Lucrare de Licenta - Manipularea in Mass-Media(1)

8/13/2019 Lucrare de Licenta - Manipularea in Mass-Media(1)

1/52

Capitolul I

Tehnicile manipulrii

Manipularea

Manipulareapoate fi definita ca fiind o anume situaie creat premeditat pentru a

influena reaciile i comportamentul manipulaiilor n sensul dorit de manipulator.1In cuvinte

mai simple manipularea poate fi cel mai bun mijloc de a obtine rezultatul dorit de la ceilalti

determinandu-i sa rationalizeze si sa analizeze incat sa descopere ca cea mai mare satisfactie

este sa-i faca pe plac unei persoane sau grup.

Scopul manipulrii reprezint controlul total asupra individului, asupra modului cum

gndete, control total asupra comportamentului i reaciilor sale, influenarea sentimentelor

pe care acesta le nutrete fa de o persoan, eveniment sau situaie. ezultatul este supunerea

necondiionat astfel nct individul nu este capabil s ia decizii pe cont propriu, toate

aciunile i tririle sale sunt influenate de manipulator pentru a-i atinge inta.

! alt definiie a termenului de manipulare poate fi e"primat astfel# remodelarea

gndirii, a comportamentului i sentimentelor sub aciunea unor factori e"terni, a unei

presiuni e"ercitate de un manipulator care dorete s-i ating scopul propus. $onform celor

afirmate de %ogdan &iceac, manipulatul va deveni 'un simplu figurant(. )*in punct de vedere

lingvistic, este mult mai greu definirea acestui termen. *ictionarul +nciclopedic al imbii

omane nu ofera informatii cu privire la etimologia termenului. *ictionarul +"plicativ,

elaborat de cademia omana, nu contine decat semnificatia sa tenica. omania a trait mai

bine de o jumatate de secol intr-un sistem totalitar. $ultul personalitatii liderilor si regimul

comunist au dus 'manipularea( la apogeu. Sistemul se baza pe manipularea societatii infolosul unui grup restrans de oameni. $uvantul a devenit subiect 'tabu(, iar pe cale de

consecinta el nu aparea in dictionare sau in lucrarile de specialitate.

determina pe cineva s adopte o conduit, pe care n mod normal ar prefera s

nu o urmeze, se ncadreaz tot la manipulare. $eea ce face posibil un proces de

manipulare este 'impresia( individului c acioneaz sau ia otrri n condiii de

libertate total, de autonomie. Sutele de studii au relevat faptul c nu pot e"ista dect

/Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, Bucureti, 1998, p. 30..

)(Bogdan Ficeac-Tehnici de manipulare, pagina 6).1


2/52

dou moduri eficiente de a obine de la cineva comportamentul dorit# manipularea i

e"ercitare puterii 0a forei1. ceste variante sunt e"plicate de ctre 2oule i %eauvois#

'3n general, un funcionar gsete c este normal s e"ecute ce i cere eful, sau un

student s corespund e"igenelor profesorilor si( 0marea manipulare1. '3n aceeaiordine de idei, un ostatic va scrie sub ameninare un te"t laudativ la adresa rpitorilor

si. 3n astfel de cazuri, poi obine ceva de la oricine pentru c dispui de for sau de

mijloace de persuasiune, sau de amndou n acelai timp. 3n astfel de cazuri, persoana

'supus( are ns contiina e"istenei unei situaii n acre se ecioneaz prin

intermediul puterii sau a e"istenei unui raport de for.4

5anipularea prin seductie este si mai dificila deoarece aceasta tenica se bazeaza pe

farmecul personal, farmec pe care nu il are fiecare dintre indivizi.

10 reguli ale strategiei de manipulare

Intelegerea politicii ca un ansamblu de interactiuni conflictuale este cel mai bine

reprezentata de conte"tul alegerilor. 6e amintim campania electorala din )778, cand

'!pozitia 9nita( era intr-un permanent conflict descis cu presedintele :raian %asescu. Iata

in continuare reguli de conducere la bun sfarsit a razboiului dintre doua parti aflate in conflict#

Regula 1. rta razboiului se bazeaza pe amagire

Regula 2. 3n conducerea unei armate mari obiectivul principal este victoria rapid

Regula 3. $ea mai bun politic n rzboi este s ataci strategia inamicului.

Regula 4. tacarea strategiei adversarului trebuie urmat de subminarea sistemului de aliane

prin mjloace diplomatice.

Regula 5. :rupele noastre trebuie instigate la furie mpotriva inamicului, iar n cazul victoriei

ele trebuie rspltite cu resursele acestora.

Regula 6. *ac armata este dezorientat i roas de ndoieli, suveranii vecini vor profita i

vor pricinui necazuri.

Regula # $unoate-i inamicul, cunoate-te pe tine nsui i poi lupta o sut de btlii fr s

te temi de nfrngeri.4Ro!ert"#incent $oule% $ean"&eon 'eau(ois% 1))% pp* "+

2


3/52

Regula +# 3n rzboi nu e"ist nici situaii fi"e, nici tactici constante.

Regula ). $ine cunoate viclenia abaterii de la normal, va fi victorios. 3nainte de a aciona,

cntrete bine situaia.

Regula 10. $ontroleaz slbiciunile inamicului. *ac este irascibil, poate fi provocat s se

nfurie i s se fac de rs, iar dac are simul onoarei prea ginga, poate s cad n curs din

cauza unei insulte.

; garantez c nu vei fi dezamgii nici dac definii termenii de baz i personajele te"tului

n zona de conflict a dou corporaii multinaionale, care vor s ocupe noi spaii pe o pia a

telefoniei mobile, de e"emplu.(?

S-au facut nenumarate studii si e"perimente pe diferiti indivizi. Spre deosebire de

scopurile pur stiintifice, in regimurile totalitare, agentiile de spionaj 0$I, 6@>*-@A%1 au

folosit metode drastice si crude de manipulare a individului ca #

emodelarea gandirii, limbajului

Spalarea creierului 0dezgetarea, scimbarea si reingetarea1

,

manipularea prin ipnoza

Splarea creierului are efecte remarcabile n ceea ce privete determinarea individului

de a se supune din refle" ordinelor sau de a-i trada semenii ori propria sa tar.

Instrumentele care au facut posibile manipularea maselor si actele de cruzime ale

marilor tirani ai istoriei sunt# radioul, televiziunea si ziarele. .I. enin spunea# ' Spuneti-le ce vor sa auda(.

Secolul trecut se face remarcat prin cele doua razboaie mondiale si nenumarate

conflicte interetnice.


4/52

diferita. Sistemele politice, fie ele democratice sau nu, inca mai practica manipularea maselor

prin intermediul mass-media.

Cum ne aparam de manipulare/

Intr-adevar, pretutindeni vom intalni oameni care vor dori sa ne manipuleze, de la

cersetorul din coltul strazii care pretinde ca e surd, orb si mut pana la mari conducatori.

5anipularea nu este intotdeauna rea. Spre e"emplu, un psioterapeut va manipula un pacient

aflat in pragul disperarii si avand ganduri suicidale.


5/52

' D...E*aca ne reuseste sa determinam masele de oameni sa vada un anumit fenomen social

printr-un anumit stereotip necesar manipulatorului, atunci celor care nu sunt de acord le va

veni foarte greu sa reorienteze oamenii ;pe calea cea dreapta(, sa-i convinga sa se opreasca,

pentru a nu lua decizii pripite foarte rapid. D...E(

' D...E6u este strict necesar ca enuntarile manipulatorului sa coincida cu stereotipurile sociale.

>oalarea manipularii se realizeaza si prin e"presii, care uneori vin impotriva stereotipurilor =

este important doar sa indrepti gandirea obiectului manipulat in directia necesara. D...E(

' D...ESarcina manipulatorului este facilitat de faptul c stereotipurile int sunt relativ puine,

n special n rndul intelectualitii, care e mbibata cu gndirea raional 0nefiind mpovrata

de tradiiile i de viziunile religioase asupra lumii1. ! astfel de gndire lasa in minte doar o

foarte mic parte a intregii e"periene umane, iar aceast parte e plasata n memorie ca un

stereotip uor de memorat i recunoscut prin deducii deja construite 0;*ac , atunci %(1.

D...E(H

%ogdan &iceac, in Tehnici de manipularea facut o lista cu sfaturi practice pentru a

rezista manipularilor. Intre acestea amintea de insistarea cu intrebari atunci cand situatia este

neclara. gentii de influenta pot incerca sa il faca pe interlocutor sa se simta prost. In urma

intrebarilor puse acestia se vor simti obligati7o sa raspunda, insa niste e"plicatii superficiale

sunt semne ale unei manipulari. n alt s.atar fi acela de a incerca sa ne cunoastem propria

persoana mai bine, calitatile si in special punctele slabe pentru a nu ne lasa e"ploatati de catre

manipulatori. *e asemenea este important sa fim atenti la perspectiva din care altii incearca sa

prezinte o situatie sau o problema. ceptand neconditionat premisele lor, le oferim din start

un avantaj substantial. + important sa venim cu propria noastra varianta, fiind pregatiti sa

respingem punctul lor de vedere, daca este cazul. lte s.aturi mentioneaza faptul de aaccepta scimbul de idei, de a analiza la rece opiniile sau conceptiile cu care nu suntem de

acord, sa incercam sa ne punem in locul celor cu care ne confruntam ideile, pentru a vedea

mai bine unde se greseste. Sa nu dezvaluim sentimentele ascunse, dorintele , slabiciunile sau

limitele in fata oricui pentru ca acestia nu vor ezita sa se le foloseasca impotriva noastra. Sa

ne amintim ca, uneori, ciar si cel mai bun prieten ne poate trada cu ajutorul acestor

dezvaluiri.

H#ladimir #olo..% 200% pp* 135"13'ogdan iceac% 2004% pp* 216"220

5


6/52

Informaia

$a prim pas, e bine s ne oprim asupra cuplului informare-informaie, dezinformarea

putnd fi perceput ca o ;negare( a informrii sau, mai bine spus, ca o asimilare de informaii

false, o into"icare informaional. 3n opoziie cu informarea, dezinformarea nu vizeaz

cunoaterea i poate fi nedeliberat, atunci cnd mesajele sunt transmise ctre public de ctre

neprofesioniti 0amatorism jurnalistic etc.1 sau deliberat, implicand o strategie care are ca

efect transmiterea unor mesaje parial sau total neadevrate, ndreptate spre anumite inte

relevante. Sub aspect neintenional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesioniti.

Sociologul francez,


7/52

$onsecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei

convergente a tenicilor si tenologiilor alta data bine delimitate# retelele de cablu :>,

retelele telefonice si retelele de transmitere de date, sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a

culturii in informatie digitala, caruia autorul ii inde"eaza urmatoarele caracteristici# pretul

informatiei poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosireG informatia poate fi

multiplicata, copiata, revandutaG informatia nu este un bun indefinit divizibil 0mai multe

e"emplare diferite dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi

cantitate de informatie1 si nu raspunde principiului aditionarii 0utilitatea nu creste prin posesia

a doua e"emplare ale aceluiasi ziar1G informatia este partial substituibila.

Tematici maore pri(ind e.ectele comunicrii n mas

puterea de influenare asupra anumitor tipuri de publicuri direciile de influenare

clasificarea variantelor de efecte

mecanismele de funcionare a efectelor

condiiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare

Caracteristicile e.ectelor comunicrii de masa

efectele sunt identice cu consecinele

manifestarea efectelor se raporteaz la orizontul temporal # certitudini i probabiliti

se produc la diferite niveluri ale realitii sociale

efectele acioneaz asupra # opiniei sau convingerii individuale sau de grup,organizrii instituionale, societii sau culturii

efectele au sens de aciune in vederea modificrii, prevenirii, facilitrii sau intririi

unei opinii sau convingeri

efectele sunt comple"e si relative

Tipologia e.ectelor


8/52

dup momentul mani.estrii certitudini = sesizabile

probabiliti = poteniale

dup ni(elul mani.estrii

o prima grupare

o individuale = modificri la nivel personal

o de grup = modificarea sau alegerea reprezentrilor comune

o societale = resimite la nivel general

o instituionale = scimbare in e"istena sau funcionarea unei instituii

sociale

a doua grupare

o microefecteo mezoefecte = la nivelul grupurilor

o macroefecte = la nivelul societii

dup durata mani.estrii termen scurt - J zile

termen mediu = = 47 zile

termen lung - K o lun

dup modul de ac7iune

directe = e"punere nemijlocit

indirecte = prin intermediul terilor 0lideri, membrii grupului de apartenen etc1

dup orientarea ac7iunii

efecte de activare a atitudinilor latente

+


9/52

efecte de intrire = confirmare a atitudinilor e"istente

convertire = scimbare de atitudine sau comportament

dup natura ac7iunii

de ordin cognitiv = scimbarea sistemului de cunotine

de ordin comportamental = influenare, alterarea percepiilor, a coninututrilor

valorice etc.

(antaele comunicrii n mas

&aciliteaz un scimb de ganduri sau idei


10/52

8e9a(antaele comunicrii n mas :din perspecti(a destinatarului;

elaionarea intre surs i receptor este de obicei univoc.


11/52

inducere n eroare. *in acest motiv, recurgerea la aceast cale n situaii de divergen de

interese devine tot mai frecvent n societatea actual, manipularea fiind un instrument mai

eficient i mai puternic dect utilizarea forei.

%ogdan &iceac, n cartea sa ':enici de manipulare( 0)77?1, face o scurt clasificare a

manipulrilor#

Manipulare mica = modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore

0+". omania /88), criza artificial de pine = facilitarea importurilor =

comisioane1

Manipulare medie = modificari importante ale situaiilor sociale, cu efecte

uneori peste ateptri 0+". +"perimentul lui 5ilgramG evoluia din decembrie

/88M = disiparea responsabilitaii prin fragmentarea actelor genocide =

neputina detectrii vinovailor1

Manipulare mare = influena ntregii culturi n mijlocul creia triete

individul. 0+". 3nvmntul = instrument de perpetuare si nrdcinare a

conformismului, potrivit ideologiilor curente1

Manipulari mici

Se refer, ca amploare, la un singur individ sau un grup restrns de persoane. Se obin prin

mijloace simple, manipulatorul provoac modificri minore ale situaiei sociale ntr-o anumit

perioad de timp. +fectele pot depi ateptrile.

%ogdan &iceac e"pune un asemenea e"emplu. +ste vorba despre adepii unei secte

religioase,!are "ri#hna, care au pus la punct un sistem de colectare a fondurilor, pe ct de

simplu, pe att de eficient. 9n membru al acestei secte, ras n cap, cu o tog alb specific

acestei congregaii religioase, se plasa ntr-un aeroport, gar. 3n momentul cnd sosea un tren

sau un avion atepta pasagerii la poarta respectiv cu o floare n mn, pe care o oferea unei

persoane care sosea, n numele iubirii dintre oameni i al toleranei rasiale. >iitoarea

'victim( accepta, n majoritatea cazurilor, floarea, mai ales c era oferit gratuit.


12/52

scimbul unei 'donaii nesemnificative(. 9n procent foarte mare din cei care acceptau floarea

plecau cu buzunarele 'uurate( de respectivele donaii.M

Manipulari medii

mericanul StanleN 5ilgram, cel care a initiat o serie de cercetari in domeniu, pornea de

la premisa ca fiecare individ este supus unei anumite autoritati. :estul consta ntr-o memorare

i influenarea acestui proces cognitiv prin aplicarea de pedepse n caz de greeal. >oluntarii

intrau ntr-o ncpere cu un e"aminator i se aezau la pupitrul de comand al unui aparat de

indus ocuri electrice. 3n ncpere, n faa voluntarului se afla un geam de la alt camer.

*incolo, pe un scaun, conectat la electrozii aparatului de ocuri electrice, se afla un brbat de

4L de ani cu o nfiare agreabil. >oluntarul, denumit 'profesor(, rostea un cuvnt iar cel de

dincolo trebuia s-i spun perecea dinainte nvat. 3n caz de greeal, i se administra un oc

electric de /H voli, care cretea progresiv cu aceeai tensiune n cazul unui nou rspuns greit.

imita ma"im a ocurilor putea fi de ?H7 de voli. :estul ncepe iar primele trei rspunsuri

sunt e"acte. *ar al patrulea este greit i i se 'administreaz( un oc de /H voli. poi,

'elevul( o ine din greeal n greeal.


13/52

strict care i este impus, dei el nu simte acest lucru# orar, vacane, programe colare.

*eoarece fiecare societate modern tinde spre a avea n posturile ceie cei mai buni i mai

calificai oameni care o compun, nc din coal copiii sunt nvai cu spiritul de competiie

care const n recompense la terminarea unor perioade de studiu bine stabilite#premii, burse.8

Capitolul II

ormele >i modurile generale de manipulare?

8'ogdan iceac% 2004% pp*35"36% 43"4413


14/52


15/52

diferenteculturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor 0care poate fi orice, de

la unsimplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii1. cest principiu este usor de folosit#

ofera ceva, si asteapta-te 0sau da o idee despre cum1 sa fii rasplatit. ! alta modalitate eficienta

de folosire a acestui principiu este metoda Pusii-n nasP.

9n alt principiuutil este cel al angaamentuluisiconcordantei. !amenii vor face

aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut

anterior. $and vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu

atitudinea manifestata anterior. $omportamentele neconcordante produc tensiuni psiice, pe

care individul incearca sa le evite cu orice costG deci va face orice ca sa se arate solidar cu

actiunile sale anterioare. cest principiu este folosit de metoda Ppiciorului in pragP.


16/52

&iecare dintre acestea sunt importante, insa persuasiunea nu se poate realiza fara unul

dintre ele.

+:B!S = +tica este piatra ungiulara a persuasiunii. Indiferent de tenicile folosite si

indiferent de perfectionalitatea acestora, nimeni nu este dispus sa creada pe cineva care nu

inspira incredere si integritate. 5arii e"croci se bazeaza pe aparenta sinceritatii si onestitatii,

insa o actiune de persuasiune pe termen lung nu are succes daca are la baza nesinceritatea sau

lipsa de onestitate. +tica semnifica pregatirea si profesionalismul

!A!S-


17/52

intoarcem in timp pana la /8/), cand a avut loc evolutia bolsevica, vom intelege mai bine.

iderul bolsevicilor era >ladimir Ilici enin. cesta studiase operele lui @arl 5ar" si

&riedric +ngels si intrase intr-un cerc mar"ist. In /874 participa la $ongresul al II-lea al


18/52

intermediari 0agenii de influen, de regula lideri de opinie1 i relee indivizi care snt utili n

amplificarea i propagarea dezinformarii i care nu snt contieni de rolul pe care l joac;.

Comanditarii $ formeaza nivelul de decizie. Sunt cei care concep si

proiecteaza continutul mesajului, stabilesc tintele, atitudinile si

comportamentele dezirabile care se cauta a se obtine. cestia sunt factori de

decizie 0guvern, state majore militare, partide politice, firme influente,

organizatii economice etc.1

-pecialistii(e@pertii) $nivelul de elaborare strategica. eprezinta planificarea

profesionista a secventelor tactice ale dezinformarii. In aceasta categorie gasim

specialisti in comunicare, in tenicile de influentare sociala, sociologi,

psiologi sociali, analisti politici etc.

Controlorii $nivelul de legatura. Sunt alesi dintre persoanele ce stabilesc o

relationare eficienta intre comanditari si agentii de influenta. +i sunt

'binevoitorii( care sugereaza cine si in ce conditiiar fi dispus sa participe la

dezinformare. u ca misiune racolarea subiectilor interesati din perspectiva

derularii operatiunilor de dezinformare si de a comunica cu regularitate

'efectele dezinformarii(.

gentiidein.luenta$nivelul de propagare penetranta, releele. Indivizi care se

bucura de prestigiu in grupul lor si care, datorita statutului de prestigiu, vor

ajunge sa propage mesajul cu eficienta sporita. cestia sunt recrutati din randul

liderilor de opinie, persoane cu prestigiu academic, stiintific, cultural. :enicile

uzuale in vederea racolarii lor sunt# santaul0'fiecare are ceva de ascuns(1 sau

cumpararea0'fiecare are pretul lui(1.

Dezinformatorul este cel care dezinformeaza receptorul 0tinta1, dar acesta poate sa fie

diferit de individul, structura, grupul, institutia care doreste dezinformarea. Tintelepot fi atat

grupuri sau segmente ale societatii, cat si indivizi, dar intotdeauna lideri, oameni ce pot

influenta decizional grupul in care se afla. *ezinformarea desfasurata prin mass-media are

cele mai eficiente rezultate la nivel social. +fectele dezinformarii depind, pe de o parte, de

caracteristicile tintelor 0atitudine critica, personalitate, nivel intelectual, aspiratii etc1, iar pe de

alta parte, de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informatiilor veiculate.

>ladimir >olCoff arata ce presupune dezinformarea#

1+


19/52

'- o manipulare a opiniei publice, altfel ar fi into"icareG

- mijloace deturnate, altfel ar fi propaganda

- scopuri politice, interne sau e"terme, altfel ar fi publicitate.(12

Insa, nu doar dezinformarea este o arma de temut. +"ista si alte metode de manipulare

cum la fel de eficiente cum ar fi# discreditarea, mistificarea adevarului si propaganda. :oate

avand la baza# informatia.

8iscreditarea

8iscreditarea este des folosita in campaniile electorale. $el mai elocvent

e"emplu sunt ultimele alegeri generale din omnia. Speriate c ar putea ajunge preedinte un

naionalist i un e"tremist, l-am numit aici pe $.>. :udor, canalele mediatice din ara noastr

au declanat o ampl campanie de discreditare a liderului ladimir >olCoff afirm c

dac %iserica $retin nu ar fi discreditat pgnismul, nu l-ar fi nvins nici n ziua de astzi.

*iscreditarea poate fi cel mai uor e"primat prin dictonul latin '*ivide et ImperaQ(.

enin pare s o fi neles cel mai bine. smuirea maselor nfometate asupra regimului arist a

avut cele mai nefaste consecine pentru cei din urm, ntrega familie conductoare fiind

asasinat. poi preluarea puterii a fost doar o cestiune de timp. $eva mai trziu, n aceeai

usie, Stalin se debarasa de eon :roCi, forndu-l s prseasc ara i mai apoi asasinn-

du-l. >ladimir >olCoff avea un capitol intitulat 'discreditati tot ce este bine in tara adversa(.

Into@icarea

/)#ladimir #olo..% 200)% p* 251)


20/52

Into@icarea const n suprasaturarea surselor cu in.orma7ie .als% n !locarea

canalelor de comunicare cu mesae mincinoase%diversioniste fie pentru a pregti opinia

public pentru o lovitur de proporii, fie pentru a discredita un mesaj corect ateptat.

Instrumentele sale de baz sunt zvonurile, brfele i comunicatele tendenioase. Into"icarea

este operaia de Taneste9iereU a publicului n scopul acceptrii unei diversiuni majore sau

pentru a-l face nencreztor, ostil n fata unui adevr care urmeaza a fi comunicat.


21/52

$irculaia lor este dependent de conte"tele societale, de trsturile de personalitate

ale indivizilor i de nevoile psiosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitilor.

ucrrile lui llport i


22/52

$irculaia zvonurilor se restrange atunci cand e"ist posibilitatea verificrii rapide a

adevrului unei informaii. 'vonul nu este neaprat fals, in scimb este mereu

neoficial.


23/52

difuzare a ziarului respectiv sau aria de acoperire a postului radio sau tv era la nivel local,

regional sau naional.

@apferer determin tipuri de zvonuri 0o matrice ce are pe o latur sursa zvonului =

un eveniment, un detaliu sau imaginaia pur-, iar pe cealalt latur modul de apariie azvonului = spontan sau provocat1. *in perspectiva analizei noastre ne intereseaz tipurile de

zvonuri provocate cu un anumit scop, a cror apariie este premeditat. In aceste cazuri nu se

poate neglija implicarea unor actori care urmresc sa profite de pe urma unui eveniment.

stfel se pot obine efecte care se intind pe o gam larga 0panic, furie, frustrare, modificari

nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.1.

$nd se apropie alegerile, orice mijloc e bun pentru destabilizarea viitorilor candidai care

fac parte din aceeai tabr. 2ean-6oel @apferer este de prere c, de cele mai multe orizvonurile au ca int mai degrab aliai dect dumani.


24/52

enormitate, adugndu-se imediat c tu nsui nu o crezi dect pe jumtateG se sugereaz

ipoteze, ncredinnd publicului grija de a trage concluzii. +ste de la sine neles c zvonurile

snt rspndite n medii considerate propice, iar difuzarea lor se face ctre mai multe inte

deodat, astfel nct ivirea zvonului din mai multe izvoare s duc la confirmarea lui. Se

ncepe XblndY, pentru ca victima s fie tentat s nu rspund i s lase problema balt. 5ai

trziu, calomnia va fi reluat, fr a se uita s fie amintit etapa precedent rmas fr

dezminire. :otodat este e"ploatat o tendin bine cunoscut de ctre psiologi# prima

reacie, absolut normal, la primirea unei informaii, este de a o difuza mai departe# legerea

mesajelor este fundamental. +ste de preferat o interpretare comportnd o parte de adevr,

sugernd ns o interpretare peiorativ.15

:otui, un aspect a rmas n negur. >inovaii pentru producerea i editarea acestui articolnu au rspuns n faa justiiei pentru faptele lor, aa cum era normal. *atorit unor tactici abile

0prezentarea n apou a ndoielilor privind zvonul i documentul cei responsabili au fost

absolvii de orice vin n ocii autoritilor.

Temele 9(onului

! analiz atent a cauzalitii i temelor zvonurilor care in de aria politicului a relevat

faptul c acestea sunt n numr de apte. '


25/52

teme pe care un zvon le poate conine sunt banii, sntatea i se"ul.


26/52

+ste cea mai raspandita forma de manipulare a populatiei. *e cele mai multe ori,

aceasta este confundata cu publicitatea sau reclama. 3n aproape toate rile democratice ale

lumii, propaganda electoral este privit ca un ru necesar. &iecare partid sau candidat

ncearc prin mijloace persuasive s conving electoratul s i acorde votul. 3n rile unde

regimurile totalitare nc mai rezist, propaganda nu a ncetat nici o clip. *e e"emplu n

$uba, unde &idel $astro nc mai vorbete de succesul revoluiei, de injusteea embargoului

american impus de patruzeci de ani, de viaa 'minunat( n socialism. Sau n $oreea de 6ord

unde cultul personalitii este nc n floare, ample manifestaii cu scop propagandistic au loc

n fiecare sptmn, portrete unriae ale lui @im Ir Sen sau @im Ir San se afl ancorate pe

cele mai mari cldiri ale tuturor oraelor coreene.

9n alt e"emplu este $ina. $el mai gritor model de propagand este crticica roiea

lui 5ao :se *ung. 3n timpul luptelor pentru controlul rii, n timp ce 5ao i cei care luptau

pentru cauza comunist se aflau n muni, viitorului conductor al celei mai mari ri din lume

ca populaie i-a venit ideea cu aceast crticic roie. 3n fapt, n ea se gsea doctrina

comunist iar fiecare cinez care lupta pentru 5ao era obligat s o poarte asupra sa i s

citeasc din ea. *up ce 5ao a devenit conductorul $inei, crticica roie a devenit

obligatorie pentru fiecare cinez, de la copiii din coli pn la cei de vrsta a treia.

6e putem aduce aminte i de ara noastr. 5ai mereu se puteau vedea la televizor

spectacole grandioase, n care actorii erau miile de muncitori din uzine, ncinau ode i

cntece patriotice conductorilor i partidului. 3n fiecare an, zilele de / 5ai i )4 ugust erau

un prilej n plus de ndoctrinare sau mai bine spus de ndobitocire a romnului de rnd.


27/52

le"andru, $aesar, SaCespeare, etc... 3n timpul celui de-al doilea rzboi mondial era firesc ca

francezii i britanicii s tipreasc aberaii c germanii spintecau sugari, era la fel de firesc ca

germanii antisemii s publice nelegiuirile evreului Suss(. 1

$ea mai importanta forma de propaganda ramane cea politica. Austave e %on0)77L1mentiona e"istenta a patru factori principali de convingere, pe care ii prezenta ca pe un fel de

'gramatica a persuasiunii( 0$sihologia maselor1#

prestigiul sursei = sugestioneaza si impune respect

afirmatia fara probe = elimina discutia, creand totodata impresia documentarii erudite

a celor care reprezinta sursa de mesaje

repetarea - face sa fie acceptata ca fiind certa o afirmatie compatibila cu obiectivele

sursei

influenta mentala - care intareste convingerile personale de la inceput sau apartinand

indivizilor fara personalitate.

:ot in domeniul politic se face distinctie intre#

propaganda alba utilizeaza materiale provenite din surse oficiale, continand noutati

culturale, artistice, aparent inofensive cum ar fi# stilul de viata, prezentarea unor personalitati

considerate e"emplare pentru viata culturala, sportiva, muzicala, fara a aduce in discutie

elementele care ar pune in discutie performantele spatiului social din care provin

personalitatile respective. $ercetarile arata ca impactul psiologic asupra publicului tanar

prin transmiterea unor emisiuni muzicale alternate cu buletinte scurte de stiri este

considerabil.


28/52

genera un curent favorabil sursei de emisie. *e pe aceleai poziii se emit tiri fcndu-se

precizarea c provin din zvonuri neidentificate.

propaganda cenuieeste cea mai frecvent folosit de centrele de dezinformare. Specificul

su const n combinarea informaiilor parial reale cu cele integral false alctuind tiri cuaspect aparent precis, care ns nu pot fi verificate complet.


29/52

doi nu sunt singulare. m amintit anterior scandalul ona Bartner, declanat mpotriva

preedintelui +mil $onstantinescu. ceasta fost doar o alt aciune propagandistic

orcestrat de partidul paranoic i e"tremist, condus de $.>.:., tiut fiind faptul c +mil

$onstantinescu inteniona s mai candideze i la viitoarele alegeri prezideniale.


30/52


31/52

5anipularea mistic = crearea unei aure mistice in jurul grupului conductor,cultul

personalitii

$erina de puritate = delimitarea strict intre pur i impur, intre bine i ru

$ultul confesiunii = confesiunea purific sufletul [tiina sacr = aur de sacralitate in jurul dogmelor de baz ale ideologiei totalitariste

emodelarea limbajului = condensarea intregii comple"iti a problematicii umane

intr-un nr redus de categorii, strict delimitate, curate de nuane =limba de lemn

*octrina mai presus de oameni = ideologia ca adevr absolut

*elimitarea social = imprirea indivizilor in dou categorii distincte # cei al cror

drept de a e"ista este recunoscut i cei care nu au nici un drept

emodelarea individului se realizeaz prin#

emodelarea comportamentului

estructurarea gandirii

edefinirea structurii emoionale

Splarea creierului

*ezgearea = distrugerea total a veciului element de identitate = prin

ipnoz, confuzie etc. Scimbarea = inocularea nouii identiti = ritualizare, dorine de a fi

asemntor etc.

eingearea = fi"area noii personaliti

i o anumit parte a

presei

-emnarea acordului de amplasare de !a9e americane pe teritoriul RB

Jn loc de conclu9ii

31


32/52

n amplu sonda international reali9at de allup in 1)+6 a rele(at urmatoarele .apte?

doar / din ? subiecti considera ca marile institutii de stiri 0gen %%$ sau 6%$1 suntcredibileG

L8O dintre indivizii intervievati cred ca presa este Pcu adevarat profesionistaP si case preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.

n sonda similar% reali9at cu 3 ani mai tar9iu :1)+);% a indicat anumite modi.icari in

perceptia pu!licului asupra modului in care tele(i9iunea in.ormea9a?

doar H?O dintre cei cestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in modobiectivG

??O considerau ca presa este frecvent neobiectiva; peste doua treimi dintre ei 0MO1 au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze

intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict;

doar 44O erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea

este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice; LLO blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea.

Capitolul III

-tudiu de ca9 = Masoneria romana si manipularea

1* Considera7ii generale


33/52

Masoneria este o organi9a7ie discret% care pe timpuri era secret* ste una

dintre cele mai (echi organi9a7ii e@istente si ast9i*&oi de papirus, gsite n /MMM cu

prilejul spturilor areologice n *eertul ibian, descriu ntlniri secrete ale unor astfel de

corporatii cu )777 de ani .B. +le participaser la construirea templului lui Solomon i aveau

cam aceeai functie cu a sindicatelor de astzi, dar cultivau tradiia mistic nca de atunci. $a

el al masoneriei era declarat transformarea interioar prin desvrirea spiritual a omului n

veneraie fa de *umnezeu.


34/52

este frecvent amintita in te"te, ritualuri si ceremonii masonice, ba ciar ocupa un loc central in

teoriile conspiratiilor.


35/52

jur(. $ei care practicau efectiv meseria erau operativii, in timp ce speculativii invatau teoria,

adesea prin intermediul ritualurilor si simbolismului. 9tilizarea simbolurilor este unul dintre

lucrurile care ii diferentiaza pe masonii operativi de cei speculativi.

im%oluri'rancma#onice*

I6$++ 9: 5!I(, care in limba romana

inseamna 'I6>I6A+5 !I 59I5(.

-im!oluri?

Cartea &egii -acre simbolizeaza traditia.

cherul si Compasul

35


36/52

Sunt simbolurile de baza ale masoneriei, necesare pentru ridicarea unor edificii stabile

si drepte.


37/52


38/52

la cel care le poarta o lucrare asupra lui insusi. $iocanul >enerabilului si al Supravegetorului

este emblema puterii lor, autoritatii, influentei lor. $iocanul marceaza ritualurile de

*escidere si Incidere.

8alta simbolizeaza *iscernamantul, adica capacitatea de a distinge partile utile ale pietrei,esentiale pentru construire, de cele inutile. $ombinarea fortei vointei cu a capacitatii de a

discerne determina perfectionarea treptata a operei. stfel, in timp ce $iocanul e"prima

vointa de a obtine, *alta simbolizeaza constiinta a ceea ce trebuie evitat. uate impreuna, cele

doua instrumente semnifica necesitatea de a uni actiunea cu gandul.

Mistria

5asonii o folosesc pentru a inalta :emplul >irtutii(. +ste unealta de care masonul se

foloseste pentru a imparti si a netezi cimentul. $u ea isi termina lucrul si il infrumuseteaza. In

*iscursul de eceptie al 5aestrului, se spune# '$u 5istria sa, el isi va impodobi opera ca sa

contemple Steaua Inflacarata...(23

5istria este instrumentul zidarului care serveste la indreptarea materialului pietros,

simbolizeaza binefacerea, precum si dorinta de a-i ajuta pe cei care au nevoie. +"prima

bunatatea activa, caritatea, dar si vointa omului. Iubirea fraterna care creeaza coeziunea intre

pietre este precum mortarul - moale si capabil sa ia orice forma, rezistent fara a fi rigid, cand

leaga partile in interiorul constructiei. 5istria serveste la amestecarea mortarului pana la

obtinerea amalgamului perfect, la eliminarea e"cesului - la raspandirea binecuvantarii

)4$ean err% 2004% pp* 32"32+3+


39/52

iluminate si a tolerantei generoase. *in acest motiv, este instrumentul preferat al 5asonului in

actiunea sa constanta si pozitiva de edificator activ.


40/52

si privarea omului care si-a pierdut demnitatea primordiala. *e asemenea, mai reprezinta si

imaginea mediatorului intre fortele celeste, pentru ca reflecta lumina soarelui.

In sens masonic, Soarele si una reprezinta alternanta si ecilibrul intre zi si noapte,

intre alb si negru, intre activitate si repaos, dialectica contrariilor.

Rigla cu 24 de 8i(i9iuni

+ste emblema perfectiunii si a ordinii care rezulta din actiunea justa si ecilibrata, este

din timpuri straveci instrumentul de comparatie a marimii si de masurare a armoniei

proportiilor. $itata in %iblie, era ciar instrumentul cu care divinitatea egipteana


41/52

Ce este Masoneria/

$onform cu Statutul 5arii oji 6ationale din omania, aceasta este ' o asociaieconstituit potrivit legii, ca persoan juridic romn de drept privat, neguvernamental,

apolitic i fr scop patrimonial, n vederea sprijinirii dezvoltrii personalitii umane pe

multiple planuri i pentru instaurarea n societatea romneasc a normelor de convieuire

social bazate pe respect, toleran, ntr-ajutorare i respingerea oricror forme de totalitarism

sau e"tremism.( )?

$ele )4 de ;-lea


42/52

descriau &rancmasoneria# ;:abloul de ansamblu al masoneriei este acela al unei organizatii

care si-a pierdut intelesul originar(. In secolul al >II-lea, din pricina crestinizarii anglo-

sa"onilor se aduc modificari in normele confreriilor de constructuri, iar vecile ritualuri si

regulile de initiere au capatat formulele adecvate ale noii religii dominante. 6u s-au pierdut

manoperele oculte, semnele si procedeele magice, iar secretul si ceremonialul initierilor a

ramas de asemenea nescimbat. S-au pastrat si traditiile de intrajutorare si solidaritate din

anticitatea romana. In 8)H francmasonii isi aleg ca patron pe Sfantul Ioan, deoarece

sarbatorirea acestuia coincidea cu solstitiul de vara, moment astronomic celebrat prin ritualuri

magice de catre membrii confreriilor de zidari inca din anticitate.

$onfreriile de zidari Lratii -.antului Ioans-au raspandit pe continentul european.

cestia au primit din partea papilor privilegiul de a zidi catedrale. In acea perioada multioameni de arta si ganditori au devenit membri ai lojelor masonice, beneficiand de numeroase

facilitati.

a intrunirile acestora se discutau despre idei filozofice si se cautau cai de reformare politica a

societatii. &aptul ca aceste intruniri erau private este de inteles, incercarile lor inovatoare nu

erau vazute bine de %iserica. %iserica catolica era obsedata de ideea ereziilor pe care le vedea

in orice incercare inovatoare. Secretul fiind singura modalitate de a duce planurile pana la

capat.

9nele loje masonice s-au transformat destul de radical. ctivau ca asociatii ale

zidarilor desfasurand in aparenta o activitate declarata de cercetare a naturii, dar avand, in

secret, o serie de teluri politice si sociale.

-lea,

lojile masonice au fost persecutate sangeros de %iserica $atolica, fiind acuzati de

propovaduire a ereziei si scismei in %iserica. 5ulte dintre lojile masonice au fost destramate.Secolul \>I a fost distrugator pentru francmasoni. uter a reusit sa descompuna lojele

&rancmasoneriei, cu e"ceptia celor din insulele britanice.)H

In /?8, dupa decapitarea regelui $arol I, masonii restabilesc tronul si totodata

submineaza autoritatea lui $romVell, dand francmasoneriei un caracter prin e"celenta politic.

*upa /7, francmasoneria se transforma definitiv din confrerie profesionala in societate

oculta. In /L/L s-a format 5area oja 9nita, la ondra, prin unirea a patru loji. cest !rdin a

)Hugen B(idiu Chiro(ici% 200+% pp* 5+"6442


43/52

aparut dintr-o combinatie de traditii care au evoluat si s-au contopit intr-o perioada mai lunga

de timp. In /L)7 se formeaza o oja in &ranta, sub auspiciile 5arii oji 9nite din nglia.

In aceasta epoca adevarata origine a &rancmasoneriei a devenit cunoscuta marelui public.

In /L4L, $arol +duard, care era si membru al Societatii egale, a rostit un discurs in fata

francmasonilor din


44/52

$ativa dintre francmasonii romani cunoscuti sunt# >asile lecsandri, 6icolae

%alcescu, le"andru Ioan $uza, Ion Beliade-adulescu, Ion Aica, Aeorge 5ageru,

5iail @ogalniceanu, $ostace 6egruzzi, $..osetti, $arol *avila, Spiru Baret, :udor

>ladimirescu. $um se zicea odinioara la %ucuresti# ;incepi student, continui farmazon, devii

savant sau ministru, si termini calcat in picioare de multime sub forma de %ulevard(. Intr-

adevar multe din bulevardele din centrul oraselor romanesti au numiri de francmasoni celebri.

In timpul comunismului francmasoneria practic n-a mai e"istat. 5iail Sadoveanu a avut o

incercare de a impaca francmasoneria cu comunismul, insa fara succese. S-au intocmit liste de

catre legionari si multi francmasoni au fost arestati. In /8?M comunistii otarasc desfiintarea

francmasoneriei in omania. In data de )L decembrie /8M8, la %ucuresti, francmasonii care

au supravietuit se intalnesc in fostul :emplu din strada adu de la fumati si pun la cale

renasterea &rancmasoneriei romane. In octombrie /887 francmasonii romani din e"il creeaza

5area oja 6ationala a omaniei.)

3ns, n omnia nu e"ist o singur '5are oj 6aional(. 5area oj 6aional

omniei 05..6.a.1 este condus n prezent de 5are 5aestru :udorel 6itulescu, n timp ce

5area oj 6aional din omnia este condus de 5are 5aestru adu %lnescu. ceste

loji accept e"clusiv brbai. iorel

*nacu, unul dintre apropiaii lui 6icu &ilip. a ajunge 5are 5aestru >iorel *nacu, fost

maior n 5inisterul de Interne, la numai o lun dup intrarea n masonerie. $a rspuns,

Aeorge $omnescu organizeaz i el o adunare la %ucureti i i e"clude pe disidenii din

)'ar! Harg% 200)% pp* 1)"2044


45/52

%raov. Ia natere astfel 5area oj 6aional a omniei. 0)gentiade $resa *asonica din

+omania,


46/52

)zi ziarul )devarul( nu primeste pe oricine in redactie, care sa vina si sa se aseze sa scrie

un articol ce a doua zi va fi tiparit. $este tot, cultura organizationala a consacrat niste

criterii de selectie, care sunt relativ transparente. De eemplu, un mit este ca primim numai

oameni bogati. /als0 )vem o radiografie care spune ca cei mai multi membri ai masoneriei

nu sunt bogati 1 si nu e vorba numai de +omania -, iar criteriul material este complet

nesemnificativ. )sta pentru ca a fi membru implica niste cheltuieli chiar

minore.(222.adevarul.ro Eugen 3vidiu %hirovici, interviu realizat de 4eorge +adulescu".

+ste de apreciat abilitatea fostului 5are 5aestru al 5..6.. de a evita o intrebare

incomoda.

Se sugereaz deseori c 5asoneria ar aduna elitele lumii pe diferite domenii, n

special domeniul financiar. 5ai trziu voi reda o list a masonilor din omania, parte a unuiraport elaborat de Serviciul omn de Informaii 0S..I.1 din )778. >om putea observa c

printre cei prezentai se afl# oameni de afaceri, politicieni, academicieni, oameni de tiin, n

consecin - eliteleQ 3n scimb, masonii susin neimplicarea &rancmasoneriei n politic i

unitatea dintre acetia.

minteam anterior despre >iorel *nacu, 5are 5aestru al 5..6.a n )778. cesta

declara n luna seprembrie a aceluiai an# 'iorel *nacu devine 5are Secretar. :oate

aceste aciuni au provocat ;friciuni i sciziuni(. *eja tensiunea era n cretere, iar >iorel

*nacu realizase c fcuse, poate, una dintre cele mai mari greeli ale sale ca 5ason. *e)LPPP*realitatea*net

46
http://www.realitatea.net/http://www.realitatea.net/http://www.realitatea.net/


47/52

cealalt parte, 6iulescu i &raii ce-l susineau vizau eliminarea lui *nacu de la friele

puterii i din orice fel de funcie de reprezentativitate. &raii ncep s l tradeze semnificativ

fr urme de regret. 3n noiembrie )7/7, 6iulescu semneaz *ecretul de eliberare din funcia

de 5are Secretar 0*ecret ))H)1.2+ui *nacu i se imputa instigarea n plin edin de 5are

$onsiliu la destabilizarea 5arii oji 6aionale a omnieiG propunerea de nlocuire a 5arelui

5aestru ntr-o manier neconstituionalG grav acuzaie de spionaj fcut de 5arele 5aestru

n favoarea &ranei, numindu-l astfel trdtor de ar 0articolul )1. >iorel *nacu este deczut

din toate drepturile pe care le-a avut n calitate de membru al 56a 0articolul 41. 3n aceeai

zi, 6iulescu emite o comunicare ctre membrii 56a, prin care informeaz radierea lui

*nacu pentru subminarea puterii 5arelui 5aestru i pentru acuzaia de spionaj. >iorel

*nacu decide s acioneze i el i s-i e"prime dezacordul cu privire la Pfapta abominabil

i antimasonic a domnului Tudorel 5iulescuP, pe care o consider nul, fiind Pun abuz deputere personal 6mpotriva oricrei reguli masoniceP.2)

$azul lui >iorel *nacu este doar unul dintre multe altele care arat c nici n cadrul

5asoneriei unitatea nu este ciar aa cum se vrea a fi. 3n scimb, nimeni nu e perfect. $eea

ce denot c i acetia sunt oameni i nu doar nite ;demoni cu fa umana condui de un rege

despot(. $t manipulare i ct adevar e"ist n povetile cu i despre masoni, doar acetia

tiu. 'Secretul( i face pe oameni s deruleze n mintea lor filmul conspirativ pe criteriul ;ce e

secret, e ru(.


48/52

conducatorii 5asoni i cei ai politicii vremii Areaua nelegere a 5asoneriei i face pe

oameni s aib prejudicii cu privire la aceasta, ns datorit renunrii la caracterul secret tot

mai multe persoane au devenit adepii acesteia.

n alt 9(oncu privire la masoni este acela ca odat intrat ntr-o loj masonic,persoana nu o mai poate prsi dect pierzndu-i viaa. 5area oj 6aional a omniei

vine i dezminte i de aceast dat. P6imic n afar de legtura freasc din interiorul &raiei

nu creaza obligatia de a rmne 5asonP.30 9n brbat din Aana pe nume AodVin, era n

vrst de aproape L7 de ani cnd a prsit o loj masonic. AodVin i amintete# '+ram

membru al unei loje masonice. [i, dei aceasta este cunoscut drept o asociaie bazat pe

principiul fraternitii, care le ofer ajutor membrilor ei, am participat la ritualuri la care se

foloseau cranii i oase i erau invocate spiritele. Se credea c aceste spirite i ajutau s creasc

din punct de vedere spiritual pe cei ce comunicau cu ele.31

Teoriaconspiratiei

&rancmasonii sunt deseori ;victimele( unor teorii conspirative de la cele mai subtile

pana la cele mai scandaloase. 6e amintim cazul presedintelui american 2on &, @ennedN,

asasinat in noiembrie /84.


49/52

moartea lui @ennedN s-a veiculat si implicarea e"traterestrilor. Intr-adevar, e"pertii in

conspiratie si-au facut treaba.

9n alt e"emplu in care teoria conspiratiei a jucat un rol a fost moartea aticanului. 9lterior, >aticanul a luat pozitie si a

contracarat cu o anceta din care reiesea ca sanatatea papei Ioan illot a raspandit zvonul ca papa luase din greseala o supradoza de medicamente.

S-a presupus de asemenea ca factorul declansator al mortii papei era investigatia

demarata in /8LM in care i-a cerut cardinalului >illot sa e"amineze operatiunile efectuate de%anca >aticanului. In urma ancetei, papa Ioan illot, pe atunci secretarul de stat al >aticanului, ar

fi fost 5are 5aestru 5ason si numele sau ar fi aparut pe acea lista.33

4* tia i (oi aminti pe cei mai cunoscu7i?

lecu Raco(iceanu = urnalist drian -e(erin = om politic% drian Gstase = om politic%

ttila #erestoQ = om politic% lorian " artist% a!riel Bprea = om politic%

heorghe Turda = artist% elu #oican #oiculescu = om politic% .ost (iceprim"ministru

:gu(ernul pro(i9oriu


50/52

R9(an Teodorescu = istoric% pro.esor% om politic 8an #oiculescu = om de a.aceri% om

politic Gicu li.antis = artist #iorel Are!enciuc = om politic% Cristian


51/52

Bibliografie

/. %oler, Sebastien, 789 de eperimente pentru a 6nelege manipularea mediatic,

+ditura asile, %omunicareaintreinformaresimanipulare dresori

si vanzatori de cai verzi, +ditura ll %ecC, %ucuresti, )77H.

4. &err, 2ean,Dictionar de simboluri masonice,+ditura


52/52

6* http?DDmar@ists*anu*edu*auDromanaDdictionarDlD&eninE#ladimirEIlici*htm

.
http://marxists.anu.edu.au/romana/dictionar/l/Lenin_Vladimir_Ilici.htmhttp://marxists.anu.edu.au/romana/dictionar/l/Lenin_Vladimir_Ilici.htm

Lucrare de Licenta - Manipularea in Mass-Media(1)

Documents

Transcript of Lucrare de Licenta - Manipularea in Mass-Media(1)