productive, din cauza prezenţei apei freatice la mică adâncime.

Pe terase şi în zona interfluviului s-au format soluri brune-cenuşii, cele mai răspândite pe teritoriul comunei; acestea sunt soluri fertile pentru culturile de cartofi şi sfeclă de zahăr. Comuna se află în zona de interferenţă a pădurilor de foioase cu silvo-stepa. Pădurile ocupă mici suprafeţe pe dealurile Călineşti –Talpa. Aici cresc specii de gorun, carpen, tei, arţar, salcâm.

Vegetaţia păşunilor şi fâneţelor cuprinde specii de coada şoricelului, peliniţă, lucernă, trifoi roşu, ciulini, mac. Pe malurile iazurilor s-a dezvoltat o vegetaţie iubitoare de apă: podbal, rogoz, papură, pipirig, stânjenel.

Fauna este cea obişnuită în zona pădurilor de foioase: mistreţi, căprioare, dihori, vulpi, jderi, greieri, păianjeni, prepeliţe, ciocănitori.


Comuna Cândeşti are 5 şcoli cu 19 săli de clasă.

Şcolile din Cândeşti şi Călineşti folosesc apă extrasă din puţurile proprii.

În 1968, s-a construit un cămin cultural în comuna Cândeşti, care actualmente se află într-o stare avansată de degradare, din cauza dezinteresului de după 1990; dat fiind că alte 4 cămine culturale existau în fosta comună Mihăileni, cel din comuna Cândeşti s-a văzut neglijat. De aceea, se impune restaurarea căminului cultural din Cândeşti, prin reparaţii capitale cu fonduri de la Banca Mondială şi cu participarea comunităţii locale.

Pe viitor se impune participarea administraţiei locale şi a tuturor factorilor responsabili din comună, pentru ca, în cel mai scurt timp, pe raza comunei Cândeşti să fie repus în funcţiune un cămin cultural, pentru a se încuraja înfiinţarea de formaţii artistice de obiceiuri şi tradiţii cândva puternice pe raza comunei.

Având în vedere resursele aproape inexistente pe raza comunei şi lipsa unei tradiţii, nu se prevăd perspective de dezvoltare industrială pe scară largă, dar, cu sprijinul statului, se pot dezvolta activităţi industriale, datorită faptului că pe raza comunei




există importante resurse de balast. Datorită acestei bogăţii, pe plan local se poate dezvolta o ramură de exploatare şi de transport al acestui material.

Obiective principale pentru agricultură La nivelul comunei, agricultura este principala activitate economică, preponderent ca sursă de venituri, atât din sectorul vegetal, cât şi din cel al creşterii animalelor.

În urma aplicării legilor fondului funciar, în comună există 18 proprietari de pădure şi aproximativ 1.170 de proprietari de teren agricol, care îşi cultivă propriul teren, dar şi alte terenuri luate în arendă, stabilindu-şi structura culturilor şi amplasarea acestora în caolaborare cu specialiştii de la centrul agricol şi obţinând recolte bune şi foarte bune, în funcţie de condiţiile climatice.

Suprafaţa agricolă la nivelul comunei este de 2.216 ha, împărţită după cum urmează; - Teren arabil – 2.135 ha,

- Păşuni – 73,7 ha,

- Livezi – 7.7 ha.

Din suprafaţa totală, 10 % face parte din asociaţii agricole.

Majoritatea terenurilor agricole sunt exploatate mecanizat, obţinându-se recolte bogate. Principalele culturi sunt:

- Porumb

- Cereale

- Cartofi - Sfeclă

- Floarea soarelui

- Fasole

- Altele.

Indicatori valorici despre Cândeşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.10 Comuna Conceşti

Contact

Primăria comunei Conceşti Comuna Conceşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/631429; fax: 0231/631429

Descriere Comuna Conceşti se află în partea de nord-est a judeţului Botoşani, pe văile Coneasca şi Langa. Comuna este formată din 2 sate: Conceşti, satul reşedinţă de comună, şi Movileni.

Pe teritoriul comunei Conceşti sunt atestate aşezări omeneşti din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, epoca romană, şi aşa-numitul Morrmânt de la Conceşti, cu un foarte bogat tezaur care se pare că a aparţinut unei căpătenii a hunilor din sec. V. Cea mai mare parte a acestui tezaur se află expusă la Muzeul ERMITAJ din St. Petersburg, Rusia.

Primul document despre satul Conceşti datează din anul 1637 şi se referă la vânzarea satului şi moşiei Conceşti village. Administrativ, satul Conceşti a fost organizat comună între 1863 şi 1887. În 1989, comuna Conceşti a fost dizolvată şi unită cu comuna Hudeşti. După Revoluţia din Decembrie 1989, printr-un decret-lege semnat de preşedintele de atunci, Ion Iliescu, satul Conceşti a devenit iarăşi comună, incluzând şi satul Movileni.





Majoritatea locuitorilor comunei lucrează în agricultură. În comună funcţionează un atelier de împletituri nuiele, 7 magazine, şi 2 asociaţii agricole: „Spicul“ şi SC Mecanizatorul SA.

Reţeaua de drumuri a comunei are lungimea de 40 km, din care 15 km sunt pietruiţi.

Lungimea sistemului de alimentare cu apă este de 6,9 km.

Serviciile poştale şi de telecomunicaţii sunt asigurate printr-un mic oficiu poştal cu 2 angajaţi, fără local propriu, care asigură difuzarea presei şi a corespondenţei. Există 7 posturi telefonice la instituţii, dar nici un post public şi nici abonaţi particulari.

Comuna are un dispensar, dar fără farmacie, asigurând servicii de sănătate cu 4 asistente medicale. Lipsa unui medic este o problemă veche, care a apărut cu aproape 10 ani în urmă. Comuna Conceşti are un cămin cultural, o sală de festivităţi, un cinematograf şi o bibliotecă publică cu peste 8.000 de cărţi. Comuna Conceşti este înfrăţită cu COSSE LE VIVIEN din Franţa.

Indicatori valorici despre Conceşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.11 Comuna Copalău

Contact

Primăria comunei Copalău

Comuna Copalău, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/619302; fax: 0231/619302

Indicatori valorici despre Copalău sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.12 Comuna Cordăreni

Contact

Primăria comunei Cordăreni Comuna Cordăreni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/624120

Descriere Comuna Cordăreni se află în partea de nord a centrului teritorial al judeţului Botoşani. Are în componenţă 2 sate: Cordăreni şi Slobozia.

Comuna Cordăreni a fost probabil înfiinţată înaintea domniei lui Alexandru cel Bun. În 1879 se înfiinţează satul Griviţa Veche şi în 1885, satul Griviţa Nouă. În 1659 s-a înfiinţat satul Slobozia. Comuna Cordăreni s-a înfiinţat în urma reorganizării administrative şi teritoriale din 1968.


Activităţile fundamentale ale locuitorilor comunei sunt cultura plantelor şi creşterea animalelor. Activităţile industriale se desfăşoară prin trei unităţi de producţie, alături de care există 19 unităţi comerciale şi una de servicii.

Lungimea drumurilor publice este de 54 km, din care 6,3 km asfaltaţi. Comuna nu are un sistem de alimentare cu apă, şi nici unul de canalizare. În domeniul educaţiei, 16 cadre didactice, din care numai 10 calificate, îşi desfăşoară activitatea în




comună. Există 5 unităţi de învăţământ: 2 grădiniţe şi 3 şcoli. Comuna are un dispensa cu 4 asistente medicale. Problema este că, de ani de zile, comuna nu are un medic, deşi condiţiile de cazare şi de muncă sunt foarte bune.

Indicatori valorici despre Cordăreni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.13 Comuna Corlăţeni

Contact

Adresa: Comuna Corlăţeni, judeţul Botoşani, cod poştal 717075

E-mail: [email protected]; Telefon – 0231 619555; 0745313547;

Fax – 0231 619504;

Descriere: Comuna Corlăţeni are o suprafaţă de 5.585 ha teren agricol, 2.758 de locuitori şi este formată din 4 sate: Corlăţeni, satul reşedinţă de comună, Carasa, Vlădeni şi Podeni.

Comuna Corlăţeni a fost prima oară menţionată într-un document din secolul XV, mai precis din 1487, prin care domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, îi recunoaşte surorii sale, Ana, dreptul de proprietate asupra satului Corlăţeni. Comuna Corlăţeni este situată pe malul stâng al râului Jijia, la 12 km distanţă de municipiul Dorohoi, şi se învecinează la sud, pe o distanţă de 14 km, cu calea ferată Dorohoi – Iaşi.


Majoritatea locuitorilor comunei Corlăţeni lucrează în agricultură, numai 85 din ei fiind angajaţi. În comună funcţionează o moară de grâu, trei mori de porumb şi un atelier de fierărie.

Activitatea comercială se realizează prin cele 26 de unităţi care vând produse alimentare, băuturi şi tutun, precum şi alte tipuri de mărfuri, cum ar fi: cosmetice, electrocasnice, îmbrăcăminte.

Legătura între localităţi este asigurată prin calea ferată existentă, comuna având trei gări, în timp ce transportul rutier se asigură doar pe relaţia Dorohoi – Corlăţeni cu un autobuz care efectuează trei curse zilnice.

Învăţământul se desfăşoară în patru unităţi preşcolare, trei şcoli primare şi o şcoală gimnazială, în cadrul căreia funcţionează şi două clase arte şi meserii cu profil agricol.

Comuna are un cămin cultural cu o sală de spectacole de 200 de locuri.

În comună există o bibliotecă cu 22 de mii de volume.

Serviciile de îngrijire a sănătăţii sunt precare, existând doar un singur medic care locuieşte în comuna Nicşeni şi o asistentă medicală care locuieşte în comuna Dimăcheni, deşi în dispensarul din Corlăţeni ar putea lucra cel puţin cinci medici.

Indicatori valorici despre Corlăţeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.14 Comuna Corni

Contact Telefon: 588110, fax 588110

Descriere

Comuna Corni se află în extremitatea vestică a judeţului Botoşani, pe malul stâng al râului Siret, pe cursul său mijlociu, la 20 km distanţă (12 km depărtare în linie dreaptă) în sud-vest faţă de municipiul Botoşani, într-o zonă deluroasă nu prea înaltă, în majoritate cu altitudinea de circa 300 m.




Prin poziţia sa geografică, comuna Corni aparţine în întregime Podişului Sucevei, la întâlnirea cu Câmpia Moldovei.

În termeni geomorfologici, comuna Corni aparţine platformei Moldoveneşti, reprezentată de Platforma Mândreştilor-Şaua Bucecea, care aparţine Culmii Siretului Superior (Vintila Mihăilescu, 1966) în extremitatea estică a Podişului Sucevei. Ca poziţie în coordonate matematice, comuna Corni este la intersecţia dintre paralela 47o 40' şi meridianul 26o 35' şi este delimitată de paralelele 47o 36' 37'' şi 47o 42' 34'' şi meridianele 26o 30' şi 26o 41' 28''.

Coordonatele geografice indică faptul că această comună se află în plină zonă temperată, supusă inflluenţelor climatice continentale ale Europei de Est şi mai puţin celor din Europa Centrală sau de Sud-Vest ori Sud, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt provocate de masele de aer care vin dinspre vestul şi nord-vestul Europei. Această amplasare explică influenţa elementelor est-europene asupra florei şi faunei, caracteristice silvo-stepei.

Comuna Corni este situată pe drumul judeţean parţial pietruit Băişa-Corni-Vorona, asigurând legătura între drumul naţional Botoşani-Suceava şi drumul interjudeţean Botoşani-Liteni-Fălticeni.

Există trei drumuri care fac legătura între comuna Corni şi oraşul reşedinţă de judeţ: Băişa-Botoşani (cel mai utilizat), Sarafineşti-Mesteacăn-Orăşeni-Deal-Botoşani (folosit de locuitorii satelor Mesteacăn şi Sarafineşti) şi Balta-Arsă-Băiceni-Botoşani (folosit de locuitorii satului Balta-Arsă), care, până în 1950, era pentru locuitorii satului Corni principala legătură cu cel mai apropiat centru urban. Acest drum comunal se află actualmente în curs de reabilitare prin pietruire.

Al doilea centru urban cu care comuna are legătură este municipiul Suceava, prin intermediul drumului Vlădeni-Dumbrăveni-Salcea, cu o lungime de 35 km.

Râul Siret desparte la vest comuna Corni de comunele Fântânele şi Vereşti din judeţul Suceava.

Limita nordică, între albia minoră a râului Siret şi partea vestică a dealului Crivăţ, delimitează teritoriul comunei Corni cde teritoriul comunei Vlădeni.

Limita estică este în vecinătatea liniei de contact dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Moldovei, pe interfluviile Miletin-Dresleuca şi valea Miletin, unde se află comuna vecină Curteşti.

Limita sud-estică, în vecinătatea drumului asfaltat Botoşani-Vorona-Liteni, în plină regiune forestieră, delimitează comuna Corni de teritoriul comunei Cristeşti.

Limita sudică, între partea estică a satului Mesteacăn şi albia minoră a râului Siret, delimitează comuna Corni de teritoriul comunei Vorona.

În termeni geologici, pe teritoriul comunei se întâlnesc formaţiuni sedimentare de vârstă sarmaţian inferior (volhinian), reprezentate prin argile, marne, gresii slab cimentate, nisipuri şi pietrişuri de vârstă cuaternară prezente în valea Siretului. Relieful, asimetric pe direcţia est-vest, cuprinde o zonă mai înaltă în jumătatea vestică (culmi interfluviale), cu altitudinea maximă de 367,5 m în Dealul Corneţ din culmea Dealului Viei, care coboară lin spre valea Siretului (altitudine de circa 250 m), platouri şi culmi interfluviale în partea centrală, unde înălţimea maximă este de 354,6 m în Dealul Lupăria din partea nordică a satului Sarafineşti, şi coboară în trepte spre valea Miletinului şi a afluenţilor, cu altitudini variind între 148 şi 250 m. Numai în partea nord-estică altitudinile cresc, ajungând la aproape 300 m în culmile Buda şi Crivăţ.

Comuna are forme de relief create de acţiunea apelor curgătoare şi a torenţilor, concretizate prin procese de şiroire, eroziune areolară, liniară şi torenţială, văi consecvente şi subsecvente, platouri şi culmi interfluviale, şei, abrupturi cuestiforme şi de eroziune, albii majore, glacisuri proluvio-coluviale, deplasări de teren, solifluxiuni, surpări etc.

Clima este temperat continentală, într-o zonă de influenţă directă a climatului Europei de Est, de silvo-stepă cu nuanţă de pădure în jumătatea estică. Se pot individualiza o serie de topoclimate cum ar fi: al văii Siretului, al platourilor şi culmilor interfluviale, şi de pădure din partea de est.

Reţeaua hidrografică este formată din două râuri care curg în extremitatea vestică şi în cea estică ale comunei: Siretul cu afluenţii Gârla Morii şi Pârâul Cărămidăriei, şi Miletinul cu afluenţii Buda şi Miletin Chirivoaia.

Apele stătătoare sunt reprezentate de iazuri (Iazul Morii, Iazul Bledei), râmnice, bulhace de versant şi bălţi în meandrele părăsite din lunca Siretului..

Apele freatice variază ca adâncime în funcţie de treapta de relief: pe platourile interfluviale între 3 şi 15 m, pe versanţi între 2 şi 8 m, iar pe văile râurilor în albiile majore sunt la mică adâncime, chiar aproape de suprafaţă. Conţinutul în săruri al apelor subterane este în general sărac.

Resursele subsolului sunt în general nesemnificative. La scară largă se folosesc nisipul, pietrişurile, gresiile slab cimentate din Dealul Viei, argilele comune din toate satele pentru utilităţi casnice (uns, chirpici, cărămidă).




Ca aspecte negative ar fi de semnalat alunecările de teren, mai frecvente pe unii versanţi puternic înclinaţi, cum ar fi Sărăciunea, Dealul Lupăriei, Hăileni (Fasoleni), Dumbrava, Dealul Niţescu şi Gura Goronei, inundaţiile din luncile Siretului şi Miletinului, eroziunea areolară şi torenţială, acţiunea apei de şiroire, grindina care produce pagube mai ales în satele Sarafineşti şi Mesteacăn, înzăpezirile etc.

Suprafaţa comunei este de 7.113 ha (71,13 km2), ceea ce înseamnă 1,7% din suprafaţa judeţului şi plasează comuna Corni printre cele de mărime mijlocie. Fiind situată în apropierea reşedinţei judeţului, comuna Corni realizează cu aceasta un schimb permanent (zilnic) de forţă de muncă, materiale de construcţii, produse industriale, agricole şi alimentare.

Eroziunea accelerată datorată afluenţilor Siretului, Miletinului şi afluenţilor lui, a favorizat apariţia unor mici bazinete (microdepresiuni) cum ar fi: Sărăciune, Dubas, Buda-Văduleţ şi Balta Arsă. Pe teritoriul comunei sunt posibile 3-4 captări iminente ale Siretului de către Prut, prin afluenţii Miletinului, care înaintează vertiginos în bazinul hidrografic al acestuia. Eroziunea este accelerată, pentru că zonele respective au fost despădurite (acum 150-200 de ani) şi exploatarea agricolă rudimentară de după defrişare facilitează şi în prezent acest proces.

Reţeaua hidrografică este alcătuită din două râuri care curg prin extremităţile vestică şi estică ale comunei: Siretul cu tributarele sale Gârla Morii şi Pârâul Cărămidăriei, şi Miletinul cu tributarele sale Buda, Văduleţ şi Miletin-Chirivoaia.

Acviferele de adâncime de pe teritoriul comunei sunt în general bogate în apă şi uşor de captat.

Fondul funciar

Categorii de folosinţă 1,983-1,983 ha % 1,998 ha %

Suprafaţa totală, din care: 7,112.46 100 7,113 100

- arabil 3,418.96 47.8 3,249 45.7

- păşuni 1,063.93 14.9 1,071 15.0

- fâneţe 207.84 2.9 238 3.3

- livezi 85.89 1.2 29 0.4

- vii 30.18 0.4 11 0.2

- păduri + plantaţii 1,869.38 26.3 1,982 27.9

- tufişuri 21.50 0.3 2,100 0.3

- stufăriş 22.45 0.3 23 0.3

- alte folosinţe 392.33 5.9 489 6.9


În general, nivelul dezvoltării economice şi sociale a comunei Corni, judeţul Botoşani, este modest. Acest lucru nu este numai din cauza condiţiilor naturale, care au fost şi sunt între slabe şi medii ca potenţial favorabil, cât din cauza lipsei investiţiilor în maşini şi utilaje care să valorifice resursele naturale locale.

În consecinţă, la nivelul comunei există un excedent mare de forţă de muncă, cu un număr mare de persoane care primesc ajutor social (peste 400 de familii), persoane care lucrează în străinătate (în jur de 600) şi şomeri. Activitatea de bază a locuitorilor comunei a fost dintotdeauna şi a rămas agricultura, unde şi astăzi lucrează cea mai mare parte a forţei de muncă. Cu toate acestea, producţiile realizate la hectar până în anul 1960 erau destul de scăzute, iar după 1960, cu mici excepţii în unii ani, s-au menţinut modeste, nu atât din cauza solului, cât mai ales a agrotehnicii rudimentare, a lipsei inventarului agricol şi a relaţiilor economice din economie.

Recoltele se menţin modeste sau chiar au scăzut la o serie de culturi, pe lângă cauzele menţionate mai sus adăugându-se: folosirea de către mulţi agricultori a unor seminţe neselecţionate, neutilizarea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor,




neutilizarea întregului fond funciar, în condiţiile în care preţurile lucrărilor mecanice nu pot fi suportate de o masă mare de cetăţeni.

Alcătuit în întregime din formaţiuni sedimentare unde predomină argilele comune, teritoriul comunei Corni nu se remarcă prin bogăţia vreunor resurse minerale de prim ordin.

Resursele locale de materii prime industriale sunt: argile, pietrişuri, nisip, piatră de carieră, lemn, papură, rogoz, răchită, paie, pănuşi de porumb, carne, lapte, ouă, lână, piei de animale, ciuperci, cereale, legume, fructe şi struguri de vin.

În comuna Corni, prin prelucrarea materiilor prime prezentate mai sus, individual şi prin unităţi prestatoare de servicii (de stat, până în anul 1989), s-au realizat şi se realizează următoarele produse: materiale de construcţii, cărămidă, articole de sticlărie şi mobilier, cherestea, linguri de lemn, coşuri alte împletituri din rogoz, papură şi răchită, covoare şi articole de îmbrăcăminte, făină şi pâine, mezeluri şi produse din carne, confecţii metalice şi altele. Pe teritoriul comunei rămân unele resurse ale subsolului insuficient utilizate: pe versanţi şi la baza lor se află importante cantităţi de argilă care pot fi transformate în vase de ceramică, dar mai ales în cărămidă şi ţiglă, iar în albia minoră şi în cea majoră ale râului Siret se găsesc importante depozite de pietriş şi nisip, din care s-ar putea realiza prefabricate din beton, bolţari şi alte materiale de construcţii foarte necesare.

Appoximativ 100 de persoane lucrează în sectorul terţiar (al serviciilor), cu deosebire în învăţământ, comerţ, sănătate şi administraţia publică.

În cadrul comunei Corni, satul Balta Arsă are cel mai scăzut nivel de dezvoltare economică şi socială, din următoarele motive:

- Suprafaţa agricolă pe cap de locuitor este sub 0,50 ha, din cauza aşezării satului într-o microdepresiune înconjurată de păduri;

- Popularea târzie a satului şi apoi explozia demografică de după Al Doilea Război Mondial;

- La reformele agrare din 1923 şi 1945, şi în urma aplicării Legii 18 din 1991 a fondului funciar, cetăţenii satului Balta Arsă au primit puţin pământ;

- Cea mai mare parte a populaţiei este extrem de săracă, niciun cetăţean nu este angajat în muncă, lucrează sezonier în agricultură, valorifică produsele secundare ale pădurii (fructe, flori, ciuperci), primesc ajutor social;

- Puţini absolvenţi ai gimnaziului îşi continuă studiile într-o formă superioară de învăţământ.

În ultima vreme, numărul locuitorilor din Balta Arsă care se mai ocupă cu prelucrarea lemnului (linguri, furculiţe, obiecte artizanale) a scăzut constant. Cea mai mare parte a lemnului pentru construcţii şi pentru încălzirea locuinţelor se obţine prin sustragere din pădurile particulare şi ale statului.

La nivelul satului Balta Arsă nu există servicii sociale, ele fiind asigurate în centrul de comună, la Corni.

Nu sunt disponibili indicatori valorici pentru comuna Corni.

2.5.4.2.15 Comuna Coşula

Contact

Primăria comunei Coşula

Sat Coşula, Comuna Coşula, Judeţul Botoşani Cod poştal: 717063

Telefon: 0231-619411

0231-552611

Fax: 0231-552611

Descriere




Comuna Coşula se află în partea sudică a teritoriului administrativ al judeţului Botoşani, iîn câmpia Jijiei superioare şi a Başeului, cu legături rutiere prin drumul european E 58 Iaşi-Botoşani-Suceava, care traversează comuna de la nord la sud, prin intravilanul satului Buda. Comuna Coşula se învecinează la nord cu comuna Băluşeni, la est cu comuna Copalău, la sud cu comunele Flămânzi şi Frumuşica, iar la vest cu comuna Cristeşti.

Între aceste graniţe, comuna are o suprafaţă totală de 5.455,42 ha, reprezentând 1,09% din teritoriul judeţului Botoşani.

Comuna Coşula este formată din patru sate: Coşula, Buda, Pădureni şi Şupitca. Reşedinţa comunei este satul Coşula, al cărui nume vine de la Matei Coşovei, unul din vornicii domnitorului Petru Rareş. Satul este atestat documentar în anul 1535, când a fost construită mănăstirea Coşula, monument de artă medievală. Podul de piatră peste pârâul Miletin a fost construit în anul 1503, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Satul are 1.752 locuitori, reprezentând 48 % din populaţia comunei.

Satul Buda – nu se cunoaşte data exactă a întemeierii.

Satul Pădureni – nu se cunoaşte data exactă a întemeierii. Vechea denumire a localităţii era Lingurari.

Satul Şupitca – nu se cunoaşte data exactă a întemeierii.

Populaţia comunei este de circa 3.600 de oameni, majoritatea fiind români creştin-ortodocşi. În termeni geomorfologici, comuna Coşula se află în sud-vestul judeţului Botoşani şi face parte din marea unitate structurală numită Platforma Moldovenească, reprezentată prin dealurile Cozancea-Todireni în depresiunea Jijia-Bahlui, în valea Miletinului care traversează comuna de la nord la sud. În termeni geologici, regiunea se sprijină pe un fundament de roci sarmaţiene, argile şi marne, iar deasupra apar depozitele cuaternare reprezentate litografic prin argile prăfoase, profiluri argilo-nisipoase, nisipuri, loess şi formaţiuni aluvio-eoliene.

Platforma are două niveluri geologice:

- etajul inferior, precambrian, alcătuit din roci cristaline cutate; - etajul superior alcătuit din depozite ordoviciene siluriene, cretacice, eocene şi neocene, necutate;

Din categoria formaţiunilor mai noi, neogene şi miogene, se evidenţiază două orizonturi specifice:

- tortonianul (prezent pe malurile Prutului);

- sarmaţianul, prezent pe întreg teritoriul judeţului Botoşani.

Cuvertura este alcătuită din depozite noi, cuaternare (din pleistocen şi holocen). Devenind uscat din a doua parte a sarmaţianului, acest teritoriu a fost permanent supus activităţii de modelare subaeriană, care a dus la crearea reliefului actual. Procesul de modelare şi sculptare a reliefului s-a produs în strânsă legătură cu structura geologică şi cu particularităţile litologice ale depozitelor (înclinare spre sud-est a satelor, prezenţa argilelor, nisipurilor, gresiilor etc.).

În termeni morfologici, zona se caracterizează, pe ansamblu, printr-un relief colinar, larg vălurit, brăzdat de o reţea de văi îngust în V, unde râul Sitna se constituie ca emisar principal al tuturor apelor de suprafaţă şi subterane, cu interfluvii dezvoltate pe depozite miocene monoclinale, în general paralele şi orientate spre nord-est, separate prin văi cu lungi largi unde s-au amenajat multe iazuri.

Comuna Coşula face parte din diviziunea Dealurile Cozance-Guranda, care ocupă o suprafaţă însemnată ca întindere din Câmpia Moldovei, fiind delimitată la sud de Copalău, pe valea Miletinului, până la valea Jijiei, pe care o depăşeşte în dealul Guranda.

Zona respectcivă se caracterizează ca fiind cu mare energie de relief, înălţimile variind între 240 şi 265 m pe dealul Guranda.

Trăsăturile specifice ale reliefului, caracteristice de altfel pentru întreg judeţul Botoşani, sunt definite de succesiunea de culmi orientate NV-SE, despărţite de văi largi, cu energii de relief accentuate: 60-70 m. Interfluviile prezintă o largă dezvoltare în platou, cu versanţi având pantă accentuată.

Aplecarea culmilor pe direcţia NV-SE imprimă şi un caracter monoclinal reliefului, denumi relief de cueste. Acestea pun în evidenţă povârnişuri în pantă abruptă către nord şi NV, care capătă lărgimi remarcabile în dreptul satelor Coşula şi Buda.




O altă caracteristică a reliefului este dată de cuvertura formaţiunilor loessoide care acoperă mai peste tot cumile dealurilor joase: luturi dezvoltate prin procese pedodiagenetice care au dus cu timpul la loessoidizarea marnelor nisipoase (cu conţinut de nisipuri între 25-50%) pe depozite aluvio-coluviale. Fiind situată în partea de nord-est a ţării, comuna Coşula este supusă influenţelor climatice ale Europei de Est şi Centrale, majoritatea precipitaţiilor fiind provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vest şi nord.

Vecinătatea cu marea Câmpie Euroasiatică face ca regimul temperaturii şi al precipitaţiilor, în comuna Coşula, să aibă valori caracteristice climatului temperat-continental, cu ierni friguroase şi veri calde. Amplitudinea anuală de temperatură este de 36 grade C. Temperatura medie anuală este de 8,5 grade C. Perioada cea mai uscată este august-septembrie, iar cea mai ploioasă, mai-iunie. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 670 l/mp.

Vânturile predominante bat din direcţia nord şi nord-vest. Iarna, caracteristic este crivăţul, care suflă dinspre est. Reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Coşula este reprezentată de pârâul Miletin, care îşi are izvoarele în dealurile împădurite ale comunei Curteşti, comuna Agafton, şi care are numeroşi tributari pe teritoriul comunei.

Pârâul Miletin are o lungime de 87 km pe teritoriul judeţului şi o suprafaţă de bazin de 663 mp. El se varsă în râul Jijia pe teritoriul judeţului Iaşi. Pârâul Călugăra Mare, sau, cum îi spun localnicii, Horoghinca, izvorăşte din dealul Perişorului, la o cotă de circa 513 m.

Pârâul Călugăra Mică izvorăşte din dealul Coama Porcului, la cota de circa 306 m.

Pârâul Cornaci izvorăşte din dealul Fântâna.

Pârâul Valea Lupului, la sud de Şupitca, izvorăşte din Vârful Gavrileşti, sub cota de 359 m. Pârâul Valea lui Marcu izvorăşte din dealul Iteţi.

Pârâul Valea Huhurezului izvorăşte din pădurea Piscul Budei.

Apele freatice sunt ape din depozite deluviale, de terasă şi de stratificaţie, aparţinând depozitelor sarmaţiene.

Apele din depozitele deluviale au un caracter suprafreatic, permiţând mari variaţii de debit în funcţie de climă. Apele freatice din baza teraselor şi din conurile de dejecţie au un caracter permanent, dar regimul lor de debit depinde în primul rând de climă.

Apele de stratificaţie din depozitele sarmaţiene sunt lipsite de presiune hidrostatică. Regimul lor depinde mai puţin de condiţiile climatice, datorită adâncimii mari la care se află şi stratului impermeabil de deasupra. Pe raza teritorială s-au determinat areale cu:

- pânze de ape subterane la 3 m adâncime, cuprinse în general în albia majoră a pârâului Miletin şi în zonele inundabile ale văilor Lipoveni şi Bahna;

- pânze de ape subterane la 7-10 m şi 10-12 m adâncime, pe suprafaţa interfluviilor. Solurile predominante în comună sunt cernoziomurile levigate. Pe formele de relief care au suferit de pe urma eroziunii se întâlnesc cernoziomuri carbonatice.

În şesul Miletinului se întâlnesc soluri tinere, aluviale şi coluviale, iar loc mici petice de sărături:

a) soluri podzolice, de culoare cenuşie şi brună, situate pe terasa înaltă paralelă cu albia Miletinului, suprapuse peste formaţiuni aluvionare sarmatice vechi, având la mare adâncime prundişuri şi nisipuri, străpunse de straturi impermeabile, soluri de tip A, B şi C, care conţin mai puţin humus şi cu formaţiuni argiloase, necesitând deci o mare cantitate de îngrăşăminte;

b) soluri aluvionar-nisipoase, suprapuse peste argile aluvionare, în permanentă modificare din cauza deselor revărsări ale Miletinului, localizate în stânga acestui curs de apă în imediata apropiere a albiei sale minore;

c) soluri hidromorfe, lăcovişti şi sărături, localizate în bălţile pâraielor Miletin şi Călugăra Mare, pe şesul Budei.

Situaţia economică şi socială a comunei

Suprafaţa totală a comunei este de 5.455,42 ha, din care terenuri agricole în suprafaţă de 2.334,2 ha. Faptul că acestea reprezintă 42,8% din total se reflectă şi în structura economică, agricultura deţinând o pondere importantă.




În comuna Coşula îşi desfăşoară activitatea 40 de agenţi economici cu diferite profiluri: 2 mori, o brutărie, 2 ateliere de tâmplărie, 3 secţii de debitat buşteni, 3 agenţi economici având ca obiect servicii pentru agricultură.

Agricultura este ramura economică principală a comunei şi concentrează cea mai mare parte a forţei de muncă, suprafaţa arabilă fiind de 1.667,82 ha. Cuturile principale sunt porumbul, floarea soarelui, grâul, sfecla de zahăr, cartofii şi plantele furajere

Învăţământul, cultura şi sănătatea

Comuna Coşula are patru şcoli, două grădiniţe şi o bibliotecă. În afară de mănăstirea Coşula, deja menţionată, pe teritoriul comunei mai există două biserici, iar alte două sunt în curs de construire.

Comuna are un dispensar şi două farmacii.

Indicatori valorici despre Coşula sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.16 Comuna Coţuşca

Contact

Primăria comunei Coţuşca Comuna Coţuşca, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/561643

Scurtă descriere Comuna Coţuşca este situată în nordul judeţului Botoşani şi are în alcătuire 9 sate: Coţuşca, Nichiteni, Mihail Kogălniceanu, Avram Iancu, Cotu-Niculinţi, Crasnaleuca, Nicolae Bălcescu, Ghireni şi Puţureni.

Prima menţiune documentară a satului Coţuşca datează din anul 1636, într-un uric al domnitorului Vasile Lupu. Satul cel mai bine reprezentat prin probe arheologice, care atestă existenţa unor aşezări umane din sec. III-IV, este Ghireni. Principala arteră hidrografică de pe teritoriul comunei este râul Prut, cea mai importantă apă curgătoare din judeţ. Pârâul Volovăţ trece pe la nord-est de satele Puţureni şi Nichiteni, fiind un afluent important al râului Prut. Pe terenurile limitrofe râului Prut este amenajat un sistem de irigaţii pentru o suprafaţă de 350 ha, cu posibilităţi de extindere până la 800 ha. Pentru înlăturarea efectului negativ al inundaţiilor, dar şi pentru a se păstra o cantitate de apă mai mare care să fie folosită în scopuri agricole, au fost construite pe teritoriul comunei mai multe iazuri. Din volumul total al apei acumulate în iazuri, timp de un an, circa 10% se consumă prin evaporare directă, 43% se păstrează temporar, fiind consumată în irigaţii, iar 47% se păstrează permanent pentru creşterea peştelui.

Indicatori valorici despre Coţuşca sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.



Botoşani MP Sectiunea 2: Analiza situatiei curente 114 din 243

2.5.4.2.17 Comuna Cristeşti

Contact

Primăria Cristeşti

Comuna Cristeşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/619912; fax: 0231/539212

Scurtă descriere

Comuna Cristeşti se află în partea de sud a judeţului şi are în componenţă satele: Cristeşti, Oneaga, Schit-Orăşeni şi Unguroaia. Satul de reşedinţă, Cristeşti, este menţionat pentru prima oară în documente care datează din sec. XVI.


Comuna Cristeşti, cu oameni generoşi, demni şi harnici în marea lor majoritate, se întinde pe o suprafaţă de 8.000 ha, din care pădurea reprezintă o parte importantă. Principalele activităţi ale locuitorilor sunt cultura cerealelor şi creşterea animalelor. În zonă se cultivă grâu, proumb, sfeclă de zahăr şi floarea sorelui.

Infrastructura tehnică şi edilitară

În ultimul an s-a pietruit drumul comunal principal şi s-a obţinut aprobarea pentru asfaltarea a 6 km de drum. Reţeaua de drumuri însumează 60 de km, din care 22 km sunt pietruiţi. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are lungimea de 2,5 km.

Comuna Cristeşti dispune de o singură centrală telefonică, cu 100 de abonaţi.


Asistenţa sanitară a comunei este asigurată de secţia exterioară a spitalului judeţean Botoşani, cu 20 de paturi. În centrul comunei există şi un dispensar, o farmacie şi un cabinet stomatologic.

În satul Oneaga există un punct sanitar cu trei asistenţi medicali.

Învăţământul în comună are o vechime de peste 130 de ani şi asigură formarea elevilor. Personalul didactic este aproape în întregime calificat. În comuna Cristeşti există un potenţial material şi uman, aceasta fiind cea mai sigură dovadă că aşezarea poate şi trebuie să cunoască o transformare radicală în perioada următoare, cu condiţia să aibă la dispoziţie sursele băneşti care să pună în practică tot ceea ce oamenii ei îşi propun să realizeze.

Indicatori valorici despre Cristeşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.18 Comuna Cristineşti

Contact

Primăria comunei Cristineşti Comuna Cristineşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/619104

Scurtă descriere

Comuna Cristineşti se află în partea nord-vestică a judeţului Botoşani şi are în componenţă 5 sate: Cristineşti, Dragalina, Baranca, Poiana şi Fundu Herţii. La nord-este, comuna Cristineşti se învecinează cu Ucraina.

Cel mai vechi document privind satul Cristineşti datează din anul 1591; comuna are structura actuală în urma reorganizării administrativ-teritoriale din 1968. Teritoriul comune este străbătut în partea estică, pe direcţia nord-sud, de drumul care face legătura cu municipiul Dorohoi şi cu restul judeţului. Reţeaua hidrografică aparţine bazinelor hidrografice Prut, Başeu şi Jijia.





Economia comunei are un caracter agricol. Ocupaţiile de bază ale locuitorilor sunt cultura plantelor şi creşterea animalelor.

În comună activează 3 agenţi economici care prestează servicii în agricultură, 4 societăţi cu profil de comerţ şi 8 ateliere de servicii pentru populaţie. Mai funcţionează şi o asociaţie agricolă în satul Fundu Herţii.

Reţeaua dr drumuri publice are lungimea de 56,5 km, din care 15 km asfaltaţi.

Comuna Cristineşti are 10 unităţi şcolare, din care 4 grădiniţe şi 6 şcoli, unde lucrează 30 de cadre didactice, din care 19 sunt calificate.

În domeniul sănătăţii, comuna dispune de un dispensar uman unde lucreată 6 cadre medii sanitare, dar niciun medic specialist.

Indicatori valorici despre Cristineşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.19 Comuna Curteşti

Contact

Primăria comunei Curteşti

Comuna Curteşti, judeţul Botoşani Cod poştal: 717110


Scurtă descriere Comuna Curteşti este situată la sud-vest de municipiul Botoşani, pe un teren deluros, pe locul un străvechi păduri ulterior defrişate. Comuna are în componenţă 7 sate:

Satul Curteşti, reşedinţa de comună, datează din anul 1825, când aparţinea moşiei curţii domneşti în timpul domniei lui Miron Movilă;

Satul Mănăstirea Doameni, datând din 1361;

Satul Agafton, care datează din anul 1648;

Satul Băiceni, care datează din 1617, de pe vremea domniei lui Alexandru cel Bun;

Satul Orăşeni Vale, care datează din 1584; Satul Orăşeni Deal, care de asemenea datează din anul 1584;

Satul Hudum, datând încă din 1361, de pe vremea domniei lui Petru Muşat.

Situaţia economică şi socială În comuna Curteşti funcţionează 20 de societăţi comerciale, 2 mori pentru grâu şi porumb, o secţie de mecanizare, 3 ateliere de tâmplărie şi 3 ateliere de fierărie.

Căile de comunicaţii

Prin comună trec 2 drumuri judeţene şi două drumuri naţionale: cel care leagă Botoşani de Iaşi şi cel care leagă Botoşani de Suceava.

În comună există blocuri de locuinţe cu două şi trei niveluri.

Satele Agafton şi Mănăstirea Doamnei sunt racordate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă.

Educaţie, sănătate, cultură




Comuna Curteşti are 4 şcoli generale , 2 şcoli primare, 6 grădiniţe, 2 cămine culturale şi o tabără internaţională de copii în satul Agafton.

În ce priveşte monumentele istorice, comuna Curteşti se poate mândri cu mănăstirea Agafton. Comuna are un dispensar medical.

Indicatori valorici despre Curteşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.20 Comuna Dersca

Contact Primăria comunei Dersca

Comuna Dersca, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/626110; fax: 0231/626110

Scurtă descriere

Comuna Dersca, aşezată în partea de nord-est a judeţului Botoşani, are în componenţă 3 sate: Dersca, Lozna şi Străteni. Satul Dersca este atestat documentar la 25 august 175, când domnitorul Ştefan cel Mare îi donează surorii sale, printr-un hrisov, satul şi moara Dersca. Denumirea vine din cuvântul slav derevo, care înseamnă lemnos. Arhitectura rurală locală, obiceiurilr, portul popular şi etnografia sunt puternic influenţate de Bucovina, locuitorii de aici fiind prin excelenţă receptivi.

Situaţia economică şi socială Ocupaţiile de veacuri ale locuitorilor de aici au fost agricultura, creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului. În comună există mici întreprinzători care efectuează o gamă variată de activităţi: societăţi cu profil agricol, câteva societăţi comerciale care vând produse alimentare şi nealimentare, şi ateliere de servicii, începând cu tâmplărie, lăcătuşerie, fierărie, şi terminând cu coafură şi frizerie. În comună mai funcţionează o moară de grâu, 2 mori de porumb, o presă de ulei şi o fabrică de caşcaval. Pe viitor, s-ar impune înfiinţarea unor întreprinderi mici care să pună în valoare resursele zonei, cum ar fi zăcămintele de turbă, pădurile de foioase, produsele animaliere, dar şi crearea unor locuri de agrement care să atragă turişti.

Se impune de urgenţă asfaltarea drumului judeţea care traversează comuna de la nord la vest, asfaltarea drumurilor comunale şi pietruirea în totalitate a uliţelor săteşti.

De asemenea, ar fi necesară construirea unei băi comunale, construirea unei reţele de gaze naturale, racordarea la televiziunea prin cablu etc.

Pe tărâm social se impune înfiinţarea unui cămin de bătrâni care să le ofere acestora un acoperiş, un minimum de mângâiere care li s-ar cuveni acestor oameni.

În concluzie, comuna Dersca merită să fie cunoscută, gospodarii celor 3 sate fiind oameni cinstiţi, corecţi, cu spirit gospodăresc şi creştinesc.

Indicatori valorici despre comuna Dersca sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.21 Comuna Dângeni

Contact

Primăria comunei Dângeni

Comuna Dângeni, judeţul Botoşani

tel: 0231/571104

Scurtă descriere




Comuna Dângeni se află la 25 km depărtare în nord-est faţă de municipiul Botoşani, la 20 km în vest faţă de râul Prut şi faţă de graniţa cu Republica Moldova.

Comuna Dângeni are în componenţă următoarele sate: Dângeni, Hulub, Strahotin şi Iacobeni. Satele comunei sunt foarte vechi. Satele Dângeni şi Iacobeni datează din vremea lui Ştefan cel Mare.

Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX sunt marcate la Dângeni de prezenţa familiei Mavrocordat, care avea în proprietate tot teritoriul actual al comunei.

Râul Jijia traversează comuna Dângeni de la vest la est. În majoritate, relieful comunei este alcătuit din dealuri cu pământ argilos.

Ocupaţiile de bază ale locuitorilor auu fost şi au rămas agricultura şi creşterea animalelor.

Comuna Dângeni este traversată de calea ferată Iaşi-Dorohoi, de la est la vest, şi de linia ferată Dângeni-Săveni de la nord la vest .


În comuna Dângeni funcţionează: secţia de mecanizare Agromec Iacobeni, cu două tractoare şi toată gama de maşini agricole, SC AGRIPOLIS SRL Botoşani, o fermă vegetală cu toată gama de maşini agricole, Baza de recepţie Dângeni din cadrul COMCEREAL SA Botoşani, şi Oficiul poştal Dângeni, cu locaţie proprie. În comuna Dângeni există 34 de tractoare în proprietate privată.

Comuna Dângeni este străbătută de la est la vest de aducţiunea de apă Stânca-Ştefăneşti – Truşeşti – Dângeni – Ungureni, cu bifurcaţia nord-vest de la Hăneşti.

Toate satele comunei au instalaţii telefonice Alcatel.

Reţeaua de drumuri are lungimea de 57 km , din care 4 km asfaltaţi şi 53 km pietruiţi.

În comună există un dispensar uman cu local propriu, dar care necesită reparaţii capitale.

Există şi un dispensar veterinar, într-o stare fizică acceptabilă. Comuna Dângeni are 4 şcoli şi 4 grădiniţe. Starea fizică a localurilor în care acestea funcţionează este în mare parte nesatisfăcătoare, urmând să se construiască o şcoală nouă la Iacobeni şi una la Dângeni, iar şcolile din Hulub şi Strahotin vor fi reabilitate. În comuna Dângeni există un cămin cultural care se află în stare bună. Bblioteca publică funcţionează în localul primăriei. Satele Dângeni, Strahotin şi Iacobeni au televiziune prin cablu.

Indicatori valorici despre Dângeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2. 2.5.4.2.22 Comuna Dimacheni

Contact

Primăria comunei Dimacheni

Comuna Dimacheni, judeţul Botoşani


Nu există indicatori valorici disponibili pentru Dimacheni.

2.5.4.2.23 Comuna Dobârceni

Contact Primăria comunei Dobârceni

Comuna Dobârceni, judeţul Botoşani




Telefon: 0231/567013

Scurtă descriere

Comuna Dobârceni datează din anul 1931, având ca reşedinţă de comună satul Dobârceni. În componenţa sa intră 5 sate: Dobârceni, Bivolari, Brăteni, Cismăneşti şi Murguţa. În general, satele comunei îşi datorează numele moşiilor din care făceau parte.


Ocupaţiile de bază ale locuitorilor comunei sunt agricultura şi creşterea animalelor. Se obţin recolte bune de porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi grâu. În zootehnie prevalează vitele, porcinele şi ovinele.

Pe teritoriul funcţionează SC Agromec SA Dobârceni, Consumcoop Dobârceni şi Cooperativa de Credit Dobârceni. Există şi agenţi economici privaţi, cum ar fi 4 prese de ulei, o blănorie, un atelier de tâmplărie, 6 asociaţii familiale care fac comerţ cu mărfuri şi 3 mori de porumb.

Indicatori valorici despre Dobârceni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2. 2.5.4.2.24 Comuna Drăguşeni

Contact

Primăria Drăguşeni

Comuna Drăguşeni, judeţul Botoşani Telefon: 549406

Scurtă descriere

Cel mai vechi document care atestă existenţa localităţii Drăguşeni aparţine Cancelariei Domneşti şi este uricul semnat de Ştefan cel Mare în anul 1491. Comuna are în componenţă 3 sate: Drăguşeni, Podriga şi Sărata. Comuna este aşezată în câmpia Jijiei superioare. Aflându-se pe drumul ce leagă Prutul de Botoşani, a fost deseori pustiită de năvălitori, dar flacăra vieţii nu s-a stins niciodată pe aceste meleaguri, devenind mereu mai vie şi mai puternică.

Comuna Drăguşeni este situată în Câmpia Moldovei, în nord-estul judeţului Botoşani, la 44 km de municipiul Botoşani şi la 9 km de oraşul Săveni.

Împreună, satele sale constituente, Drăguşeni, Podriga şi Sărata au o suprafaţă de 5.893 ha.

Teritoriul comunei, cuprins între valea Podrigăi spre nord-vest şi valea Bodesei spre nord-est, se învecinează cu comunele Ştiubieni, Mileanca, Coţuşca, Avrămeni şi oraşul Săveni.

Comuna Drăguşeni are în componenţă 3 sate: Drăguşeni, Podriga şi Sărata, din care primul menţionat este reşedinţa de comună.

Satul Drăguşeni a existat cu mult înainte de atestarea sa documentară din anul 1491, după cum au arătat descoperirile arheologice menţionate în lucrările: „Drăguşeni – contribuţii la o monografie arheologică“ de prof. Aristotel Crâşmaru, şi monografia „Drăguşeni, un semn al permanenţei“, de prof. Ortansa şi Aristotel Crâşmaru, publicate de Fundaţia Culturală Drăguşeni.

Satul Podriga, situat pe valea pârâului cu acelaşi nume, face parte din comuna Drăguşeni încă de la crearea acesteia ca unitate administrativă (1865), şi se află la 3 km de centrul comunei şi la 7 km de oraşul Săveni; prin sat trece drumul judeţean 282 dintre Săveni şi Rădăuţi Prut.

Satul Sărata apare pe harta comunei în urma reformei agrare din 1921, întemeiat pe moşia Drăguşenii de Sus, unde 32 de familii au primit loturi de pământ în suprafaţă de 145 ha, precum şi o vatră de sat cu suprafaţa de 20 ha. Aşezarea se află pe panta răsăriteană a Dealului Calancea, la confluenţa pârâului Sărata cu pârâul Bodeasa, la nord-vest de drumul judeţean 282. Un drum pietruit asigură legătura dintre această arteră rutieră şi centrul comunei, aflat la 5 km depărtare.





Principala resursă a comunei Drăguşeni este pământul, sol fertil, cu care a fost dăruită comuna şi care i-a menţinut pe locuitori pe aceste meleaguri. O altă ocupaţie de bază a locuitorilor este creşterea animalelor. În comună funcţionează 12 magazine, o asociaţie agricolă, SC Agromec Drăguşeni, şi asociaţia agricolă Spicul SA Podriga.

În ce priveşte învăţământul, comuna Drăguşeni are 3 şcoli şi 2 grădiniţe.

În comună există un cămin cultural, o bibliotecă, un dispensar uman, un spital de psihiatrie situat în satul Podriga şi un dispensar veterinar.

Indicatori valorici despre Drăguşeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.25 Comuna Durneşti

Contact

Primăria comunei Durneşti

Comuna Durneşti, judeţul Botoşani

Tel: 0231/578012

Fax: 0231/578173

Scurtă descriere

Comuna Durneşti, situată la 40 km est de municipiul Botoşani, are în componenţă satele: Durneşti, Cucuteni, Guranda, Băbiceni, Broşteni şi Bârsăneşti.

Cel mai vechi document atestând existenţa localităţii Durneşti aparţine Cancelariei Domneşti din Suceava şi a fost emis în 1433. Se presupune că fondatorul satului Durneşti a fost Petru Durnea, de unde şi numele localităţii. Satul Durneşti a devenit reşedinţa comunei la sfârşitul secolului XIX. Satul Cucuteni este cel mai vechi, dar apare menţionat prima dată într-un act de vâânzare din 1643. Satul Guranda, deşi locuit din timpuri străvechi, a fost menţionat sub acest nume abia în 1835; se crede că numele său provine de la pădurile de goruni care îl înconjoară.

Comuna Durneşti este traversată de pâraie cu debit semi-permanent sau permanent, cel mai important fiind Corogea, care traversează comuna de la nord la sud. Natura şi intervenţia omului au dus la formarea a 8 lacuri şi iazuri, cu o suprafaţă totală de peste 130 hectare.


Principala resursă a comunei a fost dintotdeauna pîmântul; solul fertil i-a făcut pe localnici să dăinuie pe aceste meleaguri.

Comuna Durneşti are 2 secţii de mecanizare a agriculturii, 2 companii agricole, „Viitorul“ şi „Înfrăţirea“, 3 prese de ulei, 5 mori de porumb, un gater, 6 magazine ale cooperaţiei de consum şi 42 de mici societăţi comerciale.

În satul Guranda există un sanatoriu de pneumoftiziologie cu 121 de paturi. Aici, în pădurea Guranda, se află şi o mănăstire de maici numită Mănăstirea Eroilor Neamului, inclusă în circuitul turistic al judeţului Botoşani.

Indicatori valorici despre Durneşti sunt prezentaţi în Anexa 2 a acestei Secţiuni 2.

2.5.4.2.26 Comuna Frumuşica

Contact

Primăria comunei Frumuşica

Comuna Frumuşica, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/554103, 554124; fax: 0231/554124




Scurtă descriere

Comuna Frumuşica se află în partea de sud a judeţului Botoşani, la graniţa cu judeţul Iaşi şi în extremitatea sudică a provinciei naturale istorice Moldova de Sus, într-un cadru geografic foarte pitoresc. Este principala poartă sudică de intrare în judeţul Botoşani. În componenţa sa intră 6 sate: Boscoteni, Rădeni, Vlădeni Deal, Şendreni, Storeşti şi Frumuşica.

Denumirea satelor este legată fie de cadrul natural, fie de unele familii de răzeşi şi boieri care s-au numărat printre favoriţii domnitorilor din epoci de mult apuse. Numele comunei vine de la o hangiţă frumoasă şi harnică, la al cărei han poposeau în vechime domnitorii Moldovei.


Aşezată în drumul negustorilor care băteau arterele comerciale, comuna Frumuşica a atras numeroşi asemenea oameni de-a lungul timpului, printre care şi armeni, lipoveni, evrei, care au dat un impuls dezvoltării economice a comunei. În comună funcţionează 4 societăţi agricole, 4 de prestări servicii, 2 mori de porumb, o moară de grâu, 2 brutării, o benzinărie, o mică fabrică de procesare a laptelui şi mai multe societăţi cu profil comercial. Agricultura rămâne în continuare principala activitate, 80% din populaţia comunei lucrând pământul. În ce priveşte creşterea animalelor, locuitorii comunei păstrează tradiţia de crescători vestiţi, efectivele de animale menţinându-se la un nivel ridicat.

Comuna Frumuşica are 47,1 km de străzi şi uliţe, şi 38 km de drumuri comunale, majoritatea pietruite, având marele avantaj că prin comună trece drumul naţional care face legătura cu municipiul Botoşani şi practic cu restul ţării.

Fiecare gospodărie are puţ cu apă, iar satul de reşedinţă, Frumuşica, este racordat la reţeaua de apă şi canalizare.

Sistemul de telecomunicaţii este slab dezvoltat în satele comunei, dar instituţiile comunei au posturi telefonice.

Învăţământul are vechi şi însemnate tradiţii aici, în fiecare sat existând câte o şcoală şi o grădiniţă, însă din cauza lipsei baninlor nu s-au făcut reparaţiile şi modernizările necesare.

Comuna are un dispensar uman şi unul veterinar, cu cadre sanitare medii şi medici de specialitate.

Indicatori valorici despre Frumuşica sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.27 Comuna George Enescu

Contact

Primăria comunei George Enescu

Comuna George Enescu, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/628103

Scurtă descriere

Comuna George Enescu, aflată în partea de nord a judeţului Botoşani, la 10 km nord-est de municipiul Dorohoi, are renume în ţară şi peste hotare pentru că aici s-a născut şi a copilărit cel mai mare muzician român al tuturor timpurilor, autorul „Rapsodiei Române“, al operei „Oedip“, genialul şi inegalabilul George Enescu.

El a fost sortit să fie nu doar un interpret remarcabil, ci şi un creator; a fost un ales al muzicii şi a făcut onoare neamului românesc.

Persoana lui George Enescu reprezintă în faţa lumii sufletul românesc cu tot ce are el mai curat şi mai înălţător. Cei care îl iubesc pe Enescu nu se poate să nu cuprindă în aceeaşi iubire şi poporul şi ţara care l-au dăruit lumii pe Enescu.

Suuntem mereu alături de el, aşa cum el a dorit să fie necontenit alături de noi. El este mândria şi bucuria noastră.

Comuna George Enescu a luat fiinţă în anul 1968 şi are în alcătuire 5 sate: Dumeni, George Enescu, Popeni, Arborea şi Stânca.





Dintr-un punct de vedere economic, agricultura joacă un rol predominant, favorizat de relief şi sol. Predomină culturile de cereale, în special grâu şi porumb, urmate de floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi cartofi.

Industria este slab dezvoltată, rezumându-se la un mic atelier privat de cuie, 3 prese de ulei, 3 mori de porumb, o fabrică de prelucrare a laptelui. Activităţile meşteşugăreşti se practică în mod neorganizat: lemnărie, potcovărie, împletituri-artizanat.

Asistenţa medicală este asigurată printr-un dispensar comunal unde lucrează un medic şi 4 cadre medii sanitare.

Învăţământul se desfăşoară în 5 grădiniţe, 3 şcoli primare şi 3 şcoli generale. Personalul didactic numără 39 de cadre.

Estimările privind dezvoltarea activităţilor din această comună sunt pesimiste, având în vedere resursele aproape inexistente. Atenţia se cuvine concentrată în principal pe modernizarea gospodăriilor ţărăneşti şi dotarea cu utilaje agricole.

Indicatori valorici despre George Enescu sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.28 Comuna Gorbăneşti

Contact

Primăria comunei Gorbăneşti

Comuna Gorbăneşti, judeţul Botoşani

tel: 0231/545148

Scurtă descriere

Comuna Gorbăneşti a luat fiinţă în 1968 şi satul Gorbăneşti este reşedinţa ei. Comuna are în compunere 8 sate: Gorbăneşti, Silişcani, Vânători, George Coşbuc, Mihai Eminescu, Batriâneşti, Socrujeni şi Viforeni. În general, numele satelor, precum şi localizarea lor, se leagă de moşiile boierilor care le-au avut în proprietate altădată. Vestigii ale culturii Cucuteni au fost descoperite lângă satul Silişcani.

Situaţia economică şi socială Ocupaţiile principale ale locuitorilor comunei Gorbăneşti au fost agricultura şi creşterea animalelor. După Revoluţia din Decembrie 1989, mai mulţi întreprinzători locali au înfiinţat şi exploatat mai multe societăţi comerciale:

SC Gorbana SRL, SC Gromar SRL – prese de ulei.

SC Morarul SRL – presă de ulei, moară de porumb şi moară cu ciocane. SC Sarcos SRL – colectarea laptelui, producţia de brânză şi de alte produse lactate.

SC Alimentexim SA Botoşani a înfiinţat un centru de colectare a laptelui şi de procesare în satul Socrujeni.

Comuna are şi ateliere de rotărie, ateliere de tâmplărie şi societăţi de construcţii.

Indicatori valorici despre Gorbăneşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2. 2.5.4.2.29 Comuna Havârna

Contact

Primăria comunei Havârna

Comuna Havârna, judeţul Botoşani tel: 0231/629103

Scurtă descriere




Comuna Havârna este situată de o parte şi de alta a râului Başeu şi are în componenţă 6 sate: Havârna, Gârbeni, Tătărăşeni, Balinţi, Galbeni şi Neculcea.

Satul Havârna, reşedinţa de comună, este traversat de drumul judeţean care leagă municipiul Dorohoi de oraşul Darabani. Teritoriul comunei a fost locuit încă din neolitic, făcând parte din aria culturii Cucuteni; vestigii ale acestei culturi s-au descoperit în satele Havârna, Tătărăşeni şi Balinţi.

Satele comunei sunt menţionate în documente din sec. XV-XVI. Aici s-au născut câteva personalităţi importante, printre care: – Ioan Hîrjoabă, profesor la Facultatea de Geografie a Universităţii A.I. Cuza din Iaşi, care a format multe generaţii de dascăli.

– Petru Achiţeni, profesor universitar, care prin muncă şi talent a ajuns să reprezinte România în arta religioasă creştin-ortodoxă. În comuna lui natală, el şi un grup de studenţi au executat frescele interioare şi exterioare ale bisericii Înălţarea, iar în municipiul Botoşani tot el a pictat fresce în biserica Uspenia, unde a fost botezat poetul naţional al României, Mihai Eminescu.


Locuitorii comunei Havârna sunt în majoritate agricultori şi crescători de animale. Comuna Havârna are 520 ha luciu de apă, unde se creşte peşte în mod organizat şi apoi se comercializează.

Dezvoltarea economică a comunei, văzută din perspectiva agenţilor economici privaţi, s-a concentrat pe capacităţi care aduc un profit imediat cu minimum de investiţii: mori de porumb şi de grâu, prese de ulei, fabrici de prelucrare a laptelui, magazine care comercializează produse alimentare şi nealimentare.

Infrastructura tehnico-edilitară

Comuna are o reţea de drumuri publice cu lungimea de 22 km, din care numai 2 km asfaltaţi, iar 17 km pietruiţi. Reţeaua de alimentare cu apă din satul Havârna, în lungime de 2 km, nu deserveşte decât un număr mic de locuitori.


Învăţământul în comuna Havârna începe odată cu reforma lui Alexandru Ioan Cuza, de la anul 1864. Activitatea se desfăşoară în 10 unităţi, din care 4 grădiniţe şi 6 şcoli.

În comună există un dispensar uman care asigură asistenţă sanitară permanentă şi un punct sanitar în satul Tătărăşeni.

Comuna are şi un cămin cultural cu o sală de 400 de locuri şi o bibliotecă comunală.

Indicatori valorici despre Havârna sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.30 Comuna Hăneşti

Contact

Primăria comunei Hăneşti

Comuna Hăneşti, judeţul Botoşani

tel: 0231/549102

Scurtă descriere

Aflată în partea de est a judeţului Botoşani, traversată de la vest la est de pârâul Başeu, comuna Hăneşti, având ca reşedinţă de comună satul cu acelaşi nume, are în componenţă 5 sate: Hăneşti, Borolea, Sărata-Basarab, Moara Jorii şi Slobozia.

În partea de nord-vest a satului Hăneşti, pe pârâul Başeu, se află iazul Hăneşti, cu o suprafaţă de 420 ha, special creat pentru creşterea peştelui.

Aşezări umane au existat pe aceste meleaguri din vremuri străvechi, aşa cum o demonstrează descoperirile materiale din ultimele decenii, aduse la suprafaţă prin săpături arheologice sau ocazionale.




Numele satului Hăneşti a fost prima oară menţionat într-un hrisov datat 11 aprilie 1546 şi emis de domnitorul Petru Rareş.


În ce priveşte agricultura, comuna are o presă de ulei, 2 mori de cereale, 3 societăţi agricole, 17 asociaţii familiale şi 5 societăţi cu răspundere limitată.

Reţeaua de drumuri publice are lungimea de 61 km, din care 26 km sunt pietruiţi. Toate cele cinci sate sunt electrificate. Reţeaua de alimentare cu apă are lungimea de 12 km şi serveşte 3 sate: Hăneşti, Borolea şi Sărata Basarab. În ce priveşte învăţământul, există 8 unităţi şcolare, din care 3 grădiniţe şi 5 şcoli, cu 31 de cadre didactice.

Comuna Hăneşti are un cămin cultural şi o bibliotecă comunală.

Deşi comuna Hăneşti nu deţine un potenţial turistic însemnat, iazul existent, cu insuliţa din mijloc, şi pădurea din jurul satului Borolea atrag totuşi mulţi amatori de pescuit şi mai ales iubitori de natură. Numărul turiştilor ar fi mai mare, dacă s-ar găsi resursele financiare necesare pentru asigurarea serviciilor de bază.

Indicatori valorici despre Hăneşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.31 Comuna Hilişeu-Horia

Contact

Primăria comunei Hilişeu-Horia

Comuna Hilişeu-Horia, judeţul Botoşani

tel.: 0231/621052

Scurtă descriere

Coomuna Hilişeu Horia se află în partea de nord a judeţului Botoşani şi are în componenţă 5 sate: Hilişeu Horia, Hilişeu Cloşca, Hilişeu Crişan, Ezer şi Corjăuţi. Satul Hilişeu-Horia este reşedinţa de comună. Comuna s-a întemeiat la sfârşitul secolului XV, pe un teren cu diverse forme de relief, între care predomină dealurile împădurite, care închid cuprinsul comunei ca un zid ce stăvilea odinioară apele provenite din precipitaţii atmosferice şi din revărsarea râului Jijia, ape care bălteau pe circa o treime din suprafaţa comunei.

Numele Hilişeu vine de la aceste bălţi, pe care localnicii le denumeau heleştee.


Principalele ocupaţii ale locuitorilor comunei sunt agricultura şi creştere animalelor. Rezultate bune se obţin din cultivarea grâului, a porumbului, a sfeclei de zahăr, a florii soarelui şi din legumicultură. În ce priveşte resursele naturale, între 1992-1993 s-au efectuat explorări şi se pare că s-au descoperit gaze naturale.

În comună funcţionează o moară, o presă de ulei şi ateliere de prestări servicii cum ar fi croitorie, frizerie, tâmplărie etc.

Indicatori valorici despre Hilişeu-Horia sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2. 2.5.4.2.32 Comuna Hlipiceni

Contact

Primăria comunei Hlipiceni

Comuna Hlipiceni, judeţul Botoşani

tel.: 0231/574150




Scurtă descriere

Comuna Hlipiceni se află în partea de sud a judeţului Botoşani, la confluenţa râurilor Jijia şi Sitna.

Teritoriul administrativ al comunei cuprinde satele Hlipiceni, Cobiceni, Victoria şi Dragalina.

Primele semne ale aşezării teritoriului administrativ al comunei datează din 1860, când domnitorul Dimitrie Sturza a adus oameni din Galiţia ca să lucreze pământul. Drept răsplată, domnitorul le-a promis eliberarea sau „slobozenia“, de unde şi numele iniţial al satului, Slobozia. În momentul reformei agrare introduse de Alexandru Ioan Cuza, comuna era deja întemeiată şi populaţia a primit pământ agricol în proprietate.

Denumirea Hlipiceni vine de la cuvântul „hleapă“, un regionalism, care înseamnă turtă din făină de grâu şi porumb, care se cocea pe vatră.


Potenţialul economic al comunei Hlipiceni este exclusiv agricol, datorită produselor vegetale şi animaliere obţinute aici. Cele mai importante unităţi economice de pe raza comunei sunt:

Baza Comcereal Secţia Agromec

Gara CFR

Moara de porumb

Brutăria Diverse societăţi particulare

Culturile practicate pe terenul arabil al comunei sunt: porumb, floarea soarelui, grâu, sfeclă de zahăr, legume.

În ce priveşt infrastructura, în comuna Hlipiceni se asigură alimentarea cu apă prin puţuri, în debite reduse, şi dintr-o captare de adâncime cu puţuri, având un debit de peste 15 l/s. Artera rutieră principală care traversează comuna Hlipiceni este drumul judeţean 22, care la ora actuală se află într-o stare avansată de degradare.

Comuna are o centrală telefonică Pentomat cu 130 de abonaţi, care deserveşte comuna Hlipiceni şi comuna Todireni.

Asistenţa medicală se asigură printr-un dispensar uman cu 6 cadre sanitare. În domeniul învăţământului, există 4 şcoli cu 280 de elevi şi 3 grădiniţe cu 94 de preşcolari.

Indicatori valorici despre Hlipiceni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.33 Comuna Hudeşti

Contact

Primăria comunei Hudeşti

Comuna Hudeşti, judeţul Botoşani

tel.: 0231/623102

fax: 0231/631432

Scurtă descriere

Comuna Hudeşti se află în partea de nord a judeţului Botoşani, la 10 km de oraşul Darabani şi la 25 km de municipiul Dorohoi.




Documente isorice din sec. XIV menţionează aşezările din această comună, deşi satele se aflau pe atunci în late locuri decât cele de azi.

Resursele naturale sunt date de terenurile şi vegetaţia care permit însămânţarea multor tipuri de culturi, de cele 502 ha de apă, precum şi de cantităţile însemnate de nisip cu conţinut mare de cuarţ de foarte bună calitate, exploatate la ora actuală de societatea SC Mindo SA Dorohoi.

Situaţia economică şi socială În majoritate, populaţia se ocupă de cultura plantelor şi de creşterea animalelor: porumb, grâu, floarea soarelui, sfeclă, cartofi, şi respectiv bovine, cabaline, porcine, ovine şi păsări de curte.

Dat fiind că subsolul comunei este bogat în nisip curaţifer, de o calitate dintre cele mai bune din Europa, această resursă este exploatată de SC Mindo SA Dorohoi.

Drumurile comunei au lungimea de 169 km, din care 15,8 km sunt drumuri reabilitate.

Sistemul de alimentare cu apă potabilă are lungimea de 4,5 km şi s-au aprobat documentaţia şi studiile aferente pentru alţi 4 km. În domeniul educaţiei, comuna Hudeşti are 6 şcoli şi 6 grădiniţe.

În comună există 3 cămine culturale, 6 biblioteci comunale şi 5 biblioteci şcolare.

În ce priveşte asistenţa medicală, comuna Hudeşti are 3 dispensare umane şi unul veterinar.

Comuna Hudeşti este înfrăţită cu localitatea Capdenec – Gare din Franţa.

Indicatori valorici despre Hudeşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.34 Comuna Ibăneşti

Contact

Primăria comunei Ibăneşti Comuna Ibăneşti, judeţul Botoşani

tel.: 0231/619755

Scurtă descriere Din punct de vedere administrativ-teritorial, comuna Ibăneşti include 2 sate, Ibăneşti şi Dumbrăviţa, şi este situată în partea de vest a judeţului.

Săpăturile efectuate între 1957-1958 în mai multe puncte de pe teritoriul comunei Ibăneşti au adus la lumină semne ale ocupării acestor locuri încă din paleoliticul superior, precum şi vestigii din perioada feudalismului dezvoltat. Prima atestare documentară a satului Ibăneşti apare în anul 1607; satul Dumbrăviţa s-a întemeiat după Primul Război Mondial, când celor care au luptat în război şi urmaşilor lor li s-au atribuit loturi de pământ arabil din cadrul obştei Ibăneşti-Cristineşti.


În general, cadrul geografic mai degrabă diversificat al comunei favorizează desfăşurarea activităţilor economice având la bază resursele naturale, cum ar fi materiale de construcţii, surse acvifere care pot fi exploatate local, microclimat forestier, peisaj colinar şi platouri adecvate pentru agricultură, soluri fertile bogate în cernoziom şi posibilitatea creării de iazuri.

Ocupaţia principală a locuitorilor comunei este agricultura. Totuşi, în ultimii ani s-a dezvoltat şi activitatea de preestare a unor servicii, cum ar fi comerţ, tricotaje, croitorie, blănărie, servicii de construcţii. Au fost demarate şi activităţi de producţie, cum ar fi morărit, prelucrarea semniţelor de floarea soarelui şi panificaţia.




Cariera de piatră continuă să rămână neexploatată din cauza lipsei utilajelor şi a resurselor financiare. Comuna se confruntă de asemenea cu lipsa locurilor de muncă, cu lipsa unor drumuri practicabile pe orice vreme şi cu lipsa spaţiilor de învăţământ în satul Dumbrăviţa, cu izolarea din cauza absenţei unei reţele telefonice, cu lipsa unui cămin cultural etc.

Indicatori valorici despre Ibăneşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.35 Comuna Leorda

Contact Primăria comunei Leorda, Leorda, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/551125

Scurtă descriere

Comuna Leorda are în compunere 5 sate şi meleagurile sale sunt ocupate de oameni de secole; satele sale datează de acum 200-600 de anni. Numele comunei vine de la o plantă care creştea spontan pe dealurile din jur, numită levârdă sau leurdă şi asemănătoare cu usturoiul, pe care localnicii o consumau drept hrană.

Comuna se află într- zonă colinară, înconjurată de păduri, cu o faună sălbatică bogată şi o floră spontană superbă. Comuna Leorda este aşezată pe drumul care lega altădată Marea Baltică, Polonia şi Moldova, adică oraşele Gransk, Cracovia, Cernăutţ, Iaşi şi Galaţi.

Comuna este situată la 16 km de municipiul Botoşani; prin comună trece drumul judeţean Leorda-Bucecea şi calea ferată Leorda-Dorohoi.


În comună, cea mai mare parte a forţei de muncă este concentrată în agricultură, care prevalează în structura economică a comunei. Ponderea cea mai mare în culturile agricole o deţin cerealele, urmate de porumb, floarea soarelui şi legume.

Locuitorii comunei îşi păstrează tradiţia de iscusiţi crescători de animale.

Comuna Leorda are 3 societăţi agricole. Fosta unitate SUINPROD Leorda a fost împărţită în 10 companii individuale, ca rezultat al procesului de privatizare. Comuna mai are 17 operatori economici, din care 7 prestează servicii şi ceilalţi 10 sunt specializaţi în activităţi comerciale.

Sistemul de telecomunicaţii prezintă neajunsuri, deoarece centrala telefonică este foarte veche şi nu are decât 100 de abonaţi. În comuna Leorda nu există decât un mic cămin cultural, la care s-au început reparaţii capitale, dar lucrările au fost întrerupte din lipsă de fonduri. Şcolile din comună sunt vechi şi în satul Mitoc trebuie să se construiască o şcoală nouă.

Indicatori valorici despre Leorda sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.36 Comuna Lozna

Contact

Primăria comunei Lozna

Comuna Lozna, judeţul Botoşani

Telefon /fax: 0231/626280

Scurtă descriere Teritoriul comunei Lozna a oferit condiţii geografice care au atras elementul uman din timpuri vechi.




Astfel, pădurile larg răspândite, folosite pentru material de construcţie, relieful cu altitudini nu prea mari, prezenţa terenului agricol în cadrul comunei, condiţiile de climă, prezenţa suprafeţelor de apă, posibilităţile de adăposturi în caz de pericol au constituit factori favorabili de locuire. La 1899-1900, comuna Lozna avea în componenţă următoarele sate: Călineşti, Lozna, Străteni (fost Ruşi) şi Talpa, cu reşedinţa primăriei în satul Lozna; populaţia era alcătuită din 411 familii cu 1.618 suflete.

În 1968, comuna Lozna a fost dizolvată şi anexată comunei Dersca, până în anul 2003, când Lozna a redevenit comuna de altădată prin reorganizarea comunei Dersca.

Aşezarea geografică

Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Lozna, este situat în partea de nord-vest a judeţului Botoşani, respectiv partea nord-estică a Podişului Sucevei, la contactul acesteia cu dealurile mici şi mijlocii din Câmpia Jijiei. Din punct de vedere geo-structural, teritoriul este amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche numită Platforma Moldovenească, care reprezintă continuarea pe teritoriul României a extremităţii sud-vestice a Platformei est-europene, aceasta întinzându-se spre vest până dincolo de Valea Siretului şi spre sud până către Bârlad. Sub raport geologic, teritoriul comunei cuprinde două serii de formaţiuni suprapuse, cu caractere diferite:

- Fundamentul precambian, care constituie cele mai vechi formaţiuni din România, acoperit cu straturi sedimentare vechi paleozoice şi mezozoice;

- Depuneri sedimentare ale neogenului, care sunt acoperite cu o cuvertură subţire de formaţiuni cuaternare.

Din punct de vedere administrativ, comuna Lozna este situată în judeţul Botoşani, la 50 km distanţă faţă de reşedinţa judeţului şi la circa 12 km distanţă de municipiul Dorohoi, pe drumul judeţean 291 B care străbate teritoriul comunei aproximativ de la est la vest spre comuna Dersca. Comuna are în componenţa sa două sate: Lozna şi Străteni, acesta din urmă situat la aproximativ 2 km de centrul comunei. Teritoriul are următoarele comune ca vecini:

- nord – comuna Dersca;

- nord-est şi est – comuna Şendriceni;

- sud – comuna Vârfu Câmpului;

- vest – comuna Cândeşti.

Poziţia comunei este favorabilă unei bune legături cu zonele înconjurătoare, polarizate de municipiile Dorohoi, Botoşani, Suceava, şi de oraşul Siret, cu punctul vamal către Ucraina.

Sistemul hidrografic

Teritoriul comunei Lozna se încadrează în două bazine hidrografice: bazinul Siretului, prin afluentul acestuia numit Bahna, care izvorăşte din mlaştina eutrofă de la Lozna, şi bazinul hidrografic al Prutului, către care prin afluentul acestuia Jijia îşi conduc apel celelalte cursuri permanente din zonă, repectiv pâraiele Străteni şi Lăbuşca, în bazinele cărora apar şi zone inundabile la ploi torenţiale.

Bahna izvorăşte din mlaştina eutrofă de la Lozna, vărsându-se în Siret lângă satul Lunca, comuna Cândeşti, având afluenţi mai mici, ca de exemplu pârâul Curt, Loznei, Hlibicioc etc. În general, regimul hidrologic al tuturor cursurilor de apă este toranţial, fiind caracterizat prin creşteri de debit şi nivel primăvara, la topirea zăpezilor, şi vara, la ploi torenţiale, şi prin scurgeri minime iarna, fiind alimentate îm proporţie de 85% din precipitaţii atmosferice. Apele supterane freatice se datoresc precipitaţiilor bogate şi alternanţei de roci permeabile şi impermeabile, care creează condiţii favorabile existenţei mai multor pânze de ape subterane, iar înclinarea stratelor permite o circulaţie mai uşoară a acestora, favorizând existenţa unui număr mare de iazuri în teritoriu, respectiv în gospodăriile populaţiei.

Creşterile de debit şi nivel sunt materializate prin fenomene de eroziune în adâncime, care se produc pe toate albiile văilor torenţiale, precum şi prin mici fenomene de inundaţie care se produc pe pâraiele Străteni şi Lăbuşca. Trebuie menţionat faptul că valea Bahnei, şesul acesteia, are un aspect mlăştinos şi umed, care a favorizat formarea de turbării. Depozitele de turbă, care reprezintă resurse naturale destul de importante pentru comună, se întâlnesc pe toată vale Bahnei .

Toată reţeaua hidrografică din zonă se caracterizează prin pantă naturală de scurgere destul de mare (cum este cazul pâraielor Străteni, Morei-Prisaca, Palanca), producând eroziune de adâncime fără meandre; datorită caracterului torenţial, apele acţionează prin eroziune regresivă asupra malurilor.




În regiunea comunei, posibilitatea mai mare de formare a stratelor acvifere o au şesurile create de pâraiele inferioare, aceste ape subterane constituind importante surse de apă, atât pentru alimentaţia populaţiei, cât şi pentru alimentarea pâraielor în anotimpurile secetoase. O captare şi o drenare corespunzătoare a tuturor izvoarelor din zonă este o problemă foarte importantă, mai ales pentru prevenirea alunecărilor de teren, dar şi pentru eventualele alimentări centralizate, a căror realizare impune executarea unui studiu hidrogeologic al întregii zone, care să pună în evidenţă sursele capabile să satisfacă necesarul de apă al populaţiei.

Clima

Aşezarea în nord-estul Podişului Sucevei creează teritoriului comunei condiţii cu totul specifice de climă: Carpaţii nu mai constituie un obstacol în calea curenţilor atmosferici de nord-est şi de nord, dar ei opresc influenţele meridionale propagate dinspre sud-vest, de unde şi nuanţa răcoroasă a climei, cu ierni prelungite şi cu mai rare deficite de precipitaţii.

Relieful cu altitudini relativ ridicate creează totuşi condiţii locale de climă favorabile culturii grâului, cartofului, sfeclei de zahăr etc.

Situaţiile sinoptice ale circulaţiei generale atmosferice confirmă caracteristicile arătate. Caracterul temperat-continental al climei este susţinut de următoarele argumente:

- în anotimpul rece al anului apare tipul de climat rece şi uscat, cu ger intens noaptea, provocat de invazia aerului arctic, mişcarea maselor de aer făcându-se pe direcţia nord-sud. Caracteristică este de asemenea şi situaţia când aerul arctic dinspre nord-est pătrunde în pâlnie, iar aerul cald şi umed tropical alunecă pe deasupra celui rece, creând în Moldova de nord o vreme relativ rece şi umedă, cu căderi abundente de zăpadă.

- în perioada caldă apar două situaţii sinoptice mai caracteristice: cea când se propagă aerul răcoros cu precipitaţii şi intensificări de vânt dinspre nord-vest şi nord, cu ploi în aversă, descărcări electrice şi uneori cu grindină, şi cea de vreme secetoasă, cu cer senin, fără vânt, determinată de prezenţa unui anticiclon de înălţime în estul Europei, când se propagă invazii de aer tropical.

Temperaturile scăzute de la sfârşitul toamnei, din timpul iernii şi de la începutul primăverii determină apariţia îngheţurilor şi a brumelor, care, deşi nu au întotdeauna un caracter excesiv distrugător, constituie totuşi un impediment în agricultură.

Valoarea medie anualã a umezelii relative este de 74%, fiind maximã în luna decembrie, de 85%, şi mai scãzutã vara, de 65%. Maximul umezelii din luna decembrie se datoreazã invaziei de aer mai umed. Minimele din lunile de varã (mai până în august) se explicã prin temperaturile ridicate ale aerului, care determinã o încãlzire accentuatã. Regimul precipitaţiilor este condiţionat de poziţia geograficã, dinamica atmosferică, temperatura aerului, formele de relief, altitudinea. Ploile de vară sunt bogate, repezi, deseori cu caracter de aversă şi însoţite de descărcări electrice.

Vântul este un element deosebit de important, fiind agentul climateric activ din atmosferă, care transportă mase de aer reci sau calde, umede sau uscate, modificând în acest fel, în timp şi spaţiu, condiţiile climatice. Relieful înalt modifică simţitor vânturile, în primul rând direcţia şi în al doile rând intensitatea lor.

Economia Agricultura reprezintă la nivelul comunei Lozna principala activitate economică, preponderent ca sursă de venituri, atât din sectorul vegetal, cât şi din sectorul creşterii animalelor.

Ca urmare a aplicări legilor fondului funciar, la nivelul comunei sunt un număr aproximativ de 850 proprietari de teren agricol – care îşi cultivă terenul proprietatea lor, cât şi alte terenuri arendate, stabilindu-şi structura culturilor şi amplasarea acestora în colaborare cu specialiştii de la centrul agricol, obţinând producţii bune şi foarte bune, în funcţie de condiţiile climatice – şi un număr de 810 proprietari pădure.

Suprafaţa agricolă la nivelul comunei este de aproximativ 1.797,97 ha. Această suprafaţă este compusă după cum urmează:

- teren arabil – 1.491,97 ha,

- păşuni – 139,95 ha,

- vii – 0.39 ha, - livezi – 9,07 ha.

În proporţie de 30%, suprafaţă agricolă a comunei se află în asociaţii agricole.




Majoritatea suprafeţelor agricole sunt lucrate mecanic, obţinându-se recolte bogate.

Principalele culturi sunt:

- porumb

- păioase

- cartof

- sfeclă

- floarea soarelui

- fasole

- alte culturi.

Transportul

La nivelul comunei Lozna, întreaga reţea de comunicaţii rutiere trebuie să fie refăcută, astfel: - porţiunea de drum judeţean 291B ce face legătura între comunele Şendriceni – Lozna – Dersca, asfaltată pe raza comunei (satul Lozna) pe distanţa de 4 km, trebuie refăcută, iar în perspectivă prin sprijinul autorităţilor publice centrale şi judeţene vom încerca, în afara reabilitării celor 4 km, asfaltarea şi a 2 km de drum ce traversează comuna.

- Se impune de asemenea refacerea drumurilor comunale prin reîmpietruire cu piatră de râu; - Drumul comunal 76 A, care face legătura între DJ 291 B şi DN 29, trebuie să fie şi el reabilitat. În acest sens s-a efectuat studiul de fezabilitate.

Alimentarea cu apă O problemă de larg interes la nivelul comunei Lozna o reprezintă asigurarea cu apă a cetăţenilor. Având în vedere seceta prelungită din ultimii ani, este necesară înfiinţarea aducţiunii cu apă a comunei.

Alimentarea cu electricitate Amândouă satele comunei Lozna sunt electrificate, practic toate gospodăriile având branşament la reţeaua de alimentare cu curent electric, cu excepţia a 5 gospodării (oameni în vârstă şi cu resurse băneşti limitate).

Telecomunicaţiile Reţeaua telefonică a comunei Lozna este asigurată printr-o centrală telefonică automată, având un număr de 155 abonaţi. Datorită multitudinilor de solicitări de posturi telefonice, este necesară extinderea reţelei telefonice la nivelul comunei, prin montarea unei centrale telefonice de capacitate mai mare. Până în anul 2004, cetăţenii comunei aveau acces la un singur post de televiziune, iar prin demersurile făcute de către primarul comunei a fost instalată televiziunea prin cablu, care furnizează un număr de 20 posturi de televiziune, cu scopul creşterii accesului la informare al cetăţenilor.

Învăţământul Baza materială a şcolilor din comună este alcătuită din: trei corpuri de şcoală cu zece săli de clasă, construite în anul 1911 şi respectiv 1913, şi două corpuri pentru învăţământul preşcolar, cu şase săli pentru cele cinci grupe, frecventate de 109 copii şi 304 elevi în învăţământul primar, gimnazial şi treapta I de liceu, la care se adaugă: două magazii pentru lemne, un atelier şcolar construit în 1981 cu profil mecanic, descompletat în prezent, şi un şopron de depozitare a materialelor. Există două terenuri de fotbal, pe care se află şi câte un teren de handbal, cel din satul Lozna fiind împrejmuit de gard. Şcolile nu au săli de sport, orele de educaţie fizică defăşurându-se în aer liber sau pe bazele sportive ale satelor, situate la aproximativ 100 m depărtare de şcoală la Lozna şi respectiv 300 m la Străteni.

Sistemul de încălzire este asigurat prin sobe cu combustibili solid, la Lozna, şi centrală termica şi sobe la Străteni.

Aprovizionarea cu apă se realizează de la fântâni, cu găleţi.




Cultura

Comuna are două cămine culturale, renovate cu fonduri de la comunitatea locală; capacitatea este de 200 de locuri; există o staţie de amplificare şi o bibliotecă cu 2.037 de volume, dar depozitate într-un spaţiu impropriu.

Indicatori valorici despre Lozna sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.37 Comuna Lunca

Contact

Primăria comunei Lunca Comuna Lunca, judeţul Botoşani

tel.: 0231/573811; fax: 0231/573910

Scurtă descriere Comuna Lunca se află în partea sudică a judeţului Botoşani, la 36 km de municipiul Botoşani; drumul judeţean Răuşeni-Lunca-Botoşani face legătura cu reşedinţa de judeţ. Comuna Lunca are în componenţă 5 sate: Lunca, reşedinţa de comună, Zlătunoaia, Stroieşti, Băznoasa şi Stăneşti.


Activităţile principale ale locuitorilor comunei sunt agricultura şi creşterea animalelor.

După 1989, dispunând de resurse financiare, mai mulţi întreprinzători locali au investit în construirea unor unităţi de producţie.

Astfel, în comună funcţionează societăţi comerciale specializate în producţia şi vânzarea produselor de panificaţie, prese de ulei etc., existând 37 de agenţi economici care au variate obiecte de activitate.

Indicatori valorici despre Lunca sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.38 Comuna Manoleasa

Contact

Primăria comunei Manoleasa

Comuna Manoleasa, judeţul Botoşani tel.: 0231/560101

Scurtă descriere

Teritoriul comunei Manoleasa aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Botoşani, ocupând o poziţie centrală pe latura lui estică, în zona adiacentă lacului de acumulare Stânca-Costeşti, la vărsarea Volovăţului în Prut.

Din punct de vedere geostructural, teritoriul, ca parte componentă a Câmpiei Moldovei, aparţine Platformei Moldoveneşti, o unitate rigidă, cratonizată în a doua jumătate a proterozoicului Ea este alcătuită din două etaje structurale: un etaj inferior, precambrian, constituit în general din roci cristaline cutate şi metamorfozate, peste care se aşterne un etaj superior, postproterozoic, format dintr-un pachet de roci sedimentate ordoficiene şi luriene, cretacice şi cuaternare, necutate, cu importante discordanţe stratigrafice între ele. Peste sedimentele marine amintite se suprapune o pătura discontinuă de „formaţiuni acoperitoare“: luturi loessoide aluviale si coluviale, cu grosimi diferite. In ansamblul său, relieful comunei Manoleasa are un aspect larg vălurit, cu inerfluvii deluroase şi altitudini apropiate, lăsând impresia că provin dintr-o suprafaţă unică, fragmentată de râuri. Aspectul general al reliefului, cu contururi domoale şi văi largi, ale căror versanţi sunt modelaţi de alunecări ori eroziune torenţială, ca urmare a structurii predominant argilo-




nisipoase, este cumva estompat, parcă îmbătrânit înainte de vreme. Relieful prezintă în general înclinări pe direcţia NV-SE, cu înălţimile cele mai mari în partea de nord-vest (Dealul Ponoara Zoiţani, 251 m, şi Dealul Hârtop). Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150 m, altitudinile cele mai coborâte înregistrându-se în şesul Volovăţului (98 - 100 m). Pe ansamblu, relieful teritoriului are un caracter sculptural, la care se adaugă forme ale reliefului de acumulare (terase, şesuri, glacisuri de acumulare), formate în lungul reţelei hidrografice.

Clima comunei Manoleasa se încadrează în regimul temperat-continental din ţinutul deluros-stepic, cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu mari amplitudini termice, cu ierni friguroase şi veri secetoase, cu precipitaţii reduse şi în regim neuniform, şi cu vânturi dominante dinspre nord-vest.

Hidrografia comunei este reprezentată prin ape subterane cu caracteristici fizico-chimice şi dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, ceea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane şi de suprafaţă) în alimentarea cu apă a localităţilor. Reţeaua hidrografică de suprafaţă este reprezentată prin râul Prut şi afluentul său principal de pe raza comunei, pârâul Volovăţ, la care se adaugă o reţea de pârâiaşe mici, cu caracter temporar. Apele stătătoare sunt reprezentate de mici iazuri amenajate pentru adăpatul animalelor. Din anul 1977 se impune în peisajul comunei prezenţa lacului de acumulare de pe râul Prut, în a cărui zonă adiacenta este situată şi comuna Manoleasa.

In ceea ce priveşte vegetaţia, fauna şi solurile, de reţinut că ele sunt asemănătoare spaţiilor mai largi ale Câmpiei Moldovei. Nota dominantă este dată de intervenţia factorului antropic, care a modificat substanţial biotopurile naturale, înlocuindu-le cu culturi agricole. Vegetatia este reprezentată prin mici ochiuri de stepă, destinate în general păşunilor, şi pâlcuri de pădure (de tipul şleaurilor).Vegetaţia intrazonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile şi hidrofile.

Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferenţă a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic, o importanţă mai mare prezintă: căprioara, mistreţul, iepurele, vulpea, şi unele păsări (prepeliţa, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, ale iazurilor şi râmnicelor amenajate, cresc crapi, mrene, plătici, caraşi, şalăi, somni etc.

Solurile reprezentative sunt cele care aparţin clasei molisolurilor, reprezentate prin cernoziom cambic şi soluri cenuşii. Alături de acestea, în funcţie de condiţiile pedogenetice locale, apar în areale discontinui soluri holomorfe (soloneşuri), soluri hidromorfe (lăcovişti) şi soluri neevoluate: soluri aluviale, coluviale şi regosoluri.

Caracteristicile fizico-geografice prezentate au oferit şi oferă un cadru natural care a favorizat aşezarea populaţiei în aceste teritorii încă din cele mai vechi timpuri. In prezent, populaţia comunei Manoleasa este în descreştere, sporul natural redus fiind asociat cu un accentuat proces de îmbătrânire a populaţiei şi cu un spor migratoriu negativ, ceea ce explică tendinţa generală de scădere a numărului de locuitori şi atrage atenţia asupra necesităţii intervenţiei organelor de decizie cu măsuri care să vizeze stabilizarea populaţiei în comună.

Aşezările din cadrul comunei Manoleasa sunt aşezări de tip rural, cu o evoluţie multimilenară pe aceste meleaguri; sunt sate cu un număr mic de locuitori, răsfirate şi cu funcţie predominant agrară. O problemă importantă ce se impune în privinţa aşezărilor rurale ale comunei este găsirea unor soluţii sociale şi tehnico-economice care sa asigure dezvoltarea în viitor.

Comuna Manoleasa are o economie predominant agrară, caracterizată prin îmbinarea culturii plantelor cu creşterea animalelor. În cultura plantelor, o pondere importantă o deţine cultura cerealelor (porumb, floarea soarelui, grâu) alături de care se impune şi cultura plantelor tehnice, cum ar fi sfecla de zahăr, care a dispărut din cultură.

Creşterea animalelor se bazează pe suprafaţa de păşune de care dispune comuna şi pe produsele secundare din sectorul vegetal. După numărul şi importanţa lor în cadrul comunei Manoleasa, se impune creşterea ovinelor, bovinelor, porcinelor, cabalinelor şi păsărilor.

Un important aport la asigurarea alimentaţiei populaţiei îl aduce şi piscicultura, alături de rolul de activitate recreativă, odata cu apariţia lacului de acumulare de pe Prut.

Prin valorificarea resurselor de materii oferite de cadrul natural, dar şi din necesitatea asigurării unor servicii către populaţie, se afirmă şi în cadrul comunei Manoleasa, în ultimii ani, activitatea industriei mici şi de prestări de servicii în baza legilor privatizării.

Comuna Manoleasa este situată pe interfluviul Prut-Volovăţ şi este graniţa ţării noastre cu Republica Moldova, reprezentată în acest sector de apele lacului Stânca-Costeşti de pe râul Prut.

În prezent, comuna Manoleasa are în componenţa ei 8 sate: Flondora, Iorga, Liveni, Sadoveni, Manoleasa, Manoleasa-Prut, Loturi şi Zahoreni.

Primele atestări documentare pentru aşezările din comună apar în secolul al XVI-lea. Dintre satele actuale, cea mai veche atestare aparţine localităţii Liveni, menţionată la data de 17 august 1667.





Comuna Manoleasa are o economie agrară, caracterizată prin cultura plantelor şi creşterea animalelor. Comuna dispune de 57 de tractoare şi alte utilaje agricole, precum şi de 21 combine pentru păioase.

În comună funcţionează 11 societăţi agricole cu personalitate juridică şi mai multe asociaţii agricole familiale. S-au înfiinţat şi unităţi de prestări servicii,respectiv mori de porumb, ateliere de fierărie, lemnărie, croitorie, cizmărie.

Activitatea comercială este asigurată de 37 de unităţi alimentaţie publică, din care 37 sunt private.

Comuna Manoleasa dispune de drumuri în lungime de 44 km, din care 7 km sunt asfaltaţi. Comuna este deservită de o reţea de aducţiune a apei potabile în lungime de 18 km, care alimentează satele Liveni şi Manoleasa. Învăţământul în comuna Manoleasa are bogate tradiţii. Aici funcţionează 10 unităţi şcolare, în care lucrează 40 de cadre didactice.

Activitatea culturală este reprezentată de cele 3 cămine culturale din satele Liveni, Zahoreni şi Manoleasa, şi de cele 6 biblioteci cu un număr de peste 32.000 de volume. Activitatea de ocrotire a sănătăţii este asigurată printr-un dispensar medical la Manoleasa şi un punct sanitar la Liveni.

Indicatori valorici despre Manoleasa sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.39 Comuna Mihai Eminescu

Contact

Primăria comunei Mihai Eminescu

Comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani

tel.: 0231/512183

Scurtă descriere

Aici, la Ipoteşti, s-a născut cel mai mare poet român al tuturor timpurilor: Mihai Eminescu.

Comuna este aşezată în partea de vest a judeţului şi s-a constituit în actuala întindere teritorială şi componenţă în anul 1968.

Străveche vatră de civilizaţie, începuturile vieţii pe meleagurile comunei Mihai Eminescu se pierd în negura vremurilor. Descoperirile arheologice au scos la iveală urme de aşezări omeneşti încă din perioada neolitică (6000-2500 î.e.n.) în zona numita Medelean, din vecinătatea satului Cucorani. Locuirea geto-dacică pe teritoriul comunei este substanţial reprezentată. Dovada o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la Stînceşti, întins pe aproximativ 50 ha. Mărturii ale existenţei unei înfloritoare vieţi economice a dacilor liberi sunt aşezările de tip carpic (sec.II-IIIe.n.) descoperite la Medelean-Cucorani, precum şi la Stînceşti şi Ipoteşti. Satul Ipoteşti este atestat la 15 iunie 1616, Cucorani este menţionat în documente în septembrie 1538.

Situaţia economico-socială

Situarea comunei în imediata vecinătate a municipiului Botosani, principalul centru industrial al judeţului, a determinat mutaţii structurale importante în ce priveşte mişcarea populaţiei, în special cea activă, cât şi asupra economiei comunei în general. Aceste fenomene de deplasare a populaşiei, dar şi îmbătrânirea, au determinat o scădere a eficienţei activităţii în sectoarele agricole.

Dotarea tehnico-materiala insuficientă şi lipsa cadrelor de specialitate sunt încă alte impedimente pentru a se putea trece la o agricultură modernă şi mai ales eficientă. Mica industrie şi prestările de servicii sunt reprezentate la nivelul comunei de următoarele unităţi:

2 abatoare de carne

1 fabrică de alcool

1 secţie de îmbuteliat răcoritoare

3 ateliere de depanare auto

4 ateliere de fierărie




3 ateliere de tâmplărie

2 ateliere de depanare radio-tv

2 ateliere de tăbăcarie

4 ateliere de croitorie

3 ateliere confecţii tricotaje

2 secţii de producere a materialelor de construcţii

1 tipografie.

Indicatori valorici despre Mihai Eminescu sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.40 Comuna Mihăileni

Contact

Primăria comunei Mihăileni Comuna Mihăileni, judeţul Botoşani

Tel.: 0231/625103; fax: 0231/625103

Scurtă descriere

Comuna Mihăileni se află în partea de vest a judeţului Botoşani, într-o zonă cu dealuri şi văi, la vreo 3 km de râul Siret.

Târgul din Mihăileni a fost înfiinţat în 1792; ca urmare a deschiderii unui punct de trecere a graniţei între Austro-Ungaria şi Moldova, care să asigure servicii de poştă şi de construire a unui drum spre Austro-Ungaria, acest târg s-a dezvoltat în mod semnificativ.

Indicatori valorici despre Mihăileni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.41 Comuna Mihălăşeni

Contact

Primăria comunei Mihălăşeni Comuna Mihălăşeni, judeţul Botoşani

tel.: 0231/566108

Scurtă descriere Comuna Mihălăşeni se află în estul judeţului Botoşani. În forma actuală, comuna este formată din 7 sate: Mihălăşeni, Sărata, Caraiman, Slobozia-Silişcani, Negreşti, Păun şi Năstase.

Comuna Mihălăşeni este străbătută de pârâul Başeu, care îşi varsă apele în râul Prut.

Denumirea satului Mihălăşeni provine de la un boier pe nume Mihalache, care a primit în dar de la domnitorul Sturza un număr de case în anul 1633. De aici, s-a dedus data de atestare documentara a satului, aceasta fiind 1 iunie 1633.

Situaţia economico-socială

La nivelul comunei, ocupaţia de bază este agricultura. Activitatea industrială este dezvoltată într-un procent redus. Activitatea comercială se desfăşoară în funcţie de cerinţe şi de puterea de cumpărare a locuitorilor.




În comună funcţionează o moară de porumb şi o presă pentru ulei, o mică societate pentru prelucrarea laptelui şi 2 societăţi de prestări servicii în agricultură.

Lungimea drumurilor publice este de 50,33 km şi lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de 4 km.

Indicatori valorici despre Mihălăşeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.42 Comuna Mileanca

Contact

Primăria comunei Mileanca Comuna Mileanca, judeţul Botoşani

tel.: 0231/624635

Scurtă descriere Comuna Mileanca se află în partea de nord a judeţului Botoşani şi este formată din 4 sate: Mileanca, Codreni, Seliştea şi Scutari. Teritoriul comunei este străbătut de pârâul Podriga.

Localitatea Mileanca este atestată în jurul anului 1600, fiind menţionată în una din cronicile lui Aron Pumnul. În anul 1800, satul a luat denumirea de Mileanca Cel mai probabil, Mileanca este un nume de origine ucrainiană, în această limbă existând cuvântul „milencaia“, care înseamnă „frumuşică“.

Pe teritoriul actuala al comunei Mileanca s-au descoperit cel puţin două aşezări specifice culturii Cucuteni, precum şi două aşezări din Epoca Bronzului şi din Epoca Fierului. Acestea însă nu spun nimic despre satul actual Mileanca, ale cărui origini pot fi urmărite pânîn Evul Mediu, în sec. XV. Din punct de vedere arheologic, s-au descoperit urme ale unei aşezări medievale, şi ale unui cimitir din aceeaşi perioadă, lângă barajul construit în 1973 pe pârâul Podriga pentru crearea unei acumulări de apă.


Ocupaţia de bază a locuitorilor comunei este agricultura, cu cele 2 subramuri:

- cultura plantelor (cereale, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia); - creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine, cabaline).

În comună fiinţează un număr de 17 agenţi economici privaţi cu activităţi în domeniul comerţului, o societate privată specializată în producerea şi comercializarea produselor de panificaţie, un prestator de servicii în agricultură care dispune de tractoare şi maşini agricole aferente executării lucrărilor agricole şi un prestator de servicii depanări radio-TV.

Indicatori valorici despre Mileanca sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.43 Comuna Mitoc

Contact Primăria comunei Mitoc

Comuna Mitoc, judeţul Botoşani

tel.: 0231/562020

Scurtă descriere




Comuna Mitoc este alcătuită din 2 sate: Mitoc, reşedinţa de comună, şi Horia. Comuna este aşezată în nord-estul judeţului Botoşani, pe malul râului Prut. În general, comuna are un grad de dezvoltare redus, cauzele fiind multiple: poziţia periferică faţă de arterele de comunicaţie, îmbătrânirea populaţiei, nivelul cultural redus etc.

Situaţia economico-sociala

Comuna Mitoc beneficiază de conditii optime de dezvoltare a agriculturii, cum ar fi soluri de tip cernoziom cambic, suprafaţă agricolă mare pe cap de locuitor, suprafaţă mare a păşunilor şi fâneţelor, posibilităţi de irigare etc. În comună funcţionează o serie de agenţi economici:

- mică producţie şi mică industrie: o presă de ulei, 3 mori de porumb, 4 mori cu ciocănele pentru furaje, o brutărie.

- comerţ: 22 de unităţi.

- prestări servicii în domeniul agricol: o societate de mecanizare a agriculturii. Comuna Mitoc este înfrăţită din anul 1990 cu localitatea Mallac din Franţa.

Indicatori valorici despre Mitoc sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.44 Comuna Nicşeni

Contact Primăria comunei Nicşeni

Comuna Nicşeni, judeţul Botoşani

tel.: 0231/539530

Scurtă descriere

Comuna Nicşeni se află în partea de nord a judeţului Botoşani şi are în alcătuire 3 sate: Nicşeni, reşedinţa de comună, Dorobanţi şi Dacia.

Atestarea localităţii Nicşeni datează din anul 1764.


În comună, ocupaţia principală este agricultura, predominând culturile de porumb, grâu, sfeclă, floarea soarelui, cartofi şi leguminoase. Până în prezent nu s-a înfiinţat nicio asociaţie sau societate agricolă, ceea ce face ca fermierii din zonă să nu îşi poată lucra terenurilor cu utilizarea unor tehnologii moderne.

Din punctul de vedere al infrastructurii, comuna Nicşeni este electrificată, drumul judeţean care traversează comuna este asfaltat, iar celelalte drumuri comunale sunt pietruite în proporţie de 40%.

Indicatori valorici despre Nicşeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.45 Comuna Păltiniş

Contact

Primăria comunei Păltiniş Comuna Păltiniş, judeţul Botoşani

tel.: 0231/622103; fax: 622322

Scurtă descriere




Comuna Păltiniş este situată în nord-estul judeţului, având în componenţă localitatea Horodiştea, care este cel mai nordic punct al ţării. Teritoriul comunei se învecinează la nord cu râul Prut, acesta scăldând comuna pe o lungime de 12 km.

Comuna Păltiniş este formată din 4 sate: Păltiniş, reşedinţa de comună, Horodiştea, Slobozia şi Cuzlău. Satul Păltiniş este atestat documentar în timpul domniei lui Petru Şchiopul (1585-1589).

În satul Horodiştea a văzut lumina zilei cuviosul Ioan Iacob, un mare sihastru român din Valea Iordanului.


Agricultura şi creşterea animalelor constituie principalele ocupaţtii ale locuitorilor comunei. Aici se cultivă cu precădere porumbul, grâul, cartoful, floarea soarelui, sfecla de zahăr, şi se cresc vaci, cabaline, ovine şi păsări de curte.

În comună funcţionează 3 asociaţii agricole familiale, 4 mori de porumb, din care 3 private, 4 prese de ulei private, 2 secţii de tip Agromec, un abator privat, o mini-fabrică de caşcaval privata, ateliere de lemnărie-tâmplărie private. Lungimea drumurilor şi străzilor din comună este de 84,5 km, lungimea reţelei de distribuţie a apei fiind de 2,3 km.

Unităţile şcolare din comună sunt în număr de 9, din care 4 grădiniţe şi 5 şcoli, iar personalul didactic este în număr de 35.

În comuna Păltiniş îşi desfăşoară activitatea 3 cămine culturale şi 3 biblioteci.

Indicatori valorici despre Păltiniş sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.46 Comuna Pomârla

Contact

Primăria comunei Pomârla

Comuna Pomârla, judeţul Botoşani tel.: 0231/622802; fax: 0231622801

Scurtă descriere

Comuna Pomârla, aşezată în nord-vestul judeţului Botoşani, este alcătuită din 3 sate: Pomârla, reşedinţa de comună, Racovăţ şi Hulubeşti. Comuna se află într-un ţinut deluros cu altitudini în general reduse.

Satul Pomârla este atestat documentar în anul 1420. Numele său provine de la ocupaţiile locuitorilor: cultivarea pomilor fructiferi, şi de la natura terenului mocirlos.

Satul Racovăţ se află la graniţa de stat cu Republica Ucraina. Prin Hotărârea Guvernului României nr.818/20.09.1996, pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificată a frontierei de stat comune, de către cetăţenii care domiciliază în judeţele şi raioanele de frontieră, localitatea Racovăţ a fost declarată punct de trecere simplificată a frontierei de stat comune, dându-se astfel posibilitatea locuitorilor judeţului să stabilească şi să lărgească contactele directe cu locuitorii din zona de frontieră a Ucrainei.


Agricultura este ocupaţa de bază a locuitorilor comunei. După anul 1989, întreprinzători particulari locali au deschis o serie de unităţi economice de mini-producţie, cum ar fi: prese de ulei, mori de porumb, mori cu ciocănele, gater, ateliere de tâmplarie, rotărie, construcţii etc.

Lungimea drumurilor publice este de 89 km, pietruite şi de pământ. Lungimea reţelei de alimentare cu apă este de 10 km, iar lungimea reţelei de canalizare este de 10 km.

În comuna Pomârla funcţioneaza o casă de copii. Unităţile şcolare sunt în număr de 7, din care 5 şcoli şi 2 grădiniţe.

Indicatori valorici despre Pomârla sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.




2.5.4.2.47 Comuna Prăjeni

Contact

Primăria comunei Prăjeni

Comuna Prăjeni, judeţul Botoşani

tel.: 0231/553010

Indicatori valorici despre Prăjeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.48 Comuna Rădăuţi Prut

Contact

Primăria comunei Rădăuţi Prut Comuna Rădăuţi Prut, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/622533

Fax: 0231/622607

Scurtă descriere

Comuna Rădăuţi Prut se află la intersecţia drumului judeţean 29A (care leagă oraşele Darabani, Dorohoi, Botoşani şi Suceava) şi a drumului judeţean 24C (spre oraşul Iaşi prin Ştefăneşti).

Drumul judeţean 282C porneşte din Rădăuţi Prut spre Botoşani, prin comuna Coţuşca. Populaţia celor trei sate componente (Rădăuţi Prut, Rediu şi Miorcani) este de 4.224 locuitori, din care satul Rădăuţi Prut, care dă numele comunei, are 910 locuitori.


Între cele două războaie mondiale, Rădăuţi Prut apare ca un mic orăşel cu farmacii, hoteluri şi un târg renumit, care polariza toată zona, inclusiv cea de peste Prut, actualmente în Republica Moldova. Trebuie precizat că pentru prima dată apare documentar în anul 1437, cu zi de târg marţea, fiind localitatea ce se afla pe vechiul drum de care Ştefăneşti-Rădăuţi Prut, care traversa Prutul prin locul numit „La lilieci” spre Hotin.

Ca unităţi reprezentative sunt cele care se ocupă cu activitatea de comerţ, dar şi cele care pun în valoare resursele locale: obţinerea răchitei pentru împletituri şi puieţi pentru împăduriri în cele şase hectare de pepinieră silvică din localitatea Rădăuţi Prut. Realizarea împletiturilor din răchită se face cu lucrători localnici, care au tradiţii în arta împletitului. Ocupaţia de bază o constitue agricultura, pe cele 7.000 ha de teren agricol, şi creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine etc.). O mare parte din teren este exploatată în unităţi mari (cum ar fi societate agricolă Prutul din localitatea Rădăuţi Prut, cu 1.310 ha) sau mici şi mijlocii (cum ar fi S.C. Agromec cu 436 ha şi asociaţia familială Fărtuşnic cu 110 ha).

In creşterea animalelor se disting crescătorii de ovine care deţin rasa caracul.

Indicatori valorici despre Rădăuţi-Prut sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.49 Comuna Răchiţi

Contact

Primăria comunei Răchiţi

Comuna Răchiţi, judeţul Botoşani

tel.: 0231/544210




Scurtă descriere

Comuna Răchiţi justifică preocupări mai susţinute de cunoaştere şi valorificare a elementelor de istorie locală din vechea sa istorie, fiind una dintre cele mai vechi comune ale ţării, înfiinţată odată cu primele comune din România. Descoperirile arheologice care s-au făcut pe teritoriul acestei comune au scos la iveală urme de viaţă datând din epoca paleolitică şi fără întrerupere până în zilele noastre.

Comuna este alcătuită din următoarele sate: satul Răchiţi, reşedinţa de comună, şi satele Cişmea, Costeşti şi Roşiori.

Mănăstirea Popăuţi a fost zidită de Ştefan cel Mare, iar cu timpul, în jurul mănăstirii au fost construite mai multe chilii, în care locuiau călugării greci. La început, localul primăriei Popăuţi a fost instalat în una din chiliile mănăstirii, cu obligaţia din partea primăriei de a contribui la plata a doi străjeri, care să facă de pază în jurul mănăstirii.

Aşezarea geografică Comuna suburbană se află între paralelele 47° 43” şi 47° 51”, latitudine nordică, şi între meridianele 26” şi 46” longitudine sudică. Între centrul comunei şi municipiul Botoşani sunt 3 km.

Comuna Răchiţi are o suprafaţă de 7.156 kmp, fiind aşezată pe o coastă de deal, solul fiind de natură cernoziom levigat. Denumirea satului de reşedinţă vine de la răchitele bătrâne care au crescut pe malul unui iaz aflat pe vremuri lângă sat. Se află aşezat în partea de nord-est a municipiului Botoşani.

Resurse naturale Comuna Răchiţi este situată la nord-est de municipiul Botoşani, la o distanţă de circa 3 km, şi prezintă caracteristicile natural geografice ale judeţului Botoşani corespunzătoare zonei de sud-vest (valea Sitnei), comuna fiind situată şi ea pe un platou cam la aceeaşi altitudine şi tăiată de văi diferite. Înspre Costeşti are dealuri împădurite, cu o pitorească lizieră de salcâmi. Cantitatea de precipitaţii este uneori mai mare, ceea ce face ca, în primăverile ploioase, pâraiele din văi să se umfle. Apa mai mare care brăzdează comuna este Sitna. Teritoriul comunei este format din soluri brune podzolite şi argile calcaroase, cu excepţia văilor unde sunt fâşii de cernoziomuri levigate; solul este deci diferit de la sat la sat şi de la o tarla la alta.

Există porţiuni de sol argilos, cu lut galben şi nisipos, de unde şi denumirea acestora de humării.

Vegetaţia naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fâneţe şi izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiţionale constau din grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Fauna este formată din căprioare, iepuri, vulpi.

Livezile ocupă suprafeţe relativ mici şi predomină prunul şi vişinul, cireşul şi părul, gutuiul şi nucul. În concluzie se poate menţiona că satele comunei sunt situate într-o zonă frumoasă şi atrăgătoare.

Distanţa în kilometri de la centrul de comună se prezintă astfel:

- de la satul Cişmea până la centrul de comună sunt 2 km şi satul cuprinde 211 gospodării;

- satul Costeşti se află la 6 km de centrul comunei şi este alcătuit din 525 gospodării;

- satul Roşiori se află la o distanţă de 5 km de centrul comunei şi este alcătuit din 547 gospodării.

Centrul comunei are 345 gospodării. Cel mai vechi sat al comunei este Costeşti. Această localitate face parte din ocolul târgului, care constituia apanajul doamnelor Moldovei.

În timpul domniei lui Petru Şchiopul, soţia acestuia, Maria Doamna, a donat părţi din ocolul târgului unor mănăstiri. Este menţionat că la 1 iulie 1931 Moise Movilă a donat Mănăstirii Doamnei moşia Costeşti de lângă Nicşeni. Mult timp, satul Costeşti a aparţinut moşierului I. Gheorghel.

Fiind aşezat pe coasta unui deal, satul a primit denumirea de Costeşti. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare a luat fiinţă satul Cişmea, în jurul unei bisericuţe care aparţinea Mănăstirii Popăuţi. În acest sat există o cişmea făcută din bârne şi acoperită cu draniţă, având ulucele sculptate în lemn, în partea de nord-est a satului, despre care se spune că ar fi foarte vechi.

Satul Roşiori, aşezat în sud-estul oraşului Botoşani, pe coasta dealului Teişoara de peste apa Sitnei, datează ca un sat nou din anul 1879. Denumirea satului porneşte de la primii locuitori, care erau militari ai regimentului 8 Roşiori.

Satul Răchiţi se situează în partea de nord-est a oraşului Botoşani, aşezat pe coasta unui deal accidentat. Satul Răchiţi îşi are originea în primele aşezări ale clăcaşilor de pe moşii. Denumirea de Răchiţi este justificată prin aceea că pe malul unui iaz din faţa satului se aflau nişte răchite bătrâne.




Economia (industrie, agricultură, drumuri, apă etc.)

În comuna Răchiţi, agricultura concentrează cea mai mare parte a forţei de muncă şi din acest punct de vedere a constituit un sector preponderent în structura economică şi socială a comunei. Structura solului permite culturi variate, ponderea deţinând-o cerealele păioase, porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, legumele şi floarea soarelui. Locuitorii comunei îşi păstrează tradiţia de crescători de animale, efectivele menţinându-se la un nivel ridicat.

Pe teritoriul comunei funcţionează un număr de 48 de societăţi cu capital privat: - Societăţi pentru creşterea şi valorificarea păsărilor;

- Microfabrică de ulei;

- Fabrică de cărămidă;

- Prestări servicii-tâmplărie, construcţii, construcţii metalice, confecţii, prelucrarea alcoolului, prelucrarea cărnii; - Fermă piscicolă.

Mai funcţionează o societate agricolă cu personalitate juridică.

Comuna Răchiţi dispune de 108 km străzi şi uliţe şi de 196 km drumuri comunale, care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoşani, comuna Răchiţi are avantajul că este străbătută de drumul naţional DN 28, care face legătura cu Botoşani-Săveni, şi de drumul judeţean care face legătura cu Botoşani-Nicşeni. Acest lucru înlesneşte transportul auto de persoane şi mărfuri în condiţii de confort şi civilizaţie.

Indicatori valorici despre Răchiţi sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2. 2.5.4.2.50 Comuna Răuşeni

Contact

Primăria comunei Răuşeni,

Comuna Răuşeni, judeţul Botoşani tel./fax: 0231/548137

Scurtă descriere

Comuna Răuşeni este situată în nord-estul judeţului Botoşani, având ca vecini: - comuna Călăraşi la nord-est,

- comuna Şipote, judeţul Iaşi, la sud-vest,

- comuna Hlipiceni la nord-est,

- comuna Andrieşeni, judeţul Iaşi, la sud-est.

Între aceste limite, teritoriul comunei Răuşeni are o formă poligonală neregulată, cu o suprafaţă de 5.099 ha, şi se compune din cinci sate: Răuşeni, Rediu, Doina, Stolniceni şi Pogorăşti.

Situată în partea centrală a Câmpiei Moldovei, comuna Răuşeni se prezintă sub forma unei regiuni colinare, cu dealuri prelungi şi scunde (altitudinea maxima este de 208 m în Dealul Comandarăşti) în partea sudică a comunei, cu un sol argilos în mare parte, foarte bun pentru fabricarea caramidei şi a teracotei, dealuri care mărginesc culoarul larg al şesului Jijiei, acoperit cu fâneţe, păşuni şi culturi agricole.

Cea mai veche aşezare din componenţa comunei este Răuşeni, atestată documentar din 14 decembrie 1433, conform datelor menţionate în lucrarea „Documente moldoveneşti înainte de Ştefan Cel Mare“, volumul 1, pagina 373, anul 1931, unde autorul Mircea Costăchescu vorbeşte despre „Răuşenii pe Jijia, unde este casa lui Micle“, aşezare care îşi trage numele de la satul Huşeni sau Huşoieni, situat pe malul drept al râului Jijia, care străbate comuna pe o lungime de circa 12 km, pe directia NV-SE.

Comuna a purtat iniţial denumirea de Comandarăşti, dupa numele satului Comandarăşti, mai dezvoltat şi mai populat până în anul 1924, când va primi denumirea actuala de Răuşeni, dupa datele istorice menţionate mai sus.




În prezent, comuna are o populaţie de circa 3.100 de locuitori, iar centrul administrativ se află în satul Răuşeni, unde sunt principalele sedii administrative, socio-culturale şi politice.

Comuna are o poziţie favorabilă, fiind situată la întretăierea unor vechi drumuri: - calea ferată Iaşi-Dorohoi-Botoşani, construită în anul 1826 şi având pe teritoriul comunei două gări (singura comună din judeţ cu doua staţii CFR): Gara Rediu (pentru călători, marfă şi cu un depozit de carburanţi, lubrifianţi şi butelii de aragaz) şi Halta Răuşeni, ambele deservind pentru mărfuri şi călători comunele: Răuşeni, Călăraşi, Santa Mare, Todireni, Hlipiceni, Albeşti (toate din partea sudică a judeţului Botoşani) precum şi comunele Andrieşeni şi Şipote din judeţul Iasi;

- drumul judeţean 282 Suliţa-Răuşeni, cu legătură spre Iaşi prin Şipote-Vlădeni, judeţul Iasi.

- drumul judeţean 282 A – o bifurcatie din centrul satului Răuşeni a drumului judeţean 282 spre Călăraşi-Santa Mare, facând legătura cu drumul naţional Botoşani-Ştefăneşti şi Bivolari-Iaşi.

Indicatori valorici despre Răuşeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.51 Comuna Ripiceni

Contact

Primăria comunei Ripiceni Comuna Ripiceni, judeţul Botoşani

tel.: 0231/561114

Scurtă descriere Comuna Ripiceni este situată în extremitatea estică a judeţului Botoşani, având la est ca limită lacul de acumulare de pe râul Prut, care constituie frontiera de stat dintre România şi Republica Moldova.

Istoria comunei Ripiceni, parte din istoria naţională, are aceleaşi trăsături fundamentale, continuitate şi unitate multimilenară. Localitatea Ripiceni este atestată documentar la 28 iulie 1569, într-un document care vorbeşte despre localitatea Repiteni pe Prut. O influenţă considerabilă asupra vieţii locuitorilor comunei a avut-o fabrica de zahăr Ripiceni, care a funcţionat aici între anii 1899-1944, construcţia fabricii facându-se cu capital francez de către societatea Meillassoux et Compagnie. Fabrica de zahăr nu a fost aşezată întâmplător pe teritoriul comunei Ripiceni, deoarece pe acest teritoriu se afla o carieră de calcar, apa Prutului oferea debit suficient, iar zona este favorabilă cultivării sfeclei de zahăr.

Pentru înlesnirea transportului s-a construit calea ferata cu ecartament îngust Ripiceni-Dângeni, pe o distanţă de 30 de km. Fabrica de zahăr şi calea ferată au fost bombardate în anul 1944 de către armatele germane în retragere, utilajele acesteia fiind demontate în totalitate de soldaţii ruşi şi transportate în Basarabia.


Prin construirea în anii 1974-1976 a barajului Stânca-Costeşti pe râul Prut, 6 din satele componente ale comunei, aflându-se în zona inundabilă, au fost strămutate în actuala localitate Ripiceni. Amplasarea comasată a locuinţelor a permis construirea reţelelor de alimentare cu apă, cu canalizare parţială, şi a reţelei telefonice care permite o legătură rapidă a cetăţenilor cu instituţiile comunei şi cu unităţile economice. În perioada strămutării s-au construit şi funcţionează în cadrul comunei o serie de obiective social-culturale, cum ar fi: sediul administrativ; şcoala nouă cu 16 săli de clasă, laboratoare şi ateliere; căminul cultural şi biblioteca; dispensarul uman şi dispensarul veterinar; poşta. Localitatea a fost racordată la circuitul telefonic naţional automat, s-au realizat 7,5 km de conducte pentru alimentarea cu apă a circa 85% din locuitorii comunei, precum şi o reţea de canalizare pentru unităţi economice şi instituţiile comunei, şi pentru blocurile de locuinţe, pe o distanţă de 2,5 km. Fiind situată într-o zonă cu potenţial agricol deosebit, principala ocupaţie a locuitorilor comunei o constituie agricultura, cu cele 2 ramuri importante: cultura plantelor şi creşterea animalelor.

În comună funcţionează o sociatate comercială cu profil industrial (extragerea calcarului, fabricarea varului, morărit, panificaţie, prestări servicii), o societate agricolă cu capital de stat, 2 societăţi comerciale pentru mecanizarea agriculturii, 2 societăţi agricole private, 5 asociaţii agricole familiale, 32 unităţi de desfacere a mărfurilor şi de prestări servicii. În comună se afla şi sediul sistemului de irigaţii Ştefăneşti-Manoleasa-Mitoc.




Indicatori valorici despre Ripiceni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.52 Comuna Roma

Contact

Primăria comunei Roma Comuna Roma, judeţul Botoşani

tel.: 0231/544622

Scurtă descriere Comuna Roma se află în centrul judeţului Botoşani şi are în componenţă 2 sate: Roma, reşedinţa comunei, şi Cotargaci. Comuna Roma este la 12 km distanţă de municipiul Botoşani, legătura făcându-se prin drumul judeţean Botoşani-Dorohoi.

Deşi există documente recente despre ocuparea acestui teritoriu, vestigiile arheologice arată că au existat aici aşezări umane încă din neoloitic. Satul Cotargaci a fost atestat în anul 1833. Satul Roma este mai recent, conform documentului din 1887.

Comuna Roma a fost înfiinţată în anul 1926.

Situaţia economică şi socială Economia comunei se bazează în principal pe agricultură, cu cele două ramuri secundare: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. O serie întreagă de agenţi economici îşi desfăşoară activitatea în comună: 2 prese de ulei, 3 mori de porumb, o fabrică de caşcaval, 2 abatoare etc. Există şi societăţi comerciale, între care 4 magazine Consumcoop şi cele 15 magazine mixte ale unor întreprinzători particulari. În domeniul prestărilor de servicii, există o secţie de macanizare a agriculturii, cu personalitate juridică, având în dotare 30 de tractoare, 24 de pluguri, 4 semănători, 3 combine de recoltat etc.

Mai există două societăţi agricole cu personalitate juridică şi 8 asociaţii familiale cu profil agricol.

Comuna Roma are un sistem de drumuri publice cu lungimea de 44 km, din care 5 km asfaltaţi şi 4,2 km pietruiţi. Infrastructura socială constă din 8 unităţi educaţionale, respectiv 4 şcoli, 2 cămine culturale şi 2 biblioteci, un dispensar uman cu un medic şi patru cadre medii, şi un dispensar veterinar.

Indicatori valorici despre Roma sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2. 2.5.4.2.53 Comuna Româneşti

Contact

Primăria comunei Româneşti

Comuna Româneşti, judeţul Botoşani Telefon: 0231 / 565080

Fax: 0231 / 565205

Scurtă descriere Comuna Româneşti se află în partea sud-estică a judeţului Botoşani; la est este mărginită de râul Prut, la nord de oraşul Ştefăneşti, la vest de comuna Albeşti şi la sud de comuna Santa Mare.

Comuna Româneşti are în componenţă satele Româneşti, Dămideni şi Sărata.





Ocupaţiile principale ale locuitorilor comunei sunt agricultura şi creşterea animalelor. În comuna Româneşti îşi desfăşoară activitatea două societăţi agricole, din care una specializată în panificaţie, precum şi 15 persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale cu obiect de activitate comercial. Dezvoltarea comunei Româneşti este pozitiv influenţată de o serie de factori, cum ar fi:

- comuna Româneşti este traversată de la nord la sud de drumul naţional 24C, care face legătura între oraşele Iaşi şi Botoşani; - aducţiunea de apă de la Stânca traversează teritoriul comunei şi asigură alimentarea cu apă a locuitorilor.

Indicatori valorici despre Româneşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.54 Comuna Santa Mare

Contact Primăria comunei Santa Mare

Comuna Santa Mare, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/565810; fax: 0231/565810

Nu există indicatori valorici disponibili pentru comuna Santa Mare.

2.5.4.2.55 Comuna Suharău

Contact

Primăria comunei Suharău

Comuna Suharău, judeţul Botoşani Telefon: 0231/623002

Indicatori valorici despre Suharău sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.56 Comuna Suliţa

Contact

Primăria comunei Suliţa

Comuna Suliţa, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/573112

Indicatori valorici despre Suliţa sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.57 Comuna Şendriceni

Contact

Primăria comunei Şendriceni Comuna Şendriceni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/620470; fax: 0231/620470

Indicatori valorici despre Şendriceni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.




2.5.4.2.58 Comuna Stăuceni

Contact

Primăria comunei Stăuceni

Comuna Stăuceni, judeţul Botoşani Telefon /fax: 0231/545794

Indicatori valorici despre Stăuceni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.59 Comuna Ştiubieni

Contact

Primăria comunei Ştiubieni

Comuna Ştiubieni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/562403

Indicatori valorici despre Ştiubieni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.60 Comuna Todireni

Contact

Primăria comunei Todireni Comuna Todireni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/574791

2.5.4.2.61 Comuna Truşeşti

Contact Primăria comunei Truşeşti, Truşeşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/570207; fax: 0231/570207

Indicatori valorici despre Truşeşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.62 Comuna Tudora

Contact

Adresa: Comuna Tudora, judeţul Botoşani

Telefon/fax 0231 589 110

Cod poştal 717410 Primar: Prof. Aurel Lesuc

Telefon 0231 589 110 – la Primărie

Secretar: Constantin Niţă

Telefon 0231 589 289 – la Primărie




Indicatori valorici despre Tudora sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.63 Comuna Ungureni

Contact Primăria comunei Ungureni

Comuna Ungureni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/543000; fax: 0231/543000

Indicatori valorici despre Ungureni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.64 Comuna Unteni

Contact

Primăria comunei Unteni Comuna Unteni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/543802

Indicatori valorici despre Unteni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.65 Comuna Văculeşti

Contact

Adresa: Primăria comunei Văculeşti, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/620220

Scurtă descriere

Comuna Văculeşti se află în partea de nord-est a judeţului Botoşani. Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei face parte din depresiunea Botoşani-Dorohoi, amplasat în zona unde Câmpia Moldovei întâlneşte Dealurile Ibăneşti.

Coomuna este la 7 km distanţă de municipiul Dorohoi, într-o zonă colinară cu altitudini reduse, în medie de circa 200 m. Comuna Văculeşti are în componenţă 3 sate: Văculeşti, reşedinţa de comună, Gorovei şi Săuceniţa (rezultat din unirea fostului sat Prelipca cu vechhiul sat Săuceniţa). Teritoriul comunei este traversat de cursul de apă Pârâul Întors, afluent pe partea dreaptă al râului Jijia, se învecinează la nord şi nord-est cu comunele Şendriceni şi Broscăuţi, şi are legătură cu municipiul Dorohoi prin drumul naţional Dorohoi-Botoşani. La vest şi sud-vest se învecinează cu comuna Vârfu Câmpului, la sud cu comuna Brăeşti şi la est cu comuna Corlăţeni.

În coordonate matematice, comuna Văculeşti se află pe paralela 470 54’ latitudine nordică şi pe meridianul 260 19’ longitudine estică. Suprafaţa comunei este de 6.056 ha.

Indicatori valorici despre Văculeşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.66 Comuna Viişoara

Contact




Adresa: Primăria comunei Viişoara, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/549910; fax: 0231/544946

Scurtă descriere

Comuna Viişoara este situată în extremitatea nord-estică a ţării şi a judeţului Botoşani, din care face parte, învecinându-se la sud-est cu comuna Coţuşca, la sud cu localităţile Nicolae Bălcescu şi Seliştea, la vest cu localităţile Eşanca şi Lişmăniţa, la nord cu localitatea Horodiştea şi comuna Rădăuţi Prut, iar la nord-est cu localitatea Miorcani. Între aceste vecinătăţi, comuna Viişoara are o suprafaţă de aproximativ 47,47 kmp , situându-se în bazinul superior al pârâului Volovăţ, de-a lungul drumului judeţean 293 A, drum care face legătura cu comunele Coţuşca şi Păltiniş.

Comuna Viişoara este situată la o distanţă de aproximativ 78 km de municipiul Botoşani prin oraşul Săveni, şi la 100 km prin municipiul Dorohoi. Populaţia comunei este în jur de 2.323 locuitori, în cele 3 sate ale comunei, situate la o distanţă de aproximativ 5 km unul de celălalt, de-a lungul drumului judeţean 293 A, după cum urmează:

- satul reşedinţă de comună Viişoara se află între satele Viişoara Mică şi Cuza Vodă, şi are o populaţie de aproximativ 1.120 locuitori şi un număr de 469 gospodării;

- satul Cuza Vodă se află în partea de nord vest a comunie Viişoara, are o populaţie de aproximativ 695 locuitori şi un număr de 306 gospodării;

- satul Viişoara Mică se află în partea de sud-est a comunei Viişoara, are o populaţie de 696 locuitori şi un număr de 304 gospodării.


Pe raza comunei Viişoara sunt un număr de 6 obiective de interes public, cu un număr de 13 localuri şi un număr de 36 societăţi comerciale sau asociaţii familiale sau subdiviziuni ale acestora.

Populaţia comunei îşi desfăşoară activitatea cu preponderenţă în agricultură, iar un număr mai mic al locuitorilor îşi desfăşoară activitatea în comerţ, administraţie publică şi alte activităţi.

Fiind situat în partea de nord-est a ţării, teritoriul comunei Viişoara este supus influenţelor climatice continentale ale Europei de Est şi mai puţin celor centrale ori sud-vestice, deşi majoritatea precipitaţiilor sunt cauzate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul şi nord-vestul Europei.

Reţeaua hidrografică a comunei Viişoara este alcătuită din pârâul Volovăţ şi afluenţii săi. Volovăţul izvorăşte din satul Cuza Vodă, are o lungime de 13 km şi se varsă în râul Prut lângă Ripiceni. În comuna Viişoara există două iazuri.

Pe teritoriul comunei Viişoara solul este compus din cernoziomuri levigate, soluri aluviale şi lăcovişti de şes.

Flora este caracteristică climei temperat-continentale, vegetaţia fiind preponderent ierboasă, întreruptă de rare petice de pădure în amestec de foioase.

Terenurile agricole şi pajiştile sunt puternic influenţate de climă, în şesuri şi lunci găsindu-se plante hidrofile.

Fauna este compusă din animale specifice stepei, silvostepei, fiind reprezentată de rozătoare, mustelide şi carnivore. Din categoria păsărilor fac parte graurul, ciocârlia, porumbacul. Pe iazuri se întâlnesc raţe sălbatice şi lişiţe, iar în iazuri se găsesc diferite specii de peşti, printre care crapul, bibanul şi altele.

Protecţia mediului se face prin regularizarea debitelor de viitură, constituirea perimetrelor de ameliorarea, luându-se măsuri de exploatare raţională a păşunilor, fâneţelor şi luncilor, şi de extindere a plantaţiilor lemnoase sub orice formă.

Comuna Viişoara are un centru civic bine conturat, prin clădirea primăriei, bibliotecă comunală, 2 corpuri de şcoală, o grădiniţă, un post de poliţie, magazine şi altele. La nivelul satului Viişoara este realizată alimentarea cu apă din anul 2002.

Activitatea serviciilor sanitare pe raza comunei respectă modul de dezvoltare conform structurii judeţului Botoşani. Din anul 1948, în comuna Viişoara s-a înfiinţat un punct sanitar cu sală de naşteri, iar din 1958 se organizează o circumscripţie sanitară. Din anul 1962, comuna Viişoara a beneficiat de un dispensar uman, cu dotările necesare, dar datorită distanţei mari faţă de reşedinţa de judeţ, pe raza comunei s-au perindat mulţi doctori, niciunul nerămânând în comună. În această perioadă au fost eradicate o serie de maladii din rândul populaţiei locale. Durata medie de viaţă este de peste 65 ani.




Indicatori valorici despre Viişoara sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.67 Comuna Vârfu Câmpului

Contact Primăria comunei Vârfu Câmpului

Comuna Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/627106; fax: 0231/627106

Indicatori valorici despre Vârfu Câmpului sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.68 Comuna Vlădeni

Contact

Primăria comunei Vlădeni Comuna Vlădeni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/551500; fax: 0231/551500

Indicatori valorici despre Vlădeni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.69 Comuna Vlăsineşti

Contact

Primăria comunei Vlăsineşti

Comuna Vlăsineşti, judeţul Botoşani

Telefon /fax: 0231541309

Scurtă descriere

Comuna Vlăsineşti este situată în partea central-estică a judeţului Botoşani, cu localităţile aşezate pe cursul mijlociu al râului Başeu, la 3 km distanţă de oraşul Săveni şi la 37 km distanţă de municipiul Botoşani, reşedinţa judeţului. Vecinătăţi:

- Oraşul Săveni la nord;

- Comuna Avrămeni la nord-est;

- Comuna Hăneşti la est şi sud-est; - Comuna Dângeni la sud;

- Comuna Ungureni şi comuna Ştiubieni la vest şi nord-vest.

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Vlăsineşti este situată în marea unitate naturală a Câmpiei Moldovei, subdiviziunea Jijiei Superioare şi Başeului. Comuna Vlăsineşti este compusă din 3 sate:

- Satul Vlăsineşti, reşedinţa comunei, amplasat în partea de nord-est a teritoriului administrativ, pe un platou delimitat de Valea Başeului.

- Satul Sârbi, situat la nord-est faţă de satul de reşedinţă, pe versantul sudic al unui deal.




- Satul Miron Costin, situat la est faţă de localitatea de reşedinţă, pe versantul sudic al văii Başeului.

Satul Vlăsineşti a fost atestat documentar în anul 1446, satul Sîrbi în anul 1603 şi în anul 1992 satul Miron Costin.

Reţeaua hidrografică a comunei este reprezentată de râul Başeu, cu afluenţii Vlăsineşti şi Bodeasa, şi de râul Jijia.

Populaţia comunei Vlăsineşti este de 3.502 locuitori, repartizată pe sate după cum urmează:

- Satul Vlăsineşti are 1.833 locuitori;

- Satul Sîrbi are 1.187 locuitori;

- Satul Miron Costin are 482 locuitori.

Numărul gospodăriilor populaţiei la nivelul comunei este de 1.541, din care : - 815 în satul Vlăsineşti;

- 528 în satul Sîrbi;

- 198 în satul Miron Costin;

Numărul locuinţelor existente în comuna Vlăsineşti este de 1.364, din care în Vlăsineşti sunt 716, în Sîrbi sunt 460, iar în Miron Costin sunt 188.

La recensământul populaţiei din anul 2002, toţi cetăţenii comunei au declarat că sunt de etnie română.


Profilul socio-economic al comunei este preponderent agricol, dar în comună mai sunt şi alte categorii socio-profesionale, cum ar fi: intelectuali, patroni, muncitori, medici umani şi veterinari.

Suprafaţa totală a comunei este de 6.761,64 ha, din care suprafaţa agricolă este de 6.026 ha (intravilan de 366,53 ha şi 5.659,47 ha de teren în extravilan).

Din Studiul Pedologic Special întocmit în anul 1992 reiese că pe teritoriul comunei sunt terenuri din clasa de calitate II, III, IV şi V.

Agricultura este ramura de bază a economiei din comună. Pe teritoriul comunei Vlăsineşti îşi desfăşoară activitatea destul de puţine societăţi comerciale care să aibă ca obiect de activitate prelucrarea produselor agricole şi animaliere. Astfel, există o secţie de prestări servicii pentru agricultură de tip Agromec, 5 asociaţii agricole de tip familial şi o serie de unităţi productive:

- Fabrică de prelucrare a laptelui - Două unităţi de morărit;

- Două prese de ulei;

În cadrul localităţilor mai funcţionează mici ateliere particulare care au ca obiect de activitate, în general, prestările de servicii către populaţie: ateliere pentru tâmplărie, tinichigerie, potcovărie. Din datele statistice rezultă că principala sursă de venituri a populaţiei din comuna Vlăsineşti, provine din valorificarea produselor agricole şi animaliere la preţul pieţei.

Marea majoritate a terenului este arendat pe o perioadă mare de ani. Multe suprafeţele de teren sunt vândute către diferiţi investitori, deoarece majoritatea populaţiei este de vârsta a treia, oameni care nu mai pot lucra terenul, iar cei tineri nu dispun de mijloace financiare pentru a suporta cheltuielile de pregătirea a terenului, înfiinţare a culturilor şi recoltare.

Activitatea de comerţ este reprezentată de Consumcoop, cu magazine în două sate componente ale comunei (Sîrbi şi Miron Costin), şi de 18 magazine private. Pe raza comunei Vlăsineşti funcţionează următoarele instituţii administrative şi social culturale:

- Primăria;

- Poliţia;

- Şcoala cu clasele I-VIII Vlăsineşti; - Şcoala cu clasele I-VIII Sîrbi;




- Şcoala cu clasele I-IV Miron Costin;

- Grădiniţe cu program normal în toate satele componente ale comunei;

- Biblioteci şcolare în satele Vlăsineşti şi Sîrbi;

- Bibliotecă comunală;

- Dispensare umane în satele Vlăsineşti şi Sîrbi;

- Dispensar veterinar în satul Vlăsineşti;

- Biserici;

- Cămine culturale în satul Vlăsineşti şi satul Sîrbi.

Indicatori valorici despre Vlăsineşti sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.70 Comuna Vorniceni

Contact Primăria comunei Vorniceni

Comuna Vorniceni, judeţul Botoşani

Telefon: 0231/563533; fax: 0231/563533

Indicatori valorici despre Vorniceni sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.

2.5.4.2.71 Comuna Vorona

Contact

Adresa poştală: Primăria comunei Vorona

Comuna Vorona, judeţul Botoşani, cod poştal 717475 Telefon: 0231/588643

Fax: 0231/588604

Scurtă descriere Prima atestare documentară a numelui de Vorona poate fi considerată data de 7 ianuarie 1403, când Alexandru cel Bun dăruieşte Episcopiei Moldovei satul Avereşti la Suceava şi Hreatca, danie întărită cu ,,credinţa banului Ion cel Bătrân de la Vorona“.

Comuna Vorona este aşezată în partea de sud-vest a judeţului Botoşani, nu departe de confluenţa râului Siret cu râul Suceava, la numai 22 km de municipiul Botoşani şi la 14 km de gara cea mai apropiată, Liteni, din judeţul Suceava.

Din punct de vedere matematic, comuna Vorona este delimitată de traversarea paralelei 47°63″ latitudine nordică şi a meridianului 26°12° longitudine estică.

Limita nordică este dată de linia aproximativă cuprinsă între albia minoră a râului Siret şi versantul vestic al dealului Gordaloaia, care desparte comuna Vorona de comuna Corni.

Limita de vest este dată de râul Siret, care desparte comuna Vorona de comuna Fântânele din judeţul Suceava.

Limita de sud, cuprinsă între albia minoră a Siretului la vest şi până în apropiere de Dealul Mare la est, desparte această zonă de comuna Tudora.

Limita de est se află în apropierea liniei de contact dintre Podişul Sucevei şi Câmpia Jijiei, paralel cu şoseaua asfaltată Botoşani-Vorona-Fălticeni, apoi prin plină zonă forestiera (dealurile Gordaloaia şi Sihăstria), despărţind comuna Vorona de teritoriul comunei Cristeşti.




Intre limitele prezentate, comuna Vorona are o suprafaţă de 77,5 km².

Activitatea economică din comuna Vorona a fost şi este influenţată de particularităţile formelor de relief, prin prezenţa unor zone microdepresionare şi a unor culmi deluroase uneori prelungi în partea de este, sud şi sud-est, cu orientare generală nord-sud.

Microdepresiunea în care este aşezat centrul comunei Vorona se află la confluenţa pâraielor Poiana, Vorona şi Pârâul Roşu; fiind o zonă cu depozite de granulaţie fină, există pericolul tasării terenului.

Alături de relieful structural, se întâlnesc şi forme de relief acumulativ, reprezentat prin şsesuri, terase etc. Relieful acumulativ prezintă o importanţă deosebită, fiindcă deţine ponderea cea mai mare în circuitul agricol.

Sectorului sudic şi sud-estic îi corespund forme de relief ca dealurile Chiscovata, Cernişa, Pleşu, La Bolohani, Ţiclău şi Zarna, care, luate în ansamblu, au energie destul de mare, cu versanţii afectaţi pe unele porţiuni de procesul degradării. Orientarea generală a versanţilor spre est şi sud-est (Chiscovata, Cireşului, Bulhac), ca şi pantele puţin înclinate, au permis dezvoltarea sectorului pomicol.

Alternanţa de argile şi nisipuri pe fruntea crestelor (Bursuc, Humărie, Gulceni, Cernişa, Bulhac) determină apariţia alunecărilor de teren, care afectează suprafeţe importante din zonă. Comuna Vorona are în ansamblu o climă temperat-continentală moderată, cu influenţe ale maselor de aer subatlantice, care prelungesc anotimpul rece.

Valea Siretului permite pătrunderea şi canalizarea maselor de aer pe directia N-S.

Durata de strălucire a soarelui este de aproximativ 1.800 ore annual (minima în 24 ore a fost înregistrata la 11 ianuarie 1952).

Temperatura medie este de 7,8°C, ceea ce arată ca această zonă, sub raport termic, aparţine climatului temperat continental de podiş.

Înflorirea pomilor este întârziată uneori datorită temperaturilor scăzute care se înregistrează în lunile martie(1,5°) şi aprilie (8,1°).

În ultimii 8-10 ani s-au produs perturbări climatice, nerespectându-se manifestările meteorologice specifice anotimpurilor. Perioada de iarnă se caracterizează prin alternanţe de perioade reci urmate de perioade calde, afectând puternic ciclul vegetal.

Anotimpurile intermediare, respectiv primavara şi toamna, cu elementele specifice de temperatură, precipitaţii şi vânturi, aproape că au dispărut, trecerea de la anotimpul rece la cel cald şi invers făcându-se brusc.

A scăzut foarte mult cantitatea de precipitaţii, perioadele de secetă sunt prelungite (din aprilie până în iulie şi din septembrie pană în noiembrie). Ca urmare a acestor fenomene, acumulările de apă subterană sunt mici, existând pericolul epuizării treptate a apei subterane la nivelul pânâ la care a fost interceptata prin fântâni.

Apa a fost şi este un factor natural cu rol determinant în dezvoltarea de-a lungul anilor a unor activităţi cu caracter economic. Prezenţa apei potabile a constituit o condiţie pentru existenţa aşezărilor, uneori vetrele fiind amplasate pe terenuri nefavorabile, dacă acestea asigurau apa necesară omului şi dezvoltării economiei.

Principala arteră hidrografică din comună este râul Siret, care curge prin vest, constituind graniţa cu comuna Fântânele.

Siretul primeşte ca afluent pârâul Vorona, cu tributarele Poiana, Chiscovata, Pârâul Satului şi Pârâul Roşu. Panta redusă a tuturor apelor curgătoare, de aproximativ 1%, determină creşterea debitelor în perioadele ploioase, provocând inundaţii.

Alimentarea apelor subterane este numai din precipitaţii, care în ultimii ani fiind cantitativ mici, au dus la scăderea nivelului apei din fântâni, uneori chiar secarea lor.

Analiza apelor subterane a stabilit că acestea sunt dure şi cu un conţinut mare de nitriţi, recomandându-se asigurarea alimentării cu apă prin reţea alimentată fie din râul Siret, fie prin amenajarea unor captări (din dealul Chiscovata sau din dealul Icuşeni).

Indicatori valorici despre Vorona sunt prezentaţi în Anexa 2 la această Secţiune 2.




2.6 EVALUAREA CADRULUI INSTITUŢIONAL ŞI LEGAL

2.6.1 Cadrul administrativ general

2.6.1.1 Contextul autorităţilor publice din România

Conform Articolului 3 din Constituţia României, teritoriul ţării este organizat în judeţe, oraşe şi comune. La ora actuală (sfârşitul anului 2003) există un număr de 41 de judeţe, 276 de oraşe din care 82 sunt municipii, şi 2.685 de comune, plus capitala ţării, oraşul municipiu Bucureşti.

În conformitate cu Constituţia României, autorităţile publice trebuie să aplice legislaţia în vigoare, iar pe lângă aceasta au şi rolul de a furniza serviciile publice prevăzute de lege. Din acest punct de vedere există două mari categorii de aministraţie publică:

• Administraţia publică centrală (Guvernul cu ministerele sale, instituţia prefecturii şi alte organe centrale);

• Administraţia publică locală (consiliul judeţean, consiliul local, primăria, serviciile publice locale).

Consiliul judeţean are rolul de coordonare a consiliilor locale care administrează municipiile, oraşele şi comunele din cadrul unui judeţ.

Consiliul local este organul administraţiei publice locale constituit la nivel de localitate pentru a asigura administraţia şi serviciile publice cuvenite în beneficiul comunităţii.

Consiliul local funcţionează în baza Legii administraţiei publice locale nr. 15 din 23 aprilie 2001. Conform acestei legi şi actelor normative conexe, atribuţiile principale ale consiliului local sunt:

• să aprobe studiile, prognozele şi programele pentru dezvoltare socio-economică şi urbanizare;

• să administreze domeniul public şi cel privat al oraşului sau comunei;

• să ia toate deciziile privind autoritatea locală de utilităţi publice;

• să ia măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor şi a întregii infrastructuri aparţinând reţelei de căi de comunicaţii de interes local;

• să aprobe documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi să asigure condiţiile adecvate pentru desfăşurarea lor;

• să stabilească măsuri pentru protecţia mediului.

Atribuţiile administraţiilor publice locale în sectorul apei sunt stabilite prin Legea nr. 326/28.06.2001 privind serviciile publice locale şi prin Hotărârea de Guvern nr. 32/2002 cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare.

Conform legii, gospodărirea serviciilor de apă şi canalizare se organizează la nivel de comună, oraş, municipiu, judeţ sau asociaţie intercomunală, în funcţie de raportul optim cost/calitate pentru serviciile furnizate.

Fiecare mod de organizare locală trebuie să ia în calcul gradul de dezvoltare şi condiţiile socio-economice ale zonelor acoperite, starea dotărilor şi echipamentelor existente şi posibilităţile de finanţare pentru exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea acestora.

Administraţiile publice locale deţin autoritatea exclusivă în ce priveşte crearea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de apă şi canalizare, precum şi în ce priveşte constituirea, administrarea şi exploatarea activelor care alcătuiesc infrastructura de apă şi canalizare. Aceste bunuri aparţin domeniului public şi/sau privat al unităţilor administrative din administraţia publică (consilii locale şi judeţene).

Administrarea şi managementul serviciilor de apă şi canalizare se fac fie direct de către autoritatea publică, fie prin delegare (cel mai adesea în baza unui contract de concesiune, dar tot mai mult şi prin contracte de parteneriat public-privat PPP) către un operator privat.

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) are responsabilitatea supravegherii procesului de delegare.




Competenţele/atribuţiile administraţiilor publice locale cuprind:

• constatarea necesităţii şi aprobarea programelor de reabilitare, extindere şi modernizare pentru dotările existente;

• responsabilitatea pentru proiectarea şi executarea lucrcărilor de alimentare cu apă şi canalizare;

• aprobarea studiilor de fezabilitate pentru reabilitarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canal aflată în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale;

• delegarea exploatării serviciilor de apă şi canalizare, inclusiv prin concesionarea infrastructurii respective;

• implicarea administraţiei publice locale în deţinerea de participaţii şi/sau managementul unor societăţi cu capital privat pentru valorificarea activelor existente sau capitalului municipal, în scopul efectuării de investiţii sau de lucrări operaţionale care depăşesc resursele municipalităţii;

• contractarea sau garantarea împrumuturilor necesare pentru finanţarea programelor de investiţii în vederea executării de lucrări noi, extinderi, dezvoltări de capacitate, reabilitare, modernizare şi retehnologizare a sistemelor existente de apă-canal;

• elaborarea normelor şi reglementărilor locale de exploatare a utilităţilor urbane, pe baza cadrului reglementator emis de guvernul central;

• aprobarea oficială a tarifelor de apă şi canalizare solicitate de companiile de utilităţi, anterior înaintării acestor solicitări către autorităţile centrale de reeglementare;

• monitorizarea şi control periodic al utilităţilor municipale (inclusiv apă şi canalizare);

• stabilirea măsurilor care se impun luate în cazul unei performanţe nesatisfăcătoare a operatorului;

• asigurarea continuităţii serviciilor;

• institurea indicatorilor de performanţă pentru serviciile de apă şi canalizare.

•

• Drepturile autorităţilor publice locale în legătură cu operatorii serviciilor de apă şi canalizare sunt după cum urmează:

• să solicite informaţii privind nivelul şi calitatea serviciilor prestate;

• să exprime opinii în privinţa ajustărilor de preţ/tarif propuse de operator;

• să sancţioneze operatorul pentru performanţă insuficientă, prin refuzarea ajustărilor tarifare propuse de operator;

• să recomande autorităţii naţionale de reglementarea retragerea autorizaţiei de funcţionare a operatorului;

• să anuleze decizia prin care s-a acordat delegarea serviciilor.

Responsabilităţile autorităţilor publice locale faţă de operatori sunt următoarele:

• să asigure un tratament egal pentru toţi operatorii din comunitate;

• să facă publice deciziile privind serviciile de apă şi canalizare;

• să stabilească reguli pentru asocierea cu sectorul privat, fie prin concesionare, fie sau participarea cu acţiuni, în conformitate cu toate prevederile legale privind exploatarea serviciilor de apă-canal;

• să asigure confidenţialitatea informaţiilor privind activitatea operatorilor.

Autorităţile publice locale acţionează şi în calitate de mediatori, în cazul unor conflicte între operatori şi utilizatorii finali ai serviciilor.

Cadrul normativ pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare statuează de asemenea că autorităţile publice locale deţin responsabilitatea planificării şi monitorizării lucrărilor de investiţii necesare pentru asigurarea funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii stabiliţi. În acest scop, se vor elabora sisteme de planificare pe mai mulţi ani a investiţiilor. Contractele de delegare a managementului sistemelor vor stipulata îndatoririle specifice ale autorităţii publice locale şi cele ale operatorului, din punctul de vedere al realizării investiţiilor.




2.6.1.2 Gestiunea şi implementarea fondurilor UE

România beneficiază de Cadrul de Sprijin Comunitar (CSF), pe baza actualului Plan Naţional de Dezvoltare. Cadrul de Sprijin Comunitar este un acord între Comisia Europeană şi un stat membru, care determină direcţia şi volumul sprijinului financiar, în cadrul Fondurilor Structurale, pentru implementarea iniţiativelor de dezvoltare. Cadrul de Sprijin Comunitar constă din priorităţi care pot fi realizate prin intermediul a cel puţin un Program Operaţional.

Comitetul Naţional de Coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea instrumentelor structurale, denumit în continuare „Comitetul Naţional de Coordonare“, este comitetul responsabil pentru asigurarea coordonării eficiente a implementării procesului. Acest lucru se face la nivel naţional, în ce priveşte procesul de pregătire a cadrului legislativ, instituţional şi procedural pentru implementarea instrumentelor structurale, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin negocierile aferente Secţiunii 21 Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale.

Programele Operaţionale (PO) sunt documente aprobate de Comisia Europeană care specifică implementarea priorităţilor sectoriale (stabilite prin Planul Naţional de Dezvoltare) care urmează să fie finanţate prin CSF. Procedurile şi aranjamentele specifice, operaţionale şi de management, care ţin de implementarea Programelor Operaţionale sunt detaliate prin Programul Complement, care a fost întocmit de Autoritatea de Management.

Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 din aprilie 2004 stabileşte responsabilităţile de management, coordonare şi implementare legate de fondurile UE post-aderare şi documentaţiile strategice.

Elaborarea cadrului instituţional, privitor la politica de coeziune şi la instrumentele structurale în România, şi-a avut începutul în Hotărârera de Guvern nr. 497/2004 cu privire la stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, prin care s-au stabilit următoarele:

• Cadrul instituţional pentru nivelul Autorităţilor de Management, al Autorităţilor de Plată şi al Organismelor Intermediare;

• Principalele atribuţii ale Autorităţii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, ale Autorităţilor de Management pentru Programele Operaţionale, ale Autorităţii de Management pentru Fondul de Coeziune şi ale Autorităţii de Plată, pe baza reglementărilor comunitare;

• Obligaţia, pentru toate Autorităţile de Management, Autorităţile de Plată şi Organismele Intermediare, să-şi înfiinţeze unităţi de audit;

• Obligaţia de a respecta principiul separării adecvate a funcţiilor; suficienta flexibilitate a cadrului instituţional, funcţia dezvoltării viitoare a politicii de coeziune şi exercitarea viitoare a programării.

Hotărârea de Guvern mai sus menţionată, nr. 497/2004, a fost modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2004.

TTaabbeelluull 22--5533–– CCaaddrruull iinnssttiittuuţţiioonnaall

CADRUL DE SUPORT COMUNITAR

AUTORITATEA DE MANAGEMENT – MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR PUBLICE

Program Operaţional (PO) 253

Competitivitate Economică Sporită (POS) 10.856

Infrastructură Transporturi (POS) 100

Infrastructură Mediu (POS) 42

Dezvoltarea Resurselor Umane (POS) 89

Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (POS) 115

Dezvoltare Regională (POR) 1.215

Asistenţă Tehnică PO

FONDUL DE COEZIUNE AUTORITATEA DE MANAGEMENT – MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR PUBLICE

Tip de proiect Organism Intermediar




Infrastructură Transporturi Ministerul Transporturilor

Infrastructură Mediu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

AUTORITATEA DE PLATĂ

Ministerul Finanţelor Publice Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul European Social (FES) Fondul de Coeziune(FC)

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură,

Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală

Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă – Secţiunea Orientare

Instrument financiar pentru orientarea pescuitului

2.6.2 Cadrul legal

Această secţiune rezumă legislaţia şi normele tehnice care au relevanţă pentru elaborarea şi implementarea Master Planului dedicat dezvoltării sistemelor de apă şi canalizare, făcând o trecere în revistă a cadrului legislativ cu incidenţă asupra stabilirii şi punerii în practică a măsurilor cuprinse în Master Plan.

Secţiunea de faţă prezintă principalele directive europene şi corespondenţa lor cu reglementările româneşti, precum şi armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană în ceea ce priveşte următoarele chestiuni:

• legislaţia europeană de mediu;

• regelementările europene în sectorul apei;

• legislaţia europeană privind fondurile de finanţare;

• reglementările administrative generale (inclusiv achiziţiile publice);

• reglementările legate de gestiunea activelor;

• lucrările de construcţii;

• reglementări specifice privind serviciile de apă şi canalizare;

• legislaţia de mediu (în principal cu referire la apă şi canalizare);

• normele specifice.

Elaborarea şi implementarea Master Planul depinde direct de cadrul legislaţiei naţionale şi de armonizarea acesteia cu legislaţia UE.

Domeniul legislativ cel mai important pentru Master Plan mediul, care cuprinde principalele reglementări privind calitatea apei potabile şi a apei uzate care se poate evacua în receptorii naturali.

Un alt domeniu legislativ de importanţă pentru planificare este cel privitor la construcţii, mai ales în sectorul infrastructurii de apă şi canalizare, cuprinzând normele generale de proiectare pentru cantităţile de apă şi pentru infrastructura materială. Totuşi, acestea vor fi cu deosebire relevante în etapele de întocmire a documentaţiilor tehnice ale proiectelor, având un impact redus la nivelul unui master plan.

Criteriile de calitate pentru furnizarea serviciilor de utilitate publică în domeniul apei potabile şi al canalizării se stabilesc prin norme naţionale.

Legislaţia relevantă pentru Master Plan, atât cea naţională, cât şi cea europeană, sunt prezentate în secţiunile următoare.

2.6.2.1 Legislaţia europeană

2.6.2.1.1 Legislaţia de mediu

Tabelul următor face un rezumat al legislaţiei europene în sectorul mediului:




TTaabbeelluull nnrr.. 22--5544 LLeeggiissllaaţţiiee eeuurrooppeeaannăă -- mmeeddiiuull

1 Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor asupra mediului ale anumitor proiecte publice şi private

2 Directiva 97/11/EC de corectare a Directivei Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor asupra mediului ale anumitor proiecte publice şi private

3 Directiva 2003/35/EC despre participarea publică în ce priveşte elaborarea anumitor planuri şi programe legate de mediu

4 Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor asupra mediului ale anumitor planuri şi programe Sursa: Legislaţia Uniunii Europene 2.6.2.1.2 Legislaţia privind calitatea apei

Tabelul de mai jos face un rezumat al legislaţiei europene privind calitatea apei.

TTaabbeelluull nnrr.. 22--5555–– LLeeggiissllaaţţiiee eeuurrooppeeaannăă –– ccaalliittaatteeaa aappeeii

1 Directiva 2000/60/EC care stabileşte un cadru pentru politica în materie de apă a Comunităţii Europene

2 Directiva 75/440/EEC privind calitatea necesară a apelor de suprafaţă din care se doreşte extragerea apei de băut în statele membre

3 Directiva 76/160/EEC privind calitatea apei din zonele amenajate pentru îmbăiere

4 Directiva 79/869/EEC privind metodele de măsurare şi frecvenţa de analizare a aprelor de suprafaţă din care se doreşte extragerea apei de băut în statele membre

5 Directiva 91/271/EEC privind epurarea apei uzate urbane, amendată prin Directiva 98/15/EC

6 Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman

7 Directiva 86/278/EEC privind protecţia mediului şi în particular a solului, atunci când nămolul rezultat din staţii de epurare este utilizat în agricultură, amendată prin Directiva 91/692/EC şi prin Regulamentul 807/2003

8 Directiva 2006/11/EC privind poluarea provocată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii Europene

2.6.2.1.3 Legislaţia privind finanţarea

Tabelul de mai jos rezumă legislaţia europeană în materie de finanţare:

TTaabbeelluull nnrr.. 22--5566–– LLeeggiissllaaţţiiee eeuurrooppeeaannăă –– ffiinnaannţţaarree

1 Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 care stabileşte prevederi generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul European Social şi Fondul de Coeziune, şi abrogă Regulamentul (EC) Nr. 1260/1999

2 Regulamentul Comisiei (EC) Nr. 1828/2006 din 8 decembrie 2006 care stabileşte regulile de implementare pentru Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1083/2006

Sursa: Legislaţia UE

2.6.2.2 Legislaţia naţională

Tabelul următor conţine o trecere în revistă a legislaţiei naţionale din România cu privire la administraţia generală.




2.6.2.2.1 Reglementări administrative generale

TTaabbeelluull nnrr.. 22--5577–– LLeeggiissllaaţţiiee nnaaţţiioonnaallăă –– rreegglleemmeennttăărrii aaddmmiinniissttrraattiivvee ggeenneerraallee

1 Codul civil

2 Legea concurenţei nr. 21/1996

3 OUG nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat

4 Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 441/2006

5 Codul comercial

6 OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor

7 Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale

8 Legea nr. 213/1998 a proprietăţii publice

9 OUG nr. 34/2006 privind achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 337/2006, HG nr. 925/2006, Ordinul ANRMAP nr. 155/2006 şi HG nr. 71/2007

10 OUG nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune pentru bunurile aflate în proprietate publică, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 22/2007 şi HG nr. 168/2007

11 OUG nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de infrastructură a serviciilor publice care primesc asistenţă financiară nerambursabilă din partea UE

12 OG nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile şi companiile naţionale, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi regiile autonome

13 OG nr. 15/1995 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi BERD privind Proiectul de dezvoltare a utilităţilor municipale (MUDP)

Sursa: Legislaţia naţională 2.6.2.2.2 Reglementări specifice sectorului apă-canal

TTaabbeelluull nnrr..22--5588–– LLeeggiissllaaţţiiee nnaaţţiioonnaallăă –– rreegglleemmeennttăărrii ssppeecciiffiiccee sseeccttoorruulluuii aappăă--ccaannaall

1 Legea nr. 51/2006 a utilităţilor publice, cu modificările şi completările aduse de OUG nr. 13/2008

2 Legea nr. 241/2006 serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare

3 Ordinul ANRSC nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

4 Ordinul ANRSC nr. 89/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

5 Ordinul ANRSC nr. 90/2007 pentru aprobarea Contractului cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

6 OUG nr. 53/2006 privind aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi BEI pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii din România (SAMTID)

7 Ordinul ministrului nr.140/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor şi a autorizaţiilor în sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală

8 Ordinul ANRSC nr. 65/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare

9 Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

10 Legea nr. 311/2004 de modificare şi completare a Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile




Sursa: Legislaţia naţională 2.6.2.2.3 Reglementări de mediu

TTaabbeelluull nnrr.. 22--5599 –– LLeeggiissllaaţţiiee nnaaţţiioonnaallăă –– rreegglleemmeennttăărrii ddee mmeeddiiuu

1 Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007 şi HG nr. 948/1999

2 HG nr. 352/2005 de modificare a HG nr. 188/2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic

3 HG nr. 974/2004 privind aprobarea Normelor pentru supravegherea, inspecţia sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile şi Procedurii de autorizare sanitară pentru producţia şi distribuţia apei potabile

4 Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului

5 HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă

6 HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările aduse de HG nr. 662/2005 şi HG nr. 567/2006

7 HG nr. 1076/2004 pentru stabilirea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului al anumitor planuri şi programe

8 Ordinul ministrului nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind implementarea evaluării impactului asupra mediului pentru planuri şi programe

9 HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

10 Ordinul ministrului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

11 Ordinul ministrului nr. 860/2002 privind aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările aduse de Ordinul nr. 210/2004 şi Ordinul nr. 1037/2005

12 HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind tipul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

13 Ordinul ministrului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de elaborare a auditurilor de mediu

14 Ordinul ministrului nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de envemitere a autorizaţiilor de mediu

15 Ordinul ministrului nr. 1097/1997 pentru aprobarea normativelor tehnice NTPA - 003/1997, NTPA - 004/1997, NTPA - 005/1997

16 Ordinul ministrului nr. 661/2006 pentru aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor, care înlocuieşte Ordinul nr. 277/1997

17 Ordinul ministrului nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurilor şi competenţelor pentru emiterea autorizaţiilor şi avizelor de gospodărirea apelor

18 Ordinul comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

19 HG nr. 210/2007 pentru modificarea anumitor acte normative care transpun aquis-ul comunitar în sectorul protecţiei mediului

20 Ordinul ministrului nr. 27/2007 pentru modificarea şi completarea anumitor ordine care transpun aquis-ul comunitar în sectorul protecţiei mediului

21 HG nr. 564/2006 privind cadrul de participare a publicului la elaborarea planurilor şi a programelor de mediu




22 Ordinul ministrului nr. 1325/2000 privind participarea publicului, prin reprezentanţi, la elaborarea planurilor, a programelor, a politicilor şi a legislaţiei de mediu

23 OUG nr. 152/2005 privind prevenirea poluării şi controlul integrat, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 84/2006

24 HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere

Sursa: Legislaţia naţională

2.6.2.2.4 Norme specifice

TTaabbeelluull nnrr.. 22--6600–– LLeeggiissllaaţţiiee nnaaţţiioonnaallăă –– nnoorrmmee ssppeecciiffiiccee

1 NTPA 001 – Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali

2 NTPA 002 – Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare

3 NTPA 011 – Normele tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti

4 NTPA 013 – Normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare

5 NTPA 014 – Normativul privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză pentru parametrii stabiliţi prin NTPA 013


2.6.2.3 Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia UE (Tratatul de Aderare)

Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia UE este în plină desfăşurare şi cea mai mare parte a Directivelor UE sunt deja transpuse în legile româneşti. Corespondeţa actelor legislative este prezentată în tabelul de mai jos:

TTaabbeelluull nnrr.. 22--6611–– AArrmmoonniizzaarreeaa lleeggiissllaaţţiieeii nnaaţţiioonnaallee ccuu lleeggiissllaaţţiiaa UUEE –– TTrraattaattuull ddee AAddeerraarree

LEGISLAŢIA DE MEDIU

HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

Ordinul nr. 860/2002 privind aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi emitere a acordului de mediu

1 Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor asupra mediului ale anumitor proiecte publice şi private, corectată prin Directiva 97/11/EC şi amendată prin Directiva 2003/35/EC

Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

HG nr. 1076/2004 pentru stabilirea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului al anumitor planuri şi programe

2 Directiva 2001/42/EC privind efectele asupra mediului ale anumitor planuri şi proiecte

Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind implementarea evaluării impactului asupra mediului pentru planuri şi programe

CALITATEA APEI

1 Directiva 2000/60/EC pentru stabilirea unui cadru Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi




completările aduse de Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007 şi HG nr. 948/1999

HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă

Ordinul nr. 662/2006 privind aprobarea Procedurilor şi competenţelor pentru emiterea autorizaţiilor şi avizelor de gospodărirea apelor

comunitar în domeniul politicilor referitoare la apă

Ordinul nr. 661/2006 pentru aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările aduse de HG nr. 662/2005 şi HG nr. 567/2006

2 Directiva 75/440/EEC privind calitatea necesară a apelor de suprafaţă din care se extrage apă potabilă în statele membre

HG nr. 210/2007 pentru modificarea anumitor acte normative care transpun aquis-ul comunitar în sectorul protecţiei mediului

3 Directiva 76/160/EEC privind calitatea apelor naturale pentru îmbăiere

HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere

HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările aduse de HG nr. 662/2005 şi HG nr. 567/2006

4 Directiva 79/869/EEC privind metodele de măsurare şi frecvenţa prelevării şi analizei apelor de suprafaţă din care se extrage apă de băut în statele membre


HG nr. 352/2005 de modificare a HG nr. 188/2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic



Ordinul comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

5 Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, cu amendamentele aduse de Directiva 98/15/EC

Ordinul nr. 661/2006 pentru aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de




fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 311/2004

HG nr. 974/2004 privind aprobarea Normelor pentru supravegherea, inspecţia sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile şi Procedurii de autorizare sanitară pentru producţia şi distribuţia apei potabile

6 Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman

HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind tipul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

7 Directiva 86/278/EEC privind protecţţia mediului şi în particular a solului, acolo unde se folosesc nămoluri de epurare în agricultură, cu amendamentele aduse de Directiva 91/692/EC şi Regulamentul 807/2003

Ordinul comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură

HG nr. 352/2005 de modificare a HG nr. 188/2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic


OUG nr. 152/2005 privind prevenirea poluării şi controlul integrat, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 84/2006

Ordinul nr. 661/2006 pentru aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor

8 Directiva 2006/11/EC privind poluarea provocată de substanţele periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii



2.6.2.4 Tratate şi convenţii internaţionale

România a semnat şi a adoptat un set de convenţii şi acorduri internaţionale cu posible impact asupra implementării acestui Master Plan. În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai importante asemenea convenţii şi acorduri:

TTaabbeelluull nnrr.. 22--6622–– CCoonnvveennţţiiii şşii aaccoorrdduurrii iinntteerrnnaaţţiioonnaallee

Nr. Convenţia/Acordul Adoptare

I. Acorduri multilaterale

1 Convenţie privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora

Basel, 1989

2 Convenţie privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatului natural din Europa

Bern, 19.09.1979

3 Convenţie privind evaluarea impactului asupra Espoo, 25.02.1991




mediului în context transfrontalier

4 Convenţie privind protejarea Mării Negre împotriva poluării

Bucureşti, 21.04.1992

5 Convenţie privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale

Helsinki, 17.03.1992

6 Convenţie de cooperare pentru protejarea şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea

Sofia, 29.06.1994

Protocolul privind apa şi sănătatea la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontieră şi a lacurilor internaţionale

Londra, 17.06.1999

Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională

Ramsar, 02 02.1971

II. Acorduri bilaterale

1 Acord de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei în domeniul apelor transfrontaliere

Galaţi, 30.09.1997

2 Acord de cooperare între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului din România şi Departamentul Protecţiei Mediului din Republica Moldova în domeniul protecţiei mediului şi al utilizării durabile a resurselor naturale

Bucureşti, 1996

3 Acordul de colaborare între Guvernul României şi Guvernul Ungariei pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor transfrontaliere

Budapesta, 15.09.2003

4 Acordul de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Ungariei în domeniul protecţiei mediului

Bucureşti, 26.05.1997

III. Convenţii şi acorduri semnate de România

1 Acord de cooperare între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului din România şi Departamentul de Protecţia Mediului din Republica Moldova în domeniul protecţiei mediului şi al utilizării durabile a resurselor naturale

Bucureşti, 1996

2 Convenţie privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale

Helsinki, 17.03.1992

Sursa: Diverse surse

2.6.3 Instituţii de mediu

2.6.3.1 Politica de protecţie a mediului

Politica de protecţie a mediului are următoarele obiective:

a) pe termen scurt şi mediu:

• Minimizarea impactului advers asupra mediului, cu privire la toate activităţile desfăşurate, de o manieră eficientă economic;

b) pe termen lung:

• Realizarea standardelor de performanţă la nivelul cerinţelor internaţionale de protecţia mediului;

• Respectarea de către toţi agenţii economici a legislaţiei în vigoare;




• Creşterea responsabilităţii faţă de mediu, îmbunătăţirea cadrului organizatoric al activităţilor de protecţia mediului;

• Prevenirea şi combaterea poluării apei, solului şi aerului prin mijloace organizatorice şi schimbări tehnologice;

• Realizarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de mediu;

• Extinderea programelor de protecţie a florei şi faunei;

• Managementul deşeurilor;

• Instruirea şi perfecţionarea permanentă a cadrelor specialaizate în protecţia mediului;

• Promovarea acţiunilor de cooperare internaţională, în lumina finanţării proiectelor prin utilizarea instrumentelor stabilite prin Protocolul Kyoto.

2.6.3.2 Structura instituţională

c) La nivelul guvernului central/ministerelor

Prin Hotărârea Guvernului nr. 368/2007, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost reorganizat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, iar în prezent este denumit Ministerul Mediului.

Conform structurii organizatorice, noul minister are un Secretar General şi două departamente conduse de Secretari de Stat:

• Departamentului Mediului

• Departamentul Apelor.

În vederea îndeplinirii obiectivelor sale de activitate, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile poate să exercite următoarele funcţiuni:

• strategică, prin care se asigură, în conformitate cu politica Guvernului, strategia de dezvoltare durabilă şi strategia din domeniul mediului şi gospodăririi apelor;

• de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului reglementator şi instituţional necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de activitate;

• administrativă, prin care se asigură managementul proprietăţii publice şi private a Statului, precum şi managementul serviciilor pentru care Statul este responsabil, în domeniile de activitate ale Ministerului;

• de reprezentare, prin care se asigură reprezentarea internă şi internaţională în domeniile de competenţă ale Ministerului;

• de autoritate a statului, prin care se asigură aplicarea şi respectarea reglementărilor legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care îşi desfăşoară activităţile în subordinea Ministerului sau sub autoritatea de coordonare a Ministerului;

• de coordonator al utilizării ajutorului financiar nerambursabil acordat României de Uniunea Europeană destinat domeniului de activitate al Ministerului;

• administrarea împrumuturilor externe, altele decât cele comunitare, în domeniul de activitate al Ministerului

d) în subordinea Ministerului:

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) a fost înfiinţată ca organ specializat al autorităţilor publice centrale, având ca funcţie principală acordarea de asistenţă tehnică şi ştiinţifică, sprijinirea instituţiilor de protecţia mediului (în particular a Ministerului) şi asigurarea coordonării tehnice locale şi regionale a autorităţilor teritoriale de protecţia mediului, inclusiv desfăşurarea procesului general de instruire de specialitate.

Principalele responsabilităţi ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului sunt următoarele:

• coordonează sistemul naţional de integrare a monitorizării factorilor şi elementelor de mediu;

• asigură baza ştiinţifică şi tehnică pentru politicile, strategiile şi planurile de acţiune din domeniul protecţiei mediului;

• oferă asistenţă agenţiilor regionale pentru protecţia mediului (ARPM) în procesul de autorizare a activităţilor lor, conform dispoziţiilor OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării.




Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) au fost create cu scopul de a gestiona şi susţine întocmirea şi implementarea politicilor de dezvoltare regională din punctul de vedere al mediului, de a realiza planificarea de mediu la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, de a emite reglementări în domeniul protecţiei mediului şi de a furniza asistenţă de specialitate în pregătirea, analizarea şi managementul proiectelor şi programelor de protecţia mediului finanţate din fonduri autohtone şi străine.

Principalele responsabilităţi ale ARPM sunt următoarele:

• pregătirea şi implementarea politicilor regionale de protecţia mediului;

• planificarea de mediu;

• asistenţă tehnică de specialitate şi servicii de laborator;

• activităţi de reglementare;

• cooperarea cu alte autorităţi publice având atribuţii de protecţia mediului, cu alte autorităţi şi instituţii publice şi cu societatea civilă.

Agenţiile Locale pentru Protecţia Mediului (ALPM), în conformitate cu legea protecţiei mediului, sunt autorităţi teritoriale de protecţia mediului, servicii publice descentralizate ale autorităţii publice centrale responsabile cu protecţia mediului în România.

Conform organigramei, agenţia are în compunere următoarele departamente:

• aprobări, avize, autorizaţii;

• monitorizarea integrată a componentei de mediu, controlul conformităţii;

• managementul deşeurilor şi al substanţelor chimice periculoase;

• protecţia naturii şi zonele de protecţie;

• audit;

• finanţe-contabilitate, administrativ;

• juridic şi resurse umane;

• implementarea legislaţiei, fonduri comunitare, proiecte internaţionale şi relaţii publice.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este un serviciu descentralizat al Ministerului Mediului şi reprezintă Ministerul pe teritoriul rezervaţiei de biosferă „Delta Dunării“.

Administraţia Naţională Apele Române S.A., ca întreprindere a statului de interes naţional, este o persoană juridică română aflată sub autoritatea Ministerului Mediului, funcţionând în condiţii de autonomie economică şi financiară. Structura sa este formată din direcţii teritoriale de ape, organizate pe bazine sau grupuri de bazine, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, departamentul de managementul lucrărilor hidrotehnice, exploatarea complexă Stânca Costeşti şi alte unităţi.

Informaţii relevante despre instituţiile de apă şi canalizare din judeţul Botoşani se găsesc în Secţiunea 7, sub-secţiunea 7.11.




2.6.4 Tarifele curente

Structura şi nivelul tarifelor de apă şi canalizare, actuale şi trecute, pentru fiecare operator de apă

Analiza comparativă a diferitelor sisteme de tarifare aplicate în cadrul judeţului (şi faţă de alte judeţe)

Deficienţe principale

Recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei

2.6.4.1 Introducere

Scopul acestei secţiuni este să furnizeze informaţii despre tarifarea serviciilor de alimentare cu apă, a serviciilor de colectare a apelor uzate şi a celor de tratare a apei potabile şi de epurare a apelor uzate, conform practicii operatorilor de specialitate.

Tarifarea se face conform metodologiei pentru stabilirea, ajustarea şi modificarea tarifelor pentru serviciile de apă şi canalizare, emise prin Ordinul ANRSC nr. 65/28.02.2007, publicat în Monitorul Oficial din 20 martie 2007. Această metodologie emisă de ANRSC defineşte procedurile şi normele prin care autoritatea de reglementare stabileşte, aprobă, modifică sau respinge comisioanele şi tarifele, durata de serviciu şi condiţiile pentru toate vânzările de apă şi alte servicii prestate de fiecare entitate autorizată.

Elementele principale ale metodologiei sunt:

(1) Metodologia trebuie să asigure viabilitatea economică a operatorilor, să satisfacă intersele clienţilor, inclusiv în chestiunea suportabilităţii, şi să creeze premisele pentru protecţia mediului şi conservarea resurselor de apă.

(2) Tarifele se stabilesc prin luarea în considerare a următoarelor elemente:

– Cheltuielile de producţie şi exploatare;

– Cheltuielile de întreţinere

– Amortizarea

– Costurile pentru protecţia mediului

– Costurile financiare

– Costurile aferente contractului de concesiune

– Costurile de dezvoltare (resurse financiare pentru dezvoltare şi investiţii)

– Marja de profit

(3) Îîn cazul programelor cu finanţare internaţională pentru care Guvernul a stabilit formule de calcul speciale sau altele decât cele din metodologia ANRSC, nivelul şi evoluţia tarifelor se vor determina pe baza metodologiei speciale.

(4) Operatorii regionali care fac parte dintr-un program finanţat din surse externe vor unifica tarifele pentru întreaga arie de operare, conform contractului de concesiune şi/sau altor prevederi din documentaţia de finanţare internaţională.

În cazul contractelor de delegare, dacă autorităţile locale au convenit cu operatorul reguli sau formule pentru ajustarea şi modificarea tarifelor, ANRSC va aplica aceste reguli sau formule, cu condiţia să fie aprobate conform legii.

Operatorii de apă şi canalizare nu beneficiază de subvenţii, nici de la bugetul de stat, nici de la cele locale/judeţene. Serviciile de apă şi canalizare se furnizează numai pe baza veniturilor din tarifele aferente.

2.6.4.2 Nivelul şi structura tarifelor în judeţul Botoşani

Judeţul Botoşani are o situaţie specifică, deţinând sisteme regionale de alimentare cu apă (4) şi un singur operator: Apa Grup Botoşani.

Apa Grup a devenit operator regional în anul 2006. Aria sa de operare cupurinde oraşele Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Bucecea, Ştefăneşti şi alte localităţi rurale (în jur de 44 pentru servicii de alimentare cu apă şi 6 pentru canalizare).




Există unele aşezări rurale unde un mic departament din cadrul primăriei exploatează o reţea de distribuţie, plătind apa en gros către Apa Grup.

Judeţul Botoşani a implementat programul SAMTID şi a instituit un tarif unic pentru alimentarea cu apă, pe baza costurilor totale din localităţile incluse în program şi a cantităţilor totale furnizate.

Structura acestui tarif este prezentată în tabelul de mai jos.

TTaabbeelluull 22--6633 SSttrruuccttuurraa ttaarriiffuulluuii uunniicc ssttaabbiilliitt pprriinn pprrooggrraammuull SSAAMMTTIIDD

Structura tarifului prin SAMTID (2005)

APA GRUP Botoşani Tariful (LEI/m3) Procentul din tarif (%)

Structura tarifului Apă Apă

Costuri materiale, din care: 0,435 29,77%

Apă brută 0,042 2,87%

Electricitate 0,143 9,79%

Alte costuri 0,25 17,11%

Costuri cu personalul, din care: 0,472 32,31%

Salarii 0,357 24,44%

Taxe şi contribuţii 0,115 7,87%

Alte costuri fixe 0,233 15,95%

Profit 0,114 7,80%

Serviciul datoriei 0,207 14,17%

Tariful (exclusiv TVA) 1,461 100,00%

Sursa: SC APA GRUP SA Botoşani – Departamentul Contabilitate

Începând cu luna octombrie 2005, Apa Grup foloseşte acelaşi tarif pentru toate localităţile. Uneori pot apărea întârzieri ăn aprobarea noului tarif pentru o localitate anume, ceea ce face să existe tarife diferite pe o scurtă perioadă de timp. Având ca punct de pornire acest tarif, Apa Grup aplică ajustări periodice rezultate din majorarea preţurilor la diferitele componente. Astfel:

Primul tarif unificat a fost aplicat conform SAMTID la apa potabilă pentru toată aria de serviciu, având avizul ANRSC nr. 2967/19.07.2005 şi aprobarea Consiliului Judeţean prin Hotărârea nr. 73/21.09.2005. Pentru canalizare, tariful a fost ajustat cu 12% la populaţie şi cu 50% la agenţii economici (avizul ANRSC nr. 2222/10.06.2005 şi HCJ nr. 74/21.09.2005).

Următoarea ajustare cu 7,55% (reprezentând inflaţia din perioada mai 2005 – mai 2006) a intrat în vigoare începând cu 01.09.2006 (avizul ANRSC nr. 2916/19.07.2006 şi HCJ nr. 64/30.08.2006). În paralel, s-au aplicat tarife noi pentru canalizare la Dărăbani, Săveni, Bucecea şi Ştefăneşti (avizele ANRSC nr. 3191, 31919-1, 3191-2, 3191-3, 3191-4/19.07.2006 şi hotărârile consiliilor locale).

Ajustarea pe 2007, de 4,25% (reprezentând inflaţia pe perioada dintre iunie 2006 şi iulie 2007) a intrat în vigoare începând cu 01.11.2007 (avizul ANRSC nr. 3735/26.09.2007 şi următoarele: 3735-1,-2,-3,-4,-5, cu aprobarea HCJ nr. 92/31.10.2007 şi hotărârile consiliilor locale).

Ajustarea următoare a avut loc în 01.08.2008, printr-o majorare a tarifului de 4,56% reprezentând inflaţia pe perioada 01.08.2007-31.12.2007 (avizul ANRSC nr. 1045/03.03.2008 şi 1045-1,-2,-3,-4,-5 şi hotărârile Consiliului Judeţean, cu excepţia localităţilor Botoşani şi Ştefăneşti, unde noile tarife nu au fost aprobate). Pentru aceste oraşe, s-a aprobat altă majorare de tarif, în 2009, care a intrat în vigoare din 01.02.2009 (vezi coloana iunie 2009 din tabel).

Ajustarea pe 2008, de 31,3%, reprezentând cerinţele pentru ISPA (25%) şi inflaţia din perioada ianuarie-decembrie 2008, pentru apa potabilă sau o ajustare de 6,3% pentru canalizare, a fost aprobată prin HCJ nr. 99/26.06.2009 (cu avizul ANRSC nr. 4903636/15.04.2009 şi 4903636-1,-2,-3,-4,-5 şi hotărârile consiliilor locale, intrând în vigoare în iulie 2009.




Evoluţia tarifelor conform acestor ajustări este prezentată în tabelul 2-64 şi în figura 2-22 de mai jos.

TTaabbeelluull 22--6644 EEvvoolluuţţiiaa ttaarriiffeelloorr îînn ppeerriiooaaddaa 22000055--22000099

SC APA GRUP SA Botoşani

EVOLUŢIA TARIFELOR LA APĂ ŞI CANALIZARE ÎN PERIOADA DINTRE SAMTID 2005 ŞI AUGUST 2009

2005 2006 2007 2008 Iunie 2009 August 2009

01.10-31.12

(Lei/mc)

Din 01.09

(Lei/mc)

(Lei/mc)

(Lei/mc)

(Lei/mc)

(Lei/mc)

Populatie Alti utilizatori

ALIMENTARE CU APĂ pentru:

Municipiul Botoşani 1,74 1,46 1,87 1,57 1,95 1,64 1,95 1,64 2,03 1,71 2,70 2,27

Municipiul Dorohoi 1,74 1,46 1,87 1,57 1,95 1,64 2,03 1,71 2,70 2,27

Oraşul Darabani 1,74 1,46 1,87 1,57 1,95 1,64 2,03 1,71 2,70 2,27

Oraşul Săveni 1,74 1,46 1,87 1,57 1,95 1,64 2,03 1,71 2,70 2,27

Alte localităţi din aria de serviciu 1,74 1,46 1,87 1,57 1,95 1,64 2,03 1,71 2,70 2,27

CANALIZARE ŞI EPURAREA APELOR UZATE pentru:

Municipiul Botoşani 0,85 0,96 0,91 1,03 0,95 1,07 0,95 1,07 0,99 1,12 1,05 1,19

Oraşul Bucecea 0,55 0,462 0,65 0,60 0,75 0,63 0,79 0,83 0,70

Oraşul Ştefăneşti 0,357 0,300 0,82 0,69 0,86 0,72 0,86 0,72 0,79 0,66 0,95 0,80

Municipiul Dorohoi 0,71 0,60 0,92 0,77 0,95 0,80 1,00 0,84 1,06 0,89

Oraşul Darabani 0,96 0,81 1,29 1,08 1,34 1,13 1,40 1,18 1,49 1,25

Oraşul Săveni 0,69 0,58 1,17 0,98 1,21 1,02 1,27 1,07 1,36 1,14

Notă: Cifrele din căsuţele haşurate cu gri nu fuseseră aprobate la data respectivă.

Notă: Tarifele pentru populaţia includ TVA 19%, iar pentru alţi utilizatori tarifele de mai sus nu includ TVA.

Sursa: APA GRUP, Departamentul Tarifare




FFiigguurraa nnrr..22--2222 –– MMooddiiffiiccaarreeaa ttaarriiffeelloorr ppeennttrruu ccaannaalliizzaarree îînnttrree 22000055 şşii 22000099 ((ttaarriiffee ddiiffeerriittee))

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

2005 2006 2007 2008 2009

Years

Tari

ff (le

i)




FFiigguurraa nnrr.. 22--2233–– CCoommppaarraaţţiiee îînnttrree vvaallooaarreeaa mmeeddiiee ffaaccttuurraattăă ddee AAPPAA GGRRUUPP BBoottooşşaannii şşii aallttee ccoommppaanniiii ddee uuttiilliittăăţţii ddiinn RRoommâânniiaa,, îînn aannuull 22000077 ((ddaattee IIBB--NNEETT))

Pe baza acestei analize, putem conchide că APA GRUP aplică tarife sub media naţională din România, aflate în palierul cel mai coborât. Tabelul 2-65 din continuare face o analiză comparativă între tariful la apă şi cel la canalizare.

TTaabbeelluull 22--6655 CCoommppaarraaţţiiee îînnttrree ttaarriiffuull llaa aappăă şşii cceell llaa ccaannaalliizzaarree,, îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

2009 Localitatea

Tariful la apă

Lei/mc

Tariful la canalizare

Lei/mc

Municipiul Botoşani 2,70 1,05

Oraşul Bucecea 2,70 0,83




Oraşul Ştefăneşti 2,70 0,95

Municipiul Dorohoi 2,70 1,06

Oraşul Darabani 2,70 1,49

Oraşul Săveni 2,70 1,36

Sursa: Apa Grup

2.6.4.3 Elemente cu impact în cadrul tarifelor

Principalele elemente care au impact în cadrul tarifelor sunt:

elementele de cost;

proiectele de investiţii viitoare; şi

percepţia locală la nivelul operatorului regional, la nivelul autorităţilor locale şi la nivelul beneficiarilor finali (populaţia).

Structura costurilor

Sistemul de control al costurilor utilizat de APA GRUP ţine evidenţa următoarelor activităţi:

furnizarea apei;

colectarea şi epurarea apelor uzate;

alte activităţi, referitoare în principal la întreţinerea maşinilor de intervenţie;

cheltuieli generale.

Costurile legate de întreţinerea maşinilor (alte cheltuieli) şi cheltuielile generale se redistribuie pe activităţile de apă şi canalizare printr-o cheie de repartiţie.

Structura costurilor pentru apa potabilă este următoarea:

COSTURI VARIABILE, din care:

energie tehnologică

materiale tehnologice

cheltuieli pentru calitatea apei

alte costuri materiale

COSTURI FIXE, din care:

COSTURI MATERIALE

materiale

energie

cheltuieli cu protecţia mediului

amortizare anuală

redevenţe anuale

reparaţii

cheltuieli cu alte studii şi cercetări




alte servicii executate de terţi


COSTURI CU MANOPERA

salarii

contribuţii la asigurări sociale, din care:

fondul de sănătate

fondul de şomaj

FNAS

fondul pentru accidente şi boli profesionale

CCIASS

fondul pentru garantarea creanţelor asupra salariilor

fondul de protecţie a persoanelor cu handicap

alte cheltuieli legate de personal

COSTURI FINANCIARE

Profi

Fondul de investiţii şi dezvoltare




Figura de mai jos prezintă evoluţia structurii costurilor pentru activitatea de furnizare a apei din cadrul APA GRUP Botoşani.

FFiigguurraa nnrr.. 22--2244 –– EEvvoolluuţţiiaa ssttrruuccttuurriiii ttaarriiffuulluuii ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa ddee ffuurrnniizzaarree aa aappeeii îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Sursa: Calculaţiile Consultantului au la bază datele furnizate de departamentul Contabilitate al APA GRUP

Aşa cum am arătat mai sus, tarifele au fost supuse unei majorări anuale.

Structura costurilor pentru colectarea şi epurarea apei uzate este după cum urmează:

COSTURI VARIABILE, din care:

energie tehnologică

materiale tehnologice

cheltuieli cu calitatea apei


COSTURI FIXE, din care:

COSTURI MATERIALE

materiale

energie

cheltuieli cu protecţia mediului

amortizare anuală

redevenţă anuală

reparaţii

cheltuieli cu alte studii şi cercetări

alte servicii executate de terţi


COSTURI CU MANOPERA

salarii

fondul de sănătate

fondul de şomaj

FNAS

fondul de accidente şi boli profesionale

CCIASS

fondul pentru garantarea creanţelor asupra salariilor

fondul pentru persoane cu handicap

alte cheltuieli legate de personal




COSTURI FINANCIARE

Profit

Dezvoltare

Figura de mai jos prezintă evoluţia structurii costurilor pentru activitatea de colectare şi epurare a apelor uzate din cadrul APA GRUP Botoşani.

FFiigguurraa nnrr.. 22--2244–– EEvvoolluuţţiiaa ssttrruuccttuurriiii ttaarriiffuulluuii ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa ddee ccoolleeccttaarree şşii eeppuurraarree aa aappeelloorr uuzzaattee ddiinn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Sursa: Calculaţiile Consultantului au la bază datele furnizate de departamentul Contabilitate al APA GRUP

Între costurile directe, cel mai important element este costul energiei, cu influenţă semnificativă asupra tarifelor pentru canalizare. Cheltuielile fixe de felul salariilor şi al cheltuielilor generale rămân elementele cu cea mai mare influenţă asupra tarifului.

2.6.4.4 Deficienţe principale

Deficienţele principale în ce priveşte stabilirea tarifelor sunt după cum urmează:

Tariful final este aprobat de consiliul local, ceea ce face ca fixarea lui să fie o decizie politică, deci nu neapărat una bazată pe practici economice solide; acest lucru determină o întârziere în aplicarea tarifelor, aşa cum se poate vedea din tabelul 2-46.

Tarifele curente au dus la deficienţe în activităţile de exploatare şi întreţinere, ceea ce are ca rezultat deteriorarea serviciul prestat şi degradarea mediului.

Tariful pentru canalizare este în medie cu 60% mai scăzut decât cel pentru apă, ceea ce duce la un grad mai scăzut de investiţie în reţeaua de canalizare existent, fapt evident în toate localităţile judeţului.

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

2005 2006 2007 2008

Direct materialsFuelSpare partsOther consumablesRaw waterPowerMaintenanceOther directRoyalityExternal servicesDepreciationOther indirectTaxesSalariesTotal social securitiesExpenditures relating carsGeneral expenses




2.6.4.5 Recomandare

Noi am recomandat o analiză necesară a tarifelor, pentru a se verifica dacă veniturile încasate sunt suficiente în vederea satisfacerii următoarelor cerinţe:

Asigurarea în grad suficient a fondurilor necesare pentru exploatarea şi întreţinerea sistemului, în condiţii de respectare a normelor de mediu;

Asigurarea în grad suficient a fondurilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare;

Reducerea la minimum a implicării politice în demersul de stabilire a tarifelor;

Stabilirea tarifelor pe baza unor practici economice sănătoase, în ce priveşte rolul APA GRUP ca Operator Regional şi relaţiile sale comerciale cu grupurile de persoane cointeresate.

Dat fiind că operatorul are dificultăţi financiare, nu este momentul să discutăm acum despre unificarea tarifelor pentru canalizare. Deocamdată, noi recomandăm consiliilor locale şi Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară să transfere activele către un operator fără probleme financiare, deoarece numai în acest fel se poate spera în continuare obţinerea accesului la fondurile de coeziune.




2.7 RESURSELE DE APĂ

2.7.1 Generalităţi

Judeţul Botoşani este măginit la est de râul Prut, care are drept afluenţi principali râul Başeu şi râul Jijia. Afluenţii râului Jijia sunt râurile Sitna şi Miletin. Confluenţa Başeului cu Prutul se află în vecinătatea satului Ştefăneşti din sud-estul judeţului. Râul Jijia se varsă în Prut pe teritoriul judeţului Iaşi, spre sud. Bazinul Prutului acoperă 88% din suprafaţa judeţului Botoşani, respectiv 4.382 km2.

Vestul judeţului este mărginit de râul Siret, al cărui bazin hidrografic acoperă 12% din judeţul Botoşani, respectiv 603 km2.

În lipsa oricăror altor surse de apă subterană, aceste două râuri reprezintă principala resursă de apă de suprafaţă pentru judeţul Botoşani.

O trecere generală în revistă a resurselor de apă este prezentată în figura 2-26.

Cantitatea şi calitatea resurselor de apă brută sunt descrise în sub-secţiunile 2.7.2.1 (Captarea Siret) şi 2.7.2.2 (Captarea Prut), iar apoi mai amănunţit în sub-secţiunea 2.7.2 (Sursele de apă de suprafaţă). În ce priveşte zonele care nu sunt alimentate cu apă, nu se cunosc decât foarte puţine lucruri. În cursul vizitelor pe teren, am constatat că, în satele unde nu există un sistem public de alimentare cu apă, aprovizionarea se face din puţuri forate particulare.

FFiigguurraa 22--2266 –– SSiittuuaaţţiiaa ggeenneerraallăă aa rreessuurrsseelloorr ddee aappăă

2.7.1.1 Captarea Siret

Debitul maxim al râului Siret, înregistrat lângă graniţa ucrainiană, a fost de 1.193 m3/s în iulie 1969. Debitele maxime în anii 2005 şi 2006 au fost de 584 şi respectiv 340 m3/s, cu un minimum de 3.9 şi 2,3 m3/s.

În prezent există două acumulări pe râul Siret adiacente judeţului Botoşani, cu o a treia în construcţie. Acumularea din amonte este lacul Rogojeşti şi cea din aval este lacul Bucecea, deja folosit ca sursă de apă potabilă. O a treia acumulare, imediat în amonte de Bucecea, la Vârfu Câmpului, este în curs de execuţie.

Lacul Rogojeşti a fost amenajat în anul 1988 şi are o suprafaţă de 800 ha, cu un volum iniţial de 38 mil. m3. Un studiu efectuat de Universitatea Delft a calculat că adâncimea medie iniţială era de 4,8 m, cu un nivel de exploatare al apei la cota de 297,5 mdMN şi un volum de stocare de 20,8 mil. m3.

Lacul Bucecea a fost amenajat în anul 1978, cu o suprafaţă de 400 ha şi un volum of 10 mil. m3. Adâncimea iniţială a fost calculată la numai 2,5 m. Conform unor estimări recente, suprafaţa este de 270 ha, ceea ce înseamnă că adâncimea medie se situează la 3,7 m, dar volumul de acumulare a fost redus în timp la doar 5 mil. m3 din cauza colmatării. Nivelul de exploatare uzual este la cota de 271,0 mdMB. Totuşi, nivelul maxim al apei este coborât la cota de 268,1 mdMN, înainte de viituri aşteptate.

Societatea Naţională Apele Române este preocupată de colmatarea ambelor lacuri, estimând o reducere a capacităţii cu 50% a lacului Bucecea şi cu 9% a lacului Rogojeşti.




2.7.1.2 Captarea Prut

Râul Prut curge pe latura nordică şi apoi pe cea estică ale judeţului Botoşani şi formează o graniţă naturală cu Ucraina şi apoi cu Moldova. Prima captare în scopuri de alimentare cu apă potabilă apare la Darabani. Apa se colectează în prize de mal, apoi este pompată spre staţia de tratare. Aici nu există extragere directă din râu.

Apa curge apoi în lacul Stânca-Costeşti, care este în principal o acumulare hidroelectrică, având o putere de generare de 65 mil. kWh. Totuşi, România are un acord pentru extragerea a până la 5 m3/s, în scop de alimentare cu apă potabilă.

Râul Başeu curge prin lacul Negreni, care este folosit în multiple scopuri, inclusiv extragerea apei potabile.

2.7.2 Apa de suprafaţă

2.7.2.1 Introducere

Toate captările publice importante de apă potabilă pentru judeţul Botoşani sunt din surse de suprafaţă sau din pânze freatice aflate aproape de suprafaţă, utilizându-se prize de mal.

Încercările de a obţine date istorice cu privire la ultimii 3-5 ani, relativ la producţia de apă, la calitatea apei şi la constrângerilor principale, s-au soldat cu un eşec. Cu toate acestea, am dori să precizăm că am analizat constrângerile principale pentru exploatarea apei de suprafaţă (vezi sub-secţiunile 2.7.2.3 – 2.7.2.3.6 inclusiv).

Potenţialul apei de suprafaţă de a satisface cererea actuală şi cea viitoare pentru apă potabilă este discutat în sub-secţiunea 2.7.2.4.

2.7.2.2 Amplasamente unde se captează apă de suprafaţă

În prezent, se utilizează mai multe surse de apă brută:

Captarea din râul Siret

Lacul de acumulare Bucecea, care alimentează staţiile de tratare a apei potabile (ST) Bucecea şi Cătămărăşti.

Captarea din râul Prut

Priză de mal în râul Prut pentru alimentarea staţiei de tratare Darabani.

Lacul de acumulare Stânca-Costeşti, care alimentează ST Ştefăneşti.

Alte surse

Lacul de acumulare Negreni, care alimentează ST Săveni.

Alimentări private şi comunale din diverse surse.

2.7.2.3 Calitatea apei de suprafaţă




În secţiunea următoare se face comparaţie între sursele existente de apă brută, iar apoi o prezentare mai detaliată a fiecărei surse de apă în parte.

2.7.2.3.1 Comparaţie între sursele existente

Tabelul 2-66 prezintă date de calitate a apei, pentru a se putea face comparaţie între surse. Nu există decât un număr limitat de parametri ale căror valori să fie disponibile pentru toate sursele. În cazul unor surse individuale sunt disponibile seturi mai ample de date, acestea urmând să fie discutate ceva mai departe.

TTaabbeelluull 22--6666 CCoommppaarraaţţiiee îînnttrree ssuurrsseellee ddee aappăă bbrruuttăă ddiinn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii ((ddaattee ddiinn 22000088))

2008 2008 2008 2008

Lacul Bucecea

(ST Bucecea şi ST Cătămărăşti)

Lacul Stânca

(ST Ştefăneşti)

Prizele de pe râul Prut

(ST Darabani)

Lacul Negreni

(ST Săveni)

Min Medie Max Min Medie Max Min Medie Max Min Medie Max

O2 dizolvat, mg/l 9.0 10.5 12.8 - - - - - - - - -

CCO-Cr, mg/l 5.8 10.3 26.4 0.07 1.7 3.2 - - - 10.2 18.2 27.3

Turbiditate NTU - - - - - - - - - 7.4 12.9 23.0

SS, mg/l 7 23 51 2.1 9.6 20.3 12.7 31.0 83.1 7.1 10.4 25

Amoniu, mg/l 0.01 0.13 0.32 < 0.05 0.14 0.11 0.47 1.0 0.05 0.21 0.3

Fier (total) mg/l - - - 0.03 0.09 0.2 0.21 2.2 4.7 0.02 0.07 0.19

Coli/100ml 920 - 16k. 5 11k. 109k. 0 15k. 348k. 0 4,652 16k.

Coli fecali/100 ml - - - 0 302 1,609 0 205 3,480 0 326 1,609

k. = ,000

În cea mai mare parte, apa brută din lacurile de acumulare Bucecea şi Stânca-Costeşti este de bună calitate. Totuşi, calitatea apei din lacul Bucecea se deteriorează în timpul dezgheţului de primăvară, aşa cum se poate vedea din valorile ridicate pentru CCO-Cr (consum chimic de oxigen – metoda cu bicromat de potasiu) şi pentru suspensii solide, la ST Bucecea. Un alt motiv de îngrijorare este slaba calitate microbiologică a apei brute din lacul Bucecea, care indică poluarea cu apă uzată de canalizare sau din zootehnie.

Lacul de acumulare Stânca-Costeşti prezintă variaţii mai reduse ale parametrilor CCO-Cr şi suspensii solide, şi apa este mai bună decât cea din lacul Bucecea, din punctul de vedere al acestor parametri. Valorile bacteriilor coliforme totale şi fecale (termotolerante) din lacul Stânca sunt neaşteptat de mari. Totuşi, s-ar putea ca motivul să fie numărul mare al păsărilor care cuibăresc în apropierea punctului de prelevare.

Calitatea apei brute de la Darabani este proastă. Încărcarea cu suspensii solide este mare, la fel şi valorile fierului, ceea ce sporeşte dificultatea tratării. Apa conţine amoniu şi concentraţii mari de bacterii coliforme totale şi fecale (termotolerante).

Calitatea apei brute din lacul Negreni (ST Săveni) este similară celei din lacul Bucecea, judecând după datele din 2008. Totuşi, unele date suplimentare despre lacaul Negreni indică o medie de 10,5 mg/l consum biochimic de oxigen şi un maximum de 21,9 mg/l, ceea ce înseamnă că apa brută de la Săveni este de aceeaşi calitate cu efluentul epurat, din punctul de vedere al consumului biochimic de oxigen (CBO).




2.7.2.3.2 Lacul Stânca

Lacul Stânca furnizează apă brută pentru ST Ştefăneşti. Deşi Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafaţă destinate potabilizării a fost înlocuită în prezent de Directiva Cadru privind Apa, valorile iniţiale continuă să rămână mijlocul de clasificare a apelor prelevate în scopul potabilizării.

TTaabbeelluull 22--6677 LLaaccuull SSttâânnccaa –– CCaalliittaatteeaa aappeeii bbrruuttee îînn aanniiii 22000066 şşii 22000088

Directiva 75/440/EEC1

20062 2008

Min. Medie Max. Min. Medie Max.

Oxigen dizolvat, mg/l >50% (Clasa II)(G) 5.0 5.45

CCO-Cr, mg/l 30 (Clasa III)(G) 8.0 24.7 0.07 1.7 3.2

Total carbon organic, mg/l 2.74

Amoniu, mg/l 0.05 (Clasa I)(G) 1.5 (Clasa II)(I)

<0.002 0.02 <0.05 0.05 0.14

Turbiditate <1 19.0 1.3 8.7 21.9

Sulfat 52 67 19.7 51 118

Suspensii solide, mg/l 6.5 10 2.1 9.6 20.3

Ortofosfaţi, mg/l <0.02

Fier, mg/l 0.3 (Clasa I)(I) 2 (Clasa II)(I)

<0.004 0.49 0.03 0.09 0.2

Coliforme totale, /100ml 5,000 (Clasa II)(G)

50,000 (Clasa III)(G)

20 140 5 11061 109000

Coliforme fecale, /100ml 2,000 (Clasa II)(G) 0 0 302 1609

Note:

1. Prelevarea apei spre potabilizare consideră trei clase de tratare, Clasa I fiind cea mai simplă şi Clasa III cea mai complexă şi mai cuprinzătoare. Limitele pentru fiecare clasă sunt definite ca limite orientative sau de ghidare (G) şi ca limite imperative sau obligatorii (I). În alegerea unei clase de tratare adecvate nu se poate depăşi o valoare imperativă.

2. Numai două prelevări din 2006.

Rezultatele arată că apa brută este de bună calitate din punctul de vedere al fierului, consumului chimic de oxigen (CCO-Cr) şi turbidităţii. Totuşi, valorile maxime pentru CCO şi turbilitate indică faptul că lacul de acumulare Stânca are din când în când o calitate proastă a apei, probabil în urma dezgheţului de primăvară şi a sedimentelor transportate de râul Prut. Foarte posibil ca valorile mari ale fierului să se datoreze coroziunii din aducţiunea de apă brută. O sirtuaţie corelată poate fi valoarea redusă a oxigenului dizolvat, care de asemenea s-ar putea datora timpului îndelungat pe care apa îl petrece într-o conductă de pompare. Apa brută conţine uneori concentraţii mari de bacterii, ceea ce este surprinzător pentru o acumulare atât de mare ca volum. Posibil ca responsabile pentru numărul mare de coliforme totale şi fecale să fie păsările care cuibăresc în vecinătatea punctului de prelevare a apei brute. În orice caz, calitatea apei brute, conform Directivei 75/440/EEC, impune să se facă minimum o tratare de Clasa II. Clasa II de tratare reprezintă un minimum de coagulare chimică, îndepărtarea a particulelor solide (prin decantare sau flotare) şi de filtrare cu nisip, toate acestea urmate de dezinfectare. Procesul de tratare existent are ca rezultat o reducere semnificativă a numărului de bacterii, dar staţia de tratare nu reuşeşte totuşi să asigure un standard satisfăcător în ce priveşte concentraţia de bacterii coliforme. El nu respectă standardul minim de tratare cerut prin Directiva 75/440/EEC, în funcţie de calitatea apei brute.




În concluzie, sursa de apă brută din lacul de acumulare Stânca este de bună calitate în cea mai mare parte a anului, deşi se deteriorează ocazional, probabil ca urmare a acţiunii unor factori sezonieri.

2.7.2.3.3 Râul Prut la Darabani

Datele de calitate a apei pentru anii 2006 şi 2008 sunt prezentate în Tabelul 2-68 de mai jos:

TTaabbeelluull 22--6688 RRââuull PPrruutt –– CCaalliittaatteeaa aappeeii bbrruuttee ddiinn pprriizzeellee ddee mmaall ddee llaa DDaarraabbaannii

Directiva 75/440/EEC 20061 2008


Oxigen dizolvat, mg/l >50%sat (Clasa II)(G) 6.79 7.04

CCO-Cr, mg/l 30 (Clasa III)(G) 2.6 3.95

Carbon organic total, mg/l 1.56

Amoniu, mg/l 0.05 (Clasa I)(G)

1.5 (Clasa II)(I)

0.32 0.66 0.11 0.47 1.0

Turbiditate 18.79 20.65 14.8 35.3 98.4

Sulfat 75 218 57 111 133

Suspensii solide, mg/l 10.6 12.2 12.7 31.0 83.1


Fier, mg/l 0.3 (Clasa I)(I)

2 (Clasa II)(I)

0.87 2.43 0.21 2.2 4.7



0 14 0 15,532 348,000

Coliforme fecale, /100ml 2,000 (Clasa II)(G) 0 0 0 205 3480

Notă:

1. Numai două prelevări din 2006.

Rezultatele indică valori ridicate pentru conţinutul de fier şi turbiditatea apei brute, corespunzând şi cu observaţiile făcute în timpul vizitei la faţa locului din 20 februarie 2007. De asemenea, cantitatea de suspensii solide este mare, îngreunând sarcina staţiei de tratare existente. La momentul vizitei de la faţa locului, s-a detectat un miros specific de sulf, provenind din puţul de colectare. Apa părea să fie la un nivel bacteriologic corespunzăptor, în anul 2006, dar calitatea era mult diferită în anul 2008. Nu se cunoaşte motivul acestui fenomen.

Conţinutul mare de fier impune un minimum de tratare Clasa II, pe care staţia existentă nu îl asigură. Mai mult decât atât, conţinutul mare de suspensii solide va solicita intens orice proces de tratare se va alege aici. 2.7.2.3.4 Lacul Negreni

Lacul Negreni alimentează cu apă brută staţia de tratare Săveni. Despre calitatea sursei (vezi tabelul de mai jos), SC APA GRUP raportează că se înrăutăţeşte de la an la an, deşi nu ni s-au prezentat suficiente date de calitate a apei care să susţină această afirmaţie. Principala preocupare privind calitatea se referă la conţinutul organic al apei.




Nivelul maxim al apei pare să fie de aproximativ 100 m, pe baza unei analize a hărţilor tipografice.

Datele de calitate a apei pentru anii 2006 şi 2008 sunt prezentate în Tabelul 2-69 de mai jos.

TTaabbeelluull 22--6699 LLaaccuull NNeeggrreennii –– CCaalliittaatteeaa aappeeii bbrruuttee îînn aanniiii 22000066 şşii 22000088

Directiva 75/440/EEC 20061 2008


Oxigen dizolvat, mg/l >50%sat (Clasa II)(G) 4.8

CCO-Cr, mg/l 30 (Clasa III)(G) 28.4 10.2 18.2 27.3

Carbon organic total, mg/l 5.61


1.5 (Clasa II)(I)

0.62 0.05 0.21 0.3

Turbiditate 5.16 7.4 12.9 23.0

Sulfat 192 74 117 142

Suspensii solide, mg/l 23.8 7.1 10.4 25



2 (Clasa II)(I)

0.49 0.02 0.07 0.19



110 0 4,652 16,090

Coliforme fecale, /100ml 2,000 (Clasa II)(G) 7 326 1,609

Notă:

1. O singură prelevare din 2006.

Pentru anul 2006 nu este disponibilă decât o singură prelevare, ceea ce nu poate să indice concludent gama situaţiilor de la staţia de tratare Săveni.

Oxigenul dizolvat în apa brută pare să fie scăzut (4,82 mg/l) şi mult sub valoarea unei ape bine oxigeta, care e mai aproape de 10,0 mg/l O2. Consumul chimic de oxigen (CCO-Cr) este mare pentru apă naturală, indicând poluarea organică a sursei. Există o concentraţie relativ mare a suspensiilor din apă, uneori. Concentraţia fierului este ocazional ridicată, dar s-ar putea să fie rezultatul coroziunii din aducţiune, mai degrabă decât al prezenţei fierului natural în apa brută. Numărul de bacterii din apa brută este variabil şi include coliforme fecale (termotolerante). Acest lucru sugerează că sursa este supusă uneori contaminării din poluare cu fecale.

Apa brută de la staţia de tratare Săveni necesită o tratare de minimum Clasa II, eventual chiar Clasa III. Staţia de tratare existentă nu poate să asigure nici măcar o tratare la standarde de Clasa II.

2.7.2.3.5 Lacul Bucecea




Lacul Bucecea furnizează apă brută staţiei de tratare Bucecea şi apoi staţiei de tratare Cătămărăşti. S-a notat că problema colmatării lacului Bucecea este un motiv de preocupare pentru Apele Romane şi APA GRUP, care consideră că există riscul ca lacul Bucecea să nu mai poată fi folosit ca sursă de apă brută, dacă nu se găseşte o soluţie de decolmatare. Universitatea Delft a desfăşurat un studiu în acest sens şi posibilele soluţii sunt discutate ulterior în cadrul acestui material.

TTaabbeelluull 22--7700 LLaaccuull BBuucceecceeaa –– CCaalliittaatteeaa aappeeii bbrruuttee îînn aanniiii 22000077 şşii 22000088

Directiva 75/440/EEC 2007 2008


pH

Oxygen, dissolved mg/l >50%sat (Clasa II)(G) 7.6 10.4 12.6 9.0 10.5 12.8

CBO5 mg/l 0.63 1.5 2.3 1.24 1.92 3.57

CCO-Cr, mg/l 30 (Clasa III)(G) 2.9 4.9 9.6 5.8 10.3 26.4

Carbon organic total, mg/l


1.5 (Clasa II)(I)

0.013 0.036 0.05 0.01 0.13 0.32

Turbiditate

Sulfat 27 32 37 23 33 51

Suspensii solide, mg/l 4.2 8.4 13.2 7 23 51

Ortofosfaţi, mg/l 0.01 0.016 0.03 0.002 0.03 0.05

Fier, mg/l 0.3 (Clasa I)(I) 2 (Clasa II)(I)

0.02 0.04 0.06 0 0.01 0.23



920 16,000

Rezultatele pentru oxigenul dizolvat, CBO5 şi CCO, arată că lacul este puţin poluat organic şi că apa este de bună calitate. Concentraţia de amoniu este de asemenea scăzută. Aşa cum era de aşteptat, suspensiile solide sunt mari ocazional, din cauza încărcării cu sedimente care apare odată cu topirea zăpezii primăvara şi cu ploile de toamnă. Fierul nu este o problemă şi nu se impune niciun tratament special pentru îndepărtarea oxizilor de fier. O probă de apă brută prelevată la Cătămărăşti indică o valoare înaltă a fierului, de 1,5 mg/l. Foarte probabil ca aceasta să se datoreze corodării aducţiune de apă brută dintre Bucecea şi Cătămărăşti. Există puţine date despre calitatea bacteriologică, dar ne putem aştepta la prezenţa unor bacterii coliforme, atunci când apa se scurge de pe terenuri folosite de vite şi aflate în imediata vecinătate a unor aşezări umane.

O recomandare specifică, făcând parte din investiţia ISPA, este pre-clorinarea apei provenite din lacul de acumulare Bucecea, pentru a se limita dezvoltarea algelor. Proliferarea algelor într-o staţie de tratare poate să dăuneze procesului de tratare, prin decantarea insuficientă a suspensiilor solide şi obturarea filtrelor de nisip, ceea ce imprimă un gust şi un miros neplăcute apei tratate. Pe de altă parte, adăugarea clorului în apă cu conţinut organic poate duce la formarea produselor secundare dăunătoare de dezinfectare. Acestea sunt compuşi halogenaţi care rezultă direct din adăugarea clorului. Din această categorie fac parte nişte substanţe chimice cunoscute sub denumirea de trihalometani (THM), compuşi ai clorului care sunt reglementaţi prin Directiva privind Apa Potabilă, la un plafon maxim de 100 µg/l total. Trihalometanii nu sunt îndepărtaţi prin procesul de tratare a apei de tipul celui propus pentru Bucecea şi Cătămărăşti, deci vor continua să se formeze şi să-şi sporească concentraţia în reţeaua de alimentare. Conform bunelor practici, acolo unde există materii organice în apa brută, se amână clorinarea până cel puţin după decantare. Dacă se consideră necesară limitarea dezvoltării algelor, pot fi luaţi în considerare şi alţi oxidanţi, cum ar fi ozonul.




2.7.2.3.6 Lacul Rogojeşti

Într-o întâlnire cu reprezentanţii companiei Apele Romane din Suceava s-a menţionat faptul că lacul de acumulare Rogojeşti (vezi fotografia) ar putea fi exploatat ca sursă de apă potabilă. Lacul Rogojeşti a fost amenajat în anii 1980 în scopuri de irigare, dar nu a fost încă utilizat. Un rezumat al datelor de calitate a apei din lacul Rogojeşti, pentru anii 2007 şi 2008, este prezentat în Tabelul 2-71, care demonstrează că poate fi folosit ca sursă de apă brută. Există o centrală hidroelectrică în funcţiune la Rogojeşti, dar din alte puncte de vedere resursa poate fi folosită în scopuri de potabilizare şi nu se preconizează vreo limită asupra volumului rezultat din cererea previzionată.

TTaabbeelluull 22--7711 LLaaccuull RRooggoojjeeşşttii –– CCaalliittaatteeaa aappeeii bbrruuttee îînn aanniiii 22000077 şşii 22000088

Directiva 75/440/EEC 2007 2008


Oxigen dizolvat, mg/l >50%sat (Clasa II)(G) 7.14 9.6 11.65 8.22 9.05 9.68

CBO5 mg/l 1.54 1.75 2.09 1.23 1.79 2.6


1.5 (Clasa II)(I)

0.035 0.106 0.162 0.075 0.112 0.166

Nitrat, mg/l 0.12 0.5 0.75 0.33 0.59 0.83

Alcalinitate, HCO3, mg/l 183 201 220 238

Suspensii solide, mg/l 11 13.6 17.8 20.2 25.3 31.8


2 (Clasa II)(I)

0.01 0.04 0.06 - - -



Prin analizarea datelor privind calitatea apei şi alţi parametri, pentru perioada 2005 – 2009, rezultă că lacul Rogojeşti are următoarele intervale de troficitate:

TTaabbeelluull 22--7722 LLaaccuull RRooggoojjeeşşttii –– TTrrooffiicciittaatteeaa îînnttrree 22000055 şşii 22000099

Parametrul Intervalul de troficitate Intervalul rezultatelor (2005-2009)

Total fosfaţi, mg/l Oligotrofic – Hipertrofic 0.004 – 0.571

Total amoniac (mineral), mg/l Mezotrofic – Eutrofic 0.253 – 1.323

Clorofilă, µg/l Mezotrofic 2.66 – 11.5

Fitoplancton, nr./ml 550 – 2,437

Rezultatele indică faptul că troficitatea lacului Rogojeşti se plasează de regulă în intervalul dintre mezotrofic şi eutrofic. Fitoplanctonul înregistrat nu este în număr mare, deci n-ar trebui să fie o problemă pentru un proces convenţional de tratare a apei.

FFiigguurraa 22--2255:: LLaaccuull ddee aaccuummuullaarree RRooggoojjeeşşttii

Nod-vestul judeţului Botoşani




2.7.2.4 Potenţialul de satisfacere a consumului viitor din ape de suprafaţă

2.7.2.4.1 Lacul Rogojeşti

Rogojeşti a suferit o oarecare colmatare, dar gospodărirea actuală a lacului minimizează acest efect. Calitatea apei este bună şi adecvată pentru potabilizare, dacă se utilizează procese de tratare a apei de Clasa II. Această sursă are potenţialul de a satisface necesarul viitor de apă din nord-vestul judeţului şi să fie luată în considerare pentru distribuţie şi mai departe în restul judeţului.

2.7.2.4.2 Lacul Vârfu Câmpului

Barajul este în curs de execuţie. Lacul deţine potenţialul de a asigura o variantă de gospodărire pentru utilizarea în continuare a lacului Bucecea, cele două lacuri funcţionând în serie pentru a se completa reciproc. Ceva mai departe vom prezenta o strategie de management pentru exploatarea lacurilor Vârfu Câmpului şi Bucecea. 2.7.2.4.3 Lacul Bucecea

Aşa cum arătam mai devreme, acest lac este în mare măsură colmatat şi se impun măsuri de remediere. Se poate elabora un plan de management care să prevadă folosirea unui lac nou, în amonte, la Vârfu Câmpului, ceea ce ar permite ca lacul Bucecea să fie refăcut la parametrii necesari, după care cele două lacuri să fie exploatate în serie.

2.7.2.4.4 Lacul Stânca

Lacul Stânca este deja folosit pentru extragerea apei potabile, are o apă de bună calitate şi capacitate suficientă pentru a furniza apă potabilă şi în viitor.

2.7.2.4.5 Lacul Negreni

Având o apă de slabă calitate, din punctul de vedere al materiei oxidabile, al conţinutului scăzut de oxigen dizolvat şi al încărcării probabile cu agenţi poluanţi, lacul Negreni reprezintă o sursă nesatisfăcătoare pentru apă potabilă. Această sursă nu are potenţialul să satisfacă necesarul viitor, cu procesele existente de tratare a apei, din Clasa II. Lacul Negreni nu poate fi luat în considerare ca sursă de apă potabilă decât în condiţiile unor investiţii substanţiale, în achiziţionarea unor tehnologii avansate şi sofitsticate de tratare a apei.

2.7.3 Apa subterană

2.7.3.1 Introducere

A fost analizat potenţialul de utilizare a apei subterane ca sursă de apă potabilă. Un studiu specific a examinat posibilitatea de furnizare a apei potabile din puţuri aflate în nord-vestul judeţului Botoşani.

Proiectul de Master Plan pentru judeţul Botoşani (iulie 2008) a recomandat dezvoltarea lacului Rogojeşti ca sursă de apă potabilă pentru nord-vestul judeţului. Această variantă poate să alimenteze cu apă circa 23 de unităţi administrativ-teritoriale, printre care Darabani, cu o populaţie totală de 86.095 de locuitori (anul 2008).

Conform undei adrese recente (Nr. 8382/22.06.2009), compania Apele Române din Bacău a respins propunerea de utilizare a lacului Rogojeşti ca sursă de apă potabilă, propunând în loc utilizarea apei subterane. Ministerul Mediului a anulat însă această decizie şi a permis ca lacul Rogojeşti să fie luat în considerare pentru utilizare pe viitor.

În continuare vom analiza posibilitatea de folosire a apei subterane ca alternativă la apa de suprafaţă.




2.7.3.2 Amplasamente de captare a apei subterane

Nu există decât o singură captare publică de apă subterană, exploatată de APA GRUP, care se află la Darabani. Printr-o priză de mal se extrage apă din râul Prut şi apoi se pompează către staţia de tratare.

Este raportată existenţa unei captări publice pentru Mitoc, dar aceasta nu se află în exploatarea companiei APA GRUP şi aceasta nu deţine informaţii despre dotările captării. Calitatea apei este discutată în Secţiunea 2.7.3.4.

2.7.3.3 Extragerea apei subterane pentru alte locuri din judeţul Botoşani

Mare parte din populaţia rurală îşi extrage apa din fântâni. Există mai multe locuri în judeţul Botoşani unde se foloseşte apă subterană şi se prelevează probe pentru verificarea calităţii. Lista amplasamentelor unde APA GRUP desfăşoară asemenea analize de calitate este următoarea:

Dumbrăviţa

Ibăneşti

Băluşeni (11 amplasamente) Botoşani (3 amplasamente)

Gura Leului

Ripiceni

Flămânzi Tudora

Tulbureni

Nicşeni

Mitoc

2.7.3.4 Calitatea apei subterane

Pentru apa subterană din nord-vestul judeţului Botoşani nu sunt disponibile decât foarte puţine date. Apa pentru oraşul Darabani se obţine dintr-un sistem de captare cu priză de mal amplasat lângă râul Prut.

TTaabbeelluull 22--7733 CCaalliittaatteeaa aappeeii –– AAppaa bbrruuttăă ddiinn DDaarraabbaannii ppee aannuull 22000066

Apa brută 6.4.06 31.7.06 Standard L458/2002

CCO-Cr mg/l 6.82 9.62 5 Unităţi de turbiditate 20.65 18.79 <5

Aluminiu total mg/l 0.37 0.2

Fier total mg/l 2.43 0.87 0.2




Coliforme totale 100ml 14 0

Sursa: Apa Grup

Apa are un conţinut mare de fier şi turbiditate mare. Rezumatul de mai sus este susţinut şi de alte date, pe care nu le-am prezentat aici. În plus, se simţea un miros puternic sulfuros emanând din bazinul colector, la data inspecţiei pe teren din 2007.

O probă prelevată din reţeaua de distribuţie a apei din Mitoc în iunie 2007 arată că nivelul nitraţilor era de 79,12 mg/l NO3, depăşind valoarea admisă pentru apa potabilă, de 50 mg/l NO3. Proba bacteriologică a fost de asemenea nesatisfăcătoare, având un conţinut de coliforme fecale de peste 23 la 100 ml.

Datele de calitate a apei pentru amplasamentele de pe lista din Secţiunea 2.7.3.3 au fost analizate pentru anii 2006 şi 2007. Dintr-un total de 43 de probe, 34 (79%) au depăşit limita admisă de 50 mg/l NO3. Multe dintre rezultate au fost peste limita de detecţie, de 150 mg/l NO3.

Nitratul provine din activităţile agricole, ceea ce înseamnă că e foarte probabil să fie prezente şi pesticide. Prezenţa în concentraţie mare a nitraţilor este susţinută şi de analiza situaţiei apei subterane, efectuată în timpul negocierilor de aderare. România are patru „zone critice“ din punctul de vedere al prezenţei nitraţilor în apa subterană, şi una dintre acestea este tocmai judeţul Botoşani.

2.7.3.5 Potenţialul de satisfacere a consumului viitor din ape subterane

O trecere în revistă a geologiei şi hidrogeologiei judeţului Botoşani este dată în Raportul Trimestrial Nr. 9. (Sept. – Nov. 2008).

Ideile principale ale acestei treceri în revistă sunt: Nu există cantităţi substanţiale de apă subterană în judeţul Botoşani. Sunt preconizate valori foarte mici de debit al apelor subterane, chiar şi nu mai mult decât 0,25 litri/secundă/m2.

Apa subterană din bazinul râului Jijia are o distribuţie neuniformă a clorurilor, fierului şi manganului, chiar dacă între limite tratabile. Există şi posibilitatea antrenării de amoniu şi sulfuri.

Apa subterană din cursul de apă Başeu este din depozite caoline şi, deci, cu conţinut mare de carbonaţi şi greu de tratat.

Prezenţa nitraţilor şi foarte posibil a pesticidelor face să fie necesară o tratare complexă şi costisitoare, pentru potabilizarea apei.

Pe scurt, există o probabilitate scăzută de a se găsi cantităţi suficiente de apă subterană în judeţul Botoşani, care să nu conţină într-o măsură excesivă nitraţi şi pesticide.

2.8 POLUAREA APEI

Temele abordate în această secţiune a raportului sunt:

Surse majore de poluare

Impactul deversării apelor uzate




Managementul şi evaluarea nămolului de epurare

Referinţele pentru acest capitol cuprind: „Apă şi canalizare în judeţul Botoşani“ – Revizuirea Master Planului, „Raport privind situaţia factorilor de mediu din judeţul Botoşani“ – februarie 2009 şi Măsurile ISPA menţionate în Secţiunea 2.1 – Rezumat din acest capitol.

În plus, s-a folosit un foarte mare volum de informaţii de pe site-uri Internet, pentru documentare şi fundamentare, precum şi alte informaţii despre poluarea industrială, prin referire la manuale tehnice şi normative STAS, pentru a se determina efectele deversării în mediu a apelor uzate.

2.8.1 Surse majore de poluare

2.8.1.1 Introducere

2.8.1.1.1 Generalităţi

Poluarea apei are loc atunci când un corp de apă este afectat de prezenţa unor cantităţi mari de substanţe cu efect negativ. Apa se consideră a fi poluată atunci când nu este corespunzătoare scopului în care se doreşte a fi folosită (spălare, industrie, energie, agricultură etc.). Între tipurile de poluare a apei se disting două mai importante: din sursă directă şi din sursă indirectă. Pentru apa subterană, infiltraţiile de la suprafaţă sunt sursa principală.

De regulă, sursele directe de poluare sunt deversările prin conducte şi canale deschise dinspre staţiile de epurare sau unităţile industriale. O sursă indirectă provoacă poluare prin modificări climatice, ca de exemplu atunci când un îngrăşământ de pe câmp este transportat de ploaie într-un curs de apă şi afectează biotopul acvatic.

În prezent, există tehnologia necesară pentru monitorizarea şi regularizarea surselor directe de poluare, chiar dacă datele primare de procesare continuă să cuprindă un număr limitat de testări pentru elementele poluante de la nivel local. Sursele indirecte sunt mult mai greu de controlat. Poluarea provocată de aceste surse este responsabilă pentru marea majoritate a substanţelor contaminante din apele curgătoare şi stătătoare.

Există 4 probleme majore în ce priveşte poluarea apei de suprafaţă din judeţul Botoşani:

– Poluarea cauzată de industrie şi de ramurile sale prelucrătoare, care poate fi accidentală sau cronică: suspensii solide

metale grele

ape cu pH variabil

– Poluarea cauzată de staţiile de epurare care deservesc zone urbane din apropiere şi aglomerări umane şi nu respectă cerinţele de calitate ale apelor care se deversează în receptori naturali:

suspensii solide

substanţe care consumă oxigen

compuşi anorganici dizolvaţi bacteriii nocive

reziduuri solide din procesele de tratare

– Agricultura, inclusiv fermele avicole şi zootehnice:

substanţe poluante organice şi anorganice

– Gospodăriile individuale din localităţile fără infrastructură de apă şi canalizare, cu acces direct la cursuri de apă:

poluanţi casnici şi animali, organici şi anorganici

Aceste substanţe contaminante conţin compuşi de fosfor şi amoniac, provenind în parte din îngrăşăminte organice, îngrăşăminte chimic şi organisme parogene.




2.8.1.1.2 Calitatea apei de ploaie

Analiza apei de ploaie se face prin prelevarea de probe din două puncte de monitorizare: la sediul APM Botoşani şi la staţia de tratare Dorohoi, urmărindu-se în total 54 de indicatori. Cantitatea totală de apă de ploaie înregistrată în februarie 2009 staţia de monitorizare automată a fost de 35 l/mp.

Pentru evaluarea calităţii, s-au considerat următorii indicatori: pH, SO4, NO4, NO3 şi conţinutul ionic de Cl, Ca şi Mg.

Tabelul 2-74 de mai jos prezintă valorile medii determinate în februarie 2009. Nu s-au consemnat ploi acide.

TTaabbeelluull 22--7744 CCaalliittaatteeaa aappeeii ddee ppllooaaiiee

Punctul de prelevare

pH

Conductivi- tatea

µS/cm

Alcalinita-

tea µε/l

SO4

(mg/l)

NO2-

(mg/l)

NO3

(mg/l)

Cl-

(mg/l)

Ca2+

(mg/l)

Mg2+

(mg/l)

APM Botoşani 6.63 71.9 115 6.45 0.106 0.16 2.26 1.28 0.53

ST Dorohoi 6.89 111.35 100 3.44 0.02 0.41 2.34 6.41 2.23

Sursa: Apa Grup

În ce priveşte încărcarea ionică a precipitaţiilor de ploaie, analizele de conductivitate clasifică zona judeţului Botoşani în categoria celor cu conţinut total moderat.

Conţinutul de SO42- NO2-, NO3-, Cl- şi Ca2+ în apa de ploaie a rămas destul de constant în ultimii doi ani.

Calitatea apei de ploaie este relevantă din punctul de vedere al faptului că poate să deterioreze calitatea apei de suprafaţă.

Raţiunile care justifică analizarea apei de ploaie sunt următoarele:

• Pentru a se stabili dacă apa de ploaie este acidă;

• Pentru a se evalua încărcarea cu poluanţi a apei de ploaie în timpul trecerii prin atmosferă.

Totuşi, rezultatele din Tabelul 2-74 arată că apa de ploaie nu este acidă, prin urmare nu există probabilitatea ca aceasta să dizolve metalele apărute în mod natural, prin activitate antropogenică, în componenţa apei.

Anionii şi cationii determinaţi prin analiza apei de ploaie nu indică valori ieşite din comun. Totuşi, vor fi probabile necesare determinări pentru o paletă mai variată de parametri, astfel încât să se obţină o evaluare completă a încărcării potenţiale cu poluanţi în apa de ploaie. Absenţa industriei grele şi a emisiilor atmosferice asociate cu aceste tipuri de activităţi sugerează că apa meteorică este puţin probabil să conţină poluanţi captaţi în timpul precipitaţiilor. Prin urmare, riscul de poluare a apei de suprafaţă prin preluarea apei meteorice contaminate este evaluat la nivelul de „neglijabil“.

2.8.1.1.3 Evoluţia calităţii apei de suprafaţă

Sectoarele de control sunt clasificate în clase de calitate, conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea standardelor de clasificare a calităţii apelor de suprafaţă, în scopul evaluării situaţiei ecologice a corpurilor de apă. Monitorizarea calităţii apei de suprafaţă se face de către SGAJ şi cuprinde 5 cursuri de apă (Prut, Başeu, Podriga, Jijia şi Sitna).

Zona captării Prut În februarie 2009, calitatea apei din râul Prut a fost monitorizată în sectoarele Prut-Groftiana, Prut-Darabani şi Prut-Rădăuţi Prut.




După indicatorul amoniu, râul Prut se încadrează în clasa 1 de calitate.

După indicatorul fosfor, râul Prut se încadrează în clasa 2 de calitate în sectorul Prut-Groftiana; celelalte valori încadrează râul Prut în clasa 1 de calitate. În ce priveşte valorile pH, acestea variază între 6,5 şi 8,5.

Evoluţia în timp a indicatorilor totali de amoniu şi fosfor indică o scădere uşoară, ceea ce determină clasificarea în prima clasă de calitate pentru proiecţiile de viitor.

Râul Jijia

Calitatea apei din râul Jijia a fost monitorizată în următoarele sectoare: Jijia-Dorohoi, Jijia- Truşeşti şi Jijia-Todireni.

Între ianuarie-februarie, râul Jijia a fluctuat între clasa 2 şi 3 de calitate, conform indicatorilor CCO-M4 şi NO3. În perioada recentă, se constată o uşoară creştere a indicatorilor NO3.

Râul Başeu

După valorile la amoniu, calitatea apei din acest râu se încadrează în clasa 1, iar după conţinutul de NO3 în clasa 2.

Râul Sitna

După concentraţia de NH4, calitatea apei din râul Sitna intră în clasa 4.

După indicatorul NO3, râul intră în clasa 1 de calitate, cu o uşoară creştere a acestui indicator în ultima perioadă, care îl încadrează în clasa 2.

Calitatea pe locaţii

Au fost efectuate analize ale locaţiilor în care sunt alimentate cu apă potabilă oraşele principale din judeţul Botoşani. Conform monitorizării metalelor grele, s-a evidenţiat faptul că rezultatele se încadrează în limitele impuse de Ordinul nr. 161/2006 pentru clasa 2 de calitate.

2.8.1.1.4 Calitatea apei uzate

Monitorizarea calităţii apei uzate se bazează pe analizele desfăşurate în laboratorul APM Botoşani şi în laboratoarele agenţilor economici, care trimit la APM Botoşani rezultatele obţinute.

TTaabbeelluull 22--7755 SSttrruuccttuurraa aappeelloorr uuzzaattee ggeenneerraattee îînn 22000088

Volume descărcate (milioane metri cubi) Nr. surselor de poluare cu deversare în cursuri de apă Total anul 2008 Netratate Suficient tratate Insuficient tratate

31 26,69 11,5 (43,1%) 0,057 (0,2%) 15,12 (56,7%)

Sursa: Apa Grup

Pe ramuri economice, prevalează captarea şi procesarea apei, cu un volum anual de 26,44 milioane metri cubi (99%) de ape uzate descărcate.

2.8.1.1.5 Poluanţii din apele uzate

Principalii agenţi poluanţi care se deversează în cursuri de apă se încadrează în clasa substanţelor organice, nutritive şi saline. Dintr-un număr total de 13 surse de poluare care descarcă direct în receptori naturali, în judeţul Botoşani, se evidenţiază următoarele:

SC APA GRUP SA Botoşani, SC APA GRUP SA Botoşani – Sucursala Dorohoi-Darabani, sectorul Darabani, SC APA GRUP SA Botoşani – Sucursala Ştefăneşti Săveni, sectorul Săveni.




TTaabbeelluull 22--7766 SSuurrsseellee mmaajjoorree ddee ppoolluuaarree şşii ggrraadduull ddee eeppuurraarree îînn 22000088

Operatorul economic

Emisarul Volumul de ape uzate descărcate (mil. m3)

Poluanţi specifici Grad de epurare

%

SC Apa Grup SA Botoşani

Sitna - Staţia Răchiţi, 9.0 (epurare insuficientă)

- Staţia de pompare ape uzate Tulbureni, 9.25 (deversare directă)

- spălarea filtrelor la staţia Bucecea, 1,119

- spălarea filtrelor la staţia Cătămărăşti, 0,876

Suspensii solide Substanţe organice

Nutrienţi

SC Apa Grup SA Botoşani, Sucursala Dorohoi–Darabani, sectorul Dorohoi

Jijia - 2,65 (insuficient epurate)

Suspensii solide Substanţe organice

Nutrienţi

SC Apa Grup SA Botoşani, Sucursala Dorohoi–Daraban, sectorul Dorohoi

Podriga 0,071 (insuficient epurate)

Suspensii solide

Substanţe organice

Nutrienţi

SC Apa Grup SA Botoşani, sucursala Ştefăneşti Săveni, sectorul Săveni

Başeu 0,227 (insuficient epurate)

Suspensii solide

Substanţe organice

Nutrienţi

SC Apa Grup SA Botoşani, sucursala Bucecea

Siret 0,063 Suspensii

CBO5, CCO-Cr

NH4, NO2, NO3

Substanţe recuperabile

Detergenţi

Reziduu de filtrare

Apele uzate sunt deversate neepurate direct în râul Siret

Consiliul local Flămânzi

Miletin 0,002 H2S

Amoniu

CBO5, CCO-Cr

Detergenţi

Sursa: Apa Grup şi altele

2.8.1.1.6 Calitatea apelor uzate la ieşirea din staţiile de epurare Botoşani

S.C. Apa Grup S.A. Botoşani. Staţia de epurare funcţionează cu treaptă mecanică (capacitate de 1.200 l/s) şi treaptă biologică (650 l/s). În 2008, debitul mediu prin staţie a fost de 376 l/s, eficienţa globală fiind relativ redusă, mai ales în treapta biologică, unde funcţionarea este improprie din cauza sistemului de aerare ineficient şi a absenţei treptei terţiare. Unitatea descarcă de asemenea un volum de circa 293 l/s apă uzată neepurată în cursul de apă Teascu (staţia de pompare a apelor




uzate Tulbureni), care vine din zona de sud a municipiului Botoşani. Capacitatea de transportare a apelor uzate dinspre SP Tulbureni spre staţia de epurare este insuficientă.

S.C. Apa Grup S.A. Botoşani, Sucursala Ştefăneşti-Săveni, sectorul Săveni – Staţia de epurare a oraşului Săveni. Staţia de epurare a oraşului Săveni are o capacitate de 43 l/s şi posedă treaptă mecanică şi treaptă biologică de tratare, dar cu eficienţă scăzută, atât din cauza uzurii fizice şi morale, cât şi din cauza exploatării improprii.

S.C. APA GRUP S.A. Botoşani, Sucursala Dorohoi-Darabani, sectorul Darabani – Staţia de epurare a oraşului Darabani. Staţia de epurare a oraşului Darabani are o capacitate de 30 l/s şi posedă treaptă mecanică şi treaptă biologică, dar eficienţa ei este redusă, din cauza exploatării improprii şi a uzurii fizice şi morale a dotărilor tehnice.

În Tabelul 2-77 de mai jos sunt prezentate valorile indicatorilor nutrienţi şi consum de oxigen.

TTaabbeelluull 22--7777 CCaalliittaatteeaa eefflluueennttuulluuii llaa ssttaaţţiiiillee ddee eeppuurraarree DDaarraabbaannii şşii DDoorroohhooii

pH CCO-Cr CBO5 NH4 NO2 NO3 Indicatori

mg O2/l mg O2/l mg/l mg/l mg/l

Lim. val. 6.5-8.5 500 300 30 1.0 25 Staţia de epurare Darabani

R 7.5 512.7 132.5 19.4 0 0.431

Lim. val. 6.5-8.5 250 100 20 1 25 Staţia de epurare Dorohoi

R 7.78 141.1 34.6 15.1 0 0.51

Sursa: Apa Grup

2.8.2 Efectele deversării în mediu a apelor uzate

2.8.2.1 Efectele consumului chimic şi biochimic de oxigen

Dat fiind că toate corpurile naturale de apă conţin bacterii şi nutrienţi, orice compus rezidual care ajunge aici va deeclanşa reacţii biochimice. Aceste reacţii dau naştere la ceea ce se numeşte în termeni de laborator consumul biochimic de oxigen (CBO5 ).

Material oxidabil+bacteria+nutrienţi+O2 →CO2+H2O+substanţe anorganice oxidate, cum ar fi NO3 ori SO4.

Atunci când substanţe chimice (cum ar fi agenţii reductori) ajung în receptori naturali de apă, ele vor decllanşa reacţii similare celor descrise mai sus. Acestea dau naştere la ceea ce se numeşte în termenii analizei de laborator consumul chimic de oxigen (CCO). Consumul de oxigen prin agenţi reductori, cum ar fi sulfuri şi nitraţi, arată în felul următor:

S_ +2O2→ SO4

NO2 + 1/2 O2→ NO3

Ambele procese elimină oxigenul din apă, ceea ce produce un efect negativ asupra vieţii acvatice:

Substanţele organice naturale sau artificiale reprezintă principalul poluant al apei. Substanţele organice naturale (vegetale şi animale) consumă oxigen din apă atât pentru dezvoltare, cât şi după ce mor. Materiile organice consumă oxigen în timpul procesului lor de descompunere, mai mult sau mai puţin, în funcţie de cantitatea de substanţe organice deversate, şi omoară peştii şi toate organismele acvative în general. În acelaşi timp, oxigenul este necesar şi pentru procesele aerobe de




autopurificare, respectiv pentru bacteriile aerobe care oxidează substanţele organice şi conduc în final la autopurificarea apei. Concentraţia normaă de oxigen dizolvat variază între 4-6 mg/l, în funcţie de clasa de utilizare; o concenntraţie sub această limită stopează procesele aerobe, cu consecinţe foarte grave. Substanţele anorganice dizolvate sau în suspensie se întâlnesc de obicei în concentraţie mai mare în apele uzate industriale.

Printre acestea, vom menţiona în primul rând clorurile şi sulfaţii metalelor grele (Pb, Cu, Zn, Cr).

Sărurile anorganice sporesc salinitatea apei şi unele dintre ele pot produce şi creşterea durităţii; cantităţile mari de cloruri fac ca apa să devină improprie pentru băut şi uz industrial, pentru irigaţii etc. Prinf bioacumulare, metalele grele au un efect toxic asupra organismelor acvatice, în paralel cu suprimarea proceselor de autopurificare. Sărurile de amoniu şi fosfor duc la dezvoltarea rapidă a algelor pe suprafaţa apei. Apele foarte dure produc depuneri pe conducte, grăbind coroziunea şi reducând conductivitatea termică.

Suspensiile organice sau anorganice se depun în albie şi creează aluviuni, consumă oxigenul din apă şi, dacă sunt organice, duc la formarea unor gaze fetide.

În plus, au un efect de deteriorare asupra filtrelor şi a instalaţiilor de epurare în general, din cauza efectului lor de obturare.

2.8.2.2 Agenţii patogeni

Agenţii patogeni din apele uzate pot avea efecte negative asupra organismelor umane şi animale care vin în contact cu apa în avala de punctul de deversare. Se pot declanşa boli epidemice şi parazitare, prin folosirea apelor uzate impropriu epurate la irigarea culturilor, atunci când legumele şi fructele se consumă proaspete.

Cei mai dăunători sunt agenţii patogeni care provoacă boli molipsitoare, aceştia fiind şi cei mai răspândiţi în mediu. Marea majoritate a microorganismelor trăiesc în apele de suprafaţă.

Impactul „concret“ al agenţilor patogeni (bacterii şi paraziţi) asupra apei de suprafaţă şi a celei subterane este acela că animalele şi oamenii trebuie să fie ţinuţi la distanţă de apa contaminată sau trebuie să se facă o tratare adecvată a apei contaminate pentru îndepărtarea sau anihilarea agenţilor patogeni.

Din punctul de vedere al contactului cu apa, poate fi necesară limitarea adăpării animalelor din râuri şi pâraie, precum şi controlul îmbăierii în apele de suprafaţă, dacă se constată un pericol din partea agenţilor patogeni.

Din punctul de vedere al apei pentru consumul uman, este necesară aşadar îndepărtarea sau anihilarea patogenilor. În multe cazuri, nu va fi suficientă dezinfectarea prin metode simple de clorinare. De exemplu, oocitele de Cryptosporidicum sp. sunt rezistente la clor şi continuă să fie un pericol pentru sănătatea omului. În asemenea cazuri, va fi necesară o tratare suplimentară, pentru ca apă să devină potabilă. Tratarea suplimentară poate cuprinde adăugarea de coagulanţi chimici speciali şi filtrarea, pentru îndepărtarea ppatogenilor asociaţi cu particulele solide, şi chiar dezinfectarea suplimentară prin oxidare cu raze ultraviolete sau ozon.

Calitatea apei de suprafaţă este analizată în sub-secţiunea 2.7.2.3, iar cea a apei subterane în sub-secţiunea 2.7.3.4. Nu există date complete despre agenţii patogeni.

2.8.2.3 Particulele reziduale solide

Atunci când aceste sedimente pătrund în apă, peştii respiră cu dificultate, creşterea plantelor este afectată, iar organismele acvatice şi biotopurile lor se sufocă. Aceste sedimente pot să conţină şi metale grele şi alte substanţe contaminante, ducând în timp la crearea unor depozite de nămol toxic, care vor provoca moartea microorganismelor. Depozitările de reziduuri menajere şi industriale în apropierea cursurilor de apă sunt cei mai periculoşi factori de poluare.

2.8.2.4 Efectul asupra apei de suprafaţă

Mulţi factori de poluare, printre care gunoi şi îngrăşăminte, conţin nutrienţi, cum ar fi nitraţi şi fosfaţi; în cantităţi excesive, nutrienţii suprastimulează creşterea plantelor acvatice şi a algelor. Dezvoltarea în exces a acestor tipuri de organisme obstrucţionează constant curgerea apei, consumă oxigen în timpul procesului de descompunere şi obturează lumina, care nu mai pătrunde în adâncime. Acest lucru, mai departe, se dovedeşte foarte dăunător pentru organismele acvatice, pentru că afectează capacitatea de respiraţie a peştilor şi a




nevertebratelor din apă. Poluarea apare atunci când apa cu conţinut de sedimente şi suspensii solide, cum ar fi iodul, spală terenuri arabile, şantiere de construcţii, zone urbane şi maluri erodate, în timpul ploii. În condiţii naturale, râurile şi altecorpuri de apă sunt supuse autrofizării, un proces de îmbătrânire care umple apa cu sedimente şi materii organice. Când aceste sedimentse pătrund în diverse corpuri de apă, peştii nu mai pot să respire, productivitatea plantelor şi adâncimea apei se reduc, iar organismele acvatice şi biotopurile lor se sufocă.

Poluarea organică a cursurilor de apă se produce în diverse forme, cum ar fi prin frunze pătrunse în apele uzate sau scurgeri de suprafaţă de pe izlazuri şi păşuni.

Când bacteriile naturale şi protozoarele din apă descompun aceste materii organice, ele încep să consume oxigenul dizolvat din apă.

Numeroase specii de peşti şi de organisme care trăiesc la adâncime nu pot să supravieţuiască, dacă nivelul oxigenului dizolvat scade sub 2-5 părţi la milion. Când se produce această scădere, organismele acvatice vor muri în număr foarte mare, deranjând lanţul trofic. Agenţii patogeni de acest fel constituie un alt tip de poluare foarte nocivă. Ei pot să provoace multe boli, începând cu febra tifoidă şi ditenteria, şi terminând cu afecţiuni respiratorii şi ale pielii. Din categoria agenţilor patogeni fac parte organisme cum ar fi bacterii, viruşi şi protozoare. Aceşti poluanţi pătrund în cursurile de apă prin intermediul apelor uzate neepurate, al canalizării pluviale, al foselor septice, al scurgerilor de pe terenurile fermelor şi în particular al ambarcaţiunilor care deversează apă de canalizare. Deşi microscopici, aceşti poluanţi au un efect nociv copleşitor, din cauza capacităţii lor de a provoca boli.

2.8.2.5 Efectul asupra apei subterane

2.8.2.5.1 Introducere

În judeţul Botoşani, o proporţie de 8% din totalul rezervelor de apă care pot fi potabilizate este dată de apa subterană.

Apa subterană continuă să rămână în principal improprie consumului ca apă de băut, procentajul resurselor nepotabile fiind peste 80% din totalul forajelor monitorizate. Posibilele cauze ale caracterului nepotabil sunt următoarele:

• Poluarea apelor de suprafaţă; • Condiţiile hidro-geo-chimice naturale şi procesele care provoacă trecerea în soluţie a diferiţilor ioni acizi şi cationi. • Activitatea agricolă cu utilizare intensivă de îngrăşăminte şi pesticide pe bază de nitraţi şi fosfor, care facilitează

acumularea în sol a unora dintre aceste substanţe nocive (sau a unor derivate). • Efectele pasivităţii cu care fostele ferme zootehnice de mare capacitate au tratat chestiunea protejării factorilor de

mediu. • Particularităţile climatice şi hidro-geo-chimice, precum şi exploatarea sistemelor de irigaţii, care au facilitat

mineralizarea în sol a materiilor organice şi deplasarea substanţelor rezultate din aceste procese.

2.8.2.5.2 Efectele industriei asupra apei subterane

Starea chimică şi bacteriologică a apei subterane este influenţată de fenomene care au avut loc deasupra substratului acvifer. Zonele industrializate în care apele pluviale nu sunt canalizate în mod sistematic pot avea ca efect contaminarea apei subterane, prin infiltraţii în sol ale apei care a intrat în contact cu diverse substanţe depozitate haotic. Absenţa măsurilor de protecţie pentru gropile de gunoi unde se aruncă rezidurii de la substanţe chimice, combusticili şi detergenţi, poate duce la contaminarea apei şi infiltrarea ei în sol în diverse moduri.

Scurgerile accidentale şi gropile de gunoi ilegale sunt alte surse de poluare a apei subterane de pe platformele industriale.

2.8.2.5.3 Impactul urbanizării asupra apei subterane

În zonele urbane, apa subterană poate fi poluată din următoarele surse: - Exfiltraţii din sistemul de canalizare şi din cel pluvial;

- Fose septice;

- Amplasamente necăptuşite pentru gropile de gunoi;

- Rezervoare neetanşe pentru substanţe chimice şi carburanţi;

- Rezervoare de apă necăptuşite şi neizolate;




- Scurgeri din zone contaminate;

- Pâraie şi ale cursuri minore de apă poluate;

Mai mult ca sigur, în toate zonele urbane ale judeţului Botoşani există urme de contaminare în resursele de apă subterană, cel puţin dintr-o parte a surselor de poluare descrise mai sus.

2.8.2.5.4 Impactul agriculturii asupra apei subterane

Conform Anexei 5 – Plan pentru implementarea Directivei 91/676/ EEC privind protejarea apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole, întocmit pentru Guvernul României de către Ministerul Mediului, studiile întreprinse arată că nitraţii rezultaţi din operaţiuni agricole pot să afecteze resursele de apă subterană.

Prezenţa nitraţilor în apa de băut are următoarele efecte:

Pe termen scurt, concentraţiile prea mari de nitraţi în apa de băut a provocat afecţiuni grave şi uneori chiar decese. La copiii foarte mici, îmbolnăvirea gravă este provocată de transformarea în organism a nitraţilor în nitriţi, care afectează capacitatea sângelui de a transporta oxigen.

Îmbolnăvirea poate fi prin episoade acute, starea de sănătate deteriorându-se rapid într-o perioadă de câteva zile. Simptomele specifice sunt dificultatea în respiraţie şi învineţirea pielii. Pe termen lung, nitraţii şi nitriţii pot să provoace următoarele fenomene, datorate unei expuneri prelungite a organismului la concentraţii peste limită: diureză, depuneri anormale de glicogen şi hemoragii ale splinei.

Fermele şi gospodăriile individuale posedă spaţii pentru dejecţiile lichide şi solide de la animale, dar majoritatea au nevoie de reabilitare şi retehnologizare; dotările de epurare existente necesită de asemenea reabilitare şi retehnologizare; dotăriile pentru evacuarea dejecţiilor animale, vechi şi inadecvate, necesită şi ele reabilitare şi retehnologizare, precum şi echiparea cu mijloace de manipulare şi gestiune organizată a îngrăşămintelor organice naturale. Există multe comunităţi rurale care se îndeletnicesc cu creşterea animalelor, dar care nu îşi întreţin platformele speciale pentru dejecţiile lichide şi solide de la animale (acolo unde sunt construite asemenea dotări). Nu există echipament de manipulare şi gestiune organizată a îngrăşămintelor organice.

De remarcat, de asemenea, că fermele mici nu posedă, în general, dotări pentru depozitarea dejecţiilor lichide şi solide de la animale.

Conform studiului prezentat în Anexa 5, contaminarea cu nitraţi din surse agricole naturale a fost analizată şi evaluată în scopul identificării zonelor vulnerabile. Delimitarea zonelor vulnerabile s-a făcut pe baza surselor de poluare cu nitraţi şi a caracteristicilor transmisiei de nitraţi dinspre sol/suprafaţă nesaturată spre acviferul subteran, apa subterană şi apele de suprafaţă, folosindu-se metodologiile elaborate pentru identificarea şi delimitarea zonelor vulnerabile din punctul de vedere al nutrienţilor din surse agricole. Evaluarea riscurilor de afectare a solului şi apelor în care aceştia sunt descărcaţi face posibilă identificarea următoarelor categorii de zone vulnerabile (A, B şi C):

A. Zone potenţial vulnerabile la deversarea de nitraţi în apă de suprafaţă prin scurgere: 5.650 km2, adică 2,37% din suprafaţa ţării şi 3,83% din cea agricolă;

B. Zone potenţial vulnerabile (cu risc mediu de vulnerabilitate) la pătrunderea prin infiltrare a nitraţilor în acvifere libere: 13.759 km2 - 9,30% din cea agricolă;

C. Zone cu risc de vulnerabilitate la infiltrarea nitraţilor în acvifere libere: 1.200 km2, adică 2,5 % din suprafaţa ţării şi 0,81% din cea agricolă.

Există multe cauze cumulative ale contaminării cu nitraţi a acviferelor subterane. Cele mai importante surse de contaminare cu nitraţi sunt permanenta spălare a solului impregnat cu oxizi de amoniu, prin căderi de ploaie şi apa de irigaţie, şi apa de suprafaţă (râuri, lacuri) în care s-a deversat nămol de epurare cu nitraţi.

Acestor două surse cvasi-permanente li se adaugă surse aleatorii, generate de utilizarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. În acest zone, concentraţiile de nitraţi ating frecvent 100mg/l şi pot chiar să depăşească valoarea de 1.000 mg/l.

În 2007, una dintre cele mai mari concentraţii, de peste 390 mg/l, s-a înregistrat în bazinul Prutului, în zona Sadoveni. Concentraţii ridicate s-au înregistrat şi în alte zone monitorizate ale râului: Banu - 268 mg/l, Lunca Banului 249 mg/l, Cosmeşti 281 mg/l.




Totuşi, din acest punct de vedere s-a observat şi o situaţie mai bună: în acviferul din zona captării Siret acest indicator nu a fost prezent.

O altă cauză a calităţii improprii a apelor subterane este contaminarea intensivă cu substanţe organice şi cu amoniu a acviferelor din ţară. Indicatorul substanţelor organice din forajele analizate a depăşit valoarea limită în 625 de cazuri (32,3%) şi indicatorul amoniului în 549 de cazuri (28,3%).

Comparativ cu anii anteriori, în 2007 s-a observat o tendinţă de creştere a contaminării acviferelor cu aceste substanţe.

Poluarea apei subterane este de obicei un fenomen aproape ireversibil, cu grave consecinţe asupra utilizării surselor de apă potabilă. Controlul poluării surselor de apă subterană este extrem de dificil, uneori de-a dreptul imposibil.

2.8.3 Managementul şi depozitarea nămolului de epurare

2.8.3.1 Provenienţa nămolului preluat şi procesat în staţiile de epurare ale localităţilor

Nămolul provine din ape uzate netratate care conţin suspensii solide, cum ar fi cele din minerit, industria chimică, metalurgică, uşoară şi alimentară, şi cele provenite din apa uzată a sistemelor de canalizare urbane şi rurale.

Evacuarea în emisari a apelor uzate care conţin suspensii şi respectiv a nămolului de epurare din diversele instalaţii tehnologice ale staţiilor de epurare, este interzisă, deoarece, pe lângă creşterea debitului solid al emisarilor, acestea conduc la poluare prin dezvoltarea excesivă a unor bacterii specifice apelor uzate, care distrug flora şi fauna naturală a cursurilor de apă, şi înrăutăţesc (până la a le face uneori imposibile) condiţiile de calitate necesare pentru utilizarea apei emisarului în diverse scopuri (alimentare cu apă, irigaţii, piscicultură, agrement etc.).

Nămolul de epurare se clasifică după mai multe criterii:

a) După criteriul compoziţiei chimice: - Nămol mineral, cu peste 50% substanţe minerale

- Nămol organic, cu peste 50% sibstanţe volatile

b) După criteriul treptei de epurare:

- Nămol primar - Nămol secundar

- Nămol stabilizat

c) După criteriul provenienţei apei uzate:

- Nămol din canalizare menajeră - Nămol din ape uzate industriale

TTaabbeelluull 22--7788:: SSiisstteemmeellee eexxiisstteennttee ppeennttrruu ccoolleeccttaarreeaa şşii eeppuurraarreeaa aappeelloorr uuzzaattee,, îînn llooccaalliittăăţţiillee jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii

Localitatea Populaţia racordată (cu aproximaţie)

Lungimea sistemului de canalizare (km)

Tipul de epurare Metoda de epurare

1. BOTOŞANI 90.000 146 Secundară Eficienţă rezonabilă a procesului de epurare

2. DOROHOI 21.000 45,4 Secundară Eficienţă scăzută

3. DARABANI 3.000 4,9 Secundară Tratare biologică nefuncţională

Eficienţă foarte scăzută

4. SĂVENI 3.000 10,2 Secundară Epurare biologică




nefuncţională Eficienţă foarte scăzută

5. BUCECEA 2.300 5 Nu se epurează Anterior epurată la o fabrică de zahăr

6. ŞTEFĂNEŞTI 300 3,1 Nu se epurează Bazinul Imhoff nefinalizat

7. FLAMANZI 500 2,5 Nu se epurează Bazinul Imhoff nefinalizat

Sursa: Apa Grup

Volumele zilnice rezultate din epurarea apelor uzate variază, depinzând de provenienţa apei şi de tehnologia de epurare folosită. Aceste volume generate în diferitele etape ale staţiei de epurare sunt cunoscute şi calculate în cantităţi specifice pe zi şi pe an.

Municipiul Botoşani

Topografia municipiului Botoşani împarte sistemul în două părţi: zona de nord, care descarcă în principal în staţia de epurare Răchiţi, şi zona de sud, care descarcă în principal în staţia de pompare Tulbureni, de unde este pompată spre staţia Răchiţi. Sistemul a fost proiectat să preia separat apa uzată menajeră, dar canalizarea apei meteorice a fost adeseori executată incorect, şanţurile stradale fiind racordate la sistemul de canalizare menajeră, ceea ce face ca sistemul să fie în prezent unul mixt.

Chiar şi acum, există probleme în Planul de Coordonare, care pot fi prezentate pe scurt după cum urmează:

Sistemul este conectat numai în proporţie de circa 84% la staţia de pompare Tulbureni şi la staţia de epurare Botoşani, restul fie deversând direct în râuri sau pâraie, fie având un sistem local de canalizare. Interconexiunile dintre canalizarea pluvială şi cea menajeră provoacă debite foarte mari, atunci când precipitaţiile sunt torenţiale şi în cantităţi mari.

Absenţa canalizării pentru ape meteorice sau a celei menajere de pe unele străzi face să existe numeroase branşamente incorecte sau improprii, ceea ce duce la diluarea debitelor de ape uzate. Staţia de pompare Tulbureni şi conducta de alimentare de la Răchiţi sunt în stare foarte proastă, ceea ce afectează capacitatea de pompare a apei de canalizare preluate. Acest aspect va fi rezolvat prin proiectul ISPA Botoşani, în curs de execuţie.

Staţia de epurare Botoşani

Staţia de epurare cuprinde treaptă mecanică şi treaptă biologică, pentru eliminarea poluării cu carburanţi, şi instalaţii de tratare a nămolului prin digestie (fermentare) anaerobă şi cu deshidratarea nămolului rezidual fermentat. La capătul procesului de epurare a apei menajere sunt 2 instalaţii de deshidratare a nămolului, marca Huber Rotomat, care descarcă într-o cisternă aflată în exteriorul clădirii, cu capacitatea de 10-15 m3/zi la un conţinut de circa 25% materii solide. Platformele de uscare a nămolului nu se folosesc în prezent.

TTaabbeelluull 22--7799:: CCaarraacctteerriissttiicciillee nnăămmoolluulluuii llaa ssttaaţţiiaa ddee eeppuurraarree BBoottooşşaannii

Indicatorul Valoarea iniţială Rezervorul 1 de fermentare Rezervorul 2 de fermentare

Umiditate 93,4 97,6 97,7

Substanţe volatile 63% 37%

Sursa: Apa Grup Tancurile de fermentare, decantoarele şi îngroşătorul gravitaţional de nămol au fost reabilitate prin Programul MUDP II. În prezent, staţia de tratare a apelor uzate este retehnologizată în contextul proiectului ISPA Botoşani.

Staţia de epurare Dorohoi




Există două decantoare, unul pentru nămolul primar şi unul pentru nămolul secundar. Cea mai mare parte a nămolului ajunge pe platformele de uscare. Nămolul secundar este trimis de 3-4 ori pe zi spre staţia de pompare şi recirculare. Există două pompe noi de nămol, fiecare cu capacitatea de 500 m3/h. Nămolul primar şi cel secundar sunt pompate spre 3 platforme de uscare cu dimensiunile de 60 m x 20 m şi h=1 m.

Drenarea se face printr-o conductă perforată centrală aşezată pe pietriş. După decantare, nămolul este transportat la groapa de gunoi, unde stă timp de 1 până la 2 ani.

Media suspensiilor solide a fost şi continuă să fie mare, de 107,5 mg/l, în apa uzată de intrare. Problema principală a staţiei de tratare este lipsa unui sistem adecvat de recirculare a nămolului activat şi concentrarea inadecvată a suspensiilor solide în tancurile de aerare.

Staţia de epurare Darabani Staţia de epurare se află într-o zonă cu acces dificil, şi de aici se degajă un miros foarte pătrunzător. Staţia a fost proiectată la o capacitate de 72 m3/h, dar la ora actuală funcţionează cu doar 9 m3/h, aproximativ. Concentraţia de substanţe organice în apa uzată este mare, din cauza deversărilor de la două fabrici de brânzeturi şi de la o fabrică de lapte. Există un decantor primar dreptunghiular cu braţ mobil curăţitor. Nămolul din tanc este trimis direct spre platformele de uscare.

Decantorul secundar este similar celui primar; nămolul este recirculat spre tancurile de aerare, dar dat fiind că decantoarele secundare sunt anaerobe, acest lucru este în detrimentul calităţii nămolului. În aceste condiţii, este limpede că tratarea efectivă constă practic în decantare şi fermentare anaerobă. Desigur, nu există tratare biologică aerobă, ceea ce face ca nivelul sulfurilor să crească în interiorul staţiei.

Staţia de epurare Săveni Staţia a fost proiectată la o capacitate de 155 m3/h, dar funcţionează cu un debit mediu de 30 m3/ h.

Există două decantoare primare dreptunghiulare de 22 m lungime, dar de obicei nu funcţionează decât unul. Acelaşi lucru este valabil pentru decantoarele secundare.

Nămolul este pompat printr-o pompă montată pe pod şi descărcat pe pletformele de uscare. Nămolul nu se mai recirculă spre tancul de aerare.

Concentraţiile medii de suspensii solide în apa uzată brută şi în emisar au atins 175,7 şi 146,7 mg/l.

Staţia de epurare Bucecea Vechea staţie de epurare a fabricii de zahăr era cea care trata şi apa uzată a localităţii. În prezent, fluxul dinspre localitate ocoleşte vechea staţie şi deversează într-un canal deschis, la circa 1,5 km depărtare de staţie. Nu există tehnologie pentru tratarea nămolului.

Staţia de epurare Ştefăneşti

Staţia de epurare are o capacitate de 360 m3/h, dar funcţionează timp de 10-11 h pe zi.

Staţia nu a fost finalizată să realizeze un flux integral de procesare, motiv pentru care nici nu este operaţională. Apa uzată are un conţinut ridicat de nutrienţi.

Tehnologia vechii staţii nu face faţă la o populaţie de peste 2.000 de locuitori, conform cerinţelor Directivei UE nr. 91/ 271/EEC.

Staţia de epurare Flămânzi

La ora actuală, nu se face nici epurarea apei uzate, nici tratarea nămolului la Flămânzi. Apa uzată brută este descărcată neepurată în raul Miletin.




2.8.3.2 Evaluarea respectării legislaţiei naţionale şi a celei UE

În Articolul 5 din Directiva 12/2006/EC, a Parlamentului European şi a Consiliului European, din 5 aprilie 2006, privind deşeurile (text cu relevanţă pentru Agenţia Europeană de Mediu) – care modifică şi completează Directiva 75/442/EEC – se spune:

Statele membre vor lua măsurile cuvenite pentru a stimula:

(a) În primul rând, prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a nocivităţii lor, în particular prin: (i) Dezvoltarea unor tehnologii ecoeficiente care să utilizeze mai parcimonios resursele naturale;

(ii) Realizarea tehnică şi comercializarea unor produse astfel proiectate încât să nu aducă nicio contribuţie sau cea mai redusă contribuţie cu putinţă, prin felul cum sunt realizate, utilizate sau îndepărtate, la creşterea cantitativă sau a nocivităţii deşeurilor şi riscurilor de poluare;

(iii) Dezvoltarea tehnicilor adecvate pentru îndepărtarea finală a substanţelor periculoase conţinute de deşeurile destinate recuperării.

(b) În al doilea rând: (i) Recuperarea deşeurilor prin reciclare, refolosire sau asanare sau orice alt proces având ca scop extragerea de materii prime secundare; sau

(ii) Utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Directiva UE impune ca SC APA GRUP S.A. să-şi elaboreze o strategie pentru depozitarea nămolului, astfel încât: să scadă cantitatea de nămol depozitată (deshidratare, fermentare uscată),

să se elimine substanţele nocive (chimice, biologice, pasteurizare, bacterii) din nămol,

să se extragă materii prime spre refolosire (fertilizare, îngrăşământ natural),

să se absoarbă energie (digestie, incinerare cu recuperarea energiei, piroliză). După aderarea la Uniunea Europeană, România a trebuit să se alinieze Directivei nr. 91/271/EEC a Consiliului European privind epurarea apelor uzate urbane. Această directivă a fost deja transpusă în legislaţia românească, prin Ordonanţa Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic, cu modificările şi completările ulterioare aduse de Hotărârea Guvernului nr. 352/2005. Pentru realizarea obiectivelor amintite mai sus, trebuie avute în vedere şi normativul STAS 11596 - 11 privind tancurile de activare a nămolului, precum şi, ca reguli generale de proiectare, STAS 12607-88 Nămolul rezultat din tratarea apelor de suprafaţă şi a apelor uzate; stabilirea conţinutului de substanţe: STAS 4162/2-89 Decantoare secundare; reguli de proiectare: SR EN 12255-8-2002 Staţii de epurare: depozitarea şi tratarea nămolului.

2.8.3.3 Impactul practicilor curente de managementul nămolului asupra mediului

Operatorul Regional al judeţului Botoşani are nevoie de o strategie de management pentru nămolul de epurare care să rezolve actuala lipsă de coordonare şi control în ce priveşte metodele de depozitare.

Practicile curente de producere şi depozitare a nămolului de epurare au efecte profund negative asupra mediului, şi, având în vedere că teritoriul României este declarat zonă sensibilă, trebuie să se facă o analiză responsabilă a impactului produs de depozitarea nămolului.

Consumul curent de apă

De la APA GRUP s-au obţinut date de consum al apei pe anul 2008 pentru zonele alimentate de această companie. Sistemul Siret cuprinde staţiile de tratare a apei de la Bucecea şi Cătămărăşti şi populaţiile aprovizionate din Botoşani, Bucecea, Dorohoi şi Flămânzi. Datele despre populaţie provin de la Data Collection Services, cu excepţia localităţii Ştefăneşti, unde s-au folosit date de la APA GRUP. Tabelul 2-80 prezintă totalul apei produse, consumul autorizat, pierderile şi consumul calculat în litri pe cap de locuitor şi pe zi (l/cap/zi).




TTaabbeelluull 22--8800:: CCoonnssuummuull ddee aappăă ppeennttrruu jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii,, 22000088

Sistemul Volum produs Consum autorizat

Pierderi de apă Populaţie

racordată

Consum autorizat

m3/an m3/an m3/an % producţie l/cap/zi

Apa Grup 22.897.200 7.587.549 15.309.651 66,9

Siret 21.312.000 7.028.474 14.283.526 67,0 134.500 143

Ştefăneşti 1.140.000 371.975 768.025 67,4 8.406 121

Săveni 348.000 122.357 225.643 64,8 3.500 96

Darabani 97.200 64.743 32.457 33,4 2.500 71

Sursa: Apa Grup Consumul de apă în judeţul Botoşani se plasează în intervalul 71 – 143 l/cap/zi, ceea ce se încadrează în rata de consum normală. Acest aspect este discutat mai în detaliu în Secţiunea 3.4, Cererea de apă.

Pierderile de apă sunt foarte mari, în toate sistemele existente, ceea ce reprezintă o risipă a resurselor de apă brută şi are un cost economic efectiv, din punctul de vedere al energiei consumate pentru pompare şi al substanţelor chimice consumate pentru tratarea apei. În Secţiunea 2.10.1.5 este prezentată o balanţă a apei pentru sistemul Siret.




2.9 DOTĂRILE EXISTENTE ŞI PERFORMANŢA LOR CURENTĂ – ALIMENTAREA CU APĂ

2.9.1 Evaluarea sistemelor curente

Operatorul local, APA GRUP, furnizează servicii de apă şi canalizare mai multor localităţi din judeţul Botoşani, conform datelor din Tabelul 2-81 de mai jos, iar consumul actual de apă (2008) este prezentat în Tabelul 2-82.

TTaabbeelluull 22--8811 AAccooppeerriirreeaa ccuu sseerrvviicciiii

Localitatea Tipul Populaţia Populaţia racordată la sistemul de apă

Procentajul de racordare la sistemul de apă

Populaţia racordată la sistemul de canalizare

Botoşani Municipiu 117.563 104.500 88,.9 95.000

Dorohoi Municipiu 31.655 24.000 75,8 20.000

Bucecea Oraş 5.270 2.500 47,4 1.000

Flămânzi Oraş 12.173 3.500 28,7 800

Ştefăneşti Oraş 5.794 8.406 25,9 -

Darabani Oraş 11.944 2.500 20,9 1.500

Săveni Oraş 8.322 3.500 42,1 2.000

66 localităţi Sate 57.175 10.000 17,5 -

Sursa: Apa Grup

TTaabbeelluull 22--8822 CCoonnssuummuull ccuurreenntt ddee aappăă ((22000088))

Sistemul Prut Sistemul Siret Sistemul Săveni

Sistemul Darabani

ST Ştefăneşti ST Bucecea şi ST Cătămărăşti

ST Săveni ST Darabani

Judeţul Botoşani

Parametri

Producţie totală

m3/an 1,140,000 21,312,000 348,000 97,200 22,897,200

Pierderi din producţie

768,025 14,283,526 225,643 32,457 15,309,651

Persoane alimentate cu apă

8,406 120,102 6,080 2,212 136,800

Volum vândut consumatorilor casnici

164,867 4,332,362 94,031 38,917 4,630,177

– case 135,254 664,700 37,486 17,866

– blocuri 29,613 3,667,662 56,545 21,051




Volum vândut agenţilor industriali

20,853 810,200 4,238 5,114 840,405

Volum vândut operatorilor comerciali

112,026 953,940 8,723 14,973 1,089,662

Volum vândut altora

74,229 931,972 15,365 5,739 1,027,305

Total volum vândut

371,975 7,028,474 122,357 64,743 7,587,549

Case (contorizate)

96,030 487,227 30,364 6,610 630,231

Apartamente (contorizate)

24,283 3,350,188 0 0 3,374,471

Industrie (contorizată)

20,227 810,200 3,814 5,114 839,356

Comerţ (contorizat)

103,064 950,440 6,717 13,476 1,073,696

Alţii (contorizaţi)

74,229 908,322 12,292 5,739 1,000582

Total contorizat

317,833 6,506,377 53,187 30,939 6,908,336

Total branşamente

2,699 16,036 1,099 521 20,355

Branşamente case

2,513 9,983 932 420 13,848

Branşamente blocuri

46 2,433 75 31 2,585

Branşamente industrie

121 3,399 82 64 3,666

Alte branşamente

19 221 10 6 256

Indicatori

Consumul casnic

l/pers/zi 54 100 43 49 94

Consumul industrial

5.61 11 3.46 7.89 11.07

Consumul comercial

30.12 14 7.13 23.12 14.36

Alte tipuri de consum

19.96 13 12.56 8.86 13.53

Apă neîncasată

67.37 - 64.84 - -




Contorizare 72.3 80.1 75.3 34.36 77.1

Sursa: Apa Grup

Consumul casnic de apă se plasează între 43 şi 100 de litri pe persoană şi zi, cu o medie pe judeţ de 94 de litri/pers/zi. Valoarea este admisibilă şi concordă cu estimările folosite pentru calcularea cererii de apă în viitor.

Aspectul care atrage cel mai mult atenţia la datele prezentate este cantitatea mare de apă pierdută în sistem. Acest lucru are ca efect o risipă imensă de apă brută, precum şi de resurse financiare, consumate pe reactivi chimici de tratare şi energie electrică pentru pompare. Mai mult, scurgerile de apă duc la deteriorarea dotărilor îngropate, prin erodarea structurilor, precum şi la compromiterea serviciului prestat; în plus, gravitează spre colectoarele de canalizare şi diluează excesiv apa uzată. Acest efect creează mai departe probleme la staţia de epurare, prin solicitarea prematură a deversoarelor pluviale şi creşterea costurilor de exploatare. Rata de scurgeri din sistem este inadmisibil de mare. Există în prezent programe de înlocuire şi reabilitare a reţelelor de apă, îndeosebi în oraşul Botoşani.

Performanţa curentă

Staţiile de tratare a apei de la Bucecea şi Cătămărăşti fac obiectul unor investiţii ISPA la ora actuală. Odată finalizate proiectele, staţiile modernizate vor îndeplini cerinţele pentru tratarea de categorie A2 (conform Directivei Apei). Staţia de tratare existentă la Ştefăneşti nu îndeplineşte condiţiile pentru categoria A2, dat fiind că nu respectă normele moderne de proiectare pentru coagulare chimică şi decantare. De asemenea, performanţa filtrelor de nisip este îndoielnică.

Instalaţiile de clorinare după metoda veche, existente în mai multe locuri din judeţ, prezintă un risc de sănătate şi securitate pentru operatori şi pentru proprietăţile din vecinătate. Manipularea instalaţiilor de clorinare este deficitară, iar o posibilă scurgere de clor nu are şanse prea mari să fie prompt izolată. Manipularea clorului şi monitorizarea scurgerilor, precum şi măsurile de limitare a efectelor negative, trebuie să constituie o chestiune prioritară.

2.9.2 Staţiile de tratare a apei şi dotările aferente

2.9.2.1 Staţia de tratare a apei Bucecea

Apa brută se preia din lacul Bucecea şi se pompează la 13 m înălţime printr-o aducţiune de 1,5 km cu diametrul de 1000mm, spre staţia de tratare. De asemenea, apa curge gravitaţional spre staţia de tratare Cătămărăşti.

Capacitatea instalată de tratare este de 1.400 l/s, cererea actuală efectivă este de circa 550 l/s. Reducerea se datorează scăderii cererii, în cea mai mare parte din cauza probabilă a reducerii activităţii industriale, dar şi stării de deteriorare a dotărilor. Vezi Figura 2-28.




FFiigguurraa 22--2266 PPllaannuull ddee ssiittuuaaţţiiee aall ssttaaţţiieeii ddee ttrraattaarree BBuucceecceeaa

Apa brută se tratează cu sulfat de aluminiu, agentul coagulant introdus prin şase conducte cu diametru mic, într-o cameră de amestec (vezi Figura 2-24). Condiţiile nu sunt ideale, dat fiind că agentul chimic nu este amestecat şi dispersat rapid. Din această cauză, reacţia de coagulare rămâne ineficientă, fiind probabil nevoie de cantităţi suplimentare de reactiv. Flocularea are loc în centrul bazinului de admisie. Doza de coagulant se determină prin aparatul agitator de floculare şi apoi se fixează manual de către personalul operator al staţiei.




FFiigguurraa 22--2277 DDeeccaannttoorr llaa SSTT BBuucceecceeaa

FFiigguurraa 22--2288 DDoozzaarreeaa rreeaaccttiivvuulluuii cchhiimmiicc

îînn bbaazziinnuull ddee aaddmmiissiiee,, SSTT BBuucceecceeaa

După floculare, apa este trimisă în patru decantoare (vezi fotografia), urmând apoi să intre în filtre cu nisip.

FFiigguurraa 22--2299:: FFiillttrree rraappiiddee ggrraavviittaaţţiioonnaallee,, SSTT BBuucceecceeaa

Există două seturi de filtre rapide gravitaţionale şi o baterie de filtre sub presiune (vezi fotografiile). Filtrele gravitaţionale rapide cu nisip sunt în stare proastă, dar reuşesc totuşi să funcţioneze la capacitatea de aproximativ 550 l/s, ceea ce înseamnă o sarcină hidraulică de 5,2 m/hour. Analiza nisipului din filtre a arătat că acesta conţine în continuare materie




organică fixată, care se poate descompune cu uşurinţă, atunci când temperatura creşte. Existenţa materiei organice fixate conduce la obturarea mai rapidă a filtrelor, un alt posibil rezultat fiind un gust şi un miros neplăcute ale apei.

FFiigguurraa 22--3300 DDeeppoozziittaarreeaa şşii ddoozzaarreeaa cclloorruulluuii,, SSTT BBuucceecceeaa ((ssttâânnggaa))

FFiigguurraa 22--3311 FFiillttrree ccuu nniissiipp ssuubb pprreessiiuunnee,, SSTT BBuucceecceeaa ((ddrreeaappttaa))

Sistemul existent pentru dezinfectarea cu clor este depăşit (vezi fotografia) şi nu poate fi adaptat la control automatizat.

Master Planul anterior elaborat de MVV Energie AG a identificat următoarele măsuri pentru staţia de tratare a apei Bucecea, şi care vor fi implementate prin Contractul de Lucrări B – 1:

Instalarea unui dispozitiv de amestecare rapidă şi a unor palete de floculare.

Înlocuirea conductei de coagulantului, care să dozeze reactivul în amestecătorul instantaneu.

Echilibrarea debitelor de supernatant recirculat spre bazinul de admisie al staţiei.

Renunţarea la filtrele sub presiune, dacă se poate.

Repararea sau înlocuirea filtrelor rapide gravitaţionale, cu toate vanele, conductele şi sistemele de control, pe lângă patul de nisip.

Instalarea unui echipament nou de clorinare.

2.9.2.2 Staţia de tratare a apei Cătămărăşti

Figura 2-34 de mai jos prezintă planul de situaţie al staţiei de tratare Cătămărăşti.




FFiigguurraa 22--3322:: PPllaannuull ddee ssiittuuaaţţiiee aall ssttaaţţiieeii ddee ttrraattaarree CCăăttăămmăărrăăşşttii

Capacitatea actuală este de 700 l/s şi aceasta este şi încărcarea staţiei în regimul de funcţionare actual.

La fel ca la Bucecea, adăugarea coagulantului sulfat de aluminiu se face în condiţii sub-optime, din cauza dispersării insuficiente şi a absenţei amestecului rapid (instantaneu). În Master Planul anterior s-au raportat probleme operaţionale cu bazinele de limpezire, posibil din cauza faptului că, la vremea aceea, nu se adăuga reactiv coagulant şi avea loc o pierdere treptată a păturii de nămol sedimentat.




FFiigguurraa 22--3333:: DDeeppoozziittaarreeaa ssuullffaattuulluuii ddee aalluummiinniiuu llaa SSTT CCăăttăămmăărrăăşşttii ((ssttâânnggaa))

FFiigguurraa 22--3344:: CCllăăddiirreeaa ffiillttrreelloorr –– ddee rreemmaarrccaatt iinnffiillttrraaţţiiiillee ddiinn aaccooppeerriişş,, SSTT CCăăttăămmăărrăăşşttii

Există 6 filtre rapide gravitaţionale, cu nisip, care funcţionează cu înălţime de cădere constantă la 420 m3/oră, rezultând o sarcină de 6,7 m/oră, ceea ce înseamnă o valoare uşor peste cea proiectată, de 6 m/oră. Filtrele au un pat de nisip cu grosimea de circa 1,0 m.

La Cătămărăşti s-au identificat următoarele probleme, prezente în continuare şi azi. Aceste probleme se vor remedia prin Contractul de lucrări B – 1; Absenţa unei pături stabile de nămol în decantoare. Absenţa unor pompe de îndepărtare a nămolului din decantoare. Echipament uzat fizic şi moral pentru controlul filtrelor rapide. Se impune înlocuirea nisipului din filtre. Instalaţie de clorinare uzată moral.

2.9.2.3 Staţia de tratare a apei Ştefăneşti

Pomparea apei brute la Ştefăneşti

Lacul de acumulare Stânca se află la graniţia dintre România şi Moldova, amenajat cu un baraj construit în anii 1970. Lacul colectează debitul râului Prut şi apa se foloseşte pentru generarea energiei hidroelectrice şi ca sursă de apă potabilă. Datele următoare se referă la acumularea de apă Stânca:

Lacul de acumulare are o capacitate de 735 milioane m3;

Debitul mediu al râului Prut este de 80 m3/s;

Adâncimea maximă a apei la baraj este de circa 30 m;

Punctul de extragere a apei brute este la circa 8 m sub nivelul lacului;

Lungimea lacului de acumulare este de 70 kilometri;

În prezent, apa nu se mai foloseşte pentru irigaţii în aval;

Generarea de energie hidroelectrică este o funcţie secundară a lacului de acumulare;

Generarea de energie consumă aproximativ 2-3 m3/sec, ceea ce nu solicită excesiv volumul lacului;

Protocolul încheiat în 1977 între România şi URSS permite României să folosească un debit de 5 m3/s.




FFiigguurraa 22--3355:: SSttaaţţiiaa ddee ppoommppaarree aa aappeeii bbrruuttee ddee llaa llaaccuull SSttâânnccaa ((ssttâânnggaa))

FFiigguurraa 22--3366:: PPoommppee ddee aappăă bbrruuttăă llaa SSttâânnccaa ((ddrreeaappttaa))

Staţia de pompare a apei brute de la lacul de acumulare Stânca-Costeşti este prezentată în fotografiile alăturate.

Există trei pompe de apă brută la Ştefăneşti.

Pompele au puterea nominală de 2 x 132 kW şi 1 x 110 kW.

În orice moment dat, nu este nevoie decât funcţionarea unei singure pompe.

Pompele nu au decât trei ani vechime şi au fost furnizate de Grundfoss.

Staţia de tratare a apei Ştefăneşti

Iată mai jos o descriere a procesului de tratare.

Apa brută se pompează într-un bazin de admisie aflat în spatele clădirii filtrelor (vezi fotografia). În prezent, staţia lucrează numai pe timp de noapte, fiindcă nu este nevoie de mai mult pentru satisfacerea cererii actuale, de circa 2.700 m3/zi. În plus, este o măsură de economisire a costurilor operaţionale. În continuare, apa brută se împarte în două decantoare orizontale (vezi fotografia). Apa pare să fie limpede (vezi foto), deşi la data vizitei pe teren nu se făcea tratarea ei. La ora actuală nu se adaugă reactivi chimic, deşi există un spaţiu de depozitare a sulfatului de aluminiu.

FFiigguurraa 22--3377 BBaazziinnuull ddee aaddmmiissiiee ddee llaa SSTT ŞŞtteeffăănneeşşttii ((ssttâânnggaa))

FFiigguurraa 22--3388 DDeeccaannttooaarreellee ddee llaa SSTT ŞŞtteeffăănneeşşttii ((ddrreeaappttaa))




FFiigguurraa 22--3399 DDeevveerrssaarree ddiinn ddeeccaannttoorr,, SSTT ŞŞtteeffăănneeşşttii

Apa decantată curge gravitaţional spre filtrele rapide cu nisip, amplasate într-o clădire acoperită (vezi foto). Există 5 filtre rapide gravitaţionale. La momentul vizitei în amplasament, patru dintre filtre erau secate. Se vede clar că fluxul de admisie provoacă perturbarea suprafeţei de nisip (vezi foto), deşi nu se cunoaşte grosimea stratului. Instalaţia (conducte, vane, sistem de control) din galeriile inferioare ale filtrelor este uzată fizic şi moral, dar încă în stare de funcţionare.

FFiigguurraa 22--4400 CCllăăddiirreeaa aaddmmiinniissttrraattiivvăă uunnddee ssee aaffllăă şşii bbllooccuull ffiillttrreelloorr,, SSTT ŞŞtteeffăănneeşşttii ((ssttâânnggaa))

FFiigguurraa 22--4411 SSttrraattuull ddee nniissiipp ddiissllooccaatt îînn ffiillttrruu,, SSTT ŞŞtteeffăănneeşşttii ((ddrreeaappttaa))

Nămolul din decantoare şi apa de spălare a filtrelor se evacuează în râu fără nici un fel de tratare.

Dezinfectarea se face cu clor gazos. Există o singură butelie clor, dozat printr-o singură instalaţie de clorinare. Nu există instalaţie de clorinare de rezervă. Nu există spaţiu în camera de clorinare pentru o a doua butelie de clor şi nici vreun sistem de avertizare că s-a golit butelia – fie prin scăderea presiunii, fie prin cântărirea buteliei. Prezenţa unui sac desfăcut




cu pulbere de clor şi a unei lopăţici sugerează că, pentru situaţiile când clorul gazos se termină, sistemul de rezervă constă în alimentarea manuală cu pulbere.

În clădirea filtrelor este amenajat un micl laborator, unde lucrează un tehnician laborant. Acesta efectuează analize de rutină pentru un mic număr de parametri.

Calitatea apei

În Tabelul 2-83 de mai jos sunt prezentate în rezumat datele de calitate a apei brute din lacul Stânca-Costeşti şi a celei tratate la staţia de tratare Ştefăneşti, pentru anul 2005:

TTaabbeelluull 22--8833 CCaalliittaatteeaa aappeeii ddiinn llaaccuull SSttâânnccaa

Apa brută Minimum Medie Maximum Directiva 75/440/EEC

CCO-Cr mg/l 2,0 5,1 18,0 30 (Clasa III)

Unităţi de turbiditate 3 9.2 107

Aluminiu total mg/l 0,003 0,008 0,011

Fier total mg/l 0,071 0,162 0,348 0.3 (Clasa I)

3 (Clasa II)

Total coliforme 100ml 699 4600 50 (Clasa I)

5000 (Clasa II)

Coliforme fecale 100ml 69 700 20 (Clasa I)

2000 (Clasa II)

Apa potabilă Minimum Medie Maximum Standard

L458/2002

CCO-Cr mg/l 2,1 3,0 4,0 5

Unităţi de turbiditate 0 2,1 26 ≤ 5

Fier total mg/l 0,013 0,044 0,11 0,2

Total coliforme 100ml 0 7 109 0

E.coli 100 ml 0 0 1 0

Sursa: Apa Grup

Staţia de tratare de la Ştefăneşti este capabilă să producă apă de o calitate chimică satisfăcătoare în cea mai mare parte a anului. Totuşi, procesul existent nu va putea să reducă suficient turbiditatea pentru a îndeplini standardele naţionale şi UE, neîndeplinind nici standardul minim de tratare impus prin Directiva 75/400 (A2). Staţia de tratare nu îndeplineşte un satisfăcător nici în ce priveşte calitate bacteriologică. Prin urmare, se impun îmbunătăţiri până la 31 decembrie 2010 (vezi Secţiunea 8.4.1), pentru respectarea cerinţelor Directivei privind Apa Potabilă, aplicabile staţiilor de tratare care alimentează populaţii între 10.000 şi 100.000 de persoane.

2.9.2.4 Staţia de tratare a apei Darabani

Pomparea apei brute

Datele din continuare se referă la pomparea apei brute din staţia de tratare Darabani.

Apa brută se pompează spre staţie în două etape.




FFiigguurraa 22--4422 SSttaaţţiiaa ddee ppoommppaarree aa ffrroonnttuulluuii ddee ccaappttaarree ccuu ppuuţţuurrii DDaarraabbaannii

Staţia de pompare intermediară este la cota de circa 157 m, ceea ce înseamnă o înălţime de pompare de aproximativ 60 m faţă de radierul colectorului (notă: acestea sunt cote aproximative, obţinute cu un aparat portabil GPS).

Prima treaptă de pompare este printr-o conductă cu diametrul de 219 mm pe o distanţă de 610 m (vezi foto).

A doua treaptă de pompare este spre staţia de tratare din vârful dealului, care are o cotă de radier de circa 259 m. Diferenţa de nivel este de aproximativ 100 m.

Lungimea aducţiunii din treapta a doua de pompare este de 1.500 m cu o conductă de 300 mm diametru.

Elevaţia statică totală necesară este de aproximativ 160 m.

Staţia de tratare a apei brute

Apa brută se pompează într-un bazin circular aflat în spatele clădirii filtrelor (vezi foto). Nu este clară funcţia acestui bazin, deşi s-ar putea să aibă loc o oarecare aerare; se afirmă că se produce o decantare a particulelor solide (cu toate că debitul părea mult prea mare pentru a permite sedimentarea). Diagrama de flux a procesului existent indică faptul că în acest punct se adaugă clor, dar la momentul vizitei în amplasament nu se vedea nimic care să demonstreze că ar avea loc această operaţie.




FFiigguurraa 22--4433 BBaazziinnuull ddee aaddmmiissiiee,, SSTT DDaarraabbaannii ((ssttâânnggaa))

FFiigguurraa 22--4444 FFiillttrree rraappiiddee ggrraavviittaaţţiioonnaallee,, SSTT DDaarraabbaannii –– ddee rreemmaarrccaatt ccuullooaarreeaa rruuggiinniiee

Apa era foarte tulbure şi de culoare brun-roşiatică, indicând o concentraţie foarte mare de fier. Managerul staţiei a declarat că, pe parcursul anului, calitatea apei nu variază prea mult.

Se utilizează o pompă de putere redusă pentru transportarea apei spre cele trei filtre rapide gravitaţionale (vezi foto).

Managerul staţiei a declarat că filtrele se spală cam de 7 ori pe lună, ceea ce înseamnă o dată la 4 zile. Dată fiind turbiditatea foarte mare a apei care intră în filtre, numărul de spălări forţate este clar insuficient. Era imposibil să se vadă la mai mult de câţiva milimetri sub suprafaţa apei din filtre.

Dezinfectarea se face manual în rezervorul de apă decantată (500 m3) de lângă clădirea filtrelor. În apă se adaugă pulbere de clor.

În clădirea filtrelor este amenajat un mic laborator. Tehnicianul laborant efectuează analize de rutină, dar dintre acestea nu fac parte şi cele pentru turbiditate sau pentru concentraţia de fier.

Nu se cunosc la ora actuală propunerile de îmbunătăţire a procesului de tratare de la ST Darabani. Considerăm, însă, că tratarea va cuprinde aerare urmată de filtrare directă, eventual cu oxidare suplimentară a fierului prin utilizarea clorului sau a permanganatului de potasiu.

Calitatea apei

Datele de calitate pentru apa brută, apa filtrată şi apa potabilă de la Darabani au fost primite în noiembrie 2006 şi prezentăm un rezumat al acestora în Tabelul 2-84 de mai jos. Valorile evidenţiate cu litere îngroşate nu îndeplinesc coondiţiile din standardul L458/2002.

TTaabbeelluull 22--8844 CCaalliittaatteeaa aappeeii llaa SSTT DDaarraabbaannii

Apa brută 6.4.2006 31.7.2006 Standardul

L458/2002

CCO-Cr mg/l 6,82 9,62

Unităţi de turbiditate 20,65 18,79

Aluminiu total mg/l 0,37

Fier total mg/l 2,43 0,87

Coliforme totale 100ml 14

Apa filtrată

CCO-Cr mg/l 7,22 8,14

Unităţi de turbiditate 92,23 <1


Fier total mg/l 0,27 0,27

Coliforme totale 100ml 130 -

E.coli 100 ml 4 -

Apa potabilă

CCO-Cr mg/l 7,84 1,85 5

Unităţi de turbiditate 22,71 4,66 ≤ 5


Fier total mg/l 5,00 0,54 0,2




Coliforme totale 100ml 0 0 0

E.coli 100 ml 0 0 0

2.9.2.5 Staţia de tratare a apei Săveni

Staţia de tratare Săveni preia apa brută din lacul de acumulare Negreni. Staţia de pompare de lângă lac trimite apa la tratare printr-o conducî cu lungimea de 10,8 km. Staţia nu funcţionează decât 16 ore pe zi, alimentând sistemul timp de numai 10 ore, din cauza pierderilor mari şi a consumului mare de energie electrică.

Există un program de investiţii în reţeaua existentă, finanţat prin SAMTID şi aflat în curs de desfăşurare. Lucrările sunt mult avansate, ceea ce înseamnă că porţiunile de reţea supuse retehnologizării vor fi gata în viitorul apropiat. Ipoteza de bază este că performanţa reţelei va fi mult îmbunătăţită şi se vor reduce substanţial pierderile de apă. Totuşi, nu există o contorizare a sistemului care să furnizeze date despre performanţa efectivă şi nu toată reţeaua va fi reabilitată.

Staţia de tratare a apei

Apa brută se pompează într-un bazin circular aflat în spatele clădirii filtrelor (vezi foto). Cota de nivel a staţiei este la circa 130 m, conform hărţilor topografice şi unei căutări pe Google Earth.

FFiigguurraa 22--4455 BBaazziinnuull ddee aaddmmiissiiee ddee llaa SSTT SSăăvveennii ((ssttâânnggaa))

FFiigguurraa 22--4466 PPrreecclloorriinnaarree llaa SSTT SSăăvveennii

Scopul bazinului de admisie este să permită contactul cu clorul adăugat în apă printr-un tub de injecţie care vine de la o butelie clor (vezi foto).

Apa curge gravitaţional în două decantoare orizontale (vezi foto). Nu există niciun mecanism de îndepărtare a nămolului acumulat. Decantoarele trebuie să fie golite, pentru spălarea nămolului.




FFiigguurraa 22--4477 DDeeccaannttoorr oorriizzoonnttaall llaa SSTT SSăăvveennii

Apa decantată curge prin gravitaţie spre cinci filtre rapide gravitaţionale.

În clădirea filtrelor este amenajat un mic laborator. Tehnicianul laborant efectuează analize de rutină, dar care nu include teste bacteriologice.

Propunerea de îmbunătăţire a tratării de la ST Săveni, în cadrul investiţiei SAMTID, nu se cunoaşte la această dată. Suntem însă de părere că tratarea va trebui să fie îmbunătăţită până la a se încadra în categoria A3 (din Directiva 75/440/EEC), prin utilizarea ozonului şi a carbonului activ granulat.

Date despre calitatea apei

Date despre calitatea apei de la staţia de tratare Săveni, pentru o singură zi de prelevare a mostrelor spre analiză, respectiv 1 august 2006, sunt date în Tabelul 2-85 de mai jos:

TTaabbeelluull 22--8855 CCaalliittaatteeaa aappeeii llaa SSăăvveennii

Parametrul Brută Filtrată Finală

O2 dizolvat (mg/l) 4,82 5,76 5,55

Conductivitate (µS/cm) 749 768 760

Sulfat (mg/l) 191,8 240,4 220,2

Amoniu (mg/l) 0,6 <0,002 <0,002

CCO-Cr (mg/l) 28,4 17,02 0,74

TOC (mg/l) 5,61 5,05 5,02

Suspensii solide (mg/l) 23,8 - -

Turbiditate (NTU) 5,16 1,74 3,49

Fosfat (mg/l) <0,02 <0,02 <0,02

Fier –total (mg/l) 0,49 - 0,34

Coliforme totale (100ml) 110 0 0

Coliforme fecale (100ml) 7 0 0

E.coli (100 ml) 33 0 0

Trihalometani (µg/l) - 81,5 121




Sursa: Apa Grup

Observaţiile următoare se referă la rezultatele analizelor privind calitatea apei:

În general

Rezultatele sunt pentru o singură zi de prelevare a probelor, deci nu pot oferi o imagine de ansamblu asupra varietăţii de condiţii existente la Săveni.

Apa brută

Cooncentraţia de oxigen dizolvat este scăzută (4,82 mg/l) şi mult sub valoarea unei ape bine oxigenate, spre 10,0 mg/l O2.

Consumul chimic de oxigen (CCO-Cr) este mare pentru o apă naturală, indicând poluarea organică a sursei.

Concentraţia de suspensii solide este relativ mare (23,8 mg/l), mai ales în comparaţie cu efluentul dintr-o staţie de epurare care efectuează tratare secundară (<30 mg/l).

Concentraţia fierului în apa brută trebuie să fie redusă, pentru respectarea Directivei privind Apa Potabilă.

Numărul de bacterii din apa brută este mic, sugerând că există o contaminare minimală a sursei cu poluanţi fecali (considerând că proba de apă brută a fost prelevată anterior clorinării).

Apa filtrată

Concentraţia amoniului în apa filtrată este multă redusă faţă de apa brută, fapt care s-ar putea datora clorinării în bazinul de admisie, care oxidează nitrogenul.

Conţinutul de sulfat se apropie de limita maximă admisă prin Directiva Apei Potabile. Deşi la această concentraţie nu se produc efecte asupra sănătăţii, apa cu mult sulfat va accelera viteza de coroziune în conductele din metal oxidabil.

Consumul chimic de oxigen a fost şi el redus, faţă de apa brută. Foarte probabil, mecanismul care are loc aici este îndepărtarea fizică, prin sedimentare şi filtrare, combinată cu oxidarea materiei organice prin preclorinare.

În apa filtrată s-au format trihalometani din cauza reacţiei clorului cu materia organică din apa brută, care are loc în bazinul de admisie.

Apa finală

Consumul chimic de oxigen al apei finale este mult redus, ceea ce se datorează probabil clorinării de după filtrare, în scopuri de dezinfectare.

Concentraţia fierului (0,34 mg/l) depăşeşte limitele stabilite prin standarde naţionale şi UE (0,2 mg/l).

Concentraţia de trihalometani (THMs) (121 µg/l) depăşeşte în mod semnificativ limitele din standardele naţionale şi UE (100 µg/l). Reacţia este lentă şi va continua, în timp, de-a lungul reţelei de distribuţiei, la robinetele consumatorilor ajungând să fie concentraţii şi mai mari de asemenea substanţe. THM-urile sunt cancerigene şi, ca urmare, este de dorit să se reducă formarea lor în timpul tratării, prin asigurarea îndepărtării materiilor organice înainte de clorinare.

2.9.3 Înmagazinarea apei potabile

2.9.3.1 Rezervoarele de la Bucecea şi Cătămărăşti

Staţia de tratare a apei Bucecea furnizează apă localităţii Dorohoi, care posedă următoarele rezervoare de stocare a apei în zona Dealu Mare: 2 x 1.500 m3 pentru oraş Total 3.000 m3 2 x 1.500 m3 pentru industrie Total 3.000 m3 2 x 2.500 m3 pentru oraş Total 5.000 m3

Capacitatea totală de stocare: 11.000 m3

Cătămărăşti are o capacitate totală de stocare de 52.500 m3, după cum urmează:




4 x 10.000 m3 Total 40.000 m3 1 x 5.000 m3 Total 5.000 m3 3 x 2.500 m3 Total 7.500 m3

Total capacitate de stocare pentru Botoşani: 52.500 m3

2.9.3.2 Rezervoarele de la Ştefăneşti

Staţia de tratare Ştefăneşti are un volum de stocare a apei de 1.000 m3. Rezervorul de la Libertatea are capacitate de 1.000 m3 şi există trei rezervoare de 1.000 m3 fiecare la Truşeşti. În total, sistemul de stocare are o capacitate de 5.000 m3.

2.9.3.3 Rezervorul de la Darabani

Darabani are un singur rezervor de stocare cu capacitatea de 500 m3.

2.9.3.4 Rezervorul de la Săveni

Săveni are un singur rezervor de stocare cu capacitatea de 1.000 m3.

2.9.4 Sistemul de apă potabilă existent

Zonele unde există reţea de distribuţie a apei potabile, administrată de APA GRUP, sunt prezentate în Figura 2-45, împreună cu amplasarea staţiilor de tratare a apei. De remarcat că nu toată populaţia dintr-o zonă de distribuţie este racordată la reţeaua administrată de APA GRUP.

FFiigguurraa 22--4488 ZZoonneellee eexxiisstteennttee ddee ddiissttrriibbuuţţiiee aa aappeeii ppoottaabbiillee

Darabani

Bucecea

Catamaresti

Saveni

Stefanesti




Consultantului i s-au furnizat date despre reţeaua existentă de distribuţie a apei potabile în zone rurale sub forma a două diagrame, prima reprezentând sistemele alimentate din rezervorul Bucecea, iar cea de-a doua reprezentând sistemul Ştefăneşti. Sistemul Bucecea cuprinde aducţiuni de apă brută şi de apă potabilă care trec prin staţiile de tratare Bucecea şi Cătămărăşti spre Botoşani, plecând apoi mai departe spre sud-est până la Flămânzi şi spre nord până la Dorohoi. Apa potabilă pentru Dorohoi este pompată laLeorda, iar apa potabilă de dincolo de Botoşani este pompată în două locuri până să ajungă la Flămânzi.

Sistemul Ştefăneşti, după tratare în apropierea sursei şi pompare într-un rezervor din vecinătate, nu alimentează decât vreo câteva oraşe şi sate prin gravitaţie. Cea mai mare parte a apei din sistem se pompează spre vest, la Truşeşti, Cerneşti şi Ungureni, printr-o staţie de pompare amplasată la Cucăteni, şi spre vest, printr-un rezervor aflat în localitatea Libertatea, spre câteva oraşe aflate în lungul graniţei judeţului Botoşani cu judeţul Iaşi.

În afară de foarte puţinele date prezentate în diagramele schematice, nu ni s-au oferit informaţii semnificative despre sistemul de distribuţie: lungimea, diametrul şi traseul conductelor, debitele de proiectare, necesarul de apă şi înălţimiel de pompare. În consecinţă, modelele au fost elaborate pe baza unui mare număr de ipoteze. Am considerat că, în majoritatea lor, conductele sunt aliniate cu drumurile, şi scalarea acestor aliniamente ne-a ajutat să obţine, lungimea aducţiunilor. Presiunile hidraulice au fost considerate suficiente încât să ajungă la cel mai înalt punct din fiecare localitate, dar hărţile disponibile nu conţin date clare de cotă sau contur. Necesarul de apă, care nu apare aproape deloc indicat pe diagrame, a fost calculat de noi pe baza datelor de recensământ al populaţiei şi de consum pe cap de locuitor. În general, diametrele conductelor nu sunt indicate, deci am lucrat cu presupuneri pe baza debitului necesar. În concluzie, modelele noastre nu sunt decât o aproximare avizată, rezultată din calcule care au folosit puţinele date disponibile şi principiile teoretice ale domeniului alimentărilor cu apă. Planul de situaţie al sistemului de distribuţie existent, conform rezultatelor din aceste modele, este prezentat în Figura 2-46

Circa 70 de oraşe şi sate din judeţul Botoşani deţin în prezent sisteme centralizate sau locale de alimentare cu apă. Lungimea totală a reţelelor de apă din judeţ este de aproximativ 750 km, din care 450 km sunt în cele 7 municipii şi 300 km în zone rurale.

Lungimile sistemelor de distribuţie existente sunt date în Tabelul 2.62, împreună cu populaţia la nivelul anului 2005. Pentru municipii este indicat şi numărul aproximativ al populaţiei deservite.




FFiigguurraa 22--4499 RReeţţeeaauuaa ddee ddiissttrriibbuuţţiiee eexxiisstteennttăă îînn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii




TTaabbeelluull 22--8866 RReeţţeelleellee eexxiisstteennttee ddee ddiissttrriibbuuţţiiee aa aappeeii ddiinn mmuunniicciippiiiillee şşii ccoommuunneellee jjuuddeeţţuulluuii BBoottooşşaannii

Municipiul/Comuna Populaţia în 2005 Nr. aprox. de locuitori cu apă curentă din sistem Reţeaua de apă, km

Botoşani 117.563 115.000 286,2

Darabani 11.944 6.000? 10,5

Dorohoi 31.655 16.630 65

Flămânzi 12.173 5.000? 29,5

Săveni 8.322 4.300? 28,6

Ştefăneşti 5.794 3.500? 12,8

Bucecea 5.270 4.300? 23

Albeşti 6.861 18

Avrămeni 5.516 16

Băluşeni 5.091 3,4

Brăeşti 2.168 5,5

Broscăuţi 3.508 4,6

Conceşti 2.036 3,5

Copalău 4.250 0,5

Corlăţeni 2.526 4,8

Coţuşca 5.316 9

Cristeşti 4.869 2,9

Curteşti 4.516 7

Dersca 3.225 4

Dângeni 3.152 16

Drăguşeni 2.842 7,9

Durneşti 4.173 6,6

Hăneşti 2.338 12

Hudeşti 6.401 4,5

Ibăneşti 4.151 1

Leorda 2.793 6

Manoleasa 3.743 18

Mihai Eminescu 6.610 10,7

Mihăileni 2.815 1

Mihălăşeni 2.484 5

Mitoc 2.068 7

Păltiniş 3.317 1,9

Răchiţi 4.668 9,8




Rădăuţi Prut 3.938 15,4

Răuşeni 3.074 16

Ripiceni 2.334 10

Suliţa 3.228 5

Stăuceni 3.408 25,6

Todireni 3.719 3,9

Truşeşti 5.816 15,5

Ungureni 7.248 1,4

Valculesti 2.301 12,5

Viişoara 2.320 3,5

Vlădeni 5.044 0,5

Total, km 751,1

2.9.4.1 Bucecea

Oraşul Dorohoi este alimentat cu apă din sistemul regional deservit de staţia de tratare a apei Bucecea.

Apa tratată este transportată prin gravitaţie de la ST Bucecea, prin trei aducţiuni, la Leorda, unde se află o staţie de pompare cu capacitatea de 1.200 m3/h. Acest debit nominal satisface necesarul de apă al oraşului Dorohoi, asigurând transportul apei la rezervoarele de stocare amplasate la Dealu Mare, în zona de intrare pe teritoriul oraşului Dorohoi.

După dezinfectarea cu flor gazos, apa este transferată gravitaţional din rezervoare în reţeaua de distribuţie.

Dată fiin configuraţia terenului, reţeaua de distribuţie este împărţită în două zone de presiune:

- Zona de înaltă presiune, unde intră porţiunile cu altitudini între 175 – 200 m;

- Zona de joasă presiune, unde intră porţiunile cu altitudini între 145 – 175 m;

- Reţelele de distribuţie a apei care deservesc zona industrială; pentru limitarea presiunii din această zonă, există un cămin de rupere a presiunii.

Zona industrială este alimentată din reţele de distribuţie separate. Diametrele conductelor de distribuţie variază între 50 mm şi 400 mm. Conductele sunt din azbociment, oţel, PVC tip G, fontă şi PEID.

Situaţia alimentării cu apă pentru Dorohoi:

- Lungimea reţelelor de apă 64 km

- Lungimea străzilor cu reţea de apă 44 km

- Populaţia deservită cu apă potabilă 17.623 locuitori

- Străzile din oraş cu reţele de apă 68%

- Populaţia alimentată cu apă potabilă 53,7% - Capacitatea de stocare 11.000 m3

- Numărul de consumatori - populaţie – 1.842 branşamente

agenţi economici – 293

- Pierderea estimată în distribuţie 60,5%




- Gradul de contorizare prezent: 54,4%, urmând ca după finalizarea SAMTID să existe un grad de contorizare de circa 80%

În prezent, peste 85% din reţelele de distribuţie au vechimi de peste 40 de ani, în condiţiile în care durata de exploatare maximă este de 15 – 20 de ani.

2.9.4.2 Cătămărăşti

Reţeaua existentă în oraşul Botoşani este integral descrisă în Master Planul din mai 2004, întocmit de MVV Energie AG şi S.H.E.R. Ingenieurs – Conseils s.a. Municipiul este alimentat din sistemul lacului de acumulare Bucecea, tratarea apei făcându-se la Bucecea şi Cătămărăşti, după care apa tratată este transportată spre oraş prin mai multe aducţiuni, care traversează zona industrială din nord-vestul municipiului. Problemele descrise în Master Planul din 2004 persistă în continuare şi azi, ele putând fi rezumate după cum urmează:

Pierderile în sistem sunt extreme de mari, aproape două treimi din producţia totală de apă neaducând venituri.

Multe dintre conductele de distribuţie importante sunt de slabă calitate, din oţel neprotejat, şi neetanşe.

În sistemul de distribuţie există tuburi de azbociment care trebuie înlocuite.

Nu există suficiente vane şi contoare pentru detectarea eficientă a scurgerilor şi repararea lor. Resursele trebuie canalizate spre reparaţii de urgenţă, în loc să se aducă îmbunătăţiri reţelei.

Actualele proiecte ISPA, ISPA 2004 RO 16 P PE 001 (în particular Contractul de Lucrări A – Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din Botoşani şi Contractul de Lucrări B.1 - Reabilitarea staţiilor de tratare) sunt destinate să remedieze cele mai grave dintre aceste probleme.

2.9.4.3 Ştefăneşti

Ştefăneşti se află în partea de sud-est a judeţului şi reţeaua existentă pentru oraş se extinde şi către câteva sate din nordul judeţului Iaşi.

Staţia de tratare Ştefăneşti şi reţeaua oraşului nu sunt incluse în niciun program de investiţii SAMTID, deci nu intră sub niciun aspect în obiectul de activitate al acestui proiect.

Sursa de apă brută este lacul de acumulare Stânca-Costeşti, prezentat în Secţiunea 8.1.2. Conform evidenţelor APA GRUP, oraşul Ştefăneşti o reţea totală de apă de aproximativ 10 km, din care aproape 7 km servesc populaţia oraşului, estimată la 2.500 de locuitori. Conform evidenţelor, producţia staţiei de tratare Ştefăneşti este de 2.700 m3/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 100 l/h/zi pentru populaţia oraşului, sau, dacă includem şi satele Stânca şi Bădiuţi, o cifră mai mică de 70 l/h/zi, ambele cu pierderile din reţea. Distribuţia apei din ST Ştefăneşti se pare deci că este limitată la o zonă foarte restrânsă. Din câte am înţeles, sistemul de alimentare cu apă Ştefăneşti este în mare parte vechi şi, deci, gradul de pierdere în reţea foarte ridicat, mare parte din întregul sistem de ţevi trebuind să fie înlocuit.

2.9.4.4 Darabani

Oraşul Darabani se află în nordul judeţului, aproape de graniţa de stat. Zona de alimentare Darabani nu cuprinde decât această localitate. Există în derulare un program de investiţii aici, finanţat de SAMTID.

Populaţia oraşului este de aproximativ 7.500 de persoane şi există 1.500 de branşamente de apă. După finalizarea proiectului SAMTID, vor mai exista 200 de branşamente în plus executate. Numai 20% din branşamente sunt contorizate în prezent, dar proiectul SAMTID include şi contorizarea integrală. Consumatorii fără contor primesc facturi calculate în pauşal, pe baza unui consum normat de 6,5 m3/persoană/lună. Lucrările sunt mult avansate, ceea ce înseamnă că mare parte din reţeaua existentă la Darabani va fi înlocuită în viitorul apropiat. Ipoteza de bază este că performanţa reţelei va fi mult îmbunătăţită astfel, pierderile din conducte fiind substanţial reduse. Totuşi, nu există un grad suficient de contorizare a sistemului, pentru a se oferi date efective de performanţă.




2.9.4.5 Săveni

Oraşul Săveni se află în centrul judeţului şi este alimentat din staţia de tratare Săveni. Populaţia oraşului numără aproximativ 7.200 de oameni, iar dacă se adaugă cele 4 sate mari aparţinătoare, se ajunge la aproximativ 12.000. La Săveni se derulează în prezent un program de investiţii finanţat de SAMTID.

Populaţia oraşului este de circa 7.200 de locuitori, din care aproximativ 60% iau apă din reţea (restul folosind puţuri). În centrul oraşului există 1.150 de apartamente. Proiectul SAMTID va reabilita reţeaua de apă şi staţia de pompare şi va realiza contorizarea integrală.

Reţeaua existentă pentru Săveni acoperă oraşul şi comuna Săveni, şi, conform datelor primite, comuna apropiată Drăguşeni, deşi această informaţie este contrazisă de ceea ce i s-a spus Consultantului în timpul vizitei la faţa locului, anume că numai oraşul Săveni este deservit de dotările pentru alimentarea cu apă.

Lungimea totală a reţelei este de 28,6 km în comuna Săveni şi de 7,9 km în comuna Drăguşeni, totalizând 36,5 km. Diametrele variază între 50 – 350 mm şi materialele sunt 60% azbociment, 35% oţel şi restul PEID. Există 76 de branşamente la scările blocurilor de apartamente şi 640 de branşamente la case individuale. Circa 60% din branşamente sunt contorizate.

2.9.5 Evaluarea componentelor principale

2.9.5.1 ST Bucecea

Staţia de tratare a apei de la Bucecea face obiectul unei investiţii curente ISPA, executate de Passavant Roediger, şi ca atare nu se va face aici o evaluare a componentelor sale.

2.9.5.2 ST Cătămărăşti

Staţia de tratare de la Cătămărăşti face obiectul unei investiţii curente ISPA, executate de Passavant Roediger, şi ca atare nu se va face aici o evaluare a componentelor sale.

2.9.5.3 ST Ştefăneşti

Instalaţiile mecanice şi electrice de la Ştefăneşti sunt uzate fizic şi moral, şi dificil de întreţinut şi exploatat. Procesul de tratare nu poate să realizeze un standard apt să satisfacă cerinţele A2 din Directiva UE pentru tratarea apei potabile. Calitatea rezervoarelor este de asemenea proastă. Totuşi, există câteva pompe relativ moderne, care par să funcţioneze bine, şi structura de rezistenţă a clădirilor pare să fie mulţumitoare, acestea putând fi adaptate pentru uzul viitor. Nu a fost posibil să inspectăm filtrele rapide, dar foarte probabil să fie nevoie de o refacere substanţială a radierului filtrelor şi a sistemului de drenare. În opinia noastră, ar fi mai bine ca tot sisitemul de filtre să fie înlocuit cu un echivalent mai modern.

2.9.5.4 ST Darabani

Instalaţiile mecanice şi electrice de la Ştefăneşti sunt uzate fizic şi moral, şi dificil de întreţinut şi exploatat. Clorinarea se face manual, neexistând o instalaţie automată. Structurile sunt în stare proastă. Procesul nu poate să realizeze o tratare adecvată a apei brute de admisie în staţie. Nu sunt perspective de îmbunătăţire sau de adaptare a staţiei existente, pentru a se realiza un standard satisfăcător de calitate a apei potabile.

2.9.5.5 ST Săveni

Instalaţiile mecanice şi electrice de la Săveni sunt uzate fizic şi moral, şi dificil de întreţinut şi exploatat. Procesul de tratare nu poate să realizeze un standard apt să satisfacă cerinţele A2 din Directiva UE pentru tratarea apei potabile. Pe de altă parte, este foarte probabil ca pe viitor să se impună o tratare de categoria A3, iar uzina de apă existentă acum este în totalitate inadecvată pentru realizarea unui asemenea standard. Pereţii rezervoarelor sunt în stare proastă, cu fisuri vizibile şi exfolieri. Nu există aici dotări de tratare care să poată fi folosite în viitor pentru îndeplinirea cerinţelor de calitate a apei potabile..




2.9.6 Evaluarea practicii curente de monitorizare

2.9.6.1 Staţiile de tratare şi dotările

Staţiile de tratare de la Bucecea şi Cătămărăşti fac obiectul unei investiţii ISPA care le va aduce la un standard modern de exploatare şi control. Deocamdată nu s-au primit încă de la Contractor propuneri detaliate pentru monitorizare. Până atunci, vom descrie aici cerinţele Beneficiarului, din volumul 3 al dosarului de licitaţie pentru Bucecea şi Cătămărăşti.

2.9.6.2 Bucecea

Se cer următoarele îmbunătăţiri generale în ce priveşte monitorizarea:

Monitorizarea debitelor (debitmetru magnetic) Dozarea clorului Prelevare automată a probelor de apă Monitorizarea şi controlul nivelului de apă (ultrasunete, traductori de presiune, electrozi sau indicatoare cu plutitori) Turbidimetre pH-metre Sonde de temperatură

Fiecare secţiune ICA a tabloului electric va conţine o linie de forţă împreună cu echipamentul auxiliar pentru controlul

şi monitorizarea staţiei.

Cerinţele specifice pentru echipamentele de monitorizare de la staţia de tratare a apei Bucecea sunt: Măsurarea debitelor Monitorizarea clorului (în scopul pre-clorinării) Monitorizarea nivelului şi controlul rezervorului cu sulfat de aluminiu Temperatura apei de admisie pH apei de admisie şi potenţialul Redox Turbiditatea apei de admisie Prelevarea automată a probelor pentru analiza de laborator Turbiditatea în timpul floculării Monitorizarea nivelului nămolului în decantoare Monitorizarea nivelului în filtrele cu nisip Monitorizarea nivelului în bazinele cu apă tratată Măsurarea debitului pentru dezinfectare (doza de clor) Măsurarea clorului liber

2.9.6.3 Cătămărăşti

La Cătămărăşti sunt specificate echipamente similare celor de la Bucecea. În plus, la Cătămărăşti există o turbină hidroelectrică şi se cere instalarea unui echipament de control electronic al sarcinii, pentru menţinerea frecvenţei de 50Hz.

2.9.6.4 Ştefăneşti

Echipamentul de monitorizare existent este uzat moral şi nefiabil, şi se impune înlocuirea lui.

2.9.6.5 Darabani


2.9.6.6 Săveni





2.9.7 Evaluarea necesarului de reparaţii şi dezvoltare

Au fost soolicitate informaţii, dar acestea nu au putut fi obţinute.

2.9.8 Balanţa apei

Numai pentru sistemul Siret există informaţii suficiente încât să se realizeze o balanţă a apei. Sistemul Siret cuprinde sursa de apă brută a lacului Bucecea, care alimentează ST Bucecea şi ST Cătămărăşti. Aceste două uzine de apă alimentează populaţiile din Botoşani, Bucecea, Dorohoi şi Flămânzi.

2.9.8.1 Sistemul Siret

Balanţa apei pentru sistemul Siret, incluzând ST Bucecea şi ST Cătămărăşti, care alimentează zonele Botoşani, Bucecea, Dorohoi şi Flămânzi, este prezentată în Tabelul 2-87. Structura balanţei apei este admisă în prezent de Asociaţia Internaţională a Apei (IWA) ca metodă de identificare a apei aducătoare de venit şi apei care nu aduce venit, şi a tuturor pierderilor aferente.

TTaabbeelluull 22--8877 BBaallaannţţaa aappeeii ppeennttrruu ssiisstteemmuull SSiirreett

Consumat facturat contorizat

6.997.000

m3/an

Consum autorizat facturat

6.997.527

m3/an Consum facturat necontorizat

527 m3/an

Apă aducătoare de venit

6.997.527

m3/an

Consum nefacturat contorizat

693.000

m3/an

Consum autorizat

7.693.127

m3/an

Consum autorizat nefacturat

695.600

m3/an Consum nefacturat şi necontorizat

2.600

m3/an

Consum neautorizat

301.125

m3/an

Pierderi aparente

Erori de citire a contoarelor şi de manipulare a datelor

185.329

m3/an

Vomum produs anual în sistem

21.312.000

m3/an Pierderi de apă

m3/an

Pierderi reale

13.132.419

m3/an

Apă care nu aduce venit

14.314.473

m3/an




Sursa: Date de la Apa Grup aplicate în modelul IWA

Datele din tabelul de mai sus au fost communicate de APA GRUP. Nu a fost posibilă verificarea lor, dat fiind că nu există informaţii suplimentare.

Un alt indicator statistic derivat din datele de balanţă a apei pentru sistemul Siret este aşa-numitul Indice de Scăpare din Infrastructură (ILI), care în acest caz are valoarea 52. Un indice ILI 52 plasează sistemul Siret în cea mai defavorabilă categorie a sistemelor de alimentare cu apă, respectiv categoria D, pe care IWA o defineşte astfel: „Utilizare foarte ineficientă a resurselor; programele de reducere a scurgerilor sunt imperative şi de înaltă prioritate”

Totuşi, în cadrul programului ISPA care se află în curs de desfăşurare se execută lucrări menite să rezolve aceste probleme, deci ne aşteptăm ca situaţia să se îmbunătăţească considerabil pe viitor.

2.9.8.2 Sistemul Ştefăneşti

Nu există date suficiente ca să se întocmească o balanţă a apei pentru zona de alimentare Ştefăneşti.

2.9.8.3 Sistemul Darabani

Nu există date suficiente ca să se întocmească o balanţă a apei pentru zona de alimentare Darabani.

2.9.8.4 Sistemul Săveni

Nu există date suficiente ca să se întocmească o balanţă a apei pentru zona de alimentare Săveni.

2.9.8.5 Conformitatea infrastructurii cu legislaţia UE

Niciuna dintre staţiile de tratare a apei existente, în starea lor actuală, nu poate să respecte în mod satisfăcător condiţiile Directivei privind Apa Potabilă. Programul de investiţii pentru staţiile de tratare de la Bucecea şi Cătămărăşti ar trebui să asigure conformarea cu standardele de calitate a apei.

Metodele actuale de dozare a clorului gazos sunt improprii în toate amplasamentele şi pun în pericol atât personalul operativ al staţiilor, cât şi publicul în general, dacă apare vreo scurgere.

2.9.9 Proiectele de alimentări cu apă identificate din datele furnizate de judeţul Botoşani

2.9.9.1 Informaţiile furnizate

În Tabelul 2-88 de mai jos sunt identificate proiectele de alimentări cu apă din judeţul Botoşani, care se află în diverse stadii de dezvoltare şi aprobare.

TTaabbeelluull 22--8888 SSttuuddiiii ddee ffeezzaabbiilliittaattee -- FFEEAADDRR 22000088 ((ssttaaddiiuull ddiinn ddeecceemmbbrriiee 22000088))

Nr. Numele localităţii Alimentare cu apă Comune/Sate incluse

1 Drăguşani X Drăguşani

2 Unteni X Sursa Mănăstireni, Soroceni, Burla

3 Coşula X Comuna Coşula

4 Băluşeni X Băluşeni

5 Cordăreni X Cordăreni

6 Coţuşca X Coţuşca




7 Păltiniş X Horodiştea

8 Răchiţi X Sursa Roşiori

9 Dângeni X Comuna Dângeni

10 Corni X Corni

11 Hudeşti X Hudeşti

12 Prăjeni X Prăjeni, Câmpeni, Lupari

Sursa: Consiliul Judeţean Botoşani

Conform informaţiilor primite, comuna Prăjeni a semnat un contract sub Măsura 322, numit „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate din satele Prăjeni, Câmpeni, Lupari şi comuna Prăjeni“, în valoare totală de 2.500.000 €.

2.9.9.2 Alimentări cu apă existente

Există mai multe municipii şi comune care au propriul sistem de alimentare cu apă, alcătuit în principal dintr-o sursă de apă subterană, o pompă şi o reţea locală de distribuţie. În timp, aceste amenajări vor fi adoptate sau înlocuite de APA GRUP, în funcţie de fiabilitatea şi capacitatea lor de operare. Detalii privind reţelele existente sunt date în Master Planul APA GRUP. În general, acestea au o amploare limitată şi starea lor este incertă. Totuşi, în scopurile acestui Master Plan, vom considera că va fi nevoie de sisteme de infrastructură complet noi în zona satelor. Programul de investiţii se bazează pe această ipoteză.

2.9.9.3 Aducţiunea spre Cătămărăşti (alunecarea de teren de la Leorda)

2.9.9.3.1. Introducere

Alimentarea cu apă brută a staţiilor de tratare Bucecea şi Cătămărăşti (Botoşani) se face dintr-o singură sursă: lacul Bucecea. Există o singură conductă de aducţiune a apei spre Bucecea şi Cătămărăşti, din oţel, cu diametrul Ø800. Pe aproape toată lungimea sa, aducţiunea este îngropată, dar în apropierea localităţii Leorda există o porţiune de aproximativ 600 m pozată suprateran, pe suporţi, şi urcând panta unui deal. Sprijinirea conductei se face prin mici blocuri de beton, iar în punctele unde aducţiunea îşi schimbă direcţia, există dispozitive de ancorare în beton.

În această zonă a avut loc o alunecare de teren. Alunecarea de teren (surparea) este un fenomen geologic care cuprinde o gamă variată de mişcări ale terenului, cum ar fi căderi de stânci, prăbuşirea în adâncime a versanţilor şi torente de pietriş, care se por produce în porţiuni de uscat, de mare sau costiere. Deşi forţa gravitaţională este cauza principală a unei alunecări de teren, există şi alţi factori care contribuie la destabilizarea versantului. De regulă, factorii pre-condiţionali fac să se acumuleze condiţiile specifice din sol care imprimă tendinţa de surpare, în timp ce fenomenul surpării efective trebuie să fie declanşat, în multe cazuri, de un factor sau fenomen decisiv.

FFiigguurraa 22--5500 AAdduuccţţiiuunneeaa sspprree CCăăttăămmăărrăăşşttii,, aalluunneeccaarreeaa ddee tteerreenn ddee llaa LLeeoorrddaa




Deplasarea longitudinală Deplasarea în jos

Sprijiniri temporare Bloc de ancorare (pare să fie neafectat)

2.9.9.3.2 Posibile cauze ale alunecării

Alunecările de teren apar atunci când stabilitatea unui versant îşi schimbă starea, din cea de echilibru, în cea de instabilitate. Modificarea stabilităţii unui versant poate fi cauzată de o serie întreagă de factori, acţionând independent sau concertat. Printre cauzele naturale ale surpărilor de teren se numără:

Presiunea apei subterane (interstiţiale) destabilizează versantul Dispariţia sau absenţa structurii vegetale verticale, a nutrienţilor din sol şi a rezistenţei solului (de exemplu, după un incendiu puternic)

Eroziunea tălpii versantului, provocată de valuri Slăbirea versantului din cauza saturării provocate de topirea zăpezilor sau de precipitaţii în volum mare

Cutremure care supun la eforturi suplimentare versanţi deja cvasi-instabili

Destabilizarea versantului prin lichefiere seismică

Alţi factori, cum ar fi erupţii vulcanice

Factorii umani pot fi: Vibraţiile produse de utilaje sau traficul rutier

Explozii

Lucrări de terasamente care modifică forma unui versant sau care impune solicitări suplimentare asupra unuia existent

În cazul solurilor suuperficiale, îndepărtarea vegetaţiei cu rădăcini adânci care fixează stratul coluvial de roca de bază Actvităţi de construcţii, agricole sau forestiere (tăierea copacilor) care modifică aportul de apă infiltrată în sol. 2.9.9.3.3 Tipuri de alunecări de teren

Există mai multe tipuri de alunecări de teren. Cele care ar fi putut provoca surparea de la Leorda pot fi clasificate ca: lavină, ebulment, alunecare de teren superficială sau alunecare de profunzime.

Lavina: Materialele de pe un versant care devin saturate de apă se pot transforma într-o avalanşă sau lavină de grohotiş amestecat cu noroi. Torentul astfel rezultat poate să antreneze în calea sa copaci, case şi maşini, obstruând astfel poduri şi cursuri mici de apă şi provocând inundaţii pe măsură ce înaintează. Avalanşele de grohotiş pot să fie declanşate de factori legaţi de versant, iar surpările superficiale pot să blocheze temporar albiile cursurilor de apă. Pe măsură ce zăgazurile cedează, poate să ia naştere un „efect de domino“, ducând la o creştere extraordinară în volum a masei avalanşei, care duce totul în albia cursului de apă.




Ebulment: Ebulmentele sunt fluxuri vâscoase de material saturat cu granulaţie fină, care se pot mişca foarte încet sau foarte repede. De regulă, ele pot atinge şi viteze de 20 km/h. Deşi seamănă cu torenţii de noroi, pe ansamblu se mişcă totuşi mai lent şi sunt acoperite de grohotiş antrenat de scurgere. Ebulmentele apar mult mai frecvent în timpul perioadelor cu volum mare de precipitaţii, care satureată pământul şi umplu de apă versantul. Apar fisuri în cursul deplasării materialelor argiloase, care facilitează pătrunderea apei. Apa sporeşte presiunea interstiţială şi reduce rezistenţa la forfecare a materialului solid.

Alunecare superficială: Aceasta are loc atunci când suprafaţa alunecătoare se află în învelişul protector al solului sau într-un strat de rocă veche şi erodată (de regulă, la o adâncime care variază între câţiva decimetri şi câţiva metri). De obicei, alunecările superficiale provoacă ebulmente, torenţi de noroi şi prăbuşirea terasamentelor de drum. Există şi alunecări de teren care au loc sub forma unui singur bloc de rocă înaintând încet pe versant. Alunecările superficiale pot adesea să se producă în zonele unde versanţii au straturi de pământ foarte permeabil peste straturi mult mai puţin permeabile. Straturile de adâncime, mai puţin permeabile, nu dau voie apei să treacă, menţinând-o în cele permeabile, unde se creează astfel presiuni ridicate. Pe măsură ce solul se umple cu apă, versantul se destabilizează, fiindcă straturile saturate, devenite acum mult mai grele, alunecă peste cele mai puţin permeabile din profunzime.

Alunecare de profunzime: În acest caz, suprafaţa care alunecă este în majoritate amplasată sub adâncimea maximă a rădăcinilor copacilor (de regulă, la adâncimi de peste zece metri). Alunecările de profunzime au de obicei loc în cazul existenţei unor straturi profunde de regolit sau de rocă bătrână şi erodată, şi presupun o prăbuşire de amploare a versantului, asociată cu o mişcare de translaţie, de rotaţie sau complexă.

2.9.9.3.4 Concluzie

Fără efectuarea unui studiu geotehnic serios, este imposibilă determinarea certă a tipului de alunecare de teren care a avut loc la Leorda. Judecând după aspect, în urma unei vizite la faţa locului, am putea spune că este vorba de o lavină, dar clasificarea alunecării drept superficială sau de profunzime nu poate fi făcută decât în urma unei investigaţii geotehnice.

Se observă „cu ochiul liber“, după poziţia aducţiunii din vecinătatea localităţii Leorda, că a avut loc o deplasare longitudinală, dar şi una transversală, în jos şi în sus. Deplasarea exactă, în raport cu poziţia iniţială a aducţiunii, nu poate fi stabilită cu acurateţe decât prin ridicări topometrice. Judecând după aspectul mai multor blocuri de susţinere a aducţiunii, deplasarea în jos a fost pe alocuri chiar şi de un metru. Blocurile de ancorare nu par să fie afectate prea mult, în comparaţie cu cele de susţinere. Posibila cauză a acestei diferenţe ar fi că fundaţiile blocurilor de ancorare pătrund mai mult în adâncime decât cele ale pilonilor de susţinere.

2.9.10 Rezumatul deficienţelor principale

2.9.10.1 Deficienţele sistemului Siret

Cea mai importantă deficienţă a sistemului Siret este pierderea de apă extrem de mare din reţea. Aceasta solicită foarte mult cele două staţii de tratare, de la Bucecea şi Cătămărăşti. Acestea sunt destinate să asigure o tratare din categoria de calitate A2, dar dotările existente sunt uzate fizic şi moral, incapabile să respecte standardale actuale de fiabilitate, care ar putea asigura conformarea cu Directiva Apei Potabile şi legislaţia naţional. Totuşi, investiţia ISPA care se execută la ora actuală în cele două staţii de tratare ar trebui să asigure exploatarea lor fiabilă pe viitor.

2.9.10.2 Staţia de tratare a apei de la Ştefăneşti

Cea mai importantă deficienţă a sistemului Ştefăneşti este pierderea de apă extrem de mare din reţea. Acest lucru solicită staţia de tratare, care nu poate îndeplinească standardele de tratare necesare pentru potabilizare şi nu are capacitatea de a satisface necesarul viitor.

2.9.10.3 Staţia de tratare a apei de la Darabani

Reţeaua de alimentare cu apă are un nivel redus de pierderi, în comparaţie cu celelalte sisteme din judeţ, dar procentajul rămâne totuşi mare: circa 33,4% în 2008. Staţia de tratare are nevoie de reparaţii şi procesul de tratare nu este adecvat calităţii apei brute de admisie. Dezinfectarea se face prin dozare manuală, deci nu poate fi considerată fiabilă.




2.9.10.4 Staţia de tratare a apei de la Săveni

Cea mai importantă deficienţă a sistemului Săveni is the extremely high loss of water from the network. Acest lucru solicită staţia de tratare, care nu poate îndeplinească standardele de tratare necesare pentru potabilizare şi nu are capacitatea de a satisface necesarul viitor. Staţia funcţionează 16 ore pe zi, ceea ce face ca alimentarea să nu poată fi asigurată decât timp de 10 ore pe zi.

2.9.10.5 Alunecarea de teren de la Leorda

Această problemă se impune să fie rezolvată urgent, fiindcă reprezintă un risc important de întrerupere a alimentării cu apă pentru foarte mulţi locuitori din zonă.

2.10 DOTĂRILE EXISTENTE ŞI PERFORMANŢA LOR CURENTĂ - CANALIZAREA

2.10.1 Situaţia generală

Aproximativ 120.000 de locuitori (puţin peste 25% din populaţia judeţului) sunt racordaţi la reţele principale de canalizare. Restul de 75% folosesc sisteme individuale sau descentralizate, cu fose septice sau alte amenajări de canalizare izolate. Datele privind dotările de canalizare din localităţile judeţului Botoşani sunt prezentate în Tabelul 2-89.

TTaabbeelluull 22--8899 SSiisstteemmeellee eexxiisstteennttee ddee ccoolleeccttaarree aa aappeelloorr uuzzaattee şşii ssttaaţţiiiillee ddee eeppuurraarree ddiinn jjuuddeeţţuull BBoottooşşaannii

Municipiul/Satul Populaţie racordată (aprox.)

Lungimea reţelei de canalizare, km

Tratarea apei uzate Starea sistemului

Botoşani 90.000 146 Treaptă secundară

Eficienţă rezonabilă a epurării

Dorohoi 21.000 45,4 Treaptă secundară

Eficienţă slabă a epurării

Darabani 3.000 4,9 Treaptă secundară

Treapta biologică nu funcţionează. Stare foarte proastă

Săveni 3.000 10,2 Treaptă secundară

Treapta biologică nu funcţionează. Stare foarte proastă

Bucecea 2.300 5 Nu se epurează Epurare anterior la fabrica de zahăr

Ştefăneşti 300? 3,1 Nu se epurează Bazinul Imhoff nu a fost niciodată terminat

Flămânzi 500? 2,5 Nu se epurează Bazinul Imhoff nu a fost niciodată terminat

* = valoare estimată Sursa: Apa Grup Evaluarea detaliată a dotărilor din localităţi este prezentată în sub-secţiunile următoare.

2.10.1.1 Oraşul Botoşani

a) Reţeaua de canalizare

Reţeaua existentă de canalizare din oraşul Botoşani este descrisă amănunţit şi complet în Master Planul din mai 2004, întocmit de MVV Energie AG şi S.H.E.R. Ingenieurs – Conseils s.a. Topografia oraşului desparte reţeaua în două părţi: partea nordică, unde apa uzată este colectată şi deversată direct în staţia de epurare Botoşani de lângă Răchiţi; şi partea




sudică, unde apa uzată este colectată şi deversată în staţia de pompare Tulbureni, de unde este pompată spre staţia de epurare Botoşani. Reţeaua a fost proiectată sub forma unui sistem divizat, dar apa meteorică se scurge adeseori în canalizarea menajeră, din cauza nefinalizării rigolelor pluviale, deci sistemul este acum unul combinat. Problemele descrise în Master Planul amintit există şi la ora actuală, putând fi rezumate astfel:

Sistemul este conectat numai în proporţie de 84% la SP Tulbureni şi la SE Botoşani, restul fie deversând direct în cursuri de apă, fie având fose septice.

Interconexiunile dintre canalizarea pluvială şi cea menajeră provoacă debite foarte mari, când precipitaţiile sunt torenţiale. Absenţa canalizării meteorice sau a celei menajere de pe unele străzi face să existe numeroase branşamente incorecte şi improprii, ducând atât la la diluarea debitelor de ape uzate, cât şi la descărcări de ape poluate în cursuri naturale.

Staţia de pompare Tulbureni şi conducta de alimentare sub presiune a staţiei de epurare sunt în stare foarte proastă, ceea ce duce la frecvente defecţiuni şi la incapacitatea de pompare a întregului volum de apă uzată preluat, debitele în exces fiind deversate într-un curs de apă.

Proiectele ISPA în curs de derulare (în particular Contractul de Lucrări A – Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare din Botoşani, şi Contractul de Lucrări B – 2 – Reabilitarea staţiei de pompare Tulbureni, a aducţiunii spre staţia de epurare şi a staţiei de epurare Botoşani) sunt destinate să remedieze cele mai grave dintre aceste probleme.

În cadrul Contractului de Lucrări A, se vor lua măsuri de remedeire în zece amplasamente/sectoare din reţea:

Reabilitarea unui sector deteriorat al colectorului principal spre staţia de epurare Botoşani, care în prezent permite apei uzate să se deverseze într-o zonă locuită din jur.

Reabilitarea conductelor de canalizare care intră în staţia de pompare Tulbureni, pentru ca debitele de pe timp uscat să fie dirijate în totalitate spre staţia de pompare, iar debitele de vârf din sistemul pluvial să fie înmagazinate în rezervoare de retenţie sau deversate în canalul de scurgere spre cursul de apă.

Înlocuirea capacelor lipsă de la căminele de canalizare, pentru a proteja publicului şi a reduce afluxul de apă meteorică.

Racordarea la colectorul principal a unei canalizări din Grigore Antipa care în prezent descarcă în rigola apelor meteorice.

Continuarea conductei de ape meteorice din Popăuţi până la un pârâu din apropiere, pentru atenuarea problemelor de inundare.

Reabilitarea conductelor de ape meteorice din Uzinei şi prevederea a două deversoare pluviale care să dirijeze debitele de pe timp uscat spre staţia de epurare Răchiţi şi debitele pluviale de vârf spre sistemul pluvial care se descarcă într-un pârâu.

Construirea unei noi conducte de canalizare menajeră care să dirijeze debitele din Pacea spre SP Tulbureni, plus reabilitarea unui sistem de rigole şi prevederea unui deversor care să atenueze inundaţiile şi să devieze debitele de vârf spre deversarea într-un pârâu.

Construirea unor deversoare pluviale în Valcelei şi a unpr conducte pluviale şi menajere care să asigure dirijarea debitelor de pe timp uscat spre staţia de epurare Botoşani WWTP, iar a debitelor pluviale de vârf spre un pârâu.

Construrea unor conducte de canalizare pe străzile Iuliu Maniu şi Verona care să descarce în colectorul principal D spre SP Tulbureni.

Separarea canalizării menajere de cea pluvială din zona industrială, prin construirea de noi conducte paralele pe fiecare parte a drumului principal. Colectorul principal va fi păstrat ca aducţiune pluvială cu un deversor.

În cadrul Contractului de Lucrări B – 2, SP Tulbureni va fi reconstruită; noua staţie de pompare va avea pompe submerisibile de apă uzată, grătare rare moi, echipament electromecanic în întregime nou, deversor pluvial nou şi rezervoare de retenţie reablitate. Sectorul sub presiune al aducţiunii de la SP Tulbureni la staţia de epurare Botoşani WWTP va fi şi el înlocuit, pentru a permite o rată mai mare de pompare şi a stopa deversarea apelor uzate menajere în pârâu pe timp uscat.

b) Staţia de epurare Botoşani

Staţia de epurare are instalaţii de tratare mecanică şi biologică pentru îndepărtarea poluanţilor cu conţinut de carbon şi dotări de tratare a nămolului prin ferementare anaerobă, cu deshidratarea nămolului şi utilizarea biogazului. Debitul de admisie actual în staţia de tratare este de regulă între 400 – 600 l/s, dar apa uzată este diluată şi populaţia echivalentă deservită este de numai 40.000 – 60.000 de locuitori. Capacitatea hidraulică proiectată a staţiei este de1.100 l/s.




Există două conducte de admisie în staţia de tratare: colectorul principal dinspre oraş şi o conductă mai mică de la un abator. Debitul pompat de la SP Tulbureni este descărcat în prezent în colectorul principal înaintea staţiei de tratare.

Staţia de tratare cuprinde: 4 grătare cu curăţare manuală. 4 grătare cu curăţare mecanică. Două deznisipatoare cu un pod raclor mobil şi pompă de nisip cu aer comprimat. Nisipul intră în cuve laterale şi este îndepărtat manual. Alte două deznisipatoare au fost dezafectate. Separatoarele de grăsimi au fost dezafectate şi debitul trece mai departe prin ocolire. Patru decantoare primare: două cu diametrul de 25 m şi două cu diametrul de 35 m, toate cu pod raclor. Staţie de pompare a nămolului primar cu două pompe submersibile. Trei tancuri de aerare dreptunghiulare, de 49.5 m x 24 m x 3,1 m, doatet fiecare cu spaţiu pentru 8 aeratoare de suprafaţă cu motor de 22kW, deşi în general nu funcţionează decât patru la fiecare tanc. Numai două din cele trei tancuri sunt utilizate (cel din mijloc a fost dezafectat). Patru decantoare secundare circulare cu diametrul de 35 m şi poduri racloare prin sucţiune. Staţie de pompare a nămolului activ recirculat, cu 4 pompe Flygt având debit nominal de 750 m3/h (208 l/s), deşi de regulă nu funcţionează decât o pompă. Cu aceste pompe se poate trimite şi surplusul de nămol spre decantoarele primare. Există şi două pompe de circulare a surplusului de nămol activat către o instalaţie mecanică de îngroşare (marca Huber Rotomat), dar care nu este actualmente în exploatare. Două rezervoare de fermentare a nămolului, fiecare cu capacitatea de aproximativ 1.500 m3, şi un rezervor sferic de gaz cu volumul de circa 500 m3. Biogazul se foloseşte în întregime pentru încălzirea instalaţiei de fermentare şi a unor clădiri din staţie (nimic nu se eliberează în aer). Există şi un bloc generator pe biogaz (200 kW), dar acesta nu este încă folosit, fiindcă nu există gaz suficient. Instalaţie de îngroşare a nămolului prin gravitaţie. Două instalaţii de uscare a nămolului Huber Rotomat descară nămolul deshidratat într-o cuvă aflată alături. Producţia de nămol calculată este de 10 – 15 m3/zi, cu un conţinut de materii solide de circa 25%. Platforme de uscare a nămolului (nefolosite în prezent).

FFiigguurraa 22--5511 TTaanncc ddee aaeerraarree llaa BBoottooşşaannii FFiigguurraa 22--5522 DDeeccaannttoorr sseeccuunnddaarr llaa BBoottooşşaannii

Laboratorul staţiei de epurare efectuează analize pentru indicatorii uzuali ai apei uzate, inclusiv metale. Probele de apă uzată admisă, efluent primar şi efluent final sunt analizate zilnic, şi se prelevă probe şi din tancurile de aerare, nămolul primat şi cel fermentat. Rezultatele medii pentru indicatorii selectaţi, în luna septembrie 2006, au fost:

Indicatorul Apă uzată Efluent după decantarea primară

Debit, l/s 403,1 363,4

CCO Mn, mg/l 73,3 22,81

CBO5, mg/l 64,6 17,7 35,9




CCO Cr, mg/l 196,4 55,6

Suspensii solide, mg/l 177,9 24,1 85,4

Amoniu, mg N/l 22,81 11,13

Total fosfor, mg/l 2,63 1,23

Analiza lichidelor de aerare se face pentru indicele de nămol (valoarea de sedimentare la 30 de minute este de circa 200), oxigen dizolvat (normal între 1 – 3 mg/l), pH şi suspensii solide (normal, între 1.000 – 2.000 mg/l).

Nămolul se analizează pentru temperatură, pH, aspect, culoare, miros, umiditate, minerale şi substanţe volatile. În prezent nu se măsoară metalele din nămol. Câteva rezultate tipice sunt:

Indicatorul Treapta primară Fermentare 1 Fermentare 2

Umiditatea, % 93,4% 97,6% 97,7%

Materii volatile 63% 37% -

Rezervoarele de fermentare, staţiile de pompare a nămolului şi îngroşătorul gravitaţional de nămol au fost reabilitate prin programul MUTID II, care de asemenea a asigurat dotarea cu instalaţii noi: un rezervor de gaz, un îngroşător mecanic de nămol, două instalaţii de concentrare mecanică a nămolului, două boilere pe gaz şi un generator electric de 200 kW pe gaz. Toate aceste echipamente, în afară de îngroşătorul mecanic de nămol şi generatorul pe biogaz, sunt în funcţiune la ora actuală.

Prin Contractul de Lucrări B – 2 se vor face următoarele lucruri la staţia de epurare Botoşani:

Un stăvilar cu deversor şi un rezervor pentru apă meteorică de 818 m3 capacitate.

Trei grătare rare cu capacitate de 2000 m3/h, pentru debit de intrare prin gravitaţie. Patru grătare dese cu capacitatea de 3100 m3/h pentru debit gravitaţional plus pompat dinspre SP Tulbureni.

Debitmetre.

Două deznisipatoare cu aerare de capacitate 3100 m3/h.

Conversia decantoarelor primare în tancuri anaerobe pentru îndepărtarea fosforului biologic. Reabilitarea celor trei bazine de aerare cu difuzoare cu membrană elastică şi suflante. Se vor prevedea două amestecătoare submersibile la fiecare tanc, pentru asigurarea unui proces intermitent de îndepărtare a compuşilor de azot.

Reabilitarea celor două decantoare secundare.

Finalizarea lucrărilor rămase neterminate la instalaţiile de tratare a nămolului.

2.10.1.2 Dorohoi


Populaţia oraşului numără aproximativ 29.000 de locuitori şi există date că se află în scădere, din cauza emigraţiei. Se spune că există 9.000 de branşamente la reţeaua de apă şi 7.400 la reţeaua de canaalizare, deşi nu toate sunt folosite în prezent. Numărul mai mic al branşamentelor la canalizare este, în parte, pentru că unii consumatori nu au decât cişmele în curte, iar în parte pentru că există străzi fără canalizare. În august 2006, datele de facturare erau:

Gospodării Altele (industrie, comercial) Total

Apă 66.000 29.000 95.000 m3

Canal 48.000 20.000 68.000 m3

Există între patru şi şase întreprinderi care consumă 4–5.000 m3/lună. În trecut, utilizatorii industriali consumau 50.000 m3/lună.

Lungimea reţelei de canalizare este de 54 km şi există 18 km de reţea „separată“ pentru apa meteorică. Totul sistemul funcţionează gravitaţional şi conductele sunt din beton, colectorul principal având diametrul de 800 mm. Starea lor este în general mulţumitoare, dar există probleme cu îmbinările cap la cap, fiindcă bitumul folosit s-a deteriorat în timp şi conductele




s-au mişcat, provocând un grad înalt de infiltrare/exfiltrare şi probleme cu rădăcinile copacilor. Nu există echipamente de inspectare a canalizării şi se foloseşte o singură autovidanjă, din dotarea parcului oraşului Botoşani, dar se pare că numai pentru operaţii de desfundare, mai degrabă decât pentru curăţarea periodică a colectoarelor. O porţiune de 5 – 6 km din reţeaua de canalizare a oraşului vechi este combinată, dar restul a fost conceput ca sistem separat, menajer şi meteoric, deşi există racordări improprii între cele două. Prin urmare, în cursurile de apă se descarcă ape poluate, şi, deşi nu s-a întâmplat încă, operatorul APA GRUP s-ar putea să fie sancţionat. Inundaţiile din sistemul de canalizare nu sunt considerate o problemă majoră.

b) Staţia de epurare Dorohoi

Instalaţiile de admisie cuprind:

Două grătare de 12 mm iniţial greblate mecanic, dar acum curăţate cu un sistem de scripeţi acţionat manual. Două deznisipatoare cu pod mobil comun şi o pompă cu autoamorsare pentru fiecare bazin. Nisipul se extrage în cuve laterale şi este îndepărtat manual.

Două separatoare de grăsimi cu suflante individuale tip Roots, care funcţionează intermitent, cam de 3 ori pe zi.

După admisie, debitul este pompat spre treapta primară şi cea secundară printr-o staţie cu cinci pompe verticale centrifuge, de capacitate 500 m3/h (139 l/s) fiecare. În mod normal, o pompă funcţionează cam 22 ore pe zi. Două pompe funcţionează când plouă şi numai în mod excepţional funcţionează trei. Operarea se face în întregime manual, fără indicatoare de nivel, contoare de timp etc.

Există un decantor primar cu diametrul de 25 m şi pod raclor central. Acesta funcţionează intermitent, timp de 7-8 ore pentru patru rotaţii. Nămolul este scos afară când podul funcţionează, de 3-4 ori pe zi, prin deschiderea unei vane care îl trimite spre staţia de pompare a nămolului primar şi a celui activ.

Cele două tancuri de aerare dreptunghiulare au două aeratoare de suprafaţă cu motor de 22 kW. În mod normal funcţionează două aeratoare, dar pe vreme caniculară funcţionează uneori trei, iar când e frig, numai unul. Dimensiunile tancurile sunt de aproximativ 24 m x 12 m x 4,5 m.

FFiigguurraa 22--5533 DDeeccaannttoorr pprriimmaarr llaa DDoorroohhooii FFiigguurraa 22--5544 AAeerraattoorr llaa DDoorroohhooii

Decantorul secundar are diametrul de 25 m şi aceleaşi caracteristici de proiectare ca decantorul primar. Nămolul secundar se extrage de 3 - 4 ori pe zi, în staţia de pompare combinată, care pompează nămol primar şi recirculat. Există două pompe de nămol cu capacitatea de 500 m3/h fiecare, care pot să trimită nămolul spre platformele de uscare şi/sau spre tancurile de aerare, printr-un sistem de conducte cu vane în paralel. Conform declaraţiilor, cea mai mare parte a nămolului se trimite la deshidratare şi există două bazine de limpezire, unul pentru nămolul primar şi unul pentru nămol primar şi secundar. Nămolul se retrimite spre tancul de aerare, atunci când analizele de laborator indică necesitatea de menţinere a




concentraţiei de suspensii solide, caz în care se recirculă numai nămolul secundar. Este clar că sistemul pentru recircularea nămolului activ nu are eficienţă şi că suspensiile solide din tancul de aerare au concentraţie scăzută.

Nămolul primar şi secundar se pompează spre trei platforme cu dimensiunile de 60 m x 20 m x cca. 1,0 m adâncime. Scurgerea se face printr-o ţeavă perforată, plasată în mijloc, pe un pat de pietriş. După deshidratare, nămolul se transportă la o groapă de gunoi, unde rămâne timp de unul până la doi ani. Agricultorii sunt încurajaţi să preia nămolul, dar acest lucru se face în cantităţi reduse. Zilnic se analizează probe de apă uzată, efluent primar şi efluent final, controlându-se temperatura, pH-ul, oxigenul dizolvat, CBO5, CCO Mn, alcalinitatea, clorurile, sulfaţii, duritatea temporară şi substanţele organice. APA GRUP duce săptămânal la Botoşani probe pentru verificarea analizei. Din tancul de aerare se iau probe pentru oxigenul dizolvat şi suspensiile solide. Conform declaraţiilor, concentraţia dorită de suspensii solide este între 90 – 99 mg/l, ceea ce înseamnă extrem de puţin. Adâncimea apei în canulul Venturi se măsoară la fiecare 2 ore. Rezultatele analizei pentru câţiva indicatori, în luna iunie, erau după cum urmează:

Indicatorul Admisie Efluent

Oxigen dizolvat 1,68 5,88 mg/l

CCO Mn 98,72 36,72 mg/l

CBO5 70,33 21,56 mg/l

Debit mediu 77 l/s

Comparaţia dintre aceste valori şi cele pentru apa potabilă arată că apa uzată admisă în staţia de tratare cuprinde cam 66% infiltraţii şi că CBO5 este scăzut, doar la jumătate faţă de cât ar fi normal. Acest lucru sugerează faptul că există un grad înalt de exfiltrare în porţiuni ale reţelei, precum şi de infiltrare în alte porţiuni.

Probele analizate la Botoşani în septembrie indică faptul că efluentul are valori medii ale indicatorilor CBO5 şi CCO Mn considerabil mai mari: 50,9 şi respectiv 62,1 mg/l. Nivelul mediu al suspensiilor solide era de asemenea mare în efluent: 107,5 mg/l.

Staţia de epurare nu are gradul de eficienţă impus prin normele româneşti; trecerea la un sistem de aerare cu bule fine ar fi benefică. Problema principală considerăm însă că este absenţa unui sistem adecvat de recirculare a nămolului activ şi concentraţia nesatisfăcătoare a suspensiilor solide în tancurile de aerare. Rectificarea acestui sistem ar duce la creşterea consumului de energie electrică, acesta fiind probabil şi motivul pentru care nu s-au adus îmbunătăţiri.

2.10.1.3 Darabani


Oraşul are aproximativ 7.500 de locuitori şi există 1.500 de branşamente de apă şi 1.000 de branşamente de canalizare. După finalizarea proiectului SAMTID vor mai fi câte 200 de branşamente în ambelre reţele. Numai 20% sunt contorizate la ora actuală, dar proiectul SAMTID include şi contorizarea integrală. Actualmente, consumatorii necontorizaţi primesc facturi cu consumul calculat în sistem pauşal, la valoară normată de 6,5 m3/persoană/lună.

Reţeaua de canalizare este mixtă, cu lungimea de 4,9 km, şi cuprinde un singur colector principal cu ramificaţii. Extinderea reţelei ar necesita pompare, din cauza reliefului. Reţeaua de apă are 9 km. Apa introdusă în sistem provine din puţuri de mică adâncime din bazinul Prutului, cu o calitate scăzută şi în cantitate insuficientă pentru satisfacerea necesarului de consum. Nu se cunoaşte volumul total de apă furnizată, dar se poate estima din evidenţa instalaţiilor de pompare. Nu se cunoaşte exact amploarea pierderilor, dar acestea se ridică probabil la 50%.

b) Staţia de epurare Darabani

Staţia de epurare se află într-o zonă îndepărtată, cu acces dificil, şi emană un miros pătrunzător. Instalaţiile au fost dimensionate pentru un debit de 20 l/s, dar admisia nu se ridică în prezent decât la 2,5 - 3 l/s. Concentraţia de substanţe organice din apa uzată este mare din cauza dejecţiilor de la două abatoare şi de la o fabrică de lapte.

Admisia se face prin două grătare în serie, aflate într-o stare avansată de uzură. Există două deznisipatoare (unul în funcţiune şi unul de rezervă), care se înlocuiesc reciproc o dată pe săptămână şi se curăţă manual. Canalul Venturi de după deznisipatoare este corodat şi nu poate să asigure citiri corecte.




Există un singur decantor primar, dreptunghiular, cu pod raclor mobil. Nămolul se pompează spre platformele de uscare. Tancurile de aerare sunt în stare avansată de uzură şi ar fi trebuit să aibă patru aeratoare de suprafaţă cu motor de 7,5 kW, dar în prezent nu sunt decât două instalate; acestea, totuşi, deşi în stare foarte avansată de uzură, funcţionează amândouă. Conform declaraţiilor, aeratoarele funcţionează timp de 8 ore pe zi, dar la momentul vizitei noastre ele nu funcţionau şi lichidul din tancuri era negru la culoare şi septic. Decantorul secundar este la fel ca şi cel primar, iar podul raclor este pus în mişcare de 4 ori la fiecare 4 ore. În acelaşi timp, nămolul se recirculă în tancurile de aerare, dar, dat fiind că decantorul secundar este şi el septic, nu există efecte benefice.

FFiigguurraa 22--5555 TTaanncc ddee aaeerraarree,, ttaabblloouu eelleeccttrriicc şşii ddeeccaannttoorr sseeccuunnddaarr llaa DDaarraabbaannii

Analizele zilnice ale apei uzate şi efluentului măsoară indicatorii: pH, CCO Mn, grăsimi, suspensii solide, hidrogen sulfurat şi oxigen dizolvat. Valorile medii pentru 2005 sunt:

Indicatorul Admisie Efluent

Oxigen dizolvat 0 0 mg/l

CCO Mn 947 432 mg/l Suspensii solide 584 372 mg/l

Hidrogen sufurat 5,6 7,9 mg/l

Debit mediu 2,8 l/s

Probele analizate la Botoşani în septembrie 2006 indică valori mult diferite, CCO Mn mediu pentru apa uzată admisă în staţie fiind de 275,9 mg/l şi CCO Mn mediu pentru efluent fiind de 117,2 mg/l. Concentraţia medie a suspensiilor solide din apa uzată şi din efluent a fost însă mare: 1.410 mg/l şi respectiv 246 mg/l.

Este clar că eficienţă nu au decât două procese: decantarea, într-o oarecare măsură, şi fermentarea anaerobă. Aproape sigur că nu are loc nici o tratare aerobă a nămolului, iar nivelul sulfului practic creşte în apa uzată care trece prin staţie.

2.10.1.4 Săveni

a) Reţeaua de canalizare Oraşul are în jur de 7.200 de locuitori şi cam 60% se alimentează cu apă din reţea (restul folosesc puţuri). În centrul oraşului există 1.150 de apartamente la bloc. Proiectul SAMTID îşi propune să reabiliteze reţeaua de apă şi staţia de pompare şi să finalizeze contorizarea.

Sursa de apă este lacul de acumulare Negreni, folosit pentru piscicultură, cu o calitate foarte proastă a apei (este probabil eutrofic). După tratare, apa se distribuie prin gravitaţie într-o reţea cu lungimea de 26,8 km. Dimensiunea ţevilor variază între 50 – 350 mm şi materialele sunt 60% azbociment, 35% oţel şi restul PEID. Există 76 de branşamente de scară de bloc şi 640 de branşamente la gospodării individuale. Pe lângă spaţiile comerciale şi instituţiile obişnuite, există câteva mici fabrici textile şi o mică fabrică de lapte. Producţia totală de apă este de 38.000 m3/lună, din care se facturează 18-20.000 m3/lună (pierderi de 50-60%). În proporţie de cam 60%, branşamentele sunt contorizate.

Reţeaua de canalizare a fost proiectată să funcţioneze separat colectarea menajeră de cea pluvială, dar acum este combinată. Există 10,8 km de canalizare combinată plus 2,5 km de colectoare pentru apa meteorică. Tuburile de canalizare au diametre între 200 – 400 mm diameter (cu o mică porţiune de 600 mm a colectorului principal). Sistemul a fost construit în 1958, dar în proporţie de 80% a fost instalat după 1978. Tuburile sunt din azbociment şi beton, cu o mare varietate de




îmbinări. Starea îmbinărilor este precară, existând infiltraţii/exfiltraţii şi probleme cu rădăcinile copacilor etc. Defecţiunile prin înfundarea canalizării se rezolvă cu singura vidanjă de la Botoşani. Sistemul funcţionează gravitaţional, cu excepţia unei staţii de hidrofor la staţia de epurare. Aceasta este supradimensionată şi funcţionează cu întreruperi (controlată manual), provocând viteze scăzute în sistemul de canalizare şi colmatare.

Din totalul consumatorilor racordaţi la reţeaua de apă, 65% sunt racordaţi şi la canalizare, iar 80% din ei primesc facturi de consum. Nu toţi consumatorii de pe străzile dotate cu canalizare doresc să se racordeze. Sistemul ar putea fi extins să deservească 80% din populaţie prin gravitaţie, dar pentru restul de 20% ar fi nevoie de pompare.

b) Staţia de epurare Săveni

Staţia de pompare a apei uzate de admisie are două pompe de putere nominală 135 m3/h la înălţimea hidraulică de 8 m. Acestea se acţionează manual, pe o durată de circa 4 ore/zi. Conform declaraţiilor, debitul mediu este de circa 8 l/s, faţă de o capacitate proiectată de 43 l/s. În canalul de admisie ni s-a spus că există grătare, dar nu se vedeau din apă, la momentul vizitei noastre.

Există două decantoare primare cu lungimea de 25 m, dar numai unul în funcţiune. Conform declaraţiilor, podul raclor funcţionează timp de 2 ore pe zi. Nămolul extra este pompat spre platforme de uscare.

Tancul de aerare dreptunghiular nu mai are aeratoare de suprafaţă, dar există „un fel de sistem“ de pulverizare, care să asigure cât de cât un pic de aerare. Dar se preconizează ca debitul să fie trimis direct spre decantoarele secundare, ocolind tancul de aerare.

FFiigguurraa 22--5566 DDeeccaannttoorr pprriimmaarr ccuu rraacclloorr llaa SSăăvveennii FFiigguurraa 22--5577 TTaanncc ddee „„aaeerraarree““ llaa SSăăvveennii

Există două decantoare secundare (similare celor primare) dar numai unul funcţionează. Nămolul este pompat printr-o pompă montat pe podul raclor până într-un canal aflat la înălţime şi descărcat pe platformele de uscare. Nu se mai face recircularea nămolului prin tancul de aerare. S-a contruit un bazin de concentrare a nămolului, dar n-a funcţionat niciodată. Deversarea se face în pârâul Vaşeu, printr-o conductă din polietilenă cu diametrul de 250 mm şi lungimea de 150 m. În avalul punctului de descărcare se află o fermă piscicolă.

Există patru platforme de uscare a nămolului, dar din cauza scurgerilor dintre ele nu sunt eficiente. Nămolul uscat se transportă la groapa de gunoi a oraşului de câte ori este necesar.

De două ori pe zi se analizează probe de apă uzată, efluent primar şi efluent final, măsurându-se indicatorii: temperatură, pH, oxigen dizolvat, amoniu, CBO5 (o dată pe săptămână), CCO Mn, alcalinitate, cloruri, sulfuri, duritate temporară şi total substanţe solide şi organice. O dată pe săptămână, APA GRUP duce o probă la Botoşani pentru verificarea analizelor. Media rezultatelor pentru perioada 18-24 septembrie: Indicatorul Admisie Efluent

Oxigen dizolvat 0 0 mg/l

CCO Mn 102,4 82,1 mg/l

CBO5 97,9 60,2 mg/l SS 259 110 mg/l




Probele analizate la Botoşani pentru luna septembrie indică rezultatel oarecum diferite, concentraţiile medii CBO5 şi CCO Mn fiind de 140,7 şi 165 mg/l în apa uzată admisă şi 106,8 şi 123 mg/l în efluent. Concentraţia medie de suspensii solide în apa uzată şi în efluent erau de 175,7 şi respectiv 146,7 mg/l.

2.10.1.5 Alte localităţi cu sisteme de canalizare şi/sau staţii de epurare

2.10.1.5.1 Oraşul Bucecea

Bucecea este un orăşel dezvoltat cu aproximativ 5.200 de locuitori, cu străzi asfaltate, blocuri de apartamente în centru, case individuale cu un singur nivel şi serviciile uzuale de gospodărie comunală. Industria este acum la un nivel coborât, dat fiind că fabrica de zahăr s-a închis. Totuşi, în imediata apropiere a oraşului este în curs de finalizare un nou „complex industrial“, alcătuit dintr-un abator şi o fermă de porci. Se spune că acesta va avea propriile dotări de epurare, apte să trateze apa la calitate necesară pentru deversare directă într-un curs de apă. Vechea staţie de epurare a fabricii de zahăr (care epura şi apa uzată comunală) este o instalaţie mare, cu nămol activ, care nu a mai fost folosită de 5 ani. Toate instalaţiile sunt într-o stare avansată de dărăpănare şi staţia este oricum mult prea mare pentru ca vreo parte din ea să fie folosită numai la epurarea apei uzate comunale. Canalizarea localităţii are 400 mm diametru şi intră în colectorul fabricii de zahăr în amonte de staţia de epurare. Debitul comunal, despre care ni s-a spus că este de 3 - 4 l/s, ocoleşte vechea staţie de epurare şi se varsă într-un canal deschis aflat la circa 1,5 km de staţia de epurare. Debitul efectiv care ocoleşte vechea staţie de tratare s-a estimat a fi în jur de 35 l/s, dar nu se ştie dacă din cauza infiltraţiilor sau a debitului dinspre vechea fabrică. Apa era relativ limpede, deşi se vedeau semne de poluare organică.

FFiigguurraa 22--5588 TTaanncc ddee aaeerraarree ddeezzaaffeeccttaatt

Reţeaua de canalizare are aproximativ 6 km şi constă din tuburi de beton cu diametrul de 200 – 400 mm. Starea reţelei este mediocră; unele conducte sunt vechi de 40 de ani, dar majoritatea au 15 – 25 de ani. Reţeaua deserveşte 760 de apartamente plus 30 - 40 sedii comerciale şi instituţionale plus 12 case. Reţeaua de apă alimentează cele 760 de apartamente din blocuri plus 600 de case. Toată apa este contorizată şi cam 5.000 m3 se facturează pe lună. Canalizarea facturată reprezintă cam 75% din apa facturată.

Casele care nu sunt racordate la canalizare au fose septice. 2.10.1.5.2 Oraşul Ştefăneşti

Staţia de tratare de la Ştefăneşti are o capacitate de 360 m3/h, dar nu funcţionează decât 10 - 11 ore pe zi. Apa se trimite la Ştefăneşti, în satele „centrale“ (Durneşti, Cucuteni, Truşeşti, Buhăceni, Hulub, Dângeni, Hăneşti) şi în sate aflate în partea de sud a localităţii Ştefăneşti, inclusiv câteva din judeţul Iaşi.

Alimentarea oraşului Ştefăneşti este de 8.000-9.000 m3/lună. Reţeaua de apă are circa 5 km, cu 700 – 800 de branşamente care acoperă circa 75% din populaţie. Conductele sunt din fontă şi azbociment, cu diametre între 32 mm şi 200 mm. Numai 10-15% din consumatori sunt contorizaţi. Consumul se estimează la circa 4 m3/branşament/lună şi apa se furnizează 4 ore dimineaţa şi 4 ore seara, din cauza stării precare a reţelei, nu din cauza vreunei penurii de apă. Se estimează că pierderile ar fi de 70-80%, dacă alimentarea s-ar face fără întrerupere. Există două mici reţele de canalizare, una care preia pur şi simplu apa de spălare de la staţia de tratare a apei, într-o conductă cu diametrul de 250 mm, descărcându-o într-un pârâu de lângă vechea staţie de epurare, şi cea de-a doua preluând apa uzată menajeră de la şase blocuri cu apartamente din centrul oraşului. Acest sistem are diametre între 200 şi 400 mm şi se opreşte la pârâul Başeu, cu aproximativ 100 m înainte de locul vechii staţii de epurare. Tuburile sunt din azbociment şi beton, cu îmbinări cap la cap, ca la Dorohoi. Acest sistem deserveşte 200 de oameni (60 – 70 de apartamente), spitalul, două şcoli şi alte instituţii. Nu sunt racordate şi case individuale.

Staţia de epurare a apelor uzate nu a fost niciodată terminată, acum fiind complet abandonată. Din câte se pare, fusese proiectată să aibă grătare, pompe pentru apa de admisie, deznisipatoare, 2 bazine Imhoff, un filtru de pietriş şi instalaţii de nămol. Deversarea urma să se facă într-un pârâu aflat în vechea albie a Başeului, într-un punct aflat la 6 km depărtare în amonte de râul Prut. Se observă semne ale unei concentraţii mari de nutrienţi în pârâu, dar nu de vreo contaminare directă




de la ape uzate de canalizare. Tehnologia vechii staţii de epurare nu face faţă unei populaţii de peste 2.000 de oameni (conform cerinţelor din Directiva 91/271/EEC) şi nu există niciun beneficiu din reabilitarea acesteia.

2.10.1.5.3 Oraşul Flămânzi

Oraşul Flămânzi este practic o comună de mari dimensiuni, împrăştiată de-a lungul şoselei principale spre Iaşi. Populaţia oraşului singur este de aproximativ 5.000 de oameni. Există câteva drumuri asfaltate, patru blocuri de apartamente în centru, case cu un nivel şi servicii uzuale de gospodărie comunală. Oraşul Flămânzi este centrul unei comune mari (total populaţie: 11,000 – 12.000). Apa se furnizează două ore dimineaţa şi două ore seara. În anul 1989 a fost demarată şi aproape terminată o staţie de epurare a apelor uzate. În prezent este părăsită şi noi nu am vizitat-o, din cauza accesului dificil şi a lipsei de timp. Reţeaua de canalizare deserveşte numai blocurile din centru şi clădirile administrative plus o mică fabrică de textile. Colectorul principal are lungimea de 3 km şi 400 – 500 mm diametru. Există şi cam un kilometru de canalizare secundară, pentru blocurile de apartamente. Ni s-a spus că în blocuri locuiesc aproximativ 600 de persoane. Reţeaua descarcă apa uzată într-un pârâu care se varsă în râul Miletin. Staţia de tratare părăsită se află în

apropierea punctului de deversare, dar la o cotă mai înaltă, deci ar fi fost necesară o instalaţie de pompare.

Un studiu de fezabilitate preliminar pentru un sistem de canalizare cu staţie de epurare a fost executat în noiembrie 2006, la cererea consiliului local. Studiul recomandă o reţea de 20,15 km care să deservească 5.585 de consumatori. Nu ni s-au oferit detalii despre staţia de epurare propusă.

FFiigguurraa 22--5599:: TTaanncc ddee aaeerraarree llaa FFllăămmâânnzzii

2.10.1.6 Alte localităţi cu o oarecare infrastructură de canalizare

Există o serie de sate mari care deţin mici reţele de canalizare. De remarcat între acestea sunt Truşeşti şi Ripiceni, cu reţele de canalizare care deservesc blocuri de apartamente şi epurare în bazine Imhoff (deşi cel de la Ripiceni nu funcţionează). Alte sate, de exemplu Mihai Eminescu, au mici reţele care descarcă în fose septice centrale.




TTaabbeelluull 22--9900 LLooccaalliittăăţţii ccuu oo ooaarreeccaarree iinnffrraassttrruuccttuurrăă ddee ccaannaalliizzaarree

Sursa: Apa Grup

2.10.2

Descărcările de ape uzate industriale

Informaţiile prezentate în continuare rezumă situaţia existentă în ce priveşte descărcările de apă uzată industrială, conform unui studiu pe această temă întocmit şi aprobat în cadrul proiectului curent ISPA Botoşani.

Există 85 de agenţi economici care descarcă apă uzată industrială în sistemul de canalizare comunală din Botoşani; mulţi dintre aceştia sunt consumatori foarte mici şi unii şi-au încetat actualmente funcţionarea, intrând în lichidare. Mai jos este dată o listă cu cei mai mari consumatori industriali de apă din Botoşani, plus ceilalţi agenţi economici cu potenţial poluant monitorizaţi de APA GRUP.

Comuna Localitatea cu canalizare

Populaţia estimată a comunei pentru

2030

Populaţia estimată a localităţii principale cu canalizare, pentru 2030

Lungimea reţelei de canalizare (efectivă)

km

Albeşti 8.786 2.895 1,0 1 Albeşti

Tudor Vladimirescu

8.786 2.742 -

2 Băluşeni Draxini 5.336 1.998 0,2

3 Copalău Copalău 4.291 2.795 0,2

4 Coţuşca Coţuşca 5.468 1.580 1,2

5 Dersca Dersca 3.300 3.300 0,5

6 Dângeni Dângeni 3.516 926 2,0

7 Durneşti Durneşti 6.530 1.650 0,1

Ibăneşti 5.150 2.850 0,15 8 Ibăneşti

Dumbrăviţa 5.150 2.300 -

9 Mihai Eminescu

Cătămărăşti Deal

6.790 2.325 1,8

10 Mihăileni Mihăileni 3.050 1.700 1,0

11 Mitoc Mitoc 2.903 1.917 0,2

12 Prăjeni Prăjeni 3.519 1.333 0,05

13 Ripiceni Ripiceni 2.465 2.465 1,5

14 Stăuceni Stăuceni 4.000 1.500 0,5

15 Todireni

(+ Albeşti)

Todireni 3.739 2.162 1,0

16 Truşeşti Truşeşti 6.174 2.930 2,8

Ungureni 7.422 2.800 0,1 17 Ungureni Plopeni-

Mare 7.422 861 0,5

18 Văculeşti Văculeşti 2.370 1.285 0,3

19 Vorona*

(+Corni)

Vorona 10.178 2.984 0,3




APA GRUP a întocmit o listă de agenţi economici racordaţi la sistemul de canalizare comunal care sunt cuprinşi în programul de monitorizare a calităţii apelor uzate. Companiile au fost selectate în funcţie de activităţile desfăşurate, de debitele de apă uzată, de utilizarea unor substanţe toxice/periculoase, de gradul de poluare, de datele istorice şi de riscuri. Clasificarea s-a făcut după:

Denumire;

Localizare; Activitate;

Profilul proceselor industriale desfăşurate;

Debitul de apă uzată.

Analiza detaliată indică faptul că se desfăşoară mai multe activităţi, printre care: producţia de tablouri electrice şi componente, energie termică, textile, prelucrarea metalelor şi construcţia de maşini, transporturi, industrie alimentară, spitale. Unele sunt companii private şi altele sunt în continuare întreprinderi de stat.

Dintre companiile principale, APA GRUP a evaluat că un număr de 12 sunt entităţi cu potenţial mare de poluare în oraşul Botoşani:

SC Dalbera Com SRL

SC Emanuel Com SRL + SC Quasar SRL Răchiţi (care nu funcţionează în prezent, dar există o fabrică nouă, Five Continents, pe acelaşi amplasament) SC Prodalcom Grup SRL (fostă SC Quasar SRL Tulbureni)

SC Electroalfa SRL

SC Mecanica SA

SC Electrocontact SA

SC Rolana Tex SRL (fostă Firmelbo SA) SC Termica SA

SC Forma SA

SC Mecanex (în prezent cu consum scăzut de apă)

SC UPSS SA SC Hemis SRL Răchiţi

Raportul amintit privind apa uzată industrială face un rezumat la debitelor descărcate de industriile potenţial poluatoare în sistemul de canalizare al oraşului. Aceste debite au fst deriate din facturile emise de APA GRUP pentru canalizare, în cazul fiecărei companii de pe listă. Majoritatea consumatorilor industriali se alimentează cu apă, în totalitate, de la APA GRUP, dar câţiva au şi propriile puţuri forate, de unde se alimentează cu apă tehnologică. Contoare sunt instalate la branşamentele APA GRUP şi, în general, la puţurile forate, acolo unde este cazul. Pierderile de apă şi/sau consumul de apă prin includerea acesteia în produsele realizate se iau în calcul acolo unde s-a convenit cu APA GRUP aplicarea metodei de evaluare. Raportul arată că apa uzată industrială deversată de industriile potenţial poluante din Botoşani în sistemul de canalizare reprezintă aproximativ 11,5% din totalul debitului facturat de apă uzată (exclusiv apa meteorică). Cel mai mare consumator pare să fie spitalul judeţean.

Descărcare de ape uzate industriale şi menajere se face prin unul sau mai multe branşamente în sistemul de canalizare al oraşului, de la caz la caz. Acolo unde este necesar, se face pre-epurarea apei uzate industriale la nivel punctual, în instalaţii de pre-epurare amplasate în secţiile de producţie şi/sau într-o instalaţie centrală de pre-epurare. În cazul anumitor industrii, unde procesele specifice de activitate impun necesitatea pre-epurării la ieşirea din procesul tehnologic (de exemplu, galvanizare), sunt montate instalaţii de pre-epurare numai pentru debitul respectiv de apă uzată industrială.

Nu avem informaţii despre apele uzate industriale generate în alte părţi ale judeţului, dar, în general, se poate spune că activităţile industriale sunt foarte limitate şi nu ne aşteptăm la descărcări în volume semnificative.




2.10.3 Metodele existente de evacuare a nămolului de epurare

Informaţiile prezentate în continuare rezumă situaţia existentă din punctul de vedere al soluţiilor de evacuare a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate, conform documentului intitulat Strategia de evacuare a nămolului de epurare, întocmit şi aprobat în cadrul actualului proiect ISPA Botoşani.

Există în prezent patru staţii de epurare a apelor uzate care funcţionează în judeţul Botoşani:

SE Botoşan, care epurează apa uzată din oraşul Botoşani şi din împrejurimi,

SE Dorohoi, SE Darabani şi

SE Săveni.

De remarcat că reţele de canalizare şi staţii de epurare au fost construite şi în alte trei oraşe (Bucecea, Ştefăneşti şi Flămânzi), dar staţiile de epurare respective nu mai funcţionează la ora actuală. În prezent, natura şi destinaţia nămolului produs diferă în funcţie de staţia de epurare:

La Botoşani, nămolul primar este în cea mai mare parte fermentat anaerob şi amestecat cu nămol secundar, iar apoi deshidratat mecanic (centrifugare cu polimer) până la o concentraţie de 20-30% solide uscate şi dispus pe platformele de uscare. Există 13 asemenea platforme, din care 6 betonate. Toate au drenuri. Când o platformă trebuie să fie golită, nămolul uscat se depozitează în grămezi într-o zonă izolată a staţiei. În anul 2000 s-a instalat un îngroşător mecanic (prin centrifugare), dar nu a fost niciodată pus în funcţiune, din cauza unei probleme mecanice. Tot atunci s-a instalat un generator electric cu biogaz, dar nici acesta nu a fost dat în exploatare. Biogazul produs de ambele metantancuri anaerobe se trimite la un cazan, care încălzeşte cu apă fierbite metantancurile şi, totodată, asigură încălzirea clădirilor staţiei de epurare. Problema este că, în timpul iernii, temperatura metantancurilor unde se face fermentarea scade la 20°C, probabil din cauza deficitului de termoizolare, reducând producţia de biogaz. Drept rezultat, cazanul nu poate să funcţioneze iarna decât câteva ore pe zi, când clădirile trebuie să fie încălzite permanent, iar vara, când nu prea e nevoie de încplzire, poate să funcţioneze tot timpul. Iminenta reparare/punere în funcţiune a generatorului pe biogaz (în cadrul proiectului ISPA), va permite recuperarea în parte a energiei care acum se risipeşte. La Dorohoi, nămolul primar şi cel secundar se trimit direct pe platformele betonate şi drenate, fără a fi deshidratate în prealabil. După minimum 2 ani de stat pe platforme, managerul staţiei de tratare transportă nămolul spre împrăştiere pe terenuri agricole. Cantitatea astfel distribuită este în jur de 50 t pe hectar (respectiv 30 t solide uscate/ha). Managerul staţiei, care desfăşoară această activitate de 10 ani, susţine că nămolul are efect extraordinar asupra producţiei de porumb şi că mulţi agricultori vecini sunt convinşi de valoarea de îngrăşământ a nămolului, cerându-l frecvent, atunci când este disponibil.

La Darabani, nămolul primar şi cel secundar se trimit direct pe platformele betonate şi drenate, fără a fi deshidratate în prealabil. Când o platformă trebuie să fie golită, nămolul uscat se depozitează într-o groapă de gunoi, cu avizul primăriei. La Săveni, treapta secundară nu funcţionează şi nămolul primar se trimite direct pe platformele de uscare, care se află într-o stare de deteriorare mai mult sau mai puţin avansată. Platformele nu sunt nici etanşe (nu au strat de beton, iar pereţii despărţitori sunt deterioraţi), nici drenate (canale de scurgere vechi şi colmatate). Mai mult decât atât, din cauza scurgerilor prin pereţii despărţitori, nămolul nu poate să se usuce şi trece printr-un fel de proces de fermentare anaerobă care produce un miros urât. Când o platformă de „uscare“ trebuie să fie golită, nămolul încă ud este împrăştiat în jur, în perimetrul staţiei.

La ora actuală, problema nămolului de epurare a devenit un real motiv de îngrijorare la Botoşani şi Săveni, din cauza lipsei spaţiului de depozitare. Mai mult, staţia de epurare nu a primit aprobarea primăriei de a evacua nîmolul pe rampe de gunoi autorizate. Au existat întâlniri între APA GRUP şi primarii localităţilor din vecinătatea oraşului Botoşani, pentru a-i informa pe aceştia despre disponibilitatea nămolului, dacă există fermieri doritori să-l utilizeze. Deocamdată, însă, agricultorii nu s-au arătat interesaţi.

2.10.4 Conformitatea infrastructurii cu legislaţia UE

Niciuna din cele şapte staţii de epurare a apelor uzate, în starea în care se află acum, nu poate să respecte în mod cert condiţiile Directivei Europene privind descărcarea în mediu a apelor uzate epurate.

Programul de investiţii care se desfăşoară sub auspiciile ISPA pentru staţia de epurare Botoşani este un prim pas în direcţia conformării cu sus-numita Directivă. Totuşi, aşa cum se arată în studiul de fezabilitate (2004) care a însoţit cererea de




finanţare ISPA, conformarea deplină nu poate avea loc decât prin parcurgerea unor etape de dezvoltare suplimentară, în 2015 şi 2025.

Celelalte staţii de epurare din judeţ fie funcţionează parţial (Dorohoi, Daraban, Săveni)) şi nu respectă standardele de descărcare a apelor uzate, fie au deficienţe majore şi nu sunt în stare de funcţionare (Bucecea, Ştefăneşti, Flămânzi).

2.10.5 Proiecte de canalizare identificate din datele furnizate de judeţul Botoşani

2.10.5.1 Informaţiile furnizate

În Tabelul 2-91 de mai jos sunt identificate proiectele de canalizare din judeţul Botoşani, care se află în diverse stadii de dezvoltare şi aprobare.

TTaabbeelluull 22--9911:: SSttuuddiiii ddee ffeezzaabbiilliittaattee -- FFEEAADDRR 22000088 ((ssttaaddiiuull ddiinn ddeecceemmbbrriiee 22000088))

Nr. DENUMIREA Canalizare Staţie de epurare Comunele/Satele cuprinse

1 Dersca X X Dersca

2 Drăguşani X X Drăguşani

3 Mihai Eminescu X X Cătămărăşti-Deal, Ipoteşti, Cucorăni, Cătămărăşti Vale

4 Stăuceni X X Stăuceni, Silistea

5 Unteni X X

Alimentare cu apă: Mănăstireni, Soroceni, Burla; Canalizare+staţie de epurare: toate satele

6 Truşeşti X X Truşeşti

7 Copalău X X Cerbu

8 Viişoara X X Viişoara

9 Coşula X X Comuna Coşula

10 Călăraşi X X Călăraşi

11 Broscăuţi X X Comuna Broscăuţi

12 Avrămeni X - Avrămeni

13 Băluşeni X X Băluşeni

14 Cordăreni X X Cordăreni

15 Coţuşca X X Coţuşca

16 Păltiniş - - Horodiştea

17 Păltiniş X X Păltiniş

18 Havârna X X Havârna

19 Răuşeni X X Răuşeni

20 Lunca X X Lunca

21 Răchiţi X X Alimentare cu apă: Rosiori; Canalizare+staţie de epurare: Răchiţi

22 Dângeni X X Comuna Dângeni




23 Corni X X Corni

24 Ştiubieni X X Negreni

25 Hudeşti X X Hudeşti

26 Prăjeni X X Prăjeni, Câmpeni, Lupari

27 Albeşti-Todireni X X Comuna Albeşti şi Comuna Todireni

Sursa: Consiliul Judeţean Botoşani

2.10.5.2 Contracte sub Măsura 322

Complementar faţă de datele de mai sus, am cules următoarele informaţii de la fiecare primărie, în legătură cu contractele existente, şi am anexat cópii (în limba română) după aceste contracte.

Contractele au la bază Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“ şi următoarele consilii locale au fost alese şi au semnat contracte de finanţare:

Consiliul Local Bucecea – contract – „Studii pentru extinderea reţelelor de canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor uzate“ – în valoare de 24.400 €

Comuna Răchiţi – contract – „Proiect integrat de investiţii“ cuprinzând componenta: „Canalizare menajeră şi staţie de epurare, extinderea reţelei de distribuţie în satul Roşiori“ – în valoare de 2.499.999 € Comuna Truşeşti – contract – „Proiect integrat privind implementarea unui sistem de canalizare cu epurarea apelor uzate în localitatea Truşeşti“ – în valoare de 2.401.650 €

Comuna Copalău – contract – „Modernizarea drumurilor comunale şi săteşti din localitatea Copalău/Canalizare menajeră şi epurarea apelor uzate în localitatea Cerbu“ – în valoare de 2.479.448 € Comuna Prăjeni– contract – „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a sistemului de epurare din satele Prăjeni, Câmpeni, Lupăria şi comuna Prăjeni“ – în valoare de 2.500.000 €

2.10.5.3 Cereri de proiecte pentru Ministerul Dezvoltării Regionale

Recent, APA GRUP şi Consiliul Judeţean Botoşani au întocmit cereri de proiecte în cadrul programului „Sistem integrat pentru reabilitarea alimentărilor cu apă, canalizărilor, staţiilor de tratare a apei şi staţiilor de epurare a apelor uzate din localităţi cu mai puţin de 50.000 de locuitori“. Programul este promovat de Ministerul Dezvoltării Regionale, pentru a fi finanţat cu împrumuturi de la Consiliul European Council.

Proiecte de alimentări cu apă, canalizări şi staţii de epurare au fost propuse pentru aglomerările de populaţie de la Bucecea, Săveni, Ştefăneşti, Flămânzi, Dorohoi şi Darabani.

Pentru Dorohoi şi Flămânzi se analizează şi proiecte cu prioritate de prima fază care să fie finanţate prin Fondul de Coeziune. Acestea vor fi scoase de pe lista Fondului de Coeziune, dacă finanţarea se va asigura prin iniţiativa Consiliului European.

2.10.6 Sumarul deficienţelor principale

Reţele de canalizare există, într-un grad care variază de la rezonabil la insuficient, în municipiile Botoşani şi Dorohoi. Situaţia reparaţiilor este insuficientă în Botoşani şi deficitară în celelalte oraşe. Restul localităţilor din judeţ sunt fie foarte deficitar înzestrate cu sisteme de canalizare, fie nu au deloc.

Nu există decât şapte staţii de epurare a apelor uzate în tot judeţul, şi numai una dintre ele (Botoşani) reuşeşte să atingă un modest grad de epurare a apelor uzate, cu toate că i se aduc îmbunătăţiri în cadrul proiectului ISPA în curs de desfăşurare. Staţiile de epurare de la Dorohoi, Darabani şi Săveni nu sunt capabile să epureze decât parţial apa uzată.

În ce priveşte restul judeţului, lipseşte cu desăvârşire o infrastructură funcţională de epurare a apelor uzate.




2.11 GRADUL DE SUFICIENŢĂ AL DATELOR

2.11.1 Disponibilitatea datelor

TTaabbeelluull 22--9922 SSuurrsseellee ddee ddaattee ddiissppoonniibbiillee

Sursa de date Datele de arhivă Datele curente

Ministerul Mediului Informaţii disponibile de pe site-uri Web şi din alte materiale date publicităţii.

Informaţii curente furnizate de Ministerul Mediului.

Judeţul Botoşani Informaţii bune, disponibile de pe site-uri Web şi din alte materiale date publicităţii.

Lista integrală a informaţiilor curente despre alimentarea cu apă şi canalizare furnizată de judeţul Botoşani

Municipii

Botoşani Surse bune de informaţii de arhivă, cum ar fi rapoarte, planşe şi prezentări.

Informaţii curente disponibile, dar unele date nu sunt disponibile sau sunt incomplete.

Dorohoi Date disponibile de pe Internet, completate cu rezultate ale unui demers direct de culegere a datelor.

Informaţii curente disponibile, dar unele date nu sunt disponibile sau sunt incomplete. La Dorohoi, municipalitatea s-a arătat deosebit de reticentă faţă de ideea de a furniza informaţii.

Oraşe

Flămânzi Date disponibile de pe Internet, completate cu rezultate ale unui demers direct de culegere a datelor.

Informaţii curente disponibile. Autorităţile locale au fost foarte deschise la ideea de a furniza informaţii.

Tudora Date disponibile de pe Internet, completate cu rezultate ale unui demers direct de culegere a datelor.

Informaţii curente disponibile. Autorităţile locale au fost foarte deschise la ideea de a furniza informaţii.

Darabani Date disponibile de pe Internet, completate cu rezultate ale unui demers direct de culegere a datelor.

Informaţii curente disponibile, dar unele date nu sunt disponibile sau nu au fost strânse.

Săveni Date disponibile de pe Internet, completate cu rezultate ale unui demers direct de culegere a datelor.


Ştefăneşti Date disponibile de pe Internet, completate cu rezultate ale unui demers direct de culegere a datelor.


Bucecea Date disponibile de pe Internet, completate cu rezultate ale unui demers direct de culegere a datelor.


Comune

Consiliile locale

Data disponibile pe Internet pentru majoritatea comunelor; unele nu au însă informaţii publicate pe Internet. Datele au fost completate cu rezultate ale unui demers direct de culegere a datelor.

Informaţii curente disponibile, dar unele date nu sunt disponibile.




TTaabbeelluull 22--9933 SSuurrsseellee ddee ddaattee ddiissppoonniibbiillee ppeennttrruu aalliimmeennttaarreeaa ccuu aappăă


Ministerul Mediului Rapoarte de arhivă.

Proiect de evaluare a costurilor

Apele Române Suceava Datele de calitate a apei pentru lacul Rogojeşti, inclusiv rezultate chimice şi algologice.

Apa Grup Date despre calitatea apei – brută şi tratată, pentru toate staţiile de tratare. Date din anii 2000 - 2006 şi unele date pentru 2007 şi 2008.

Master Planuri şi studii de fezabilitate anterioare puse la dispoziţie (MVV Energie AG).

Există foarte puţine date pentru calitatea apei furnizate. Nu există informaţii detaliate despre staţiile de tratare.

Încă sunt aşteptate datele complete pe 2008 pentru calitatea apei. Date despre calitatea apei din puţuri şi fântâni ale populaţiei, în vederea evaluării apei subterane.

Datele de balanţa apei numai pentru sistemul Siret.

Au fost furnizate date despre producţia şi pierderile de apă pentru restul zonelor de alimentare cu apă.

Încă sunt aşteptate datele de proiectare pentru staţiile de tratare Bucecea şi Cătămărăşti (ISPA).

Universitatea Delft Raportul final asupra opţiunilor de strategia pentru alimentare cu apă din râul Siret. Primit de la Apa Grup.

Echipa de proiect Studiu statistic la nivelul judeţului.

Rapoarte ale vizitelor la faţa locului.

Fotografii.

2.11.2 Calitatea datelor

Calitatea datelor pare să fie rezonabilă, dar nu a existat nicio posibilitate de desfăşurare a vreunei verificări. În ce priveşte datele despre alimentarea cu apă, se pot face următoarele observaţii:

TTaabbeelluull 22--9944 CCaalliittaatteeaa ssuurrsseelloorr ddee ddaattee ppeennttrruu aalliimmeennttaarreeaa ccuu aappăă


Ministerul Mediului Data from approved sources

Apele Române Suceava Data is sufficient to allow conclusions to be drawn about use of Rogojeşti Lake pentru potable water use.

Apa Grup Water quality – not many samples taken in previous years. Some key parameters missing. Not enough data pentru water quality in supply zone.

Datele furnizate în format Word. Datele numerice sunt mai uşor de prelucrat, dacă sunt furnizate în format Excel.

Datele despre apa din puţurile gospodăriilor au fost de mare ajutpr în evaluarea calităţii apei subterane.




Universitatea Delft Gamă variată de opţiuni şi analiză judicioasă.

Echipa de proiect Raportul de cercetare statistică furnizează date generale pentru dotările de gospodărirea apei.

2.12 CONCLUZIE

Prin culegerea datelor din cadrul acestui capitol al Master Planului, s-au identificat multe locuri unde este nevoie de proiecte şi măsuri de acţiune, atât în domeniul alimentării cu apă, cât şi în cel al canalizării şi epurării apelor uzate, şi care ar trebui să fie implmentate în judeţul Botoşani pentru a se respecta cerinţele Directivelor UE.

Considerăm că informaţiile obţinute sunt adecvate pentru a defini cadrul general de aplicare al proiectelor, pentru a se sprijini întocmirea studiilor de fezabilitate şi completarea cererii de finanţare prin Fondul de Coeziune.

MASTER PLAN PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI ... Section 2_Analysis of Existing...

Documents

Transcript of MASTER PLAN PENTRU SERVICII DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI ... Section 2_Analysis of Existing...