MARTIE2014

anul XXIINr . 427

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

9-10Preg`tirea ofi]erilor din sistemele informative [i cyberterorismul

3O „Bun` Vestire“ \n Pia]a Universit`]ii

4-5Poli]ia de proximitate aproape de comunitate

6-8Criminalistica - [tiin]a interpret`rii urmelor

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Combaterea prostitu]iei \n Fran]a

16-17

20-21

File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

1POLI}IA CAPITALEI - Martie

Din istoria Poli]iei RomâneDac` aga [i sp`tarul sunt [efii

structurilor de început, cu atribu-]ii tipic poli]iene[ti - Agia [i Sp`-t`ria - primul steag al Agiei Bucu-re[tilor a fost înmânat în 1822ag`i Mih`i]` Filipescu, de c`tredomnitorul Grigore al IV-leaGhica. Confec]ionat din m`tase,acest drapel avea reprezentat`pe el icoana Bunei Vestiri, s`rb`-toare adoptat`, din anul 2002,drept Ziua Poli]iei Române.

Prima uniform` de poli]ie afost reglementat` de c`tre dom-nitorul }`rii Române[ti, Gheor-ghe Bibescu, la 31 decembrie1844. Se numea „uniformamare“ [i se purta la ceremonii [izile solemne. „Uniforma va fi dinpostav albastru, scurt`, ca fracul,cu gulerul drept, t`iat dinainte [icu [nur împrejur“, se men]iona în domnesculofis. Pentru comisari, gulerul era de culoareavopselei în care comandau: negru, ro[u,verde, galben, albastru. Pantalonii erau croi]itot din postav albastru. Brâul, în culorile trico-lorului (ro[u, galben, albastru), se termina cuciucuri. Comisarul era încins cu o sabie [ipurta pe cap o p`l`rie în trei col]uri, dup` unmodel, am spune, fran]uzesc.

Timpul a trecut, cu multe r`mâneri în urm`- ceea ce a atras critica opiniei publice - dar [icu tot atâtea aspecte înnoitoare pentru poli]ia

noastr`. Prima lege organic` apoli]iei, [i un punct de hotar pen-tru aceast` institu]ie este Legeapentru organizarea Poli]iei gene-rale a statului (Legea Vasile Las-c`r), din 1903, care con]inea oserie de principii înnoitoare: apo-litismul func]ionarilor, stabilitateaîn serviciu [i condi]ii obligatoriide studii.

Creat` la 25 martie 1908, princontribu]ia hot`râtoare a mareluiom de stat Ion I.C. Br`tianu [i adirectorului general Ion (Iancu)Panaitescu, Direc]ia Poli]iei [iSiguran]ei Generale (D.P.S.G.)era institu]ia corespunz`toareast`zi Inspectoratului General alPoli]iei Române. O nou` organi-zare a poli]iei noastre s-a impusdup` Unirea din 1 decembrie

1918, în condi]iile extinderii administra]iei]`rii. Existau 71 poli]ii ale ora[elor de re[e-din]`, 94 poli]ii or`[ene[ti, 105 poli]ii de g`ri,frontier` [i porturi, 85 de servicii [i brig`zi.

În anul 1929, se adopt` o nou` lege a po-li]iei (Legea Alexandru Vaida-Voevod), prin ca-re, în esen]`, se va organiza poli]ia pân` dup`cel de-al Doilea R`zboi Mondial.

Institu]ia purta denumirea de Direc]ia Ge-neral` a Poli]iei (D.G.P.), era condus` de undirector general [i de un subdirector [i era or-ganizat` cu trei direc]iuni, corespunz`toarecelor trei mari specializ`ri (Poli]ia Administra-tiv`, Poli]ia Judiciar` [i Poli]ia de Siguran]`),Corpul Detectivilor, Biroul Jandarmeriei (pen-tru ]inerea leg`turii între poli]ia urban` [i cearural`, asigurat` de jandarmi) [i InspectoratulGardienilor Publici.

Cât prive[te teritoriul, exista Prefectura Po-li]iei Bucure[ti, 7 inspectorate regionale depoli]ie (Ploie[ti, Ia[i, Cern`u]i, Chi[in`u, Cluj,Timi[oara [i Craiova), chesturi de poli]ie înmunicipii [i sectoarele capitalei, poli]ii în ora-[ele re[edin]` de jude], comisariate sau de-ta[amente în celelalte ora[e, în porturi, g`ri,puncte de trecere a frontierei [i unele comu-ne rurale.

Primul sediu propriu al Agiei (1839), situat pe cheiul Dâmbovi]ei

Chestor de poli]ie \n uniform` de gal`,

\n vremea domnitoruluiGheorghe Bibescu,

la 1844

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

2 Martie - POLI}IA CAPITALEI

Poli]ia Român` a devenit membru fondatoral Comisiei Interna]ionale de Poli]ie Criminal`(C.I.P.C.), precursoarea INTERPOL-ului, înc`din 1923. Ca o recunoa[tere a capacit`]ii sale,în perioada 7-12 iunie 1938, România a g`z-duit la Bucure[ti al XIV-lea Congres al C.I.P.C.

În august 1944, Poli]ia Român` - trecut`prin ororile r`zboiului, ca toate institu]iile, dealtfel - se prezenta ca o institu]ie solid`, pro-fesionist`, cu tradi]ie [i un trecut ce urca pân`la vremea Agiei.

Existau cursuri [i [coli de preg`tire profe-sional`, care asigurau cuno[tin]ele teoreticeale unui gardian public, agent sau ofi]er de-butant. Exista poli]ie politic`, îns` în mod, amspune, nesemnificativ. Num`rul poli]i[tilorera suficient, iar în comune sarcinile specificeerau îndeplinite de posturile de jandarmi. Di-rec]ia Poli]iei de Siguran]` dispunea defunc]ionari foarte bine preg`ti]i [i de informa-tori capabili s` ]in` sub control fenomenul in-frac]ional. De asemenea, poli]i[tii [i ServiciulSpecial de Informa]ii (S.S.I.) controlau foartebine mi[carea comunist`, finan]at` de sovi-etici [i care, în esen]`, se baza pe elementealogene. Se publicaser` c`r]i de specialitate [ise tip`reau reviste. Se f`cea schimb de in-forma]ii cu poli]ii str`ine. Exista, ceea ce azinumim, o cultur` organiza]ional`.

Din 1945, poli]i[tii vechi au fost elimina]idin institu]ie [i câteva mii au ajuns în închi-sorile comuniste sub acuza]ia de „activitatecontra clasei muncitoare“. Nu pu]ini dintreace[ti neferici]i de]inu]i politici [i-au g`sitsfâr[itul în gulag-ul comunist. Ceea ce pân`

acum era doar în planul comuni[tilor, a c`p`-tat materializare în Decretul Marii Adun`ri Na-]ionale nr. 25 din 23 ianuarie 1949, prin cares-a înfiin]at Direc]iunea General` a Mili]iei,sau, cum i s-a mai spus la începuturi, „Mili]iaPopular`“. Toate metodele muncii, func]iile,gradele, instruirea, uniformele, terminologia,modul de adresare, documentele, doctrina,erau de-acum dup` calapodul sovietic.

În contextul în`bu[irii oric`rei opozi]ii [i tri-miterii în temni]e a elitei ]`rii, al m`sluirii re-zultatului alegerilor, al na]ionaliz`rii mijloace-lor de produc]ie [i colectiviz`rii silite a agricul-turii, al umplerii pu[c`riilor cu mii de de]inu]ipolitici, al inocul`rii terorii în toat` popula]ia[i al asasinatului, având nevoie de un aparatrepresiv m`rit, comuni[tii români, sprijini]i denelipsi]ii comisari sovietici, încadreaz` [i pro-moveaz` în mili]ie indivizi dintre cei mainepreg`ti]i [i de un caracter îndoielnic.

La sfâr[itul anului 1949, un procent de95% din personalul mili]iei era format din noiangaja]i. Oricine poate realiza în ce condi]iiau fost recruta]i ace[ti oameni.

Institu]ia mili]iei a fost transformat` în po-li]ie dup` 22 decembrie 1989, când poli]ianoastr` [i-a croit un nou drum, în contextulrealit`]ilor din ]ar` [i din Europa.

FFlloorriinn {{IINNCCAA

Agent de poli]ie dirijând traficul \ntr-ointersec]ie dinBucure[tiulanului 1935

Fa]ada dinspre Calea Victoriei \n anul inaugur`rii, 1936

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

3POLI}IA CAPITALEI - Martie

Poli]ia Capitalei particip`mar]i, 25 martie 2014, la do-u` ac]iuni de amploare desti-nate inform`rii popula]iei, cuocazia Zilei Poli]iei Române.

Prima manifestare va avealoc în Pia]a Universit`]ii, iarcea de-a doua la AcademiaMilitar`. În cele dou` loca]ii,vor fi organizate standuri deprezentare ale unor structuricu tradi]ie în Poli]ia Român`:Pirotehnic, Prevenire, Proxi-mitate, Interven]ii Speciale,Poli]ie Rutier`, Poli]ie Cani-n`.

La standul Prevenirii, circa120 de copii vor prezentaproiecte de regulamente [co-

lare, precum [i macheteleunor ma[ini sigure din per-spectiv` rutier` sau din punctde vedere al protec]iei împo-triva ho]ilor, ca etap` final`în concursul „Olimpiada sigu-ran]ei“, demarat în septem-brie 2013. Copiii sunt semifi-nali[ti, la întrecere partici-pând peste 500 de elevi.

În anul [colar 2013-2014,Poli]ia Capitalei, prin Servi-ciul de Analiz` [i Prevenire aCriminalit`]ii implementeaz`mai multe proiecte destinatesiguran]ei copiilor. „Sfaturi

mari pentru cei mici“ esteproiectul de prevenire a vic-timiz`rii la care particip` pre-[colarii [i [colarii de vârst`mic`.

„Unde-i lege, nu-i tocmea-l`!“ se adreseaz` elevilor degimnaziu [i liceu [i const` îninformarea cu privire la prin-cipalele prevederi ale legisla-]iei române[ti, având în ve-dere faptul c`, la 1 februarie2014, au fost schimbate atâtCodul Penal, cât [i Codul deProcedur` Penal`.

„Sunt fan gândirefresh“este un proiect de prevenirea delincven]ei juvenile, princon[tientizarea propriilor fap-

te [i a efectelor sociale [i ju-ridice pe care le poate aveaun comportament neadecvat.

„Râmâi la ad`post“ estedestinat copiilor din sistemulde protec]ie social` [i celorcare înva]` în [coli speciale,în acest sens încheindu-seun parteneriat cu Funda]ia„Light into Europe“, pentruînv`]area, de c`tre 10 poli-]i[ti, a limbajului mimico-ges-tual, pentru a putea comuni-ca mai u[or cu copiii care audizabilit`]i.

Cei cu probleme de vede-

re vor fi [i ei avu]i în vedereprin realizarea unor materia-le de informare audio, atâtpentru clasele mici, cât [i pen-tru adolescen]i.

La activitatea dedicat` Zi-lei Poli]iei Române sunt a[-tepta]i, în intervalul 10,00-16,00, s` participe to]i cet`-]enii dornici s` vad` mijloa-cele tehnice din dotarea Po-li]iei Române [i s` afle infor-ma]ii despre modul în careun tânâr poate îmbr`ca hai-na de poli]ist.

Ca în fiecare an, copiii vora[tepta cu bucurie sosirea luiZorro, celebrul câine poli]ist.Al`turi de colegii s`i, precum

câinele Bond, va oferi unmoment unic de acroba]ie [ide îndemânare.

Ziua Poli]iei Române estes`rb`torit`, în fiecare an, ladata de 25 martie, odat` cu„Buna Vestire“. De altfel, pri-mul steag al Poli]iei Române,datând din secolul al XIX-lea,are brodat` pe el aceast`imagine.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree

aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

O „Bun` Vestire“ \n Pia]a Universit`]ii

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

4 Martie - POLI}IA CAPITALEI

Poli]ia de Proximitate este o metod` mo-dern` de lucru, prin care atitudinea fa]` demunc` [i stilul de conducere sunt orientatec`tre recunoa[terea preventiv` [i proactiv` aproblemelor comunit`]ii.

Proximitatea se realizeaz` prin parteneria-tul între poli]ie [i cet`]eni, unit`]i [colare, bi-seric`, medii de afaceri, organiza]ii neguver-namentale, autorit`]i publice locale, etc, învederea rezolv`rii problemelor cu impactdirect asupra vie]ii sociale, al cre`rii unui cli-mat de siguran]` civic` [i îmbun`t`]irii ca-lit`]ii vie]ii.

La nivelul Poli]iei Capitalei sunt \n derularemai multe proiecte preventive ale poli]iei deproximitate, având drept grupuri ]int` per-soanele \n vârst`, elevii dar [i comunit`]i depersoane. Astfel, proximi[tii bucure[teni, \nbaza campaniei „Naivitatea ta cost`!“, dar [ia planurilor proprii, \ntocmite la nivelul sec-toarelor, respectiv sec]iilor, au desf`[urat ac-tivit`]i pentru popularizare \n comunitate, aunor metode de operare folosite de infractori(metoda „accidentul“ sau „câ[tiguri prin tele-fon“), fiind purtate discu]ii cu persoaneleidentificate cu risc ridicat de victimizare. Deasemenea, au fost distribuite pliante cu cara-cter informativ-preventiv, \n special \n zonabisericilor, cu ocazia marilor s`rb`tori religi-oase, dar [i \n parcurile, pie]ele, hypermar-ket-urile de pe raza municipiului Bucure[ti.

Prevenirea \n [coal`

Fiecare dintre cele 614 unit`]i de \nv`-]`mânt preuniversitar (425 de stat [i 189 pri-vate) din Bucure[ti, au fost date \n respon-sabilitatea unui poli]ist de proximitate dincadrul sec]iilor de poli]ie. Datorit` priorit`]iiacordate pentru asigurarea climatului de si-guran]` \n perimetrele unit`]ilor de \nv`]`-mânt, precum [i pe traseele de venire-ple-care ale elevilor, preocuparea permanent` apoli]i[tilor de proximitate s-a concretizat prinactivit`]i preventive \n [coli [i deplasarea launit`]ile de \nv`]`mânt \n cazul produceriiunor evenimente, \n vederea identific`rii cau-zelor care au condus la producerea inciden-telor, respectiv prevenirea evenimentelor si-milare viitoare.

Prin planul de m`suri al Poli]iei Capitaleiprivind prevenirea absenteismului, s-a avut \nvedere ac]ionarea \n parteneriat cu reprezen-tan]ii unit`]ilor de \nv`]`mânt, organiza]iilede p`rin]i, autorit`]ile publice cu atribu]ii \ndomeniu, pentru prevenirea absenteismului[colar [i stop`rii incidentelor \nregistrate \nafara unit`]ilor de \nv`]`mânt, unde autorisau victime sunt elevii care prefer` s` frec-venteze baruri, restaurante, pizzerii sau inter-net caffe-uri, aflate \n apropierea [colilor.

Bune practici

|n vederea g`sirii unor solu]ii durabile derezolvare a problemelor comunit`]ii, au fostdemarate cinci proiecte de security mar-keting, \n parteneriat.

La Sec]ia 7, se afl` \n derulare proiectul„Vreau siguran]` \n via]a de elev“, ini]iat \nparteneriat cu Inspectoratul {colar, Poli]iaLocal`, Direc]ia General` de Asisten]` Social`[i Protec]ia Copilului, de pe raza Sectorului 2[i Organiza]ia non-guvernamental` „Salva]icopiii“, proiect planificat a se desf`[ura \n pe-rioada octombrie 2012-octombrie 2014, ur-m`rindu-se:

Poli]ia de proximitate aproape de comunitate

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

5POLI}IA CAPITALEI - Martie

diminuarea infrac]ionalit`]ii \n incinta [i\n zona adiacent` unit`]ilor de \nv`]`mânt;

reducerea riscului victimal;structurarea unei strategii de interven]ie

comun` pentru diminuarea violen]ei \n [coli[i \n zonele adiacente;

stabilirea procedurilor de ac]iune \n ca-drul cooper`rii poli]ie-[coal`-autorit`]i loca-le-p`rin]i, \n func]ie de cauze, specificul acte-lor de violen]` [i aplicarea m`surilor de preve-nire;

con[tientizarea elevilor \n privin]a mani-fest`rii unui comportament care s` respecteregulile de convie]uire social` pentru a nu fiexpu[i fenomenului infrac]ional.

Poli]i[tii de proximitate ai Sec]iei 8 au de-marat, \n aprilie 2013, proiectul „Siguran]` \n[coal`“, \n parteneriat cu profesorii [i elevii{colii speciale nr. 2, Inspectoratul {colar alMunicipiului Bucure[ti, Poli]ia Local` Sector2, Direc]ia General` de Asisten]` Social` [iProtec]ia Copilului Sector 2, care se va finali-za \n aprilie 2014, prin urm`rirea obiecti-velor:

reducerea riscului victimal [i integrareasocial` a persoanelor cu handicap (elevii{colii speciale nr. 2);

diminuarea infrac]ionalit`]ii \n incinta [i\n zona adiacent` {colii speciale nr. 2.

La nivelul Sec]iei 12, \ntre ianuarie 2013-ianuarie 2014, \mpreun` cu Liceul Teoretic„Hyperion“, s-a derulat proiectul „Siguran]`,civism-s`n`tate“, avându-i ca parteneri peAgen]ia Na]ional` Antidrog [i Brigada de Po-li]ie Rutier`.

Obiectivele proiectului au constat \n:formarea unor tr`s`turi ale personalit`]ii

elevilor, care s` permit` acestora s` devin`persoane cu un comportament civilizat;

cre[terea [i maturizarea elevilor „\n trups`n`tos [i minte s`n`toas`“;

cunoa[terea pericolelor la care sunt ex-pu[i elevii.

|n acest sens, au fost desf`[urate maimulte ac]iuni („Por]i deschise“ la Sec]ia 12,cu ocazia Zilei Poli]iei Române, ac]iuni pre-ventive antidrog, \mpreun` cu Brigada deCombatere a Criminalit`]ii Organizate [i Anti-drog Bucure[ti, ac]iuni privind cunoa[terea [irespectarea legilor pentru prevenirea delinc-

ven]ei juvenile - \n colaborare cu Poli]ia Ca-pitalei).

Poli]i[tii de proximitate ai Sec]iei 19 audesf`[urat mai multe ac]iuni preventive, \nperioada decembrie 2012-iunie 2013, \ncadrul proiectului „Bunuri \n siguran]`“,având ca grup-]int` locuitorii zonei Bucure[ti-M`gurele.

S-a urm`rit cre[terea \ncrederii cet`]enilor\n poli]ie, reducerea fenomenului infrac]io-nal, cre[terea vizibilit`]ii elementului poli]ie-nesc.

|n intervalul aprilie-iunie 2013, la Sec]ia21 s-a desf`[urat proiectul „Siguran]a \n[coli“, fiind implica]i 800 de elevi ai [colilorgimnaziale [i liceelor din cartierul Militari.

La \ncheierea proiectului, au fost \naintate[colilor participante un chestionar cu 10 \n-treb`ri, referitor la ac]iunile desf`[urate, iarconcluziile desprinse au ajutat la \mbun`-t`]irea activit`]ii de prevenire.

Se cuvine s` remarc`m faptul c`, \n con-textul volumului foarte mare de probleme,pe care cet`]enii le aduc la cuno[tin]` po-li]iei, al competen]ei restrânse a poli]iei peanumite domenii, al modului \n care se reali-zeaz` \n prezent comunicarea \ntre oameni,preocuparea de a atrage parteneri, \n scopulabord`rii comune a unor probleme de inte-res comunitar local este \nc` timid`, neprofe-sionist` [i tr`deaz` lipsa de viziune a unormanageri care ar putea rezolva \ntr-un timpmult mai scurt problemele sesizate de cet`-]eni, f`când astfel economie de resurse pro-prii.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

6 Martie - POLI}IA CAPITALEI

Criminalistica, în realizareasarcinilor ce-i revin, aplic`/fo-lose[te mijloacele [i metode-le [tiin]ifice pentru descope-rirea, fixarea, examinarea [iinterpretarea urmelor, pro-belor [i mijloacelor materialede prob`, pentru identifica-rea persoanelor care le-aucreat sau folosit în contextulinfrac]ional. Astfel, pe bazaacestor activit`]i, se poatestabili în mod pertinent [iargumentat [tiin]ific raportulde cauzalitate între fapt` [ipersoana care a comis fapta.

Una din cele mai impor-tante sarcini ce-i revin crimi-nalisticii este cea de cerce-tare a locului faptei. Aceast`activitate reprezint` unul din-tre actele ini]iale de urm`rirepenal`, cu o larg` rezonan]`în ansamblul preocup`rilorconsacrate solu]ion`rii uneicauze penale [i presupunecunoa[terea imediat`, direc-t`, complet`, a locului în cares-a comis infrac]iunea.

Locul s`vâr[irii unei fapteeste cel mai bogat în urmesau date, referitoare la fapta[i autorul acesteia. A[a sepoate explica de ce cerceta-rea la fa]a locului serve[teatât la descoperirea urmelor

sau la surprinderea acelorîmprejur`ri de natur` s` con-duc` la demascarea infrac-torului [i la clarificarea îm-prejurimilor în care s-a comisfapta, cât [i la cunoa[tereanemijlocit` de c`tre procuror[i instan]a de judecat` a lo-cului respectiv, ceea ce per-mite desprinderea unei con-cluzii juste, referitoare la mo-dul de s`vâr[ire a infrac]iunii[i la persoana autorului.

Importan]a activit`]ii decercetare la fa]a locului estedat` [i de faptul c` rezulta-tele ei, nu numai c` direc]io-neaz` cercet`rile dar, de celemai multe ori, condi]ioneaz`îns`[i finalitatea investiga]ii-lor în cauz` [i se constituieca un element determinantal prevenirii [i descopeririioperative a infrac]iunilor [i a

f`ptuitorilor, implicit, împie-dicarea acestora de a comitealte fapte antisociale.

Privit` prin prisma celorar`tate, cercetarea la fa]alocului se dovede[te a fi unadin cele mai complexe acti-vit`]i desf`[urate de organe-le de urm`rire penal` [i, pecale de consecin]`, poli]i[tiicriminali[ti trebuie s` se ridi-ce la în`l]imea acestor cerin-]e printr-o preg`tire teoretic`[i practic`, pluridisciplinar`de excep]ie.

|n continuare, v` prezen-t`m un caz solu]ionat \n anul2009, la care aportul crimi-nali[tilor bucure[teni, prinactivit`]ile derulate cu ocaziacercet`rii locului faptei, aavut un rol determinant \nidentificarea autorului infrac-]iunii.

La 16.11.2009, echipa decercetare la fa]a locului, con-stituit` permanent la nivelulServiciului Criminalistic, afost sesizat` s` se deplasezeîn str. Drumul S`rii, nr. 47,sector 6, unde dou` per-soane vârstnice au fost tâlh`-rite în propria locuin]`.

Imobilul în care a avut locagresiunea se afl` într-ocurte [i este compus din de-misol, parter [i etaj. Accesul

Criminalistica - [tiin]a interpret`rii urmelorSe consider` c` omul este singura fiin]` superioar` din

Univers care are capacitatea de a distinge binele de r`u.Teoretic, înc` de la apari]ia omului pe p`mânt, putem

vorbi de na[terea primilor germeni ai criminalisticii.Nevoile, ini]ial bazate doar pe instinctul de conservare [iprocurare a hranei, au determinat asocierea omului înmici grupuri, cete, triburi, ceea ce a condus la apari]ia [idezvoltarea rela]iilor sociale, urmate de cele economice,iar, ulterior, pe m`sura evolu]iei, s-a pus problemaap`r`rii avutului, a integrit`]ii fizice, vie]ii [i, nu în cele dinurm`, a moralei, descoperirea autorilor acestor fapte [ipedepsirea lor.

Curtea imobilului cu poarta de acces din str. Drumul S`rii

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

7POLI}IA CAPITALEI - Martie

în curte se face printr-o poar-t` dispus` pe str. DrumulS`rii, dar [i printr-o sp`rtur`în gardul comun cu imobilulvecin.

Imobilul prezenta o ferea-str` cu sticla spart`, cioburilefiind dispuse spre exterior,iar una din ferestrele de lademisol a fost g`sit` deschi-s`, cu rama par]ial rupt`.

În curte, au mai fost g`siteun fragment de hârtie r`su-cit`, ce prezenta urme de ar-dere [i câteva be]e de chibri-turi, utilizate, probabil, de f`p-tuitor.

Pe parcursul efectu`rii cer-cet`rii în curtea imobilului,echipa a fost anun]at` c` unadin victime a decedat la spi-tal. În aceast` nou` situa]ie,cercetarea a fost întrerupt`,

pân` la sosirea procuroruluidesemnat, infrac]iunea fiindde competen]a acestuia.

Dup` sosirea procuroruluide caz, s-a continuat cerceta-rea, care a fost efectuat` pâ-n` aproape de ora 2 dinnoapte, accentul fiind pus pecurtea imobilului, u[ile deacces [i ferestrele acestuia,pentru a preîntâmpina dis-

trugerea ori deteriorarea pro-belor sau urmelor de even-tualele intemperii, deoarececercetarea a avut loc la jum`-tatea lunii noiembrie.

A doua zi, la primele oreale dimine]ii, aceea[i echip`,a continuat cercetarea pân`spre l`satul serii.

Pentru operativitatea [i spo-rirea eficien]ei, dup` stabili-rea c`ilor de acces [i elibera-

rea acestora de probele pre-zente pe traseul lor, loculfaptei a fost împ`r]it în treisectoare: subsol, parter [ietaj, fiecare echip` abordândsectorul repartizat ca un local faptei de sine st`t`tor (fo-tografii judiciare, c`utare co-lectare probe, etc).

|ntre echipe a existat unpermanent schimb de infor-ma]ii privind aspectele con-statate [i urmele descoperite[i relevate, iar, ulterior, toateaceste date au fost corobora-te pentru documentarea în-tregii activit`]i efectuate, cares-a materializat printr-o plan-[` fotografic` ce con]ine 103file [i 260 fotografii judiciare.

Din locuin]` au fost furatemai multe bunuri, printre ca-re [i câteva obiecte de art`(icoane [i tablouri).

La fa]a locului, au fost tra-tate, pentru relevarea urme-lor papilare, toate locurilepretabile a fi purt`toare deastfel de urme, cu excep]iacelor ce au putut fi ridicatepentru tratarea în condi]ii delaborator. Printre acestea s-anum`rat [i un bec ce a fostg`sit pe pardoseala subsolu-lui, sub scara de acces. Înurma trat`rii acestuia, prinvaporizare cu cianoacrilat [iulterior cu pulbere neagr`,pe balon, în zona concav` aacestuia s-a relevat un frag-ment de urm` papilar`.

Datorit` amplasamentuluiacesteia, cât [i a rigidit`]iipeliculei adezive de transfer,pentru a nu o deteriora saudistruge, urma a fost ridicat`ini]ial cu mulaj siliconic, care,ulterior, a fost fotografiat` despeciali[tii criminali[ti.

În urma examin`rilor dac-tiloscopice efectuate de spe-

55 66

Sp`rtura din gard Fereastra imobilului

Fereastra de la demisol, \n pozi]ia \n care a fost g`sit`

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

8 Martie - POLI}IA CAPITALEI

ciali[tii Laboratorului Dactilo-scopie Judiciar`, s-a stabilit c`urma în cauz` con]ine doar 8elemente de identificare,fiind introdus`, totu[i, în bazade date AFIS. În urma acesteiinterog`ri, sistemul a emis unhit pozitiv (a fost identificat

factorul creator de urm`,adic` persoana care a creatacea urm` la fa]a locului), cea fost comunicat lucr`torilorServiciului Omoruri.

În subsolul imobilului, pepardoseal`, sub fereastra g`-sit` deschis` [i cu urme derupere, a fost descoperit` obr`]ar` ce a fost ridicat` pen-tru prelevarea urmelor decontact. Locul g`sirii br`]`rii[i fereastra deschis`, au per-

mis formularea ipotezei c`aceasta apar]ine f`ptuitoru-lui, pierdut` fiind în momen-tul accesului în imobil.

Dup` procesarea urmelorde contact, prezente pe br`-]ara g`sit` în subsol, de c`treexper]ii Laboratorului Gene-tic` Judiciar` din cadrul Insti-tutului Na]ional de Crimina-listic`, s-a reu[it stabilireaunui profil genetic, ce a fostintrodus în baza de date aSistemului Na]ional de DateGenetice Judiciare.

În urma compara]iilor e-fectuate între acest profil ge-netic [i proba de referin]`ADN, colectat` de la persoa-na al c`rui ID a fost generatde baza de date AFIS, s-a sta-bilit identitatea de origine aacestora.

Ulterior, în urma activit`]i-lor specifice, desf`[urate delucr`torii Serviciului Omoruri,coroborat cu probele [i mij-loacele materiale de prob`colectate cu ocazia cercet`ri-lor la fa]a locului [i a rezul-tatelor ob]inute în urma ex-ploat`rii acestora, s-a pututstabili autorul faptei, proba-rea vinov`]iei acestuia [i re-cuperarea obiectelor de art`furate, descoperite la domici-liul autorului.

VVaalleennttiinn SSIITTAARRUU

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Aspect din subsol - locul undea fost g`sit` o br`]ar`.

|n medalion este ilustrat`br`]ara descoperit`

pe pardoseal`

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

9POLI}IA CAPITALEI - Martie

Travers`m epoca informatiz`rii [i a comu-nic`rii rapide, fiecare flash \n domeniu deter-minând progresul [i generând sentimentulc`, de[i [tim foarte multe, de fapt nu [tim ni-mic... Tot ceea ce ne \nconjoar` se afl` \n per-manent` schimbare. Zi de zi, or` de or`, mi-nut de minut... |nv`]`m s` facem fa]` pro-voc`rilor societ`]ii actuale, transformându-ne,asumându-ne noi roluri [i responsabilit`]i,dezvoltând o a[a-numit` cultur` a \nv`]`rii.

La sfâr[itul secolului al VIII-lea, englezii au\nfiin]at [coli pentru adul]i, care au servitdrept model pentru un proiect francez cu pri-vire la organizarea claselor de adul]i. No]i-unea de reciclare devine la mod` odat` cuepoca ordinatoarelor/calculatoarelor, o ade-v`rat` revolu]ie tehnologic`, perceput` ca operioad` de accelerare [i muta]ii \n care, pen-tru a nu fi elimina]i, adul]ii trebuie s` \nve]epentru a se men]ine \n curs`.

|n anul 1976, la Conferin]a General` aUNESCO, educa]ia adul]ilor a fost definit` caun ansamblu de procese educative organiza-te, prelungind educa]ia ini]ial`, prin caretoate persoanele considerate adulte, \ntr-osocietate sau \n cultura de care apar]in, \[i potdezvolta aptitudinile, \mbog`]i cuno[tin]ele,ameliora calificarea tehnic` sau profesional`[i reorienta atitudinile [i comportamentele,\ntr-o dubl` perspectiv`: prin dezvoltarea per-sonal` integral` [i prin participarea la dezvol-tarea social`, economic` [i cultural`, elabora-t` [i independent`.

Odat` cu ob]inerea de c`tre România astatutului de membru cu drepturi depline alUniunii Europene [i \n perspectiva ader`rii la

Spa]iul Economic European Schengen, \n sis-temele informa]ionale, preg`tirea profesiona-l` continu` a personalului de specialitate de-vine o ax` prioritar` a proiectelor de imple-mentare a schimb`rii organiza]ionale.

|n sensul documentelor legislative, care re-glementeaz` activit`]ile privind preg`tireacontinu` \n cvasitotalitatea sistemelor infor-ma]ionale române, preg`tirea f`r` \ntrerupe-re reprezint` ansamblul de activit`]i desf`[u-rate de-a lungul carierei profesionale a perso-nalului, \n vederea dobândirii cuno[tin]elor,aptitudinilor, abilit`]ilor [i atitudinilor necesa-re realiz`rii atribu]iilor, extinderii competen-]elor profesionale [i dezvolt`rii individualecapacitive, \n vederea ducerii la \ndeplinire atuturor sarcinilor [i misiunilor, f`r` ezitare,erori sau complica]ii.

Formarea continu` (organizat` de unit`]ide \nv`]`mânt specializate sau prin preg`ti-rea autoplanificat`) se desf`[oar` \n interesulinstitu]iei, cadrul institu]ional fiind asigurat deministerul sau structura de resort, iar respon-sabilitatea organiz`rii [i desf`[ur`rii preg`tiriicontinue a personalului revenind [efilor/co-mandan]ilor. Preocuparea permanent` pen-tru preg`tirea continu` reprezint` o respon-sabilitate individual`, constituind obliga]ie deserviciu, pentru fiecare component al uneistructuri informative, scopul autoinstruiriifiind sprijinirea realiz`rii misiunilor [i obiec-tivelor structurii/institu]iei.

Noua configura]ie a sistemului interna]io-nal [i noile coordonate socio-politice [i tehno-logice determin`, pe lâng` modificarea vechi-lor amenin]`ri, apari]ia altora, noi, neconven-]ionale [i chiar mai periculoase. Dintre aces-tea, amintim: terorismul interna]ional - struc-turat \n re]ele transfrontaliere, proliferareaarmelor biologice, chimice - de distrugere \nmas`, criminalitatea organizat` transna]iona-l`, guvernarea ineficient`, conflictele interetni-ce, conflictele \nghe]ate [i mi[c`rile separa-tiste (ca focare de r`spândire a insecurit`]ii),catastrofele naturale [i de mediu.

Dup` cum se observ`, noile amenin]`ri aufoarte pu]in \n comun cu cele vechi. Vectoriipurt`tori ai amenin]`rilor nu mai sunt entit`]i

Preg`tirea ofi]erilor din sistemeleinformative [i cyberterorismul

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

politice, iar adeseori nu mai sunt nici m`caroamenii! Se remarc` faptul c` dimensiuneaamenin]`rilor este global`, dep`[ind capaci-t`]ile statului-na]iune modern, de a le com-bate prin propriile mijloace [i resurse.

Succesiunile de lebede negre sau lebedegri (puterea computerului, banda de internet,miniaturizarea, interdependen]a global`) nuau f`cut decât s` ne deschid` ochii asupranecesit`]ii de dezvoltare a abilit`]ilor noastrede a anticipa [i a ne preg`ti pentru cel pu]ino parte dintre evenimentele majore care nevor marca viitorul.

Conceptul formare continu` cuprinde \naria sa o serie de termeni ce contureaz` ca-drul general al traseelor pedagogice necesareevolu]iei \n carier` a lucr`torului din sistemulinformativ. Astfel, ini]ierea \n arm` [i preg`-tirea de baz` au \n vedere o activitate conti-nu`, desf`[urat` pentru dobândirea cuno[-tin]elor minime necesare \ndeplinirii atribu-]iilor func]ionale pe prima func]ie de c`trepersonalul \ncadrat direct sau, dup` caz, deabsolven]ii institu]iilor de \nv`]`mânt pentruformarea personalului respectiv.

Atât ini]ierea \n arm` [i preg`tirea de baz`,cât [i preg`tirea continu`, \n general, dup`traversarea acestei prime etape, se realizeaz`prin instruire operativ`, adic` prin interme-diul activit`]ilor curente dirijate, ce au dreptobiectiv analizarea unor cuno[tin]e [i deprin-deri profesionale, precum [i transmiterea in-forma]iilor necesare unor activit`]i/misiuni,urmând ca dezvoltarea competen]elor profe-sionale necesare \ndeplinirii atribu]iilor pre-zente [i preconizate ale titularilor posturilorrespective s` fie asigurat` prin perfec]ionare[i specializare; aceasta din urm` este nece-sar` \n cazurile de schimbare a armei/specia-lit`]ii/profilului de munc`.

Pentru l`rgirea orizontului profesional, unrol determinant \l au disciplinele de sprijin -acele obiecte de studiu, incluse \n programe-le de preg`tire anual`, care, f`r` a face partenemijlocit din categoria celor de specialitate,contribuie la \ndeplinirea atribu]iilor profesio-nale [i de serviciu.

|n aceea[i categorie a formelor de preg`-tire continu`, care asigur` dezvoltarea profe-sional` diversificat` a personalului, identificatca având poten]ial profesional, se reg`se[tepreg`tirea complementar`, activitate de pre-

g`tire continu` ce urm`re[te completarea [il`rgirea cadrului cuno[tin]elor [i deprinderilorcurente, acumulate de viitorul specialist.

Actualitatea activit`]ilor de ini]iere \n cari-era de baz`, instruirii operative, perfec]ion`rii,specializ`rii, preg`tirii prin discipline de spri-jin, preg`tirii complementare, deriv` din ac-tualizarea periodic` a st`rii de fapt, din ana-liza prin care se stabilesc elementele necesa-re pentru proiectarea planurilor [i programe-lor de preg`tire.

Determinarea necesarului de preg`tire re-prezint` pasul cel mai important c`tre ob]ine-rea performan]ei, \ntrucât diagnoza ofer` in-dicii clare asupra direc]iilor de ac]iune [i in-terven]ie.

Organizarea preg`tirii de specialitate a su-bordona]ilor, potrivit specificului/comparti-mentului/locului de munc`, reprezint` obli-ga]ia [efilor/comandan]ilor nemijloci]i, ace[tiaasigurând organizarea [i desf`[urarea activi-t`]ilor de preg`tire prin: determinarea nevo-ilor individuale de preg`tire a personalului,coordonarea preg`tirii individuale a subordo-na]ilor, \ntocmirea planurilor de preg`tire despecialitate a personalului, evaluarea anual`a nivelului de preg`tire, dobândit` \n cadrulprogramelor desf`[urate. De exemplu, struc-turile ce au competen]e privind managemen-tul preg`tirii continue a personalului din uni-t`]i, prin ofi]erii \ncadra]i \n aceste structuri,particip` la realizarea diagnozei privind ne-voile de preg`tire [i \ntocmesc planul anualde preg`tire continu` a personalului \n uni-tate (pe baza propunerilor structurilor func-]ionale ale unit`]ii) [i au atribu]ii de coordo-nare a organiz`rii [i desf`[ur`rii preg`tiriicontinue, a activit`]ii de evaluare a persona-lului propriu, de organizare [i desf`[urare ne-mijlocit` a unor activit`]i de preg`tire con-tinu` interdisciplinar`, de gestionare a bazeide date privind preg`tirea continu` a perso-nalului unit`]ii. De asemenea, ca atribu]ieprincipal`, trebuie remarcat` necesitatea con-silierii [efilor/comandan]ilor [i a cadrelor uni-t`]ii, pe probleme privind formarea continu`,\n vederea asigur`rii managementului carie-rei, dezvolt`rii competen]elor profesionale [ia celor individuale.

AAddrriiaann VVLLAADD

10 Martie - POLI}IA CAPITALEI

-- vvaa uurrmmaa --

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

11POLI}IA CAPITALEI - Martie

Poli]i[tii Brig`zii Rutiere a Capitalei au con-tinuat tradi]ia [i, ca în fiecare an, în zilele de1 [i 8 martie, doamnele [i domni[oareleaflate la volan au avut parte de o surpriz`pl`cut` din partea lucr`torilor de la circula]ie.

Ace[tia au „descins“ pe raza Capitalei, pen-tru a le trage pe dreapta pe [oferi]e, îns` nupentru controale de rutin`, ci pentru a le

„amenda“ cu zâmbetul pe buze, cu un buchetde flori [i un odorizant auto.

De[i surprinse c` au fost oprite de oameniilegii [i \n aceste zile cu semnifica]ie, doam-nele [i domni[oarele au fost \ncântate de fru-mosul gest al poli]i[tilor bucure[teni.

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

M`r]i[or rutier

La data de 24 martie2014, Serviciul de Analiz` [i Pre-venire a Criminalit`]ii din cadrulPoli]iei Capitalei va primi Pre-miul Radio România Cultural,sec]iunea „Educa]ie“, pentruproiectul de educa]ie juridic`„Unde-i lege, nu-i tocmeal`!“.

Premiul a fost acordat încadrul Galei organizate la Tea-trul Odeon.

În 2013, Campania „Prin] [icer[etor“, ini]iat` de Poli]iaCapitalei [i dezvoltat` în cola-borare cu Agen]ia de publicitate„Publicis“ a fost, timp de [ases`pt`mâni, cap de afi[ în topulcelor mai bune layout-uri, juriza-rea fiind f`cut` de speciali[ti aiagen]iilor din întreaga lume.

În decembrie 2012, Ro-mânia a fost reprezentat`, laconcursul Re]elei Europene dePrevenire a Criminalit`]ii orga-nizat la Nicosia, Cipru, de pro-iectul implementat de Poli]iaCapitalei, prin Serviciul de Ana-liz` [i Prevenire a Criminalit`]ii.„Sfaturi mari pentru cei mici“.Acesta este un proiect destinatprevenirii victimiz`rii copiilorde vârst` mic`.

În 2011, Campania „Nuscrie [i conduce în acela[itimp!“, dezvoltat` de Agen]ia„Publicis“, pentru Poli]ia Capi-talei (Serviciul de Analiz` [i Pre-venire a Criminalit`]ii), a câ[-tigat dou` medalii de bronz laFestivalul de publicitate de la

New York [i trofeul „Cel maibun spot radio al ultimuluideceniu“ la Festivalul Ad'Or dinBucure[ti.

Campania „Accidentele sepot întâmpla oricui. Ai maimult` grij` în trafic!“ a fost sus-]inut` direct de c`tre 50 de ve-dete din sport, muzic`, televi-ziune. Ea a fost nominalizat` laCannes [i a primit trei medaliide aur la Festivalul de laPortoroz, în 2009.

Campania a fost dezvoltat`,pentru Poli]ia Capitalei, deAgen]ia Arsenoaiei-M`t`[el.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree

aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

{tiri despre performan]`

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

14 Martie - POLI}IA CAPITALEI

Tulburarea defetist`(autodistructiv`) a personalit`]ii

În acest caz este vorba deun comportament perturbat,care caut` suferin]a [i se com-place în perimetrul acesteia (du-rere, umilin]`, sacrificii). Acestgen de comportament repre-zint` una din cele mai frecven-te tulbur`ri de personalitate,mai ales în rândul femeilor(cifra statistic` la repartizareape sexe este de 2:1).

Între factorii corelativi-etio-logici (cauzali) se înscriu urm`-torii:

agresiunea fizic`, mai alessexual` [i psihic` asupra copi-lului (frecvent feti]e);

existen]a în familia copi-lului a unor acte sau situa]ii deagresivitate.

Tr`s`turile psihologice [i psi-hopatologice care caracterizea-z` comportamentul defetist:

refuzarea, ignorarea sauevitarea experien]elor pl`cute;

atrac]ie c`tre situa]ii nega-tive, chiar dezastruoase, pen-tru rela]ii malefice, dezavanta-joase; cu toat` împotrivirea [iargumenta]ia riscurilor la carese va supune persoana în ca-uz` (prin contribu]ia bine in-ten]ionat` a rudelor, prieteni-lor, cuno[tin]elor), aceasta vaalege întotdeauna alternativacare îi va produce suferin]e. Înacest caz, este foarte potrivit`zicala: „Unde-i bine, nu-i demine! Unde-i r`u, hop [i eu!“;

tr`irea sub semnul senti-mentelor de vinov`]ie (culpa-bilitate) în situa]ia în care per-soana respectiv` are realiz`risau succese;

încercarea de anihilare aevenimentelor pozitive prin ac-]iuni defavorabile care îi pro-voac` pierderi sau suferin]`;

refuzul rela]iilor pozitiveca [i a persoanelor care îi ofe-r` defetistului ajutor sau su-port afectiv;

sacrificii care nu se justi-fic` [i care nu sunt solicitate

de nimeni (voca]ia de martir).Din analiza tr`s`turilor de

personalitate ale tulbur`rii de-fetiste, se constat` faptul c`acestea au un numitor comun:esen]a lor depresiv`. De altfel,acest tip de tulburare se în-scrie în categoria deregl`rilorafective. Din acest motiv, prin-cipalele complica]ii ce pot apa-re se refer` la distimie (melan-colie), episodul depresiv major[i suicidul.

Schimbarea personalit`]ii dup` o tr`ire dramatic`

Acest tip de tulburare poatefi definit` ca o modificare clar`

de tip neadaptativ [i persistenta personalit`]ii, care se reflect`în modul de a percepe, a gân-di [i a rela]iona, survenit` înurma tr`irii unei situa]ii exis-ten]iale amenin]`toare. Întrefactorii corelativi-etiologici (ca-uzali) se înscriu situa]iile psi-hotraumatizante sau psihostre-sante, susceptibile s` determi-ne schimbarea persistent` apersonalit`]ii:

condi]ia de captivitate (deostatec), care pune în pericolexisten]a individului; o situa]ieaparte o are categoria de ado-lescente sau tinere ce sunt se-chestrate [i obligate s` cer[eas-c`, s` fure sau s` se prostitu-eze;

tortura, maltratarea fizic`sau psihic`, violul bestial, îngrup, înso]it de perversiuni se-xuale.

De remarcat! Schimbareapersonalit`]ii este chiar corela-t` cu tr`irea catastrofic` [i nupoate fi explicat` sau justifi-cat` prin gradul de vulnerabili-tate psihic`. Care sunt tr`s`tu-rile psihologice care caracteri-zeaz` aceast` tulburare?

starea de insecuritate,team` [i nelini[te (anxietate);

dispari]ia oric`rei dorin]ede afirmare sau de realizare;

abandonarea planurilor [ia proiectelor, pierderea ambi-]iilor [i a speran]elor, retrage-rea investi]iilor afective;

retragerea, îndep`rtarea [iînstr`inarea social`;

neîncrederea [i ostilitateafa]` de membrii grupului fami-lial sau profesional.

ConcluziiTot ceea ce se petrece în

sânul familiei (mai ales) dar [iîn cadrul rela]iilor sociale, im-pregneaz` subtil [i profundpersonalitatea copilului, a ado-lescentului.

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

Mul]i dintre noi, în mareanoastr` majoritate p`rin]i

responsabili, facem eforturi, uneori disperate,pentru a-i crea confortulminim copilului pe care

ni l-am dorit atât.

” ”

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

15POLI}IA CAPITALEI - Martie

Ce face copilul dumnea-voastr` în acest moment? Iat`o întrebare pe care trebuie s`v-o pune]i în permanen]`.

Mul]i dintre noi, în mareanoastr` majoritate p`rin]i res-ponsabili, facem eforturi, une-ori disperate, pentru a-i creaconfortul minim copilului pecare ni l-am dorit atât. Greu-t`]ile cresc propor]ional atuncicând num`rul copiilor este [iel mare, iar veniturile familiei -modeste. Preocupa]i de grijazilei de mâine, p`rin]ii faccompromisuri [i sacrificii pen-tru odraslele lor dar, nu o dat`,r`spunsul progeniturilor nueste pe m`sur`. Anturajul du-bios, construit la [coal`, pestrad` sau în discoteci, trans-form` pu[ti de numai câ]ivaani, cocolo[i]i înc` de mamelelor, în mici infractori ce ope-reaz` cu o eficien]` [i imagi-na]ie apreciate de multe ori dec`tre poli]i[ti ca fiind de-adreptul „opere de art`“. Nuexist`, practic, tipuri de infrac-]iuni pe care, copii ce abia auînv`]at s`-[i sufle nasul sin-guri, s` nu le comit` cu maimult` imagina]ie decât delinc-ven]ii „consacra]i“. {coala, fa-milia [i organiza]iile de tineretau pierdut, se pare, controlul,iar noii mentori ai tinerei ge-nera]ii sunt personajele nega-tive din filmele de aventuri,fra]ii mai mari proasp`t întor[idin pu[c`rii, vedetele de tele-viziune care, ridiculizând gro-sier poli]i[ti [i magistra]i, inductinerilor în formare convin-gerea c` dac` e[ti [mecher„te-ai scos“.

Efectele degringoladei pro-duse de lipsa de control a co-piilor sunt devastatoare, iar in-form`rile poli]iei vorbesc cu pri-sosin]` despre aceasta.

Iat` câteva cazuri:Cristian [i Robert, de 16 ani

fiecare, înso]i]i de un alt Cris-tian, de numai 14 prim`veri,afla]i în abandon [colar, auspart geamul unui Cielo [i aufurat fa]a deta[abil` a caseto-fonului, în valoare de 30 mi-lioane lei. La sec]ie, au m`rtu-risit c` mai sp`rseser` înacela[i mod [i alte cinci auto-turisme. Familiile au aflat de lapoli]ie cum se distreaz` ]ânciicând pleac` de-acas`.

Muste]ea Zamfir Claudel, 34ani, recidivist f`r` ocupa]ie, l-aconvins pe Daniel, 14 ani, s`sparg` un chio[c de ziare dincare piciul a furat marf` depeste 100 lei.

La One[ti, imprudent`, o fa-t` de 15 ani a primit în cas` oprieten` de 17 ani, elev`, careera înso]it` de doi tineri, iden-tifica]i ulterior ca fiind Cristian,23 ani [i Gabriel, 17 ani, f`r`ocupa]ie [i cu antecedente pe-nale. Cei doi derbedei au legatgazda [i i-au furat bunuri învaloare de 7000 mii lei.

În comuna Cernica, pazniculA. Marian din Bucure[ti, 32ani, a strangulat o minor` (12ani) [i a aruncat-o în ap`.

Un alt paznic, de data aceas-ta din Suceava, a [antajat oelev` de 14 ani, determinând-o

s` fure din cas`, în mai multerânduri, 700 euro.

{antajistul pretindea ace[tibani în schimbul discre]iei dea nu povesti familiei elevei c`a surprins-o f`când sex cu uncoleg de clas`.

În alte cazuri, [i nu pu]ine,copiii nesupraveghea]i devinvictimele unor groaznice acci-dente rutiere.

Pe DN2, în localitatea Cris-te[ti - Ia[i, un conduc`tor autoa accidentat mortal un copilde numai 5 ani care, nesupra-vegheat, a traversat prin spa-tele unui TIR, f`r` s` se asi-gure.

Pe calea ferat`, în zona co-munei Mih`e[ti, un copil denumai un an [i nou` luni, l`satnesupravegheat, a fost zdrobitde tren.

Acestea sunt doar câteva ca-zuri în care, lipsa de aten]ie ap`rin]ilor, încrederea prea ma-re în odraslele lor, neimplica-rea suficient` a autorit`]ilor,au dus la evenimente gravesau infrac]iuni ce au avut caautori sau victime, copii.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: tcpbs.org

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

16 Martie - POLI}IA CAPITALEI

|n plan cazuistic, \n martie1885, Poli]ia Capitalei a avutde cercetat \mprejur`rile \ncare s-a comis „crima din str.Soarelui“ (azi str. TheodorAman), unde, la 12 mai1885, chiria[a Maria Popovicia fost descoperit` moart` \ncasa so]ilor Miulescu. Capulfamiliei, Nae Miulescu fusese\nainte, sub ministrul conser-vator Lasc`r Catargiu, comisarde poli]ie al culorii de Verde,iar acum era proprietarulunei tipografii unde ap`ruse[i ziarul „Drepturile omului“.Capitala avea atunci cinci co-misariate de poli]ie, ele ]i-nând locul inspectoratelor demai târziu, inclusiv \n 1928,când C. Bacalba[a publicaaceste rânduri. O alt` ches-tiune cercetat` de P.P.C. aconstituit-o atentatul \mpo-triva premierului. La 4 sep-tembrie 1886, \n timp ce pre-[edintele Consiliului de Mi-ni[tri Ion Br`tianu trecea pestrada V`mii, nu departe desediul M.I., prin fa]a caselorlui Emil Costinescu, \nso]it dedeputatul C.F. Robescu [iurmat de un „agent secret“de Siguran]`, un anumeStoica Alexandrescu a tras unfoc de revolver, fiind dezar-mat apoi de agentul de sigu-

ran]` [i condus la cazarmageandarmilor c`l`ri. Destinatlui Br`tianu, glon]ul a lovitcatarama centurii lui C. F.Robescu.

La cercetarea poli]iei, aten-tatorul a declarat c` „Br`tianuface r`u ]`rei“. Ca o contra-pondere, a doua zi, 40-50 deindivizi tocmi]i de liberali auatacat sediul ziarului „Epoca“din str. Episcopiei (unde-iacum Atheneul), dup` ce fu-seser` la sediul guvernului(Palatul Ministerului de Inter-ne), unde-l aclamaser` peIon Br`tianu, care le mul]u-mise ie[ind \n balcon. „Voin-]a na]ional`“, ziarul puterii, a

r`spuns c` „banda nu fuseseorganizat` de poli]ie dar c`un num`r de cet`]eni indig-na]i de atentatul \mpotrivalui Br`tianu [i-au manifestatindignarea lor \n mod spon-taneu“. De atunci a r`mas sin-tagma „cet`]eni indigna]i“,care, iat`, a rezistat pân`acum. De la tribuna Parla-mentului, Titu Maiorescu \[iexprima la 13 ianuarie 1887mirarea c` pe tot traseul str`-b`tut de „banda organizat`“s` nu i se opun` „un singurorgan al autorit`]ii \ns`rcina-te cu paza siguran]ei publice\n Capital` (...) un singur ser-gent m`car, un singur repre-zentant al ordinii publice s`\n[tiin]eze m`car poli]ia, s` \n-[tiin]eze parchetul, s` arestezesau s` poat` denun]a pe vreunul din f`c`torii de rele ?“

Nu a fost un atentat singu-lar. |n aprilie 1888, Preda Fân-tânaru vine pân` \n fa]a ho-telului Metropol, având asu-pra sa o pu[c` „Lefaceux“ ca-librul 20, un revolver, un sti-let [i un box american. |n fa]amagazinului de ceapr`z`riemilitar` al lui Nacu Mincovici,

FILE FILE DIN TRECUTULDIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

1855 Pia]a Sf. Anton - L. Angerer

Poli]ia Regal` a Capitalei

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

17POLI}IA CAPITALEI - Martie

Preda trage dou` focuri asu-pra regelui aflat la fereastracabinetului de lucru.

Sergen]ii de strad` din fa]apalatului au s`rit imediat peatentator, iar \n \nc`ierare unsergent s-a ales cu buza spin-tecat` de un stilet. La cerce-t`rile poli]i[tilor, individul adeclarat c` regele este cauzatuturor suferin]elor ]`rii.

O serie de alte tulbur`ri auavut tot motiva]ie politic`. Depild`, la 13 martie 1888 opo-zi]ia a ]inut o \ntrunire la salaOrfeu. Cei 3-400 de oamenide afar` au ajuns \n str. Col-]ei nr. 56 la locuin]a premi-erului, pe care nu o p`zea„nicio for]` poli]ieneasc`“. Adoua zi, iar demonstra]iunela Orfeu. „De ast` dat` poli]iaa concentrat b`t`u[i \n fa]as`lei“, a scris C. Bacalba[a. N.Blaremberg [i G. Vernescu seurc` \n cupeul lui N. Fleva,„dar agen]ii secre]i ai poli]iei[i a[a numi]ii cet`]eni indig-na]i atac` tr`sura, sparg gea-murile [i o r`stoarn`. Mul]i-mea umple Pia]a Teatrului [iCalea Victoriei. Regele, de lao fereastr`, prive[te specta-colu“. Frumoas` imagine nezugr`ve[te Bacalba[a. Se in-tr` \n curtea Palatului Regal.Maiorul A. F`nu]` cu esca-dronul de jandarmi c`l`ri [ar-jeaz` mul]imea. Nicolae Fili-pescu scoate revolverul [ivrea s` trag`. Dar o mân`vânjoas` \i prinde bra]ul [i ovoce \i strig`: „- Ce faci, Ni-cule, e[ti nebun?... Era pre-fectul poli]iei, Dimitrie Mo-ruzi, care era rud` cu Fili-pescu“.

Dup` venirea la putere aconservatorilor, „L'Indepen-dence Roumaine“ din 15 apri-

lie titra: „Domnul prefect depoli]ie [tie ce s'a petrecut ast`noapte la d. Ion Br`tianu ? Nise semnaleaz` c` toat` noap-tea a fost o ne\ncetat` intrare[i ie[ire dela d. Ion Br`tianu.Ce mai pl`nuie[te acest si-nistru b`trân? Sper`m c` po-li]ia va fi cu ochii deschi[i !“Faptul i-a pricinuit lui Bacal-ba[a o amar` reflec]ie: „Nicin'au apucat bine s` ating`puterea [i vechii conservatoricereau interven]ia \mpotrivaopozi]iei“. Se schimbase situ-a]ia.

La 19 septembrie 1888 a\nceput la Curtea de ApelBucure[ti procesul contra di-rectorului Prefecturii Poli]ieiCapitalei, c`pitanul Diman-cea, a inspectorului de poli]ieA. Davila (fiul generaluluiCarol Davila) [i a procuroru-lui Paraschivescu, acuza]i c`au torturat ni[te ]igani recidi-vi[ti aresta]i pentru tâlh`rie.Despre ce era vorba? Pe Va-lea Tânganului se f`ptuise otâlh`rie de r`sunet. B`nuit`,ceata de ]igani e adus` lapoli]ie, dar chiar [i \n fa]a evi-den]elor t`g`duie[te, a[a \n-cât sunt crunt b`tu]i. Diman-

cea [i Davila au fost osândi]ifiecare la 2000 lei amend` [i100 lei daune. Dup` ce Las-c`r Catargiu prezint` LegeaJandarmeriei (comb`tut` deliberali sub pretextul c` „jan-darmeria va sluji numai pen-tru terorizarea opozi]iei“), o\ntrunire liberal` se ]ine la 5aprilie 1892, pentru a se pro-testa fa]` de legea taxelorcomunale. O delega]iuneeste trimis` la Camer`. For]e-le poli]iene[ti au evacuatcurtea. „|n acest moment\ncepe o ploaie de pietreasupra deta[amentului depoli]ie [i asupra deputa]ilordin majoritate“. Pe podulcare ducea spre bulevardulRegina Maria, un cal al unuijandarm este omorât. For]elede poli]ie intervin. Jandarmiic`l`ri [arjeaz` pia]a halelor(Hanul lui Manuc), mul]imearefugiindu-se spre hale, deunde arunca o ploaie de bo-lovani spre str. Bibescu Vod`,Cheiul Dâmbovi]ei [i grupu-rile dinspre biserica Domni]aB`la[a.

Familia regal` la o parad`, 1924

-- ssffâârr[[iitt --

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

Str . P`r intele Galer iu nr . 7 , sector 2 , Bucure[t iT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

19POLI}IA CAPITALEI - Martie

Acumularea drepturilor depensii profesionale (pilonul2), al persoanelor care se de-plaseaz` în afara grani]elor,nu este înc` protejat` în modsimilar de c`tre legisla]ia UE.

Directiva 98/49/CE din 29iunie 1998 garanteaz` c` per-soanele care se deplaseaz`în afara grani]elor se bucur`de drepturile lor la o pensieocupa]ional` oriunde în UE[i nu sunt trata]i mai pu]infavorabil decât persoanelecare î[i schimb` locurile demunc` în propria ]ar`. Spa-nia, \ns`, nu a adoptat, înc`,o legisla]ie care s` asigure c`lucr`torii mobili pot ob]inedrepturi de pensie, iar aces-tea sunt p`strate atunci cândlucr`torul a abandonat un sis-tem de pensii ocupa]ionale.

Exist` dou` directive euro-pene, care protejeaz` drep-turile la pensii ocupa]ionale,nu numai în cazul lucr`torilorcare se deplaseaz` c`tre Uni-une.

Una se refer` la fondurilede pensii ocupa]ionale(2003/41/CE) [i asigur` su-pravegherea normelor trans-frontaliere pentru schemelede pensii ocupa]ionale dinpia]`.

Cealalt` se refer` la pro-tec]ia lucr`torilor salaria]i, încazul insolvabilit`]ii angaja-torului (2008/94/CE) [i obli-g` statele membre s` adoptem`suri pentru a protejadrepturile la pensie.

Uniunea European`, prinprograme bugetare diferite,consolideaz` aceste politici,în principal, prin diverse ac-]iuni:

a) Fondul Social Europeana avut 75.000 milioane europentru perioada 2007-2013,[i se lupt` pentru a ob]inelocuri de munc` mai buneprin ini]iative de finan]are,destinate s` îmbun`t`]easc`abilit`]ile [i perspectivele deocupare a persoanelor dinîntreaga Europ`, în special în

]`rile cele mai s`race;b) Fondul European de

Dezvoltare Regional` a avutun buget de 201.000 milioa-ne euro, în aceea[i perioad`,pentru a sprijini ini]iativelecare promoveaz` dezvoltareageneral` economic` [i socia-l` a regiunilor din Europa, re-ducerea disparit`]ilor regio-nale, în special, ajutând pen-tru regiunile defavorizate,precum [i îmbun`t`]irea ac-cesului egal la serviciile pu-blice;

c) Fondul de Coeziune, cu69.600 milioane euro, estefolosit numai în cele mai s`-race state membre [i care seconcentreaz` pe finan]areaproiectelor de mediu [i dedezvoltare a infrastructurii;

d) Fondul European Agri-col pentru Dezvoltare Rural`:cu 96.000 milioane euro.

În cele din urm`, UniuneaEuropean` promoveaz` uneleprograme de cercetare, careau efecte directe asupra poli-ticilor de ap`rare ale îmb`-trânirii active, cum ar fi al[aptelea Program-cadru pen-tru cercetare [i dezvoltaretehnologic`, Program-cadrupentru competitivitate [i ino-vare.

Asocia]ia European` pen-tru Inovare [i pentru îmb`trâ-nirea activ` [i s`n`toas`, î[ipropune, prin îmbun`t`]ireacalit`]ii vie]ii persoanelor învârst`, s` creasc` pân` în2020, cu doi ani speran]amedie de via]`.

MMaarriiuuss IIOONNEESSCCUU

Rolul îmb`trânirii active în via]a profesional` a poli]i[tilor

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

Credit foto: Corbis.com

20 Martie - POLI}IA CAPITALEI

Nu exist` o defini]ie exhaustiv` [i unic`, una-nim acceptat` pe plan interna]ional, a prostitu-]iei. Jurisdic]iile (tuturor) ]`rilor lumii, care seconfrun` cu acest fenomen social, mai mult saumai pu]in r`spândit (\n func]ie de zonele geo-grafice), sanc]ionez` aceste practici \n func]iede parametrii lor specifici tradi]ionali: sociali,politici, economici, demografici [i culturali, res-pectiv, democratici [i religio[i.

Conform cuvântului latin „prostitutio“, prag-matic vorbind, prostitu]ia const` \n prestarea derela]ii sexuale \n schimbul unei remuner`ri sta-bilite, de comun acord, de p`r]ile implicate \nproces.

Practicat` de ambele sexe, \n majoritatea ca-zurilor, persoanele de sex feminin„ofer`“, iar cele de sex masculin,sunt „consumatorii“ fideli, ai a-cestui „produs“ social, care gene-reaz` \n lume (inclusiv proxene-tismul) o cifr` de afaceri delocneglijabil` - circa 200 de miliardede dolari anual.

De[i majoritatea jurisdic]iilorinterzic prostitu]ia sau activit`]iletipic asociate cu aceasta, exist`totu[i un num`r restrâns de ]`ri,unde ea func]ioneaz` \n condi]iilegale, pe care, practic, le putemgrupa \n dou` categorii: ]`ri \n care prostitu]iaeste „legal`“, pentru c` nu exist` legi care s` ointerzic` [i state \n care aceasta este legalizat`[i reglementat` printr-un sistem coerent de legispecifice (printr-un sistem autorizat, \n bor-deluri sau case de toleran]`).

|n Fran]a, prostitu]ia de[i este interzis` teo-retic, este tolerat`, practic, mai pu]in, circum-stan]ele agravante (\ncepând din 2003) ca „ra-colajul“ sau „proxenetismul“.

|n lume, distingem trei politici diferite cu pri-vire la prostitu]ie:

a) politica reglementarist`, care percepeprostitu]ia ca o activitate profesional`, fiscaliza-t`, practicat` \n Olanda, Germania, Elve]ia, Aus-tria, Ungaria, Grecia, Turcia sau Tunisia;

b) politica aboli]ionist`, care percepe prosti-tu]ia ca o form` de exploatare [i \nc`lcare ademnit`]ii umane, motiv pentru care ea trebuieabolit`, sanc]ionând clien]ii prostituatelor, cuprec`dere \n ]`rile nordice/scandinave: Suedia,Norvegia [i Islanda;

c) politica prohibi]ionist` (care îi percepe pe

principalii generatori ai prostitu]iei - prostitua-tele [i proxene]ii, ca infractori, [i îi sanc]ioneaz`pe ace[tia, dar [i pe clien]ii lor, cu prec`dere \nSUA, Egipt, Maroc, Yemen, Emiratele ArabeUnite, Iranul, Arabia Saudit`, Birmania, Coreeade Sud, Laos, Mongolia, Nepal, Filipine, China,Sri Lanka, Vietnam [i Asia);

|n Europa, la ora actual`, exist` numai dou`tendin]e (opuse) dintre cele trei men]ionatemai sus: politica aboli]ionist` [i cea reglemen-tarist`.

Cum \ns`, politicile ]`rilor europene \n privin-]a prostitu]iei sunt diferite, legisla]iile pot fi u[or„ocolite“ prin intermediul turismului sexual saual cybersexului, respectiv, al saloanelor de ma-

saj, cluburilor de striptease sauserviciilor de escort`.

|n Fran]a, un proiect de legecare dateaz` \nc` din 2011,vizeaz` sanc]ionarea (penaliza-rea) clien]ilor prostituatelor. A-ceast` lege a fost depus` spreaprobare pe 10 octombrie 2013,de Grupul Socialist al Adun`riiNa]ionale, iar pe 4 decembrie aob]inut o majoritate absolut`.

Prostitu]ia reprezint` o pro-blem` deoarece este elementulcentral al crimei organizate (al`-

turi de traficul de stupefiante [i de organe), vic-timele ei fiind supuse unei forme de sclavagism[i este generatoare de boli cu transmitere pecale sexual`.

Conform unui raport al ONU, destina]iile celemai cunoscute pentru victimele exploat`rii fiin-]ei umane sunt: Thailanda, Japonia, Israel, Tur-cia, SUA, China, Nigeria, Belgia, Olanda, Germa-nia [i Italia. Ele se reg`sesc [i \n ]`rile din estulEuropei, ca Ucraina, Moldova, Bielorusia sau Al-bania.

Nici prostitu]ia infantil` nu scap` de sub con-trolul proxenetismului. |n India, conform unordocumente ONU, peste 1,5 milioane de copiis-ar prostitua pe fondul s`r`ciei, dar [i a proble-melor sociale grave cu care se confrunt` aceas-t` ]ar` din cauza corup]iei generalizate, precum[i a cotei ridicate a criminalit`]ii.

|n Columbia, num`rul copiilor care se pros-titueaz` este de aproximativ 40.000 (din care\ntre 9000-10.000, la Bogota).

Oficialit`]ile franceze au alocat un fond de20 miloane de euro \n vederea punerii \n func-

Combaterea prostitu]iei \n Fran]a

|n Suedia, sanc]ionareaclientului este propor-

]ional` cu veniturile lui,iar pedeapsa cu

\nchisoarea poateajunge pân` la [ase luni,

cu executare.

” ”

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

21POLI}IA CAPITALEI - Martie

]iune a unui dispozitiv de ajutor social pentrupersoanele care vor s` se „retrag`“ din aceast`activitate lucrativ` „nesalariat`“.

Pentru str`inii (care reprezint` 91% din ceice se prostitueaz` \n Fran]a, dintr-un total decirca 22.000-35.000 de persoane, originare, cuprec`dere din România, Bulgaria, Nigeria, Ca-merun, Argentina, Brazilia sau China) care do-resc s` se retrag` din „activitate“, ei pot solicitaun „Titlu de sejur“ (reziden]` provizorie), pe odurat` de [ase luni (care poate fi re\nnoit), pen-tru a fi ajuta]i \n demersul lor de a se l`sa deaceast` „meserie“.

Nefiind o ]ar` care „promoveaz`“ prostitu]ia,Fran]a ofer` reziden]a provizorie \n scop „uma-nitar“, iar \n perioada aceasta, prostituatelor ca-re se reconvertesc profesional, statul francez leva acorda o locuin]` [i reduceri fiscale, pentru a\ncuraja reinser]ia social`.

Dup` votarea noii legi, au ap`rut [i primelecomentarii din partea Ministerului de Interne:Poli]ia, respectiv Jandarmeria, nu dispun de mij-loacele necesare pentru a face din aceast` lege,una „respectabil`“, cel putin, practic. {i asta, de-oarece este extrem de dificil de pus \n eviden]`un „client“, când, \n zona \n care prostituatele„lucreaz`“, exist` o vast` complicitate \ntre lu-mea interlop` [i clien]ii ei.

Proiectul de lege adoptat \n Fran]a, ce sanc-]ioneaz` clientela prostituatelor, are drept mo-del o lege asem`n`toare, adoptat` \n Suedia\nc` din 1999, [i care a dat rezultate foarte bu-ne, reducând cu 55% acest fenomen.

|n Suedia, sanc]ionarea clientului este pro-por]ional` cu veniturile lui, iar pedeapsa cu \n-chisoarea poate ajunge pân` la [ase luni, cuexecutare. Unii, totu[i, consider` c` fenomenulnu s-a diminuat, ci s-a deplasat, \n special pe In-ternet, [i a luat alte forme, prin care se mani-fest` indirect (\n saloanele de masaj [i de \n-frumuse]are corporal`, cluburi de noapte, \ntâl-niri private \n hoteluri sau la domiciliu).

|n 2008 [i norvegienii au pus \n func]iune olegisla]ie asem`n`toare, dar mai drastic`, deoa-rece „clien]ii“ pot fi urm`ri]i penal [i \n afara te-

ritoriului na]ional. Anul trecut, \n decembrie, ovast` re]ea de proxenetism interna]ional, de ori-gine român`, a fost anihilat` de Serviciul Regio-nal al Poli]iei Judiciare de la Toulouse. Cei [aselideri, care \[i desf`[urau activitatea \n cartierulPonts-Jumeaux, au fost aresta]i, sub \nvinuireade „proxenetism agravant \n form` organizat`“,„asociere cu scopul comiterii de infrac]iuni“ [i\ncarcera]i la penitenciarul Toulouse-Seysses.

Prostituatele, toate recrutate din România(cu vârste \ntre 19-23 ani), dup` o serie de „pre-siuni fizice [i psihologice“, erau obligate s` \[iofere serviciile pe bulevardul Suisse (Toulouse),iar una dintre ele, gravid` \n ultima lun`, a fostobligat` s` se prostitueze, pân` \n ultimul mo-ment.

„Recolta“ proxene]ilor era \n jur de 600 europe sear`, \n func]ie de timp, loc [i \mprejur`ri.Este greu de construit imaginea virtual` [i profi-lul unei persoane care se prostitueaz` \n Fran]a,pentru c` prostitu]ia este o activitate cu fe]emultiple. Majoritatea rapoartelor oficiale indic`existen]a unui num`r cuprins \ntre 20.000-40.000 de prostituate \n Fran]a, dintre care,peste jum`tate activeaz` \n regiunea parizian`.

La Paris, numai \ntr-o singur` zi, oamenii le-gii au identificat 900 de prostituate. |n privin]ana]ionalit`]ii lor, dac` \n anii ‘90, cca 80% eraude na]ionalitate francez`, evenimentele geopo-litice ulterioare, \n cadrul Federa]iei Ruse, con-flictele etnice din Balcani [i crizele politice dinAfrica au contribuit la sosirea unui num`r marede prostituate pe teritoriul francez, astfel \ncât,procentul s-a inversat: 87-91% dintre ele sunt deorigine str`in`, restul de na]ionalitate francez`.

Conform unor documente ONU, aproape 4,2milioane de femei sunt vândute [i cump`rateanual, printre care 7770 de nepaleze, obligates` lucreze ca „sex workers“ la Delhi [i Bombay,\n timp ce turismul sexual din Thailanda, ar adu-ce acestei ]`ri un beneficiu anual de peste 1,2miliarde de dolari.

Situa]ia este \ngrijor`toare [i \n Europa deEst: anual, \ntre 200.000-230.000 de femei in-tr` \n sistemul prostitu]ional vest-european,prin intermediul unori proxene]i care gireaz`re]ele interna]ionale de exploatare sexual`.

Larysa Kobelyanska, reprezentant` a „LigiiFemeii“ din Kiev, sus]ine c` numai \n ultimii ani,peste 100.000 de tinere ucrainience au c`zut vic-time ale re]elelor criminale din industria sexului(inclusiv a pornografiei).

TThhoommaass CCSSIINNTTAACredit foto: Corbis.com

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

22 Martie - POLI}IA CAPITALEI

|n primele ore ale zilei urm`-toare s-a stabilit c` victima era,cu certitudine, Norocea Dan-Paul,elev \n clasa a X-a la Colegiul„Alexandru Ioan Cuza“ din Foc-[ani. Cu 24 de ore \nainte, ma-ma lui reclamase disperat` c`Paul fusese la o discotec`, darc` nu se mai \ntorsese acas`,lucru care nu se mai \ntâmplasepân` atunci. Aflat` \ntr-o starede disperare explicabil` \n situ-a]ia dat`, doamna Tu]a Noro-cea [i-a recunoscut b`iatul lamorga Laboratorului de medi-cin` legal`, unde tocmai se ter-minase autopsierea cadavrului.{i pentru c` tot a venit vorbadespre autopsie, s` men]ion`m[i faptul c`, \n mod oficial, ra-portul medicului legist confirmamoartea prin violen]`, interve-nit` \n urma unui puternic [ochemoragic. Una din cele [aptepl`gi \njunghiate sec]ionaseaorta abdominal` \n zona deproiec]ie lombar`, provocândacea hemoragie masiv` cu ur-m`ri letale. Doctorul Lixandruera aproape sigur c` infractorulfolosise un cu]it sau un briceag,ceea ce \nsemna c` b`ie]ii erauobliga]i s` caute arma crimei.

La \nceput, activit`]ile inves-tigative care urm`reau ob]ine-rea unor date cât mai exacte \nleg`tur` cu victima puteau fiasem`nate cu statul la coad` lacarne \ntr-o perioad` revolut`.Trebuia s`-]i ocupi locul \n ordi-ne, s` faci pa[i m`run]i atuncicând coada se mi[ca, s` discu]iceasuri \ntregi cu ceilal]i, s` ai or`bdare de o]el [i s` fii calm \nmomentul \n care, ajuns \n fa]`,m`celarul \]i spune c` s-a termi-nat carnea, c` trebuia s` te scoli

mai de diminea]` dac` vrei s`m`nânci carne. „Dac` nu... iaoase, frate, c` de-astea maiavem [i faci [i matale o zeam`,c` are vitamine pentru ten...“

A[a [i cu adunarea informa-]iilor despre Norocea Dan-Paul:furnizorii se contraziceau, se bâl-bâiau, min]eau ori ascundeauadev`rul [i rareori se completau

unul pe altul. Dac`, \n ceea ce \iprive[te pe p`rin]i [i pe cei nu-mi]i, printr-o sintagm` consa-crat`, „rude apropiate“ \i pot \n-]elege când ocolesc... \ntreb`rilecare \l puteau pune pe Paul\ntr-o lumin` nefavorabil`, dar[i pe ceilal]i care fuseser` \nanturajul victimei [i \i cuno[teaucomportarea [i rela]iile?

Mentalitatea aceasta g`u-noas`, de a vorbi numai „debine“ la adresa rudelor, priete-nilor ori cunoscu]ilor, atuncicând despre ei se interesau re-prezentan]ii autorit`]ilor, a dus[i \n cazul nostru la un rezultatcare f`cea trimitere \n terenulneseriozit`]ii. Dup` unii - [i nuerau pu]ini - Norocea Dan-Paulera un copil cuminte, lini[tit,simpatic \n rândul colegilor, ca-re nu lipsea de acas` nejustifi-cat, lua note foarte bune la[coal` [i \l \nso]ea, de multe ori,pe tat`l lui la biseric`, unde

cânta \n stran` \n locul dasc`lu-lui. Analizând caracteriz`rile deacest gen, procurorul criminalistHede[iu [i-a dat seama c`, pebaza lor ar trebui s` concluzio-neze c` acest b`iat cuminte [i-a\nfipt cu]itul de [apte ori \n tora-ce [i abdomen, cântând \n ga-ma glasului [apte „Preasfânt`N`sc`toare de Dumnezeu, mân-tuie[te-ne pe noi“.

|n realitate, lucrurile st`teaucu totul altfel. De exemplu, unoarecare A.L., un tân`r dinechipa de zidari care lucrase laconstruc]ia casei pe care familiaNorocea [i-o ridicase \n comu-na Pitulu[a, de lâng` Foc[ani, arelatat \n fa]a anchetatorilor c`,de mai multe ori, D`nu] i-a po-vestit c` „a vândut ]ig`ri cudrog“ [i c` \i datoreaz` trei miide lei celui care \i furnizeaz`]ig`ri. Dar n-a vrut s` dezv`luienici numele cump`r`torilor, nicipe cel al tân`rului care \i apro-viziona. De asemenea, unul dinb`ie]ii care frecventa anturajullui Dan Paul a m`rturisit c`, \ntimpul vacan]ei de var`, acestaa \ncercat s`-l conving` (pe el [ipe al]ii) s` fumeze ]ig`ri din„iarb`“, spunându-i c` le procu-r` la pre]ul de 3 lei bucata, iardac` ia mai multe, pre]ul scadela 2,5 lei pentru o ]igaret`.

Marjând pe aceast` pist`,potrivit zicalei \n]elepte „Batefierul câte e cald“, investigatoriiau ajuns [i la S.T., un tân`rapropiat victimei, care a f`cut,\ntr-adev`r, dezv`luiri foarte im-portante \n leg`tur` cu victima.Din cuprinsul acestora, a rezul-tat c` Norocea Dan-Paul recoltafrunze de cânep` de la plantelecare cre[teau pe malul râuluiMilcov, pe care le prelucra \ncuptorul cu microunde. Victimai se l`udase c` ar avea trei sa-co[e cu canabis, pe care ar fivrut s` le vând`. Acest S.T. amers [i mai departe, rostind \nfa]a investigatorilor numele câ-

Cadavrul de la „Podul Cet`]uii“

Constantin CONSTANTINESCU

Ei au examinat autoturismul Dacia 1310,proprietatea b`nuitului,g`sind sub bancheta dinfa]` un cu]it confec]ionat

artizanal.

” ”

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

23POLI}IA CAPITALEI - Martie

torva b`ie]i care se aprovizio-nau cu ]ig`ri din „iarb`“.

Prin urmare - [i-a zis procu-rorul Hede[iu - asta era fa]a as-cuns` a copilului cuminte carenu consuma b`uturi alcoolice [inu lipsea nemotivat de acas`.Dac` p`rin]ii lui ar fi cunoscut-omai devreme, poate c` b`iatullor ar fi fost acum \n via]`...

De la droguri i s-a tras

Fiind un criminalist experi-mentat, Hede[iu a acordat pri-oritate ipotezei potrivit c`reiauciga[ul lui Norocea Dan-Paulface parte din anturajul aces-tuia, poate chiar unul dintrecei implica]i \n afacerile cu ca-nabis. |n consecin]`, procuro-rul a hot`rât s` extind` conlu-crarea [i cu Serviciul de Com-batere a Crimei Organizate [iAntidrog, precum [i cu structu-rile de informa]ii existente \njude], punând la punct o suit`de verific`ri specifice prin cares` se eviden]ieze toate leg`tu-rile pe care victima le-a realizat\nainte de a fi omorât`, inclu-siv cele prin telefonul mobil. |nacela[i timp, s-a continuatc`utarea celularului disp`rutcare, culmea-culmilor, a fostactivat la cinci zile dup` crim`,adic` la data de 22 septem-brie. Nu putea fi vorba desprenicio eroare, \ntrucât cartela cutermina]ia 904 era \n mobilulcu „IMEIL-ul“ victimei.

Ceea ce a urmat a fost otreab` de rutin`: telefonul mo-bil al lui Norocea Dan-Paul afost activat \n zona Odobe[ti-Bro[teni, cel care \l foloseafiind identificat \n persoana luiD.M.M., \n vârst` de 22 de ani,din comuna Bro[teni. Fiindaudiat \n leg`tur` cu aspectulde mai sus, b`nuitul a recu-noscut c` telefonul mobil i-afost „\mprumutat“ de c`tre

D`nu], cu care era amic, dar anegat vehement c` ar aveavreo leg`tur` cu uciderea a-cestuia. Spunea adev`rul saumin]ea ?

Fiind convins c` D. nu spu-ne adev`rul, procurorul Hede-[iu a efectuat, cu o parte dinechipa sa, o perchezi]ie la lo-cuin]a suspectului, unde auavut parte de o surpriz` depropor]ii: b`ie]ii au descoperit,\n diferite locuri, obiecte de\mbr`c`minte apar]inând vic-timei, \nc`l]`mintea acesteia,precum [i telefonul mobil. Deasemenea, s-au mai ridicat dela domiciliul lui D. un costumde trening [i o pereche deadida[i care prezentau urmede sânge \nchegat.

Dar anchetatorii nu s-auoprit aici. Ei au examinat auto-turismul Dacia 1310, proprie-tatea b`nuitului, g`sind subbancheta din fa]` un cu]it con-fec]ionat artizanal, cu urme desânge. Asemenea urme aufost descoperite [i ridicate \nvederea expertiz`rii criminalis-tice [i \n portbagajul ma[inii [ipe un suport de amortizor.

Când am prezentat consta-t`rile f`cute cu ocazia cerce-t`rii locului [i \mprejur`rileunde a fost g`sit cadavrul, ammen]ionat [i urmele de rularel`sate de ro]ile unui autotu-rism cu ecartamentul 1,34 me-tri. Ei bine, criminali[tii au exa-minat distan]a dintre ro]ile au-toturismului apar]inând luiD.M.M., stabilind c` aceastacorespunde perfect cu ceea ce

s-a g`sit la „Podul Cet`]uii“.Neputând s` nege la infinit

eviden]a acestor probe acuza-toare, suspectul D. a sfâr[it prina recunoa[te c`, \ntr-adev`r, ell-a omorât pe Norocea, crimafiind s`vâr[it` pe fondul unorne\n]elegeri ivite \ntre cei doicu privire la \mp`r]irea banilorprovenin]i din vânzarea cana-bisului. Mai exact, \n momen-tul \n care uciga[ul a primitdoar o mie de lei, \n loc de treicât fusese \n]elegerea, s-a \n-furiat, a luat cu]itul din ma[in`[i l-a \njunghiat pe D`nu].

V`zând cât de r`u [i-a t`iatprietenul, a intrat \n panic` [iatunci a \nceput s`-l h`cuiasc`pân` l-a l`sat f`r` via]`.

Procurorul criminalist Hede-[iu nu este un fum`tor \n sen-sul obi[nuit al cuvântului. Daracum [i-a aprins o ]igar` [i s-al`sat \n voia unui „du[ psihic“pe care [i-l oferea ori de câteori \ncheia instrumentareaunui caz de omor. El ar fi vrutca aceast` relaxare binef`c`-toare s`-i spele stresul acumu-lat, dar \n realitate nici lini[teadin birou, nici fumul ]ig`rii nu-iproduceau efectul a[teptat.

Atunci apela la metoda ex-ploratorului norvegian ThorHeyerdahl: \nchidea ochii [i \[izomanda s` adoarm` \n zeceminute. Exact dup` scurgereaacestui timp, se trezea, sim]in-du-se tot atât de odihnit caunul care ar fi dormit opt ore...

-- ssffâârr[[iitt --

Ziua Poli]iei Române - 25 martie - „Buna Vestire“

Director General - Comisar [ef de poli]ie

Mihai Pruteanu

Telefon: 021.312.23.23 - Fax: 021.312.23.23

luni, orele 15:00-16:00

Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie Roberto-{tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie

Nelu Lupu

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului General -Comisar [ef de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.315.79.88joi, orele 14:30-16:00

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd. Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Profesor Dr. {tefan S.Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Strada Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Strada Oi]elor nr. 10Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, Nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Strada George Mihail Zamfi-rescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaiill:: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21