Aspecte privind piaţa vinului şi elaborarea unei strategii de marketing

în acest domeniu

Piaţa vinului se circumscrie noţiunii de piaţă agroindustrială – schimburile

efectuându-se cu produse agricole transformate de către industria viticolă şi celelalte

activităţi post-vinificaţie (învechire, îmbuteliere, ambalare, promovare, desfacere).

Două caracteristici fac ca piaţa vinului să prezinte o specificaţie în raport cu pieţele altor

produse agro-alimentare: creşterea valorii vinului prin învechire şi posibilităţile de reglare

a pieţei prin stocare.

Un prim aspect în ceea ce priveşte politicile de marketing în domeniul vinului ar fi

cel legat de calitate. Din punct de vedere al calităţii, putem împărţi vinurile în două mari

grupe: “vinuri de masă” şi “vinuri de calitate”. Comportamentul consumatorilor faţă de

cele două categorii de vin poate fi explicat prin elemente socio-economice distincte. De

exemplu, consumul de vin de masă continuă o tendinţă tradiţionalistă reprezentată de

viaţa din mediul rural, în timp ce evoluţiile de pe piaţa vinului de calitate exprimă o

ruptură de tendinţele tradiţionaliste. Astfel, în timp ce vinul de masă continuă să

reprezinte băutura cotidiană a claselor cu venituri relativ reduse, “vinul ţăranului” şi

“vinul muncitorului”, vinul de calitate este din ce în ce mai mult vinul elitelor, vinul de

sărbătoare, vinul de timp liber. Din punct de vedere al politicii de marketing, valorificarea

tendinţei favorabile manifestată de piaţă pentru una sau alta dintre cele două categorii de

produse este foarte dificilă, dat fiind faptul că schimbările în structura de producţie

viticolă presupun perioade foarte mari de timp, astfel încât evoluţiile conjuncturale nu pot

fi valorificate prin creşterea ofertei dintr-un anumit sortiment de vin (Boboc D., 2001).

Un alt aspect important demn de luat în considerare ar fi rolul tot mai mare pe care

sănătatea îl are în preocupările consumatorului. Strategia de marketing trebuie să ia în

considerare reglementările uniformizate legate de controlul producţiei şi utilizării

substanţelor remanente. De asemenea, se observă accentul pus în ultimii ani, în cadrul

programelor de promovare a vinului, pe prezentarea vinului, nu atât ca băutură alcoolică,

ci mai degrabă ca aliment cu caracteristici nutritive şi curative specifice.

În vederea elaborării unei strategii de marketing de succes, o companie producătoare

de vin trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

Care sunt obiectivele comerciale ale întreprinderii? (de exemplu: comercializarea a 2

milioane de sticle pe an).

Care este clientela vizată pentru atingerea acestor obiective? (de exemplu: se doreşte

dezvoltarea unei game de produse) destinate unei clientele feminine, cu vârsta cuprinsă

între 25-40 ani, din mediul urban).

Produsul corespunde grupului ţintă vizat? Produsul, în accepţiunea dată de marketing,

adică un complex dat de vin, ambalaj, eticheta, etc., poate fi testat şi modificat în cazul în

care nu corespunde cerinţelor.

Preţul produsului, realizat pentru un anumit canal de distribuţie, este corelat cu grupul

ţintă ales? Acest preţ se stabileşte în funcţie de preţurile produselor concurente, de

poziţionarea aleasă şi de preţul de producţie.

Care este canalul de distribuţie care trebuie ales, dacă vrem să atingem clientela ţintă

şi să respectăm obiectivele propuse?

Ce modalităţi de promovare sunt cele mai adecvate? Este necesar sprijinul unei

agenţii specializate?

Care sunt primele acţiuni de promovare? (de exemplu: corespondenţa către

distribuitori şi magazine vizate la lansarea unui nou produs, organizarea de degustări).

Care este bugetul promoţional previzionat?

Este posibilă calcularea eficienţei investiţiei?

În cazul exportului, elaborarea strategiei comerciale va fi mult mai complexă. Exista

două situaţii care pot apărea:

- compania răspunde unei solicitări externe de a desface vin pe o anumită piaţă;

- compania doreşte să îşi diversifice vânzările pe o anumită piaţă externă, vizând un

anumit segment al acelei pieţe, pe termen lung.

În primul caz, societatea nu face decât să răspundă unor solicitări, aceasta

neinfluenţând strategia globală a societăţii şi neimplicând riscuri financiare.

În al doilea caz însă, este necesară elaborarea unei strategii comerciale foarte bine

pusă la punct, care să ţină seama de un complex de factori şi care să prevină pierderile

financiare mari care pot apărea. Primul pas constă în alegerea ţării (ţărilor) în care se

doreşte să se facă exportul.

Criteriile principale care vor sta la baza alegerii sunt:

- accesibilitatea pieţelor;

- potenţialul pieţelor;

- riscul de ţară;

- atuurile companiei.

Căutarea informaţiilor referitoare la ţara în care se doreşte exportul va trebui făcută cu

rigurozitate, pentru a se evita dispersarea resurselor şi a obţine o cifră de afaceri relativ

constantă în zonele alese. Informaţiile necesare alegerii pieţelor se obţin prin intermediul

instituţiilor de stat specializate –centre de comerţ exterior. Acestea oferă date generale

despre toate statele lumii, permiţând alegerea într-o primă etapă a unui grup de ţări

care pot fi interesante pentru companie. Compania selecţionează apoi două-trei ţări pe

baza unor studii de piaţă complexe. Acestea pot fi realizate fie de instituţiile de stat, fie de

firme de consultanţă private. După realizarea studiilor de piaţă şi selecţionarea ţărilor în

care se va realiza exportul de vin, urmează definirea tipului de clientelă vizat,

segmentarea pieţei şi poziţionarea produsului. Este esenţială înţelegerea şi adaptarea la

factorii culturali şi sociali autohtoni, recunoaşterea contextului local. În ceea ce priveşte

modalităţile de comunicare, conform lui E. Hill (Hill E., 1984), ţările lumii se împart în

două grupe: - ţări în care contextul comunicării este sărac: mesajele sunt explicite.

Informaţia se vehiculează doar prin intermediul contextului verbal, consecinţa fiind

obţinerea rapidă a rezultatelor. Comunicarea este rapidă, fără ambiguitate,

prezentările sunt logice, se preferă limbajul tehnic. În schimb, factorul relaţional uman

are o pondere redusă. Comenzile şi contractele se semnează repede, dar se pot

desface la fel de repede. Din acest grup fac parte: SUA, Nordul Europei, Germania,

Marea Britanie, etc.

- ţări în care contextul comunicării este bogat: mesajele sunt implicite, esenţialul

rezultând din contextul în care au fost emise. În consecinţă, toate negocierile sunt

precedate de o perioada de observare pentru stabilirea unor relaţii de încredere

reciproca. Comunicarea se desfăşoară utilizând o multitudine de formule de politeţe,

favorizând relaţiile interumane şi intuiţia. Relaţiile comerciale sunt de durată. Primele

comenzii vin după un anumită perioadă, dar durează în timp. Din acest grup fac parte ţări

din emisfera sudică, din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu. Există ţări cu un context mixt,

ca de exemplu ţările Europei Latine. Exportatorul va trebui să ţină cont şi de diferenţele

de apropiere în ceea ce priveşte percepţia timpului şi a acţiunii. Timpul poate fi perceput

ca linear sau ciclic. De asemenea, atitudinea privind modul de acţiune este diferită, ea

putând fi pragmatică (SUA, Nordul Europei) sau ideologică (Sudul Europei, Japonia,

Asia). Ansamblul acestor diferenţe de percepţie şi de comportament arată necesitatea

adaptării modului de negociere, de vânzare, de prezentare a produselor. Primele contacte

necesită o foarte bună pregătire. Acestea se pot face fie prin intermediul saloanelor

profesionale, care permit întâlnirea cu un mare număr de importatori şi potenţiali clienţi,

fie prin intermediul misiunilor comerciale organizate de centrele de comerţ exterior.

Alegerea importatorilor este un alt pas deosebit de important, fiind un demers

strategic în funcţie de segmentul de piaţă vizat. Importatorul va vinde sub marca

companiei exportatoare, deci va fi imaginea acesteia în ţara respectivă. Importatorul

facilitează accesul pe piaţă al firmei, dar este proprietarul vinurilor cumpărate de la

exportator şi le va comercializa în funcţie de propria politica de preţuri. Este recomandată

dezvoltarea unor parteneriate de lungă durată cu importatorii pentru a putea stabili o

strategie comună. Există posibilitatea comercializării produselor cu ajutorul agenţilor

comisionari, care aplică local politica comercială a companiei. O alta variantă ar fi

crearea unor societăţi mixte, de tip joint venture, cu societăţi din ţara în care se exportă.

Alegerea intermediarilor se va face în funcţie de strategia de dezvoltare a afacerii pentru

o anumită ţară. În ceea ce priveşte produsul, acesta trebuie să corespundă clientelei ţintă,

fiind important să se prevadă o prezentare în limba ţării respective (contra-eticheta,

pliante publicitare, fişa produs etc.). Condiţiile şi modalităţile de plată trebuie stabilite de

la început cu importatorii, ca şi condiţiile de expediere. Pentru a prezenta un preţ coerent

este important să se cunoască preţurile la care ajung produsele concurente aflate pe piaţă

la clientul final.

1. Strategia de marketing pe Internet în domeniul vinului

Vinul ca marfă ocupă un segment important al pieţei şi nu putea rămâne în afara

progresului înregistrat în domeniul vânzărilor pe Internet. Pentru a defini câmpul de

aplicare al conceptului de marketing în sectorul vinului trebuie să facem apel la noţiunile

de bază ale marketingului. Astfel, marketingul în domeniul vinului poate fi definit ca

„ansamblul mijloacelor care permit comercializarea unui vin de o manieră rentabilă şi

durabilă, unui client, astfel încât acesta să poată recomanda vinul respectiv unui alt

potenţial cumpărător” (Rouzet E., Seguin G., 2003). De aceste elemente trebuie să se ţină

cont inclusiv în alcătuirea unei strategii de marketing pe Internet.

Consideraţii generale privind strategia de marketing pe Internet

Deşi se poate spune că multe dintre firmele prezente pe Internet au reacţionat la

noutatea şi oportunităţile oferite de Internet, doar puţine au reuşit să realizeze un plan

strategic şi să exploateze la maxim potenţialul său. Simpla plasare a unor broşuri pe Web

nu e o strategie de marketing online de succes. Firmele nu ar trebui să perceapă Internetul

ca pe un alt canal de distribuţie sau de marketing, fiindcă acesta poate constitui

pentru multe afaceri o soluţie reală de dezvoltare. Clientul Internet diferă de cel

tradiţional (Hossu R., 2001): Mediul în care se accesează Internetul l-a determinat pe

Sterne să formuleze teoria de Internet Underwear, care face referinţă la posibilitatea

clientului de a se conecta la Internet de acasă, deci dintr-un mediu relaxant, confortabil.

Clienţii se conectează la Internet pentru a beneficia de servicii mai bune, mai rapide, mai

ieftine decât în mod obişnuit. Ei urmăresc:

Convenienţa: având un program de lucru prelungit şi, deci, mai puţin timp la dispoziţie,

clienţii caută confortul.

Transparenţa: clienţii sunt în căutarea unor interfeţe confortabile, caracterizate prin

transparenţă şi individualizare.

Satisfacţie garantată.

Securitate: clienţii vor face afaceri doar cu acele companii pe care le consideră sigure.

Respectarea intimităţii clientului devine din ce în ce mai importantă, ţinându-se cont de

faptul că în momentul de faţă companiile sunt capabile, din punct de vedere tehnologic,

să colecteze o cantitate imensă de date personale.

Educaţia: este foarte important pentru site-urile Internet, în general, să ofere informaţii

exacte, relevante, bine precizate. Mai mult, site-urile ce pun la dispoziţie informaţii

adiţionale cu privire la produse şi subiecte similare au mai mult succes.

Personalizare: majoritatea persoanelor preţuiesc individualismul. Astăzi, multe site-uri

web oferă instrumente de personalizare prin intermediul cărora vizitatorii pot crea cu

uşurinţă propria lor star-page care să conţină doar acele informaţii care îi interesează

(ex.: msn.com).

Promptitudinea: răspunsul şi livrarea promptă a produsului sau serviciului sunt

importante, ca şi informaţiile actualizate. În cazul elaborării unei strategii de marketing

este absolut necesar să se ţină cont de aceste cerinţe. Comerţul online este de-abia la

început, aşa că pentru mulţi clienţii acestă formă de a cunoaşte şi cumpăra produse este la

nivelul de experiment. Prin urmare, companiile trebuie să-şi propună să faciliteze cât

mai mult modul încă nefamiliar de a interacţiona cu firma prin Internet. Toate problemele

care pot afecta clienţi (păstrarea intimităţii, siguranţa tranzacţiilor online - prin punerea la

dispoziţie a numărului personal de credit-card) vor constitui un obstacol în

dezvoltarea comerţului online.

Un prim pas în depăşirea acestor obstacole poate fi făcut prin segmentarea pieţei în

funcţie de educaţie, vârstă şi alte criterii. În cazul Internetului, această activitate poate fi

mult uşurată de accesibilitatea la o mulţime de date personale ale clienţilor. La

accesarea unui site, clienţii sunt rugaţi să completeze un formular de înscriere, iar

informaţiile obţinute se constituie într-o adevărată bază de date care poate fi utilizată

pentru studii de piaţă. O altă soluţie ar fi adaptarea site-urilor create la cerinţele locale.

Se poate spune că Internetul oferă posibilitatea unei globalizări facile a activităţilor

datorită accesibilităţii globale. Larga răspândire a limbii engleze şi crearea unei “culturi

Internet” dau impresia că adaptarea la nevoile locale ar fi de prisos (B. Ghilic-Micu, M.

Gh. Stoica, 1998). Se consideră că, până la un anumit moment, nu e nevoie să se pună

accent pe adaptare, avându-se în vedere faptul că utilizatorii Internet formează

deocamdată un grup omogen de persoane, educate şi deschise care cunosc engleza

şi înţeleg stilul american de a face afaceri. Se observă însă, că odată cu creşterea

numărului de utilizatori din toate categoriile sociale şi din culturi mult diferite de cea

americană, adaptarea devine necesară. Un exemplu ar fi China unde, potrivit unui studiu

recent, vor fi 43.000.000 utilizatori ai Internetului până în 2006. Aproape jumătate din cei

26,7 milioane de chinezi ce se conectează în prezent la Internet se plâng deja de lipsa de

“informaţii chinezeşti” (B. Ghilic-Micu, M. Gh. Stoica, 1998). Devine astfel tot mai

necesar ca firmele să realizeze site-uri adaptate la nevoile locale pentru a avea succes,

oferind fie versiuni în diferite limbi ale site-ului principal, fie oferind site-uri adaptate,

utilizate de obicei de filialele/ subsidiarele locale sau de joint ventures. Astfel de

exemple ar fi amazon.com, yahoo, altavista. Este important de ştiut că nevoile unei pieţe

locale pot fi mult mai bine evaluate atunci când se au în vedere diferenţele culturale.

Astfel, diferite simboluri şi desene care sunt folosite în web site-uri pot fi utilizate numai

în anumite culturi, fiind ofensive în altele. Companiile trebuie să ţină cont de faptul că

cei care accesează un site se vor simţi întotdeauna mai confortabil, mai mulţumiţi, în

momentul în care site-ul li se adresează în propria lor limbă şi primesc informaţii despre

propria lor cultură.

2. Particularităţi ale strategiei de marketing pe Internet în domeniul vinului

Industria vinului se află printre primele industrii din domeniul agroalimentar care

încep să fie transformate de Internet. Un exemplu îl constituie producătorii de vin din

Germania care nu au schimbat de decenii tipul de etichetă, dar care acum adaugă adresa

de e-mail sau web-site-ul în broşuri sau în cataloagele promoţionale. Studiile făcute în

ceea ce priveşte fenomenul Internet şi e-commerce în domeniul agroalimentar au

preferat ca produs vinul, pentru că acesta este un produs care prezintă o mare diferenţiere,

comercializarea pe plan internaţional are o lungă tradiţie, iar pe piaţa internaţională

concurenţa este foarte strânsă. Un studiu realizat de către cercetători din Germania şi

SUA privind prezenţa vinului pe Internet a arătat procentul ridicat de producători care şi-

au construit un site. Cele trei ţări analizate au fost: Australia, Germania şi SUA

(California). Toate cele trei regiuni sunt exportatoare de vin şi concurează pe piaţa

mondială. Toate trei exportă aproximativ acelaşi volum de vin (2,6 ml hl).

Australia exportă cca. 30% din producţie, California cca. 13%, iar Germania cca. 20%.

De remarcat că volumul de export a crescut foarte mult în ultimii ani în cazul Californiei

şi Australiei. Conform acestui studiu, aproape 100% dintre producătorii californieni sunt

prezenţi cu un site pe Internet. În ceea ce priveşte Australia, 879 din cei 1465 de

producători de vin, deci cca. 60%, au realizat un site. În cazul Germaniei, procentul este

însă mult mai mic, doar 14 %, Institutul German al Vinului listând doar 676 de web-site-

uri ale producătorilor din cei aproximativ 5000 de producători existenţi în Germania.

Site-urile au fost grupate în 5 categorii, în funcţie de complexitatea şi funcţiile lor:

site tip „business card” care constă dintr-o singură pagină web, cu rol de prezentare al

firmei. Acesta reprezintă minimul de investiţie pentru o prezenţă pe Internet;

site tip „kiosk”, mai elaborat, care prezintă o serie de informaţii despre vin, aspecte

culinare sau orice alte date privind activitatea producătorilor;

site tip „vânzare simplă” care oferă informaţii despre produsele oferite spre vânzare,

precum şi modalităţile în care pot fi obţinute;

site tip „vânzare cu comanda online” care permit vizitatorului să comande vin online;

site tip „vânzare cu comanda şi plata online”, cele mai avansate, care permit inclusiv

plata produselor, acestea urmând să fie livrate la domiciliu.

Concluziile studiului efectuat în cele trei regiuni a fost că, exceptând California unde

fenomenul comerţului online este mai evoluat, rolul unui site este, în special, acela de a

oferi informaţii despre producător, de a ghida cumpărătorul şi de a aduna informaţii cu

privire la cerinţele consumatorilor.

3. Tipuri de pagini WEB din domeniul vinului

O analiză a site-urilor existente în domeniul vinului a dus la următoarea clasificare:

site-uri ale producătorilor (cu sau fără vânzare)

site-uri ale comercianţilor (cu sau fără vânzare online)

site-uri tip magazin (revistă)

site-uri ale unor instituţii sau asociaţii, naţionale sau internaţionale care au ca scop

promovarea intereselor celor care lucrează în industria viti-vinicolă

site-uri ale unor manifestări (târguri, festivaluri, expoziţii)

site-uri ale unor firme ce desfăşoară servicii de consultanţă în domeniul vinului

4. Site-uri ale producătorilor

Realizarea unui site bine conturat reprezintă un pas important în strategia de

promovare a unei firme sau asociaţii ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul vinului.

Site-ul unei firme poate fi atât un instrument de promovare a produselor, a serviciilor, o

modalitate eficientă de a face comerţ (e-commerce), cât şi un important mijloc de a

comunica cu cei care accesează site-ul, de a primi în permanenţă sugestii, păreri,

recomandări ale actualilor sau posibililor clienţi. Se remarcă faptul că majoritatea

producătorilor din ţările cu activitate de export recentă (SUA, Australia, Noua Zeelandă,

Africa de Sud, etc.) au site-uri complexe care oferă şi serviciul de vânzare online.

Existenţa acestor site-uri este una dintre caracteristicile strategiei de marketing agresiv

promovate de aceste ţări.

5. Site-uri ale comercianţilor

Comercianţii de vin şi-au realizat site-uri mai mult sau mai puţin complexe, unele

având şi posibilitatea de vânzare online. Există însă şi numeroase site-uri specializate

doar pe vânzarea vinurilor online, în special în spaţiul anglo-saxon:

www . wine .com

www.thedrinkshop.com

www.winelife.com.au

www.virtualcellardoor.com

www.terroir-france.com

Aceste site-uri permit alegerea vinului în funcţie de soi, regiune, producător, preţ.

După ce vinul este ales se face comanda şi se alege modalitatea de plată.

Livrarea unui vin poate depinde de particularităţile de reglementare a pieţei băuturilor

alcoolice specifice fiecărei ţări (sau stat în SUA). Un exemplu de site specializat în

comercializarea vinurilor româneşti este www.romanianwines.ch. Acest site oferă vinuri

româneşti cu livrare în Elveţia, adresîndu-se în special comunităţii româneşti din

această ţară.

6. Site-uri tip magazin (revistă)

Internetul constituie o cale de comunicare accesibilă şi eficientă, de care au profitat

numeroase reviste şi asociaţii de specilitate din domeniul viti-vinicol. Publicaţiile de

specialitate din domeniu şi-au creat site-uri websporind astfel numărul de cititori. Dintre

acestea avem de exemplu:

- www.winespectator.com ,

- www.decanter.com,

- www.journee-vinicole.com ,

- www.winemag.com ,

- www.winemakermag.com ,

- www.winebusiness.com

Un alt aspect demn de remarcat ar fi acela că, datorită costurilor reduse, numeroase

asociaţii sau specialişti şi-au creat site-uri de tip magazin, care oferă numeroase

informaţii precum şi posibilitatea de a contribui activ în cadrul comunităţii respective.

Un exemplu specific este site-ul www.wine-lovers-page.com .

Wine Lovers’ este unul din cele mai interesante site-uri cu informaţii generale despre

vin. Sloganul sitului este: “Suntem dedicaţi premizei că un vin bun este un festin pentru

toate simţurile – inclusiv cel mental. Şi nu trebuie să fii snob – sau bogat – ca să

apreciezi plăcerile oferite de vin.”

Este o pagină a unei comunitati internaţionale de iubitori de vin, care pe lângă

informaţii obiective legate de valoarea vinului, oferă un forum de discuţii şi posibilitatea

abonării la un Newsletter. Administratorul Wine Lovers’ precizează că acest site este mai

mult decât o copie online a unei reviste. Wine Lovers’ este un mediu de informare

beneficiind de interactivitatea oferită de Internet. Site-ul oferă articole şi note de

degustare zilnic, care, datorită flexibilităţii Internetului, se prezintă la nivelul de

cunoştiinţe al fiecărui vizitator. Cei care vizitează site-ul sunt chiar invitaţi să participe ca

reporteri şi comentatori. Articolele din pagina Wine Lovers’ acoperă numeroase puncte de

interes, de la modurile de a combina vinul şi mâncarea la cel mai complet ghid online al

soiurilor de vin. Se regăsesc şi sfaturi despre cum să construieşti o pivniţă personală,

noutăţi despre vie şi vin, date ale evenimentelor şi degustărilor organizate peste tot în

lume, sfaturi despre

cadouri legate de vin. Pentru a veni în sprijinul celor care vizitează acest site, Wine

Lovers’ oferă vizitatorilor următoarele unelte:

Wine Lovers’ Questionary – o enciclopedie online despre lumea vinului, care include

şi link-uri către diferite subiecte

Wine Lovers’ Lexicon – un dicţionar care descrie în termeni simpli şi clari cele mai

importante noţiuni din lumea vinului, oferind şi pronunţia acestora

Quick Online Tasting Course / Curs Rapid Online de Degustare – noţiuni de baza

despre degustare

Wine and Food Maching Engine / Motor de Potrivit Vinul şi Mâncarea – un

element care te ajută să găseşti cel mai bun vin pentru o masă

Wine Tasting Toolbox – diferite materiale puse la dispoziţia vizitatorilor, de la novici

la entuziaşti, incluzând formulare de degustare care se pot printa şi folosi în scop

personal

Pentru vizitatorii care au întrebări, site-ul pune la dispoziţie un Search Engine / motor

de căutare care va căuta în arhiva tuturor articolelor şi a notelor de degustare răspunsul la

aceea întrebare. Dacă răspunsul nu este cel căutat, atunci vizitatorul poate trimite

întrebarea direct către adminstratorul Wine Lovers’, care va răspunde în 24 ore.

Wine Lovers’ include şi o arhivă a notelor de degustare ale administratorului cu imagini

ale vinului degustat şi feluri de mâncare care se potrivesc cu acest vin. La aceste note

ale administratorului se alătură notele de degustare din Forumul de Discuţii şi cele

venite prin email (folosind adresa de e-mail pusă la dispoziţie de administrator

pentru a veni cu o notă de degustare pentru acelaşi vin). În această arhivă se pot căuta

note despre mai mult de 50.000 vinuri, de departe cea mai mare arhivă cu note de

degustare realizată de consumatori de pe internet. Vizitatorul poate intra pe forumul

Wine Lovers’ Discussion

Group care este accesat de mulţi entuziaşti ai vinului din toată lumea. Aceştia îşi

împărtăşesc cunoştinţele despre vin şi despre diverse subiecte legate de vin în Wine

Lovers’ Discussion Group, precum şi în cadrul altor subiecte asociate forumului:

Mâncare şi vin / Turism vinicol / Vânzări şi schimburi între colecţionari. În aceste

discuţii se dezbat cele mai noi subiecte şi tehnici (de la pro şi contra pentru sistemul de

rating cu 100 puncte, la utilizarea celor mai avansate tehnologii viticole şi de vinificaţie).

Interactivitatea site-ului este dată şi de posibilitatea de a vota o anumită

caracteristică a unui anumit vin, site-ul oferind şi un grafic care arată opinia tuturor celor

care participă la acest sistem de votare. Site-ul oferă şi un Quality-Price Ratio (QPR)

Digest / Raport Preţ-Calitate, alcătuit de consumatori, care indică vinurile de mare

valoare şi oferă posibilitatea de a nominaliza propriile vinuri. Consumatorilor le este

oferită posibilitatea de a nominaliza magazinul preferat de unde cumpără vin, acesta

urmând să fie înscris în International Wine Shop Directory. Site-ul conţine şi două

magazine de cărţi:

Amazon.com, din acest site fiind reţinute doar comentariile considerate relevante

binecunoscutul şi apreciatul catalog de cărţi despre lumea vinului al lui Jeff

Kellgren’s Wine Lovers’ are şi o secţiune cu Favorite Wine Links cu multe legături atent

selecţionate şi comentate, care duc la site-uri de pe tot globul. Secţiunea „The 30 Second

Wine Advisor” oferă posibilitatea abonării la un buletin prin e-mail. Acesta va oferi

cititorului, în fiecare zi de luni, sfaturi despre vin, o notă de degustare şi un link interesant

despre vin.

7. Site-uri ale unor instituţii sau asociaţii naţionale sau internaţionale

Aceste site-uri au ca scop promovarea intereselor celor care lucrează în industria viti-

vinicolă.

Exemplele sunt numeroase:

www.wineaustralia.com – promovează imaginea vinurilor australiene, site realizat de

Australian Wine&Brandy Corporation, autoritatea guvernamentală din Australia

responsabilă pentru promovarea şi controlul vinului şi al distilatelor.

www.wosa.co.za – site al Asociaţiei Exportatorilor din Africa de Sud, cu rolul de a

promova interesele acestora în exterior.

www.wineinstitute.org – site al Asociaţiei producătorilor de vin din California.

www.americanwineries.org – site al Asociaţiei Naţionale a producătorilor de vin din

SUA.

www.vinasdechile.com – reprezintă site-ul Asociaţiei Producătorilor şi exportatorilor de

vin din Chile

www.nzwine.com – site oficial al industriei vinului din Noua Zeelandă

www.deutscheweine.de – site al Institutului German al Vinului

www.ivp.pt – site-ul Institului Vinului din Portugalia

www.onivins.fr – site al Organizaţiei Naţionale Interprofesionale a Vinului din Franţa

Ca organizaţie interguvernamentală se remarcă site-ul www.oiv.int – site al

Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.

8. Site-uri ale unor manifestări (târguri, festivaluri, expoziţii)

Ideea creării unor site-uri cu ocazia unor evenimente din industria vinului a dus la

apariţia unor pagini web extrem de interesante dedicate manifestărilor respective. Cele

mai importante site-uri sunt:

www.londonwinefair.com

www.vinexpo.fr

www.messe-duesseldorf.de/prowein06

www.mondial-du-vin.com

9. Site-uri ale unor firme ce desfăşoară servicii de consultanţă în domeniul

vinului

În industria vinului activează şi companii a căror activitate o reprezintă consultanţa pe

diferite aspecte. Astfel se oferă consultanţă în domeniul informatic, juridic, comerţ,

marketing, tehnic– vinificaţie.

www.cellardoor.com.au

www.winesavvyconsulting.com

www.marketingwine.com

www.wine-software.net