editurai{E}lr}fitA.tutRtt/uLuTrErts83

MASS-MEDTA TrMr$OREADIA,IN nEVOLUTTE $r DUPA

Lucian-Vasile Szo.bo

Timi;oara2017

Srliiqi,pol,emicili, in tr}ie Rad;

, in 'spitolele .limiqoreneo,t:

, R.evro{. r,tiei; ron6ne din'I ',., ' . ; .'

l@uni de protest inainte deS16,pp. 1l-24.t da la fmiqaara din t989 peltiJq89,.Timiqoara, 2016. .

pndtura Viimrul rorndnesc,

Erl#Waal'th and Vialence at the

ft*; . r' :.-

fu. tn'mIqcare, Ed,. Antet,

22, nr..5L).29

,Et'enzurd,; ts&

u&rnwgence,of Democraq,F,.'*n-|-

CUPRTNS

...............5

Surse media ale Revoluliei de la Timiqoara............... ..................6

Acliuni de protest in 1989 ......................20

Ignorarea cererilor pentru refonne .........33

Cadrul general al presei romdneqti in 1989-1990 ............. .........46

De la miqcare populard la revolulie ........53

De la Drapelul roSula Renagterea bdndleand. ........59

Politicd qi revolutie la Orizont.. ............ 104

IJnziar nou: TimiSoara......... ...............130

Sdptdmdnalul Gdzetade Vest........... ....147

Amicul public qi Ecou 17.............. ........155

Bibliografie 165

h

l.

PUNERE iN canpA

Scopul acestui volum este de a evidenfia modul cum miqcdrilerevolufionare declanqate la Timigoara in decembrie 19g9, rdspdndite apoi inalte cdteva centre urbane ale Romdniei, au fost reflectate in presa lbcald,nalional5 qi internafionalr. cercetarea se dovedeqte qi mai ambilioasd, urma-rind relafia extrem de. complicaH (qi inainte, gi dupi ciderea lui ceauqescu)dintre mass-media gi organismele puterii (politice qi administrative) incomunism qi postcomunism. Primele capitole analaeazd,principalel e carac-teristici ale mass-media romdnegti ?nainte de l9g9

"u o

"o*ponentd a puterii

comuniste, pundnd in lumind acfiunile qi curajul .rnor perrorralitili aleRomdniei de atunci._ Este evidenfiat qi rolul deosebit jucat de publica,tii,posturi de radio qi televiziune din lumea intreag[, dar mai ales af celor dinlirile limitrofe. Importante au fost programele in limba rom0n6 difuzate destafii din strdindtate, de la care cetdfenii statului totalitar se puteau informa.

Apoi, cdteva capitole sunt dedicate presei in acele zile de foc aleRevolufiei din 1989 de la Timiqoara, insistdndu-se pe incercdrile de demo-cratizare a acesteia qi pe eforturile noii puteri de la Bucuregti de a menfineinstituliile mass-media in plasa puterii qi de a controla fluxul de informafii.Investiga{ia vrmeazd monografic principalele publicaJii din Timiqoara lasf[rgitul anului 1989 qi inceputul anului 1990, intr-o perioadd de sciimbiriprofunde in mass-media qi in societatea romdneascd. Abordarea monogra-ficd, a fost necesard, intersectand astfel contextul general, care este unulcronologic, pentru o mai bund circumstan{iere a problemelor vizate. Vechilecolecfii de presd au fost scoase din arhivele prSfuite qi cercetate cu atenfie laMemorialul Revoluliei din Decembrie 1989 Timiqoara. Le mulfumesc luiTraian orban qi Gino Rado, diriguitorii acestei institulii, pentru ajutorulacordat in rcalizarea acestui proiect avdnd ca teml Mass-media qi Revoluliadin 1989.

SURSE MEDIA ALE REVOLUTIEI DE LA TIMI$OARA

Cadrul generalcercetarea de fafi iqi propune sE analizeze modul cum canalele

media, mai ales cele din afara[drli, au contribuit la schimbarea de regim dinRomdnia in decembrie 1989. Sunt analizate activitdfile de inforirare qiopiniile exprimate in mass-media de limba romdnd din strdindtate qi ceieperute in publicalii ori la posturi de radio sau televiziune din lume, cufocalizate pe cele care emiteau in apropierea Rom6niei, unele dintre acesteaput11d fi recep{ionate qi de locuitorii acestei firi. De asemenea, suntanalizate cdteva dintre mi$crrile de protest care au avut loc, in paralel cupoziliile exprimate de dizidenfi romdni, unii chiar din !ard, impotrivaregimului dictatorial al lui Nicolae ceauqescu, cu pledoarii in favoareadrepturilor qi libertdfilor frrndamentale. in ciuda teroriilnstaurate, a foameteiqi a unor lipsuri genenlizate, in pofida mflsurilor represive extrem de durepuse in practicd. de regim, in Rom6nia comunistd au existat in permanenlipersoane care s-au ridicat ?mpotriva abuzurilor. Mesajele transmise au fostpreluate qi amplificate de cdtre mass-media din afara t6rii, proces dificil,marcat uneori de erori qi confuzii. in acest mod, canalele media, din afaraldrii, receptate de romani in conditii de clandestinitate, au avut un rolimportant in schimbarea cursului istoiiei in decembrie 19s9.

Investigafia privind rolul surselor in Revolulia rom6n6 din 19g9porneqte de la activitatea desftquratd de mass-media din strdindtate inaintede cdderea lui Nicolae ceauqescu. Este o perioadd marcatl pe plan intern deo presd strict subordonatd qi controlati de sistemul comunisi, prin instituliilestatului qi prin oamenii de partid. prin acelaqi mecanism eia controlat qifluxul de informa{ii peste granilele lirii. Pentru jurnaligtii din strdinit ate eiafoarte dificil sd afle date exacte despre ceea ce ie ?ntdmpla in Rom6nia. Eranecesard depdqirea multor obstacole, printre care se numdrau: 1) Accesulfizic restric{ionat citre Romdnia; 2) ingrddirea deplasdrilor interne; 3)Dificultatea de a gdsi surse de informalii credibile; 4; Tea*a cetdleniloiromdni de a oferi aminunte, teaml" generati de represaliile la care puieau fisupugi; 5) confiscarea de cdtre autoritd{ile romdne a notifelor sau ?nregis-trdrilor realizate ori distrugerea echipamentelor n.."rui. (aparate fo;to,camere video, reportofoane etc.); 6) Restric{ionarea accesului la sistemelede comunicare, ascultarea gi intreruperea legdturilor telefonice, precum giinterceptarea coresponden{ei 1

.

1 Lucian-vasile Szabo, ,,Surse media ale Revoluliei romane din 19g9,,, Memorial ,g9,I (18) 2016.

6

TEI DE LA TIMISOARA

analizeze modul cum canaleleibuit la schimbarea de regim dinlate activit[file de informare qia rom6nd din str[indtate qi celeio sau televiziune din lume, cua Rom6niei, unele dintre acesteacestei !6ri. De asemenea, suntt care au avut loc, in paralel cuunii chiar din tarl, impotriva

Fescu, cu pledoarii in favoarealuda terorii instaurate, a foameteisurilor represive extrem de durelunisti au existat in permanenJdnilor. Mesajele transmise au fostia din afara 1drli, proces dificil,mod canalele media, din afaraclandestinitate, au avut un roldecembrie 1989.in Rer-olugia rom6nd din 1989ass-media din strdindtate inainte:r'iuradd marcatd pe plan intem destemul comunist, prin institu{iileela;i mecanism era controlat qiatru jurnaligtii din strdindtate era. !-e se intdmpla in Rom6nia. Erae care se numdrau: 1) Accesulrddirea deplasdrilor inteme; 3),.-edibile; 4) Teama cetdfenilorI de represaliile la care puteau firLrmane a notilelor sau inregis-

entelor necesare (aparate foto,clionarea accesului la sistemetreegerurilor telefonice, precum gi

ei itmine din 1989", Memorial '89,

Revolu{ia romdnd din 1989, pornitd la Timigoara in 16 decembrie,este un fenomen complex, implicaliile sale sustrdgdndu-se unei evaluiri desuprafa{6. Inclusiv termenul ,,revolu{ie" este discutat qi controversat,existdnd numeroase pozi\ii care ii nuan\eazd in{elesul. Dupd cum remarca,printre allii, Richard Andrew Hall, inilial, in primele miqcdri de stradi de laTimiqoara, nu era vizatd, o schimbare radicalr de regim, ci reformarea celuiexistent2. Ideea dominanti parc afi cea de revoluli elcaracteizatdpinfaptulcd regimul comunist a fost inliturat. Opera{iunea a fost dificili qi s-a realizatintr-un interval de timp indelungat, cu consecinle deosebite pentru viaJacetd{enilor romdni. Dupd disparilia lui ceaugescu, puterea a fosi preluatd denomenclatura comunistd din rdndul al doilea gi al treilea, interesatd doar decosmetiziri ale aparatului de stat. puterea a r6mas centralizatd,, astfel cdsocietatea a putut fi diryatd, deschiderile democratice, inclusiv scrutineleelectorale, fiind lipsite de profunzime.

Subiectele mediatice despre ceea ce se intdmpla in Romdnia gi cucetd{enii acestei tiri inainte de 1989 se incadreazi in doui categorii, infunctie de publicul-{inti desemnat: 1) Informalii gi opinii destinate celor din{ar5, fiind suplinitd lipsa de informare din surse mediatice oficiale autohtoneqi contracarand propaganda nocivd, realizatd" de acestea; 2) Informa{ii giopinii despre ceea ce se intdmpla in Rom6nia, pentru a informa opiniapublicd internalional5 gi liderii politici din statele democratice. Se miza,desigur, pe capacitatea acestora de a interveni pe l6ngd liderii comunigtilocali pentru o influen{are sau schimbare de atitudine. Rezultatul a insemnatqi un sprijin moral pentru cetd{enii romdni, acegtia av6nd certitudinea c[ nusunt abandona{i definitiv. in ceea ce priveqte qtirile despre revolu}ie, dis-tingem, de asemenea, alte doui grupe de surse mediatice: 1) posturile deradio cu emisiuni in limba romdnd, recep{ionate gi in lard; 2) posturi deradio qi de televiziune din {5ri1e limitrofe, canale receplionate fragmentar,doar $e populalia romdni plasatd in apropierea frontierelor Jrrilor respec-tive. [n Revolulie, canalele mediatice din cele doud categorii vor practica unsistem de informare reciprocd, ceea ce va duce la oferirea mai multorinformalii pentru cetd{enii din !ard, dar gi la numeroase confuzii qi alterdriale datelor. Acest aspect face dificili uneori identificarea faptelor qi apoziliilor, in consecinfd abordarea epistemologicd necesard in acest caz secere dublatd de o acliune reflexivd, necesard pentru a infelege faptele, dar sicontextele3

2 Richard Andrew Hall, ,,Theories of Collective Action and Revolution: Eyidence from theRomanian Transition of December 1989", Europe-Asia studies,52:6,2000,1069-1093.3 Keith Jenkins, ,,On disobedient histories,, , Rethinking History,7:3,2003, 36: -3g5.

Strategii de informare transfrontaliereDepdqirea granilelor frzice de cdtre mass-media este un fenomen im-

portant, realizat in ultimele decenii ale secolului al XX-lea prin evolulia teh-nicd' a mijloacelor de comunicare. Telecomunicafiile r.pr.iintA aici punctulforte, eficien{a fiind doveditd prin refelele terestre gi prin transmisiile prinsatelit. Relee existau (qi existd incd) in diverse locuri din Rom6nia, fiind fo-losite pentru retransmiterea semnalelor radio qi/sau tv la distanfd, iar in case-le oamenilor ori in institu{ii undele electromagnetice erau captate cu antene.Astfel de relee existau qi in fdrile vecine, unele deosebit de puternice, astfelcd programele televiziunilor qi radiourilor din aceste !6ri puteau fi recep-fionate qi de romdni, deosebit de pricepufi in acea perioadd in a construiantene de mari dimensiuni. De asemenea, in unele ldri vecine incepuserd sdfie introduse comunicafiile prin satelit, romdnii instal6nd qi ei, cu rapiditate,antene care sd le permiti accesul la programele radio-tv ale vecinilorl

Aceastf, combina{ie de mijloace tehnice a insemnat receplionareaposturilor de radio gi de televiziune din {[rile vecine Romdniei, ldri in carese consemnau deja evoluJii, uneori foarte accenfuate, in direclia recunoa$-terii drepturilor omului gi in favoarea democraliei. A fost astfel supliniiaofensiva mediaticd existentd in Romdnia de ani buni, prin intermediul postu-rilor de radio finanlate de occident, care emiteau qi in limba rom6n6,

-du, p"

unde ultrascurte gi in condilii de bruiaj intens. Alvin Toffler a surprins acestmecanism, vorbind despre faptul cd romdnii urm[reau programeleteleviziunii din Bulgaria, bulgarii urmdrind, la rdndul lor, televiziunea rus6la

In ciuda acestor dificultdJi greu de trecut, opozanlii regimuluicomunist au reugit sd se exprime. Cea mai uzitatl metodd a fost aceia de atransmite in afard" informalii materializate in scrisori, fotografii gi manu-scrise (ale unor lucrdri literare ori documente cu conJinut critic). Se recurgeala camuflarea lor in bagajele cdldtorilor, aceqtia fiind cetdleni rom6ni, darmai ales striini. unele documente erau inaintate reprezentanlelor diploma-tice din Romdnia. inmenarea se fdcea adesea in cona4ii de clandestinitate,diploma{ii strdini fiind cdutafi de c6tre persoanele interesate. o practicdobiqnuitl a devenit vizitarea dizidenJilor notorii consemna{i la domiciliu decdtre persoane de la misiunile diplomatice str6ine. A$a s-a intdmplat cuDoina cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana sau Lfuszlo T6k6s. lstfel auputut fi preluate de la ei materiale confindnd informa{ii qi opinii critice,diploma{ii desfiqurdnd activitatea de culegere de informatrii cu dublu scop:

4 Alvin Toffler, Power shift: Knowledge, weatth, and violence at the Edge of the 2l,stcentury, Bantam Book Bantam,l9g0, p. 390; idem, power shifi: puterea in miqcare,Ed,.Antet, Bucureqti, 1995, pp. 353-354.

8

mass-media este un fenomen im-lului al XX-lea prin evolulia teh-.unicaliile reprezintd, aici punctulterestre qi prin transmisiile prinrse locuri din RomAnia, fiind fo-c ;i/sau tv la distanld, iar in case-ragnetice erau captate cu antene.nele deosebit de puternice, astfeldin aceste {dri puteau fi recep-i in acea perioadi in a construin unele !5ri vecine incepuser[ s6inii instaldnd qi ei, cu rapiditate,,ele radio-tv ale vecinilor!'hnice a insemnat recep{ionareaile vecine Romdniei, ldri in carerccentuate, in direc{ia recunoa$-rocraliei. A fost astfel suplinitdani buni, prin intermediul postu-riteau ;i in limba rom6n6, dar pers. Alvin Toffler a surprins acestromflnii urm[reau programeleIa nindul lor, televiziunea rus6!ade trecut, opozan{ii regimuluiuzitate metodi a fost aceea de ain scrisori, fotografii qi manu-

e cu conlinut critic). Se recurgeargtia fiind cetdleni romdni, darintate reprezentar\elor diploma-ea in condilii de clandestinitate,:rsoanele interesate. O practicdtorii consemna{i la domiciliu del sudine. Aqa s-a intdmplat cu

ra sau Ldszl6 T6k6s. Astfel auind inlbrma{ii 9i opinii critice,:re de informalii cu dublu scop:

rnd l"ialence at the Edge of the 2t'st. Pox'er Shirt: Puterea in miscare, Ed.

1) Informarea guvemelor proprii despre situalia dizidenlilor in cauzd, ceeace se incadreazd in categoria intelligence, specificd serviciilor speciale; 2)Transmiterea de date cdtre presa intema{ionah. in cea de a doua situaligagen{ii diplomatici se vor comporta ca niqte reporteri, acliunile lor av6nd ocontribufie esenliali la popularizarea ac[iunilor ini{iate de opozan}i, dar qi amdsurilor represive luate de regim. Erau elemente aflate tntr-un echilibruprecar, insd creqterea notorietd\Ii dizidenlilor qi a acliunilor lor antitotalitareau avut rolul de a contribui la subminarea regimului, dar qi la protejareapersoanelor in cauzd,. Desigur, opozanlii regimului erau conqtienli

-de faptele

lor, de pericolele la care se expuneau, ins[ nu intotdeaunarealizaufaptul cdfrceau efectiv istoria. Aceastd atingere a concretului (touching the void),dupd cum se exprima Emily Robinson, aceastd coborAre in arend, era un actde curaj, care merit[ apreciat5. Puterea comunist[ de la Bucureqti nu puteaignora atenliondrile discrete sau fttrige fbcute de cancelariile occidentale qinici nu putea lua misuri represive radicale, de lichidare a opozanl\lor, atdiatimp cAt numele lor erau cunoscute de opinia publicd internalionald,, apdr6nd,des in programele de raclio qi televiziune, precum qi in presa tipdritd.

Un exemplu semnificativ este cel din 8 decembrie 1989, cuprinsintr-o comunicare ficutd cdtre Ministerul romdn al Afacerilor Externe deAmbasada Romdniei la Belgrad. Dumitru popa, qeful misiunii diplomatice,va raporta ci s-a intdlnit cu Ibrahim Gikici, responsabil din Ministeruliugoslav de Externe. Belgradului i se vor repro$a afirmafii dintr-un materialtelevizat. Gikici va rdspunde protocolar, argumentdnd astfel: ,,pot sd viasigur cd' afirma[iile fbcute de reporterul de televiziune sunt rezultatul inter-pretdrii sale personale date unor discu{ii ficute in cadrul amintitei qedinle decdtre participan{i - in general oameni de gtiin!6, cadre universitare, oameniftrd sarcini qi responsabilitdli politice". Mai mult, va sus{ine cd in Iugoslaviapresa era ,,total scdpatd de sub control"6. Sunt argumente gubrede gi defa[add", fapt pe care ambasadorul rom6n nu se poate s[ nu-l fi sesizat.

s Emily Robinson, ,,Touching the void: Affective history and the impossible',History, I 4:4, 2010, 503 -520.

, Rethinking

6 Dumitru Preda gi Mihai Retegan, 1989: Principiul dominoului, Editura FundalieiCulturale Romdne, Bucureqti, 2000, p. 416.

Jocurile cenzuriiIstoria comunicdrii, a mass-media gi a cenzurii in Romdnia consem-

neazd, un paradox cutremurdtor: secolul al XX-lea a cunoscut timp de pestegapte decenii manifestarea unor forme variate de limitare a fluxului infor-ma{ional gi de opinii. cenzura a fost declarati oficial in 27 august 1916,atunci cdnd se renunla la neutralitate gi se intra in Primul R[zboi Mondial.incetarea luptelor nu a dus la libertatea presei, starea de necesitate fiindprelungiti de mai multe ori. Aga se explicd gi procesul jurnaligtilor din1919, c0nd o curte mar\ial6 a judecat lotul de ziai,siti din care ftclau parteIoan slavici gi Tudor Arghezi, doi dintre cei mai mari scriitori rom6ni-. Nusurprinde nici faptul cd procurorul regal de atunci a cerut pentru Slavicipedeapsa cu moartea. Dupi apaifia constituliei din 1923, socotitd unamoderni gi ,,liberald", via{a social-economicd a Rom6niei Mari fiindstabilizatd,, weme de un deceniu restricliile privind activitatea presei s-audiminuat, ftri sd dispard ins6. Legea fundamental[ din acei perioad[prevedea, cu titlu exceplional, aceste ingrddiri. Dupd 1933, ele roo, fi tot maidese, pentru ca odatd cu instaurarea dictaturii regale, in 193g, cenzura sddevind regul[. De atunci, a func(ionat p6n6 la cddirea lui ceauqes cu, in 22decembrie 1989.

in perioada comunistd, cenzrfia se realiza prin intermediul uneiinstitu{ii care a purtat mai multe titulaturi, insd cea care aramas in amintireeste comitetul pentru presd gi tipdrituri. A frinclionrtp6ndin l9ll, cdnd afost emis, in 11 octombrie, decretul de organizare a Consiliului Culturii giEducafiei Socialiste (CCES)7. Acesta cumula funcliile clasice ale unuiminister al culturii, alteori cu un minister al propagandei, acesta din urm6 deinspiratie totalitari. ccES prelua qi atribu{iile in materie editoriald gipublicisticd ale vechii institulii. prin acest act normativ,

""r:vL*u "iudesfiin{atd oficial, deoarece existau presiuni extraordinare din partea statelordemocratice ale lumii in acest sens. De fapt, controlul era pdstrat, prinprocedurile de lucru, gi va deveni mai sever in anii de dinainte de cddirearegimului naJionalist-comunist al lui Ceau$escu.

cenzrra presei qi a tipdriturilor de orice fel era practicatd incomunism in formele clasice. Exista o cenzuri prealabild (preventivi) qi unaposterioard, dupd imprimarea ziarelor, revistelor gi cdrfilor. in primil caz,toate materialele propuse spre publicare erau aduse in fala unui Cenzor) caredecidea ce poate sd apard. Uneori erau inldturate articole cu totul, iar in altecazuri doar pasaje. SituaJia era asemdnitoare in radio gi televiziune.

7 Dan scutaru, Nasterea ,,puterii a patrq", Editura Institutului Revoluliei Romdne dinDecembrie 1989, Bucureqti, 201 1,p.32.

10

i a cenzurii in RomAnia consem-Lf(-lea a cunoscut timp de pesteiate de lirnitare a fluxului infor-arata oficial in 2l august 1916,intra in Primul Rdzboi Mondial.rresei, starea de necesitate fiindica gi Procesul jurnaliqtilor dinde ziarigti din care fbceau parteei mai mari scriitori romdni. Nule atunci a cerut pentru Slavicistituqiei din 1923, socotitd unarmicd a Rom0niei Mari fiinde privind activitatea presei s-aundamentald din acea perioaddiri. Dupd 1933, ele vor fi tot maiurii regale, in 1938, cenzura sila clderea lui Ceauqescu, in 22

: realiza prin intermediul uneinsd cea care a rdmas in amintirefuncEionat pdnd in l9ll, cdnd, aantzare a Consiliului Culturii qinula func{iile clasice ale unuipropagandei, acesta din urmd derugiile in materie editoriald gi3st act normativ, cenzura etaexraordinare din partea statelor.apr controlul era pistrat, prinr in anii de dinainte de cddereascu.le orice fel era practicatd inrd prealabild (preventivd) gi una;telor gi cdrfilor. in primul caz,l aduse in fala unui cenzor, carelrate articole cu totul, iar in altefoare in radio qi televiziune,

a Institutului Revoluliei Romdne din

materialele audio qi video fiind supuse unui control inainte de difuzare.ulterior, cenzura se va realiza mai ales prin autocenzurd, cdci editorii vorlua mdsuri pentru incadrarea in ,,linia" oficiald, iar cei mai mul1i autori sevor limita la a scrie despre subiectele permise, adoptand tonul qi limbajulpropagandei oficiale. Cenzura posterioard putea ?nsemna retragerea de ladifuzare a unor publicalii sau cirfi qi trimiterea la topit, atunci cand ochiulcenzurii sau al editorului (corectorului) nu fusese suficient de vigilent. Eraudecizli care se ldsau cu sancliuni pentru cei considerali vinova{i. Au fost qicazttti c6nd cenzorii au decis efectiv deshinlarea unor publicalii. Sistemulde cenztxd' era departe de a fi infailibil, funcJiondnd pe criterii subiective.unii cenzori erau mai permisivi, iar al{ii vedeau probleme qi acolo unde elenu existau. in ceea ce ii priveqte pe autori, ei se aflau permanent sub lup[,existand pericolul de a fi sanc{iona{i chiar qi pentru devieri presupuse, nureale! conformismul a devenit regulS, jurnaliqtii, ca lideri de opinie,devenind propagandiqti qi instrumente ale statului totalitar8.

O fari inconjurati mediaticDupd cel de al Doilea Rizboi Mondial qi pdnd in decembrie 1989,

perioadd dominatd in Romdnia de regimul comunist totalitar, informa{iiledespre atitudinea represivd gi antidemocraticd, a sistemului au fost difuzatein special de posturi de radio, adicl Radio Europa liber[ (RFE), VoceaAmericii, BBC (sec{ia romdni), Deutsche Welle (de asemenea, in specialprogramele realizate in limba romdnd) sau Radio France International.Aceste canale puteau fi receptate de cetdlenii din Romania, deqi in conditriidificile, deoarece transmisiuniie erau bruiate, iar ascultarea acestorprograme era pedepsitd de legea penald. Dintr-o analizd" fdcutd de MarianPetcu, reputat istoric al presei, rezultd, cd in ultimii ani ai regimuluiCeaugescu s-a inregistrat o cregtere continud a num5rului de cetdJeni romAniurmdri{i de Securitate pentru ,,legdturi neautorrzate cu posturi de radiostrdine, audierea qi colportarea qtirilor transmise de acestea". Datele extrasedin Arhiva Securit5lii indicd 1094 de persoane urmdrite in 19g0, 4159 in1985 gi 4960 in 1989 (Petcu 2005). in ciuda mdsurilor represive, a crescutconstant qi numdrul de persoane din Rom0nia care ascultau posturile deradio care emiteau in romdni din afara fdrii, ceea ce demonstreazd cd,

acestea deveniseri surse de informa{ii importantee.

8Idem, p. 29.e Manuela Marin, ,,Ascultdnd kadio Europa Liberd in Romdnia lui Nicolae Ceauqescu", inJinga, Luciana M. gi Bosomitu $tefan, intre transformare ;i adaptare. Aspecte alecotidianului in regimul comunist din Romdnia, Institutul de Investigare a CrimelorComunismului qi Memoria Exilului RomAnesc, Editura Polirom, Ia$,2013,209-230.

l1

in ultimul an, unele referiri despre situaJia grea din Rom6nia auapdrut mai des qi la posturi de radio sau de te.-leviziune generalisteimportante din lume. cu privire strict la acliunile unor opozanli i'n legdturdcu Revolu{ia de la Timigoara se remarcd interesul manifestaf de caialeleaudio/video din Ungaria qi Iugoslavia. Daci atitudinea presei din fdrilevecine cu Romdnia la vest nu surprinde, faptul c6 ceauqesCu gi regimi sauerau complet izola\r gi incercuili mediatic iste dovedit de atitudinea ostildmanifestatd de mass-media de la Moscova, dar mai ales din RepublicaMoldova, aceasta aflatd, inc6 in componenla uRSS, dar angajata 6rm pecalea desprinderii de colosul sovietic. A existat o straiegie a sovieticilor de ainfluenfa mediatic schimbdrile din lagdrul comunisti ,,in acest scop auutilizat atdt propriile lor mijloace, ca mass-media sau institutiile culturale,c6t qi corespondentele lor locale - cel pufin acolo unde acestea nu eraublocate^de autoritdJi (aga- cum s-a intdmplat, spre exemplu, in Romaniaj,,io-'--

In ultima luni de existen{d a regimului comunist de la Bucureqti,lovitura informafionald a venit de la Sof,ia, din Bulgaria. Romdnii din sudul{drii, care intotdeauna au urmdrit programele televiziunii bulgare, au pututr._d:u demonstrafiile de aici in favoarea democratizdriil pr."* qischimbarea, rara vdrsare de s6nge, a gdrzli de la conducerea trarii qi de iavdrful partidului comunistll. Se ficeau paqi importanli spre democraiizare gicdgtigarea unor libertdli, printre care se numdra gi libertatea presei, ca uncorolar al celei de exprimare. Exist[ un paradox al receptirii gtirilor de laposturile de radio gi de televiziune str[ine, atunci cdnd cele din Jar6 pdstrauo tdcere desdvdrgitd cu privire la timidele acfiuni de impotrivire ia{d deregimul comunist din {ard. Acest paradox se relevd surprinz'ator c6nd vorbimde valul de schimbiri carc a mdturat regimurile .o-rrrrirt. din Jdrile centralgi est-europene: ,,oficial, populalia nu gtie nimic despre ciderea ziduluiBerlinului. Niciun rand despre evenimentele de la Berlin in presa de partid.Populalia nu este oficial informatd, dar in mediile cultivate, intelectualii,universitarii, unele familii ale multor studenli din Bucuregti, Timigoara sauIagi ascultd Radio Europa liberd pe ascuns. Unii pot prinde BBC-ul. cidereazidu,lui Berlinului, care oficial nu avusese loc, nu mai este un secret pentrumul{i romdni"l2.

to od1.n Burakowski, Aleksander Gubrinowicz qi pawel ukielski, l9g9: Toamnanaliunilor, Editura Polirom, Iaqi, 2013, p. 41.lt zoePetre,,,Romdnia, sfbrqitul lui iggg", in catherine Durandin pi Zoe petre, Romdniapost 1989, Editura Institutul European, Iaqi,2010,p.64.12 Catherine Durandin,

',o eliberare dificiia", in catherine Durandin gi Zoe petre, op. cit., p.4t.

I2

re situatia grea din Romdnia ausau de televiziune generaliste

cliunile unor opozan{i in legdturdinteresul manifestat de canalele

)acd atitudinea presei din {drilerprul cd Ceaugescu gi regimul sbueste dovedit de atitudinea ostild

\.a, dar mai ales din RepublicalF URSS, dar angqatd ferm peistat o strategie a sovieticilor de arl comunist: ,,in acest scop aus-media sau institufiile culturale,rqin acolo unde acestea nu erauspre exemplu, in Rom6nia),,10.

nului comunist de la Bucuregti,din Bulgaria. Romdnii din sudul:le televiziunii bulgare, au pututrea democratizdrii, precum gii de la conducerea {irii gi de lalmportantri spre democratizare qirmdra gi libertatea presei, ca unradox al receptdrii gtirilor de laatunci c6nd cele din lard pdstrau) acduni de impotrivire fald derelevd surprinzitor cdnd vorbim.rile comuniste din Jdrile central

= nimic despre ciderea Zidului: de la Berlin in presa de partid.mediile cultivate, intelectualii,

rgi din Bucuregti, Timiqoara sau--nii pot prinde BBC-ul. Cidereai:c. nu mai este un secret pentru

:i Parrel Ukielski, 1989: Toamna

*:re Durandin ;i Zoe petre, Romdniat-i.r,ne Durandin;i Zoe petre, op. cit.,p.

Pe l6ngi celelalte cauze majore ce au dus la declanqarea Revolufieide la Timiqoara, asaltul mediatic din jurul Romdniei a awt,n rol important.Lipsea prilejul pentru a o declanga, deoarec e organizarea detaliatd a uneimigcdri de protest semnificative era greu de realnat in conditiile suprave_gherii poliJieneqti de la acea datd. o dovedegte acliunea organizatd,ae calivaprotestatari iegeni, in 14 decembrie 19g9. A eguat pentru- cd Securitatea aaflat de ea gi pentru cd nu a fost timp suficient-pentru canalizareamulfimiisuspicioase qi temdtoare. Gestur rdmdne insd esenlial, dovedind cura.i inasumarea riscurilor qi credinld in valori abstracte, cum sunt libertatea qidemocrafia. Analizdnd aceste ?mprejurdri, c0fiva autori vor stabili ieTimigoara asigura condilii mediatice optime pentru un parcurs protestatar:,,Plasarea zonei geografice respective la confluenlu ,.ttoi canale de propa-gandd activd qi in aria de recepJie optimd a porto.ilor radio qi TV am laiitevecine, ale cdror emisiuni erau axate pe <<problema romdneasc6>>',r3.

De altfel, incepdnd cu 18 decembrie 19g9, jurnaliqtii str[ini auinceput sd se strdngi la punctele de trecere a frontieiei, mai ales la celedintre Romania cu Iugoslavia qi Ungaria, unde au aqtepiat pentru a puteatrece in !ar6, cu scopul de a face relatdri. Li s-a permiJ accesul abiain 22decembrie, dupd fuga lui ceaugescu din Bucureqli. constantin pdrvulescu(2013) va ardta cum lunga agteptare anxioasd de la frontieri, p6nd cdnd li s-apermis sd intre in Rom6nia, a contribuit intr-o anumitd mdsurd la exagerdrilemediatice consemnate ulterior ?n mass-media internalionalila.

Un prilej care nu a fost ratatLa Timigoara insd, pastorul Lfszl6 T6k6s avea notorietate. Numele

lui era difuzat de peste un an in programele unor canale media din strdind-tate, din ungaria cu preponderenJd. Mai era gi preot, ambele caracteristicicontribuind la proiectarea sa imagologicd. Nu mai putea fi ftcut s6 dispar6,inchis sau ucis, cum s-a intdmplat cu alli protestatari. S-a incer cat izolareasa, scoaterea din Timigoara, prin deportarea in satul Mineu din judeful Sdlaj.S-a urmat calea aparent legald, cea a unui proces de evacuare din casaparohialS, decizie inabild a autorititilor, deoarece tergiversdrile, cu termenede judecatd amdnate qi cu recurs, au permis constituirea in jurul pastorului aunui nucleu de credinciogi decigi sd-l suslind, mimdnd gi eicalea legald. S_aajuns la o luptd de uzurd, cu gicane pentru preot qi enoriaqi, dai care a

13 Ion Pitulescu (coord.), $ase zile care eu zguduit Romdniq. Ministerul de Interne indecembrie I989,vol. I, Bucuregti, 1995, p. 6g.la constantin Pdnulescu, ,,Embodied histories. Harun Farocki and Andrei Ujicd,sVideograms of a Revolution and Ovidiu Bose Paqtina's Timisoara-December I9g9 aidtheuses of the independent camera", Rethinking History, 17 :3, iotz, zs+-zaz.

13

permis gi o amplificare mediaticd a cazului. Este un aspect sesizat de DennisDeletant: ,,Abilitatea qi disponibilitatea presei gi autiritalilor

'ngare de aface publicd situalia grea a lui T6k6s ii privillgi uu tulz de dizidenfii deorigine romand, care nu aveau posibilitatea d. a r. fu." cunosculi,,ri.---'-

--Un moment important a fost cel din 24 iulie 19g9, c6nd releviziuneaMaghiari a difuzat un interviu cu L6szl6 T6k6s in cadrul emisiunii

Panorama, o emisiune bineficutd din punct de vedere jurnalisticlr. ili;;;interviul fusese inregistrat la Timigoara, ceea ce dembnsfteazd"profesiona-lismul gi curajul jumaligtilor. in acest interviu, pastorul a adoptaio stratejiede com'nicare interesantd, menitd sd-l proteje)e intr-o anumita misurd. Elny s-a declarat ?mpotriva regimului comunisi gi a lui ceaugescu, .l u ,rruti_niat cd sistematizarea satelor, operaJiune in derulare la acea datd,., cu'n largecou mediatic in occident, afecteazd" cultura qi tradi{iile maghiarilor dinRomdnia. Se realiza astfel o conectare la o temd de larg interJs, insr, princantonarea in regim efiric, se dezvorta discufia desprJdreptorite minori_ta{ilor din Rom0nia, ftcdnd din aceastd problemd una sensibild. Cercetrtoriievenimentelor vor surprinde at6t curajul pastorului, ; gi diversitateaproblemelor abordate: ,,Launched a blistiring attack on all those who werepersecuting his church, the Hungarian mino.ity itr Romania and a horriblerealities of life under ceauqescu"l7. Desigurj Securitdlii qi aparatului depropagandd comunist le-a fost uqor sd incerce sd devieze afirma{iile cdtreproblema sensibili a. Transilvaniei (accentudnd propagandistic poziliileiredentiste, care au existat!). in acelagi timp, a existat o aiumita uqurare, insensul cd puteau sd, izoleze migcarea la palierul ehric magh iar, atdtatimp cdtnu exista, nici mdcar declarativ, o uro"i.r. a cetdleniloide etnie rom6n6 lapozilia dezvoltatd, de Lfuszlo Tdk6s. in ts qi 16 decembrie 19g9, pdnd lagenenlizarea protestelor, L6szl6 T6k6s fusese susfinut in mare parte decredincioqii reformafil8, ceea ce indicd faptul c6 in iandul bisericii exista oformd.latentd de opozifie fafi de politica oficiald comunistd. Sigur, existau qiac{iuni de coabitare cu regimul, chiar de sus{inere a lui, aqa cum remarcdStan qi Turcescule. urterior, chiar in timpuf miqcdrilor,;"1q.;;;; d,n

15 Dennis Deletant, Romdnia sub regimul comunist,Fundatia Academia civicd, Bucuregti,2010, pp. 245-246.

f Mark Elliott, ,,Ldszro T6kds, Timisoara and the Romanian Revolution,', occasionarlapers on Religion in Eastern Europe: l0:5,1990,22_2g.f George Galloway and Bob wylie, Downfall: The ceausescu and the RomanianRevolution, London: Futura, 1991, p. 103.18 Peter Siani-Davies, The Rominian Revorution of December 19g9, rthaca: comellUniversity Press. 2005, p. 5g.1e Lavinia stan and Lucian Turcescu, church, state and Democracy in Expanding Europe.Oxford University press, 201 l, p. 137 .

t4