- Ili sint firtat pini la moarte!Aceste intrebiri se repet de trei ori.Fetele inlocuiesc cuvintul de firtat prin surati, apoi ei se siruti printre

cununi de doui ori, adici prin cununa fieciruia o dati, bra{ele fiind linute cala inceput, apoi igi schimbi intre ei ouile qi cununa, gi de atunci sint firta{isau surate qi copiii infirtdli{i cresc cu un fel de dragoste friteasci intre ei."

De aici vine apoi qi ,,desul nume firtat qi suratd., intrebuin{at in acele locurichiar de citre oamenii maturi."''

Tot fra{i de cruce se privesc intre sine qi cei ce despirlesc pe un frate viude un alt frate mort.

Un exemplu:Lucrelia a ndscut pre Victor la 20 mai 1884,

pre Silviu la 20 iunie 1886qi pre Livia la 15 iunie 1888.

La naqteri ca acestea, Victor qi Silviu sint zilatici intre sine, din cauzi cis-au niscut in acelaqi dat al zilei; iar Silviu cu Livia sint lunatici intr-olalti,pentru cd s-au niscut in una gi aceeaqi luni.

Zllatici se privesc qi acei frali cari s-au niscut intr-o luni sau intr-o marli,etc.

Deci daci moare Victor, care e zilatic cu Silviu; ori daci moare Silviu, caree lunatic cu Livia, mai inainte de inmormintarea celui mort se face despir[i-rea intre aceqti doi fra{i, ca si nu moard qi cel ce a rdmas in viald. Iardespirtirea aceasta se face prin adoptarea unei persoane, pldcute pdrinlilor,de sexul celui mort.

Pentru aceasti despirfire a fralilor se face acelaqi ceremonial ca gi la fraliide cruce, adeci cu turbi de griu, cu vin qi cu ban de argint, la care ceremonialpersoana adoptati primeqte toate cite sint de primit in locul celui mort.

Pe unele locuri, la despirlirea fra{ilor se mai fac qi cele urmdtoare:Persoana adoptati ca Ilate intre cel viu qi cel mort leagi cu un l5,nlugor

pre fiate-sdu cel viu de mina dreapti, iar cu celdlalt capit de lan! leagi mortulde mina stingd., unde pune o laciti qi o (inchide) incuie cu cheia. Astfel legatsti fratele cel viu pini s-a gitat cu ceremonialul.

Bucilelele din cruciulild qi din banul de argint, precum qi paharul cu vindestinat pentru cel mort, se pun in sicriu qi se ingroapi cu ele.

Dupd ce s-a gitat cu tot ceremonialul, fratele adoptat descuie ld.cata, tragelan{uljos qi, dezlegind qi pre fratele cel viu, arunci lintuqorul intr-o dep6rba-re anumit6, zicind:

Doamne ajuti, Sint6 Marie,De bine qi sdn6tate si fie.Cum am lepidat eu lanful,Aqa sd fie lepddat,

Lepddat qi depdrtat$i lunaticul sau zilaticulDe la fratele meu N!...

$i dupd ce a rostit cuvintele acestea, fratele adoptat imbritiqeazd gi sirutdpre fratele viu al celui repauzat.rd

252

ri

)l

I

Feciorii qi fetele adeci, cari s-au convorbit de mai nainte ca si se infri-feasci sau sd se insuraleasci, se imbraci in ziua de Mitciliu in haine desdrbitoare, iau apoi cu sine oud roqii sau pestrile, pdstrate anume din ziuaPaqtilor, qi se duc la un loc anumit, ales de mai nainte, intr-o gridini sau lacimp, unde este un pom inflorit (mir, pir, cireq, viqin, etc.), gi aici se intilnescunii cu alfii. Aici fiecare iqi face o cunund de flori din acel pom qi qi-o pune pecapul sdu, qi apoi, luindu-se de minl unul cu altul, pornesc spre dreapta qiocolesc pomul de trei ori. Dupd aceasta igi iau cununile de pe cap, fecioriilaolalta qi fetele laolalti, alituri cununi lingi cununi qi prin ele se sdruti detrei ori, schimbi ouile iariqi prin cununi gi feciorii zic:

- Si fim lhrtali pind la moarte!

Iar fetele zic:

- Si frm surate pin6 la moarte!

Iar la sfirqit se ridici unul pe altul qi una pe alta in brate, qi dupd aceastaminincd ouile roqii cu pine qi cu sare.

Dupi aceasta se face o ospitare qi se petrec fdrtafii ei intre ei, iar surateleele intre ele, qi din ziua aceasta apoi {'eciorii se numesc unii pe allii: firtati,iar fetele unele pe altele se numesc surate, soruice sau md.tcute, qi audatorinla ca pindJa moarte sd triiascd sinceri qi cu credinli unul citre altulgi una cdtre alta'", mai departe sd se ajute unii pe al{ii nu numai la lucrurilelor economice, ci si se ajute frrileqte qi Ia ridicarea unei cruci, siparea uneifintini, mai pe scurt la oriqice intreprindere. Iar cel ce nu-qi line cuvintul, celce nu ajuti frileqte pe fratele sdu de cruce, acela are pdcat inaintea luiDumnezeu gi se face de ris qi batjocurd inaintea consitenilor sii.

$i precum fac mdtcu{ele, tot aqa qi fralii de cruce, conqtiinlioqi fiind dejurimintul pus la infrilirea lor, merg cu pomani unii la allii in sdrbitorimari.to

insurilitul qi infirtilitul, despre care ne-a fost vorba.pina aici, e uzitat nunumai in Banat ci qi in Muntenia, qi anume in Severin.'o

,,in prima zi dupd Duminica Tomei, adecd luni", locuitorii romAni din acestoraq, ,,fir5. deosebire de clasi, ies la aga-numitul loc, la cimp", care e ,,cimpieintinsi in marginea ora$ului" qi care ,,se continui pind in pddurea Chrihala",unde sint agezate din timpul zilei citeva barace, ,,unele cu biuturi, iar altelecu mici lucruri pentru distrac{iunea copiilor.

La ora 3, muzica regimentului incepe a cinta, la depirtare de ciliva metrise gdsesc bande de liutari, injurul cirora se incep sirbi qi hori na{ionale, caridureazi pini seara tirziu.

Spre marginea locului de petrecere se vdd grimezi de copii cu cite un ouroqu gi cu cite o cununi de salcie pe mini; acolo se petrece infirtd{itul pentrubiieli qi insurdlitul pentru fete.

Cite doi copii, sau cite doud fetile, cu cununile pe mini se invirtesc de treiori unul injurul altuia, apoi iqi trec bralurile drepte unul peste altulqi cu eleridicate ambii iqi fac pe rind intrebirile gi rdspunsurile:

- Imi egte ffrtat pind la moarte?

251

lalti, mirturisindu-se cd se vor privi in toati viala lor de surate sau suroriadevdrate, gi rostind in acelaqi timp urmitoarele cuvinte:

Mitcdliu! Mitciliu!Roag6-te lui DumnezeuSi ne fereasci de riu,Ci qi noi, cit vom trii,

5 In tot anul te-om cinsti.

Te-om cinsti cu chili de floriloL-aste mindre sirbitori.Te-om cinsti gi pomeni,Ci mitcule ne-om numi

10 ITni-n lume vom trii!

Din banul de argint, care se taie in 3, 5, etc. pdr{i, primegte fiecare cite obucifea cu indatorirea ca sA-l pistreze bine pini la moarte. Cine pierdebucdlica cea de ban, pe aceea Sin-Petru nu va primi-o in rai, cici qi-a cilcatcredinla de la insurigire.

CeIe ce gi-au pdstrat bucilica de ban, de cind au mincat cruce, acelora cindmor Ii se pune acea bucdlici in sin, anume ca sa nu le opreasca Sin-Petru Iaugile raiului, ca pre unele ce au fost fdrd credin{i fatd de surorile lor de cruce.

Sfirqindu-se ceremonialul descris in girele de pini aici, rnitcutele sausurorile de cruce dimpreuni cu pirin(ii lor, ori qi cu alte neamuri invitate laaceasti ceremonie, se ospdteazi cu minciri pregitite anume spre acest scop.Iar ospitarea aceasta se pirindeazi cu toate suratele la anurnite sirbitori depeste an.

De observat e inci qi aceea ci, din ziua in care s-au mitcutat, mitcutelemerg in tot anul c11 pomene frumoase unele la altele, ducind totodati qi cite ochiti de mdtcute."

In alte pdrli din Banat, mitcularea se face in urmitorul chip:Una dintre fetele, cari s-au adunat ca si se mitcu{eascd, aduce o tigaie,

iar celelalte fiecare cite 2-3 oui, unsoare, pine gi o chitd de flori, cu deosebiremitcufe. Apoi mergind sub un mdr, fac foc, pun tigaia cu unsoare pe foc, spargintr-insa oudle qi fac din ele caiganarz.

Dupd ce s-a fript caigana, ocolesc cu dinsa toate mitculele, cite se afli defa!i, mdrul de trei ori dupd olaltd, rostind in acelaqi timp, tot de trei ori,urmitoarele cuvinte:

Tot mAtcugi si ne zicemPin-o fi lumea qi !ara!

Fac apoi cununi de flori qi sirutindu-se prin ele rostesc iardqi cuvintele demai sus.

in frne se agazi jos gi minincd din tigaie in semn de frdlie, buni inlelegere,dragoste qi credinli una fald de celelalte, qi de aici incolo oriunde, oriqicind,cind se strigi sau vorbesc unele cu altele, iqi zic ori mdtcu{i sau viruici, orisor5.13

Am spus Ia inceput cd Mitcdldul e o zi in care se mitculesc mai cu seami.fetele.

Nu o datd insi, tot in aceastd. zi se infirtitesc qi feciorii.Iar firti{ia aceasta se face in cele mai multe pir{i din Banat mai tot aqa

ca qi mitcularea descrisd in girele de pini aici.

250

In aceasti zi, bdrbalii nu lucreazd nimic la cimp, pentru ci Mdtciliulvioreazio bucatele seminate qi se aduce trdsnet. Tot din aceasti cauzi nulucreazi nici femeile nimic in casi, anume: nu torc, nu !es, nu cos in ziuaaceasta.T

Pentru feciori qi fete insd Mitcdliul este nu numai o zi de serbare, citotodati qi o zi de infdrtdlie qi insuri{ie.

In ziua de Mitcildu adeci, pretutindeni in Banat este datind de a se adunamai multe fete la un loc qi a se mdtcufa, adecd a se prinde mitcute, viruice,suroriS, a se insuritrig, dupd cum se intdrtd{esc feciorii, adeci dupa cum seprind aceqtia fdrtati sau frati de cruce.

Precum Ia prinderea feciorilor ca fra{i de cruce, aqa qi la mitculareafetelor, se pun 3,5,7, sau qi mai multe persoane, cu acea deosebire numai cdintre fia{ii de cruce se iau qi femei, pe cind la mdtcu{area fetelor se iau numaifete.

insurilirea sau mitcufarea feteloq se face de comun numai la Mitciliu,pe cind feciorii rnd.ntncd cruce, adecd. se infrdtesc, nu numai in aceasti zi, ciin oriqicare alti sirbitoare de peste an.

Mai departe e de observat qi aceea ci intre ceremonialul infrdlirii feciorilorgi iltre ceremonialul insurilirii sau mitculirii fetelor e pulini deosebire.

In qirele ce urmeazi noi vom vorbi mai intii despre insurS.{irea saumitcularea feteloq qi apoi despre infdrtilirea sau infirtilia feciorilor.

Cum s-a ficut inlelegerea pentru mitculare, indatd se qi pregdteqte o turtidin fiini de griu curat. Iar fiina pentru turta aceasta se cerne qi se plimideq-te de reguli de citre o muiere iertati sau de o fatd curati.

Dupd aceasta, toate persoanele invitate la mitcu{are se pun imprejurulmesei qi daci unul dintre frali qtie si faci crucea, despre care ne va fi indatdvorba, o face, iar de nu, se cheami alti persoani qtiutoare, birbat sau femeie,dar care le convine tuturora, qi persoana respectivi plineqte apoi tot ceremo-nialul.

De observat e qi aceea c5. persoana care plineqte ceremonialul mitculiriise priveqte ca tati sufletesc al fetelor mitculate qi ca atare nu numai cd.trebuie, ci chiar se qi respecteazl.totdeauna de citre fetele insurilite.

Tatil sufletesc pune turta - pogacea, - dupi ce acp.asta mai intii s-a copt,pe masi, qi pe turtd pune apoi o linguri de sare albi. In acelaqi timp, to{i ceide fa{5, cu deosebire insd fetele, cari vor si se mitcuteasci, iqi fac cruce gi zic:

Doamne ajuti, Maicd Marie,De bine qi de noroc sa ne fie!

Dupi aceasta, tatil sufletesc trage sarea la o parte qi cu cea mai mare grijiscoate din locul unde a fost sarea coaja de Ia turtd in forma unei cruciulile.

Sco{ind cruciuli{a aceasta, picurd pe dinsa ati{ia picuri de vin rogu, citepersoane numiri la insuri{ire, iar dupi ce a picurat vinul, taie cruciulilapicurati cu un ban de argint in atitea bucdfele, cili picuri de vin a picurat pedinsa.

Din bucdlelele tiiate cu banul de argint minincd fiecare mdtculi cite obuci{icd, inchind apoi toate cite un pahar de vin qi se siruti pe rind intreo-

249

femei pe api, merg pini la dinqii pind luni Ia o sdptimind dupd Papti, qi pe aceastacunosc ei cind sint Paqtile. De aceea serbeazi ei Paqtile la o siptdminl dupd Paqtilenoastre, Ei anume luni."

44. Cred. rom. din Fundu Moldovei, com. de Gavr. Gliga; a celor din Cdndreni, com. de L.Poenariu; a celor din Ridiuli, com. de dI. Or. Dlujanschi; gi a celor din Stupca, com. deG. Bratean: ,,Paqtile blajinilor se serbeazd joi dupd Paqti de citre femei de aceea, fiindciunele dintre dinsele cugete ci se face roadd mai buni in {earind."

45. Dat. rom. din Comd,neqti, com. de Oct. Georgian; a celor din Suceava, Siret qi RAdnu{i,com. de Alex. al Preotesei qi Or. Dlujanschi.

46. Com. de dl. Or. Dlujanschi.47. Cred. rom. din Suceava, com. de Alex. al Preotesei.48. Com. de dl. V. T\rrturean.49.$ezdtoarea, arr. II, Filticeni, 1893, p. 28 qi 29; Idem, Supersti{ii, publ. in $ezdtoarea,

an. I, Fdlticeni, 1892, p. 128: ,,Cojile de oud, cu cari se fac paqtile, si le dai pe vale (peapd), ca si se duci sd dea de qtire qi blajinilor cd sosesc Pagtile. Blajinii se crede cd sintniqte oameni buni qi drep!i."

50.Gazeta Sdteanului, an. \{II, R. Sdrat, 1891, p. 151.51. Romdnul literar nr. cit.S2.Reuista criticd-Literard, an. II, Iagi, 1894, p. 407.53.Albina, revistd enciclopedicd populard, an. I, Bucuregti, 1897, p. 675.54. Mai e incd qi o a doua cauz6'La aceasti ocaziune iqi aduce fiecare aminte gi de cei ce

s-au inecat in ape. Sufletelor acelora, cari remin credincioase apelor qi vieluiescintr-insele, li se aduce asemenea aminte despre Pagti.

SS.Volkssagen aus der Buhowina, Czemowitz, 1885, p. 95.56. R. Fr. Kaindl urtd Alex. Manastlnski, Die Rutenen in der Buhowina,IIT'h., Czernowitz,

1890, p. 20-21.57. Dr. R. Fr. Kaindl, Huzulen. Ihr Inben, ihre Sitten und ihre Volksilberlieferung, Wien,

1894, p. 76 qi 78.58.Dr. Ign. Joh. Hanusch, Di.e Wissenschaft des slawisch.en Mythus im weitesten, des

altpreussisch-lithauschen Mythus mitumfassenden Sinnz, Lemberg, 1,842, p. I97.59. Din Huzulen, p. 7 6, nota 2.60. Se zice cd rocmanii au fost odinioard un popor, care acuma poate cA nu mai este. Noi

indatindm, mai ales la Paqti, dupi ce batem oud in pasc6, a arunca cojile de oui pe apd.Dupi ce aruncim cojile pe api, se zice ci atunci sd aibd qi rocmarii Paqtile lor, cind vorajunge cojile la dinqii. Cred rom. din Ropcea, com. de Em. de Cuparencu.

6L.Die Rutenen in der Bukowina, lI, Th. p. 21. Nota 1: ,,Eine geniigende Erkliirung desMy'thus des Rachmanen ist noch nicht gefunden. Die Vermutung von Hanusch (Rach-manen, Brachmanen, Bramanen) ist sicher nicht haltbal'.

VII. MATCAI,AUL

Mdtcildul, dupi credinta romAnilor din Banat, e o fiin{i parte omeneasciqi parte ingereasci, un june frumos qi nemuritor, care umbld in lume ca qiSintoaderii gi Rusalele, dar pre carele oamenii nu-l pot vedea, din cauzi cilumea s-a spurcat cu sudalme gi fdridelegi. Mdtcildul e frate mai mic cuPaqtile.

Sub Mitciliu, numit qi Pagtile mici', se intelege gi o sirbitoare care seline de citre unii luni dupi Pagtiz, de citre allii marli dgpi Paqtir, iar de citrecei mai mul{i inqi luni" qi marli dupi Duminica Tomeio.

vlo.Iucac

tot

mzSU,pr:

fetinrfel

pin

El

dite

II

vdn

S

t

248