Sociologia mass-media, Ed. Polirom, Ia i, 2008-ș Remy Rieffel

„Mijloacele de comunicare în masă pot uneori să impună pe ordinea de zi anumite

subiecte i să genereze conformism, iar alteori pot să dea amploare dezbaterii i săș ș

favorizeze pluralismul opiniilor. După câte tim, orice pozi ie prea tran antă în acestș ț ș

domeniu se love te de diversitatea situa iilor observabile i schematizează exageratș ț ș

realitatea. Ideea conform căreia mass-media definesc problematica momentului trimite la

teoria agendei (agenda-setting). Aceasta presupune că presa, radioul i televiziunea auș

asupra cetă enilor un efect puternic i direct i că ace tia din urmă nu se bucură decât deț ș ș ș

pu ină autonomie în comportamentul lor.”ț 1

”Spa iul public este rezultatul unei mi cări de emancipare care a pus în valoareț ș

libertatea individuală i exprimarea opiniilor i care le permite unor actori din domeniulș ș

politic, social, religios sau cultural să dialogheze, să se confrunte i să- i dea răspunsuriș ș

în fa a tuturor. El desemnează, în zilele noastre, i toate scenele i arenele mai mult sauț ș ș

mai pu in institu ionalizate, unde sunt dezbătute subiectele importante ale momentului.ț ț

Presa, radioul, televiziunea, dar i, de pu in timp, internetul constituie canale i filtreș ț ș

esen iale ale acestui schimb de păreri. A adar, spa iul public nu este numai simbolic, ciț ș ț

i material: suporturile i re elele de comunicare moderne sunt, desigur, elemente-cheieș ș ț

ale structurii sale actuale.”2

”Primele cercetări privind influen a mass-media se leagă, în diferite moduri, deț

ideea că mijloacele moderne de comunicare exercită un efect asupra receptorului, adică

de o viziune unidirec ională i verticală a comunicării. Se încearcă sistematic adoptareaț ș

perspectivei emi ătorului de mesaje pentru a în elege fenomenul, fără a se pune vreoț ț

întrebare privind ceea ce se întâmplă în aval, la receptor. Cam prin anii `40-`60, două

tradi ii de cercetare au încercat să definească modurile în care se realizează influen a:ț ț

una dintre acestea, numită curentul empirist, pune accentul pe no iunea de eficacitate peț

termen scurt a mass-media, pe efectele indirecte i ș limitate ale acestora; cealaltă, numită

curentul critic, insistă asupra no iunii de manipulare a indivizilor, asupra efectelorț

directe i ș puternice ale mass-media.”3

1 p. 452 p. 503 p. 183

”Curentul empirist american, grupat adesea sub modelul de clasificare al lui

Harold Lasswell (cine spune, ce, cui, prin ce canal i cu ce efecte?) numit modelulș

injec iei hipodermice (mass-media î i injectează mesajele în corpul social a a cum oț ș ș

seringă injectează ser în corpul uman), s-a străduit să evalueze for e de persuasiune aț

mass-media într-un climat intelectual marcat de utilizarea propagandei în timpul celui de-

al Doilea Război Mondial i de cererea de anchete sociologice din partea anumitorș

comanditari ai vremii (organisme de radiodifuziune, agen ii de publicitate, etc. ) dorniciț

să- i cunoască mai bine publicul.ș

Căutând să- i măsoare efectele direct perceptibile ale mesajelor asupra unorș

persoane considerate receptori, sociologii de dincolo de Atlantic i-au intensificatș

observa iile de teren i descrierea audien elor i au ajuns la dubla concluzie că mass-ț ș ț ș

media nu prea provoacă schimbări de atitudine la receptori i că rela iile interpersonaleș ț

joacă un rol crucial în comportamentele acestora.

Reprezentan ii ț curentului critic însă sunt teoreticieni ai societă ii în masă careț

consideră că mijloacele moderne de comunicare influen ează puternic atitudinile iț ș

comportamentele receptorilor: ace tia din urmă sunt manipula i de o elită conducătoareș ț

ce controlează mass-media. Ilustrată de scrierile colii de la Frankfurt (Adorno,Ș

Horkheimer, Marcuse, .a.), această abordare încearcă să demonstreze efectele directe iș ș

puternice ale mesajelor mediatice asupra receptorilor, concepu i ca persoane pasive,ț

supuse domina iei industriilor culturale asupra spiritului. Publicate în aceea i perioadă cuț ș

studiile curentului empirist, lucrările acestora vor alimenta dezbaterile în jurul

uniformizării i conformismului provocate de către mass-media, într-o societate de masăș

care aderă prioritar la valorile consumului i rentabilită ii.”ș ț 4

4 p. 184