Martie ry64

I

tncepu si ningi cu cAteva ore inainte ca ea sr simti primele

semne ale travaliului. Mai intAi cAliva fulgi pe cerul cenugiu

posomorAt al duptr-amiezii tArzii, apoi trombele aduse de vAnt

9i vinejurile de praf din jurul stAlpilor verandei largi din fala

casei. El strtea lAngi ea la fereastri, privind cum vineiurileinviltrtucite de zipadtr se umflau, apoi se risuceau, imprtr9-

tihdu-se pe pimAnt. Luminile se aprinseri peste tot in jur, iar

ramurile goale ale copacilor deveniri albe.

Dupi cind el ficu focul, aventurAndu-se afarl dupl lem-

nele pe care le lngrlmidise lAngi garaj toamna trecuttr. Aerul

era luminos qi il simlea rece in fali, iar zipada de pe alee iiajungea deja plni aproape de genunchi. Lur cAteva buturugi,

scuturAndule scufiile moi de omit, qi le duse inluntru. Se

aprinseri intr-o clipl in gemineul & fier, iar el stitu un timpin fala cfinului, cu picioarele incruciqate, aruncAnd lemne in

t2 Kim Edwards

foc;i privind cum sdltau flacirile, hipnotice, cu margini

alb*trui. Afarl, zipada continua sd se a$tearna liniqtit inintuneric, strilucitoare ;i deasi ca {asciculele de lumini arun-

-..- J.. f.1:--.-1- J- p- =t.-J8, C!-J "- -:J:"i .i ". -it5 p.

fereasrrd, mapina lor se preschimbase intr-un deluSor alb pe

marginea strlzii. Urmele pagilor lui pe alee fuseseri deja

acoperite de zrpadi.

Se scuturi pe mAini de cenqi qi se agezi pe canapea lAngi

solia lui, care igi rezemd picioarele de perne, cu gleznele

umflate incrucigate gi un exemplar din -D'. Spoch a;ezat pe pin'tec. Captivati, i9i umezea absenti ardtatorul de fiecare dati

cind intorcea pagina. Avea mAini subliri, cu degete scune ;iviguroase qi, in timp ce citea' i9i muqca qor buza de jos, con-

centrati. Privind-o, el simli un val de iubire qi mirare qi se

intreb: dacl ea era solia lui, daci pmncul 1or, care trebuia si

vini peste numai trei slptimAni, urma sl se nasci in curAnd.

Va fi primul lor copil. Erau cisitori! de abia un an.

Ea ridicl privirea, zlmbind, cAnd el ii infiguri pitura injurrl picioarelor.

- $di, m: intrebam cum e, zise ea. Inainte sl ne na$tem,

vreau si spun, Pecat ci nu ne putem aminti. i9i desfecu halatul

;i i9i trase in sus puloverul pe care il avea pe dedesubt, dAnd la

iveali pAntecul .ot rnd 9i tare ca un pepene. i;i plimbi in grabl

mAna peste supra{a1a lui netedi, lumina focului dansindu-i pe

piele qi dAnd pirului ei o nuanll aurie-ro$catl. Crezi ce e ca si

cum te-ai afla intr-o mare lanterne? in cane spune ci lumina

se infiltreazi prin pielea mea, cl bebelu;ul poate deja si vadi

- Nu qtiu, spuse el.

Ea rAse.

- De ce nu? Tu egti doctorul.

- Nu sunt decXt chirurg onoped, ii aminti el. Ji-a; putea

spune cum se osi{ici oasele fetale, dar nimic altceva.

FIICATACERII 13

ii ridi* picio"rele, delicate qi umflate sub gosetele bleu, 9i

incepu si le maseze ugor: puternicul os tarsian al cilcAiului,metatarsienele gi falangele, ascunse zub piele, Ei straturile dense

J- --e-Li. .-..- --.-t.i p" p--.t-l e" " ". J"".l'id" R-"piragia ei umplea camera, piciorul ii inctlzea mAinile, iar el i9i

imagini simetria perfecti, secreti a oaselor. Ea, insircinati, ise pirea frumoasr, dar Iraglli, cu vinigoare albastre intrezi-rindu-se prin pielea albi si palidi.

Fusese o sarcini foarte uqoari, ftrr probleme medicale,

Chiar ;i a9a, nu putuse sr facl dragoste cu ea de cAteva luni. inloc de asta, el descoperi ci-$i dorea si o proteieze. si o suie

in brale pe sc.lri, sI o infigoare in pituri, str ii aduca din cAnd

in cind o cea5ci cu godou.

- Nu sunt invalidi, protesta ea de fiecare date, rAzAnd. Nusunt un pui cdzut din cuib pe care l-ai gtuit in curte.

Cu toate astea, era mullumiti de atenjiile lui. CAteodatl,

el se trezea gi o privea in timp ce dormea: zbaterea pleoapelor

ei, migcarea inceati, regulati a pieptului, mina care-i atArna

lene9, atXt de mici incAt incipea complet in mAna lui.Era cu unsprezece ani mai tAnlrtr decXt el. O vizuse pen-

tru prima oari in urmi cu nu mai mult de un an, urcind pe

scara rulanti a unui nagazin mare din centrul oragului, intr-osAmbiti cenuqie de noiembrie, in timp ce el cumpira cravate.

Avea treizeci qi trei de ani, era nou-venit in Lexington,

Kentucky, iar ea se ivise din mullime ca o viziune, cu pirul ei

blond pieptlnat spre spate intr-un coc elegant, cu perle scli-

pindu-i la gAt 9i in urechi. Purta o haini de IAna verde-inchis

;i avea pielea curati 9i palidi. El piqise pe scari, croindu-9idrum prin muljime 9i incercAnd din risputeri si nu o piardd

din ochi. Ea se dusese la etajul patru, cu lenjerie gi galanterie

de dami. CAnd incercase si o urmeze printre stativele cu

slipuri, sutiene 9i chiloli, toate cu o strilucire molatici, o

14 Ki- Ed*-Js

vAnzitoare in rochie bleumarin cu guler alb il oprise zAmbind,

intrebAnduJ daca putea sd il aiute.

- Un halat, zisese el, cercetAnd raionul cu privirea pAntr

cdnd ii zirise plrul, un umrr verde-inchis 9i capul plecat care

ii dedea la iveali curba palidi qi eleganri a gAtului. Un halat

pentnr sora mea care locuiegte in New Orleans.

Evident ci nu avea nici o sore sau rudi in viali de care slfi 5tiut.

VAnzitoarea dispiruse 9i se intorsese cAteva clipe mai

tArziu cu trei halate din prosop gros. El alesese la nimereali,

aproape firl si se uite, luAnduJ pe cel de deasupra.

- Luna viitoare vom avea mai multe misuri, zisese fata

care vindea, 9i o gamtr mai frumoasi de culori, dar el plecase

deja, cu un hirlat corai atArnat pe bral 9i panto{ii scA4iindu-i

pe gresie in timp ce inainta nerabdetor printre ceilal;i cum-

piritori citre locul unde o vlzuse.

Ea se pierduse printre mormanele de ciorapi scumpi, inculori diafane, care luceau prin ambalajele de celofan nered:

gri-maroniu, bleumarin, un maro-inchis precum sAngele de

porc. MXneca hainei ei verzi o atinsese pe a lui, iar el ii 9i sim-

lise parfumul, delicat $i totusi Prl runzetor, ca Petalele bogate

qi pale ale liliacului de la fereastra ceminului in care sttrtuse

odinioari in Pittsburgh. Ferestrele ghemuite ale apanamen-

tului stru de la subsol erau murdare, opace de la funinginea gi

cenupa de la ojelirie, insi primrvara inflorea liliacul, inbuchete albe 9i violet care se sprijineau grele de fereastri, iar

parfumul lor plutea inXuntru asemenea luminii.El tugise ugor - abia mai putea sl respire - 9i ridicase hala-

tul din prosop, dar vAnzitoarea din spatele tejghelei rAdea

spunAnd o glumi 9i nu il observase. CAnd el tugise din nou, ea

se uitase la el suplrati, apoi diduse din cap spre clienta ei, care

acum ginea trei pachete subliri de ciorapi, care pireau ni5te

ci4i de joc uria5e in mina ei.

FIICATACERII 15

- Mi-e teamd. ci domnigoara Asher a fost prima, zisese

vAnzitoarea, rece gi arogartti.In momentul acela privirile li se intAlniseri, 9i el tresirise

vizAnd ci ochii erau de acelaqi verde-inchis ca qi haina. Ea ilmlsurase cu privirea - paltonul gros de tweed, proaspit bir-bierit, faga imbujoratn de frig, unghiile ingrijite. ZAmbise,

amuzatl ti bdrand vag in retragere, ficAnd un gest citre halatulde pe bralul lui.

- Pentru solia dumneavoastri? intrebase. Vorbea cu unaccent pe care el il drept un accent rafinat de

Kentucky, in acest orag aristocratic in care asemenea distincficontau. Dupi numai gase luni petrecute acolo, 6tia deja asta.

E in ordine, Jean, continuase ea, intorclndu-se spre vlnzl-toare. Haide, ocupi-te de el mai intli. Bietul om se simte pro-babil pierdut gi nu e in largul lui in toatl danteliria de aici.

- E pentru sora mea, ii spusese, incerclnd cu disperare sd

;teargi impresia proasti pe car€ o crease,

I se intAmplase adeseori; era prea indriznel ori prea directqi astfel jignea. Halatul alunecase pe podea 9i el se aplecase

dupi el, iar faga i se imbujorase in timp ce se ridica. Minupileei ziceau pe suprafaja de sticli a tejghelei, iar mAinile agezate

utor una peste alta lAngi ele. Stinghereala lui piruse si oimblinzeasci, pentru ci, intAlnindu-i din nou privirea, obser-vase cd era blajind.

El incercase din nou.

- imi pare riu. M-am zipicit cu totul. Mi grdbesc. Suntmedic. Am intArziat la spital.

ZAmbetul ei se schimbase atunci, devenind grav.

- inleleg, spusese, intorcAndu-se cltre vAnzdtoare. Serios,

Jean, ocupi-te mai intAi de el.

Fusese de acord sI il revada, 9i-i notase numele Ei numtrulde telefon cu scrisul perfect deprins in clasa a treia de la

16 Ki", EJ.ards

profesoara ei, o {osti cdlugdrili care intipirise Pentru tot-

deauna regulile caligrafiei in mintea micilor ei eleve.

- Fiecare literi are o formi, le spunea ea, o singuri formi 9i

nu mai multe, 5i este responsabilitatea voastri si vi iasi perfect.

Avlnd pe atunci opt ani, palid; 9i slabi, femeia in hainiverdc care avea si-i devini solie i9i incle;tase degetele pe stilou

5i exersase scrierea de mXni, singuri in camera ei, ore intregi,

pAni clnd reusise si scrie cu lluiditatea per-fectd a unui curs de

api. Mi tirziu, auzind povestea, el ;i-o imagina cu capul ple-

cat sub lumina lampii, cu degetele strXnglnd dureros stiloul,

qi se mira de tenacitatea ei, de credinla ei in frumusele gi inautoritatea fostei cilugirile. Dar in ziua aceea nu gtia nimic din

to"t" "."rr.".

in "..a

zi purtase bucaa de hlnie in buzunaml

halatului alb dintr-un salon intr-altul, amintindu-;i cum literele

ei se imbinaseri pentru a alcitui forma perfecti a numelui ei,

O sunase chiar in seara aceea si o scosese la cini in ziua urmi-

toare, iar trei luni mai tirziu erau cisitorili.Acum, in ultimele luni de sarcini, halatul corai moale i se

potrivea perfect. il gisise pus deopane, impachetat, il desficuse

gi i-l aritase.

- Dar sora ta a murit demult! exclamase ea, dintr-odati

uimiti, qi, prel de o clipi, el inghelase, zAmbind, simlind cum

minciuna spusi cu un an in urmi plana prin cameri ca o

pasire intunecati; apoi ridicase din umeri cu sfiale.

- Trebuia si spun ceva, ii zise. Trebuia si gisesc un mod

de a-ti alla nun.rele.

Atunci ea zAmbi, traversi inclperea gil imbrili;i.Ningea. in urmitoarele ore citiri $i vorbiri. Uneori ea ii

lua mAna;i i-o aqeza pe pintecul ei, ca si simti copilul mig-

cAnd. Din cAnd in cAnd, el se ridica pentru a intreline {ocul ;i,aruncXnd o privire pe fereastri, vedea zipada de zece centi-

metri, apoi de cincisprezece sau de doudzeci. Pe strdzi zgomo-

rele se auzeau infundat, era liniSte gitreceau Putine masini.

FIICA TA(-'ERII 17

La unsprezece ea se ridia 5i se duse la culcare. El rimasejos, citea ultimul nu md.r din Jumalul de chirurgie osoasd ;i ani-cukrd.Era recttnoscut drept un medic bun, care se pricepea sipuna diagnosticul gi lucra cu indemAnare. Terminase primuldin promolia lui. Cu toate acestea, era indeajuns de tlnir gi -de;i o ascundea cu mare griji - indeajuns de nesigur deabilitElile lui, astfel incAt studia oricXnd avea un momenr liber,adunXnd fiecare succes repurtat ca pe o dovadi in plus infavoarea ]ui. Se considera o anomalie, penl ru ca re nascuse cuo afinitate pentru studiu intr-o familie absorbiti de lupta pen-tru simpla supravieluire, de la o zi la alta. Consideraserieducalia un lux inutil, un mijloc firi un scop anume. Eraunevoiapi qi, in rirele ocazii clnd rnergeau la doctor, se duceaula clinica din Morgantown, la 80 de kilometri disranli. Amin-tirile acelor excursii rare ii erau vii in minte - cum se zdrun-cina in spatele camionetei imprumutate, care stirnea nori depraf. Drumul care dansa, cum zicea sora lui, de pe Iocul ei dincabini, alituri de pirinli. ln Morgantown, saloanele erau slabluminate, vopsite in verde intunecat sau turcoazul apei dintr-uniaz, iar doctorii erau gribili, neribddtori cu ei, disrrali.

Mulli ani mai tArziu inci mai avea momente clnd i se

pirea cd privirea doctorilor acelora e alintiti asupra lui, iar else simlea un impostor, cXt pe ce sd fie demascat de o singurigregeali. $tia ci alegerea specializirii lui reflecta acest lucru.Momentele intAmpletoare de entuziasm ale medicinei generale

sau reparaliile delicate qi riscante ale inimii nu erau pentru el.Specialitatea lui erau membrele rupte, inveliqurile de ghips ;iradiografiile, obser-varea felului cum fracturile se sudeazi incet,dar miraculos. ii pidcea ci oasele erau solide, supravieluindplni;i febrei albe a incineririi. Oasele erau durabile; ii venea

uqor si aibi incredere in ceva atnt de solid qi previzibil.Citi mult dupd miezul noplii, plni ce cuvinrele incepuri

si tremure firi sens pe paginile albe, lucioase, 9i atunci azvArli

18 Ki'n EJwa.Js

jurnalul pe mdsuga de cafea $i se ridice sl alAle focul. SfirAmibuqrenii arqi, linqi de fliciri, in ticiuni, deschise complet ugila

cenugarului 9i inchise ecranul protector de alami din fajagemineului. CAnd stinse lumina, cioburi de foc sclipeau vag

printre straturile de cenuSn la fel de ginga5e gi de albe precumzdpada care se depusese intr-un strat gros acum pe balustrada

verandei gi pe tufele de rododendron.

Treptele scX4Airi sub greutatea lui. Rimase o clipi lingiu9a viitoarei camere a copilului, studiind forma neclari a

pituplui 9i a mdsuqei pentru schimbat scutece, animalele d€

pluq de pe rafturi. Perelii erau zugriviti inr-un verde marinpal. Solia lui confecgionase pinza cl Mama GAscIl, care

aterna pe peretele din Iund, cosAnd-o cu impunsituri mici,rupAnd bucnli intregi daci observa cel mai neinsemnat defect.

Un tiv de ursuleli fusese ptampilat sub ma.rginea tavanului; totea il trasase.

MAnat de un impuls, intri in cameri gi se opri in picioare

in faja ferestrei, dAnd la o parte perdeaua transparente ca se

piveascd, zlpada, alternute acum intr-un strat de aproape

douizeci de centimetri pe felinare, pe garduri qi acoperiguri.

Era genul de ninsoare care cidea rareori in Lexington, iarfulgii albi, neobosili 9i linigtea ii dldeau o senzalie de buoriegi de linigte huntrici. Era un moment cAnd toate fragmentele

disparate ale vielii lui pireau st se imbine - toate tristelile 9i

dezamegirile din rrecut, toate secretele pi incenitudinile erau

ascunse acum sub straturile moi gi albe, A doua zi avea si fieIiniSte, lumea avea si fie potoliti 9i fragih, pAnt cAnd copiiidin vecinitate vor iepi si rupi acalmia cu urmele, 9i lipetele, 9i

bucuria lor. iqi amintea de astfel de zile din copiliria sa, lamunte, momente rare de evadare, cAnd se afunda in pidure,

1 Mother Goose, personaj legendar in folclorul pentru copii din grilevorbitoare de engleza (indeosebi in SUA), femeie betrAnl care spunesnoave ei poezioare. (n.red.)

FIICATACERII 19

cu respira{a ingreunati 9i vocea parcl inibuqiti de ninsoareaabundenti care incovoia crengile copacilor, impr.i5tiindu-se peciriri. Pentru cXteva ore scurte, lumea se trasforma.

Stitu mult timp acolo, pAni cXnd o auzi pe Norah mi9-cAndu-se in ticere. O gdsi pezAnd pe marginea patului lor, cucapul plecat, cu mAinile infipte in saltea.

- Cred ci incep durerile, zise, uitindu-se la el.Avea piml desficut, 5i o quviln i se lipise de buze.El i-o aqezi inapoi peste ureche. Ea didu din cap in timp

ce el gezu ali.turi,

- Nu qtiu. Mt simt ciudat. Contracliile asrea care aparpi dispar.

O a.juti sI ie intindl pe panea ei de pat 9i apoi se lungi ;iel, masAndu-i spatele.

- Probabil ci este doar un fals travaliu, o asigurt el.PAni la urmd, mai sunt trei siptimAni, iar primii copii de obi-cei intArzie.

Era adevdrat, el gtia asta, credea in ce spunea, 9i de fapt eraatAt de sigur incAt pesre pulin timp a1ipi. Se trezi cind ea ilscuturi de umir, aplecati deasupra patului. Halatul ei, pirulpir€au aproape albe in lumina stranie ca de zepadd careumplea camera.

- Le-am cronometrat. La inrervale de cinci minute. Suntputernice. Mi-e teami.

Atunci simli un fior; emolia qi frica se revlrsari asupra luica spuma impinsi de val. Dar fusese antrenat si rimAntr calmin situajii de crizi, si i5i lni emoliile in frnu, a5a incAt fu instare si se ridice din pat flrt panici, st ia ceasul 9i sl se plimbeimpreunl cu ea, incet 9i calm, de la un caplt la altul al holului.CAnd apiruri contraqiile, ea il strAnse de mAni atlt de tare,incAt el simli ca oasele degetelor i se sftutmi. Contracliile eraula interval de ciaci minute, aga cum zisese ea, apoi la patnr. Ellui valiza din dulap, amulit dinr-odatd de insemnitatea