MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

1

Capitolul I: Un nou tip de hegemonie

Se spune c hegemonia s-a nscut o dat cu omenirea. S fie aa i n cazul Americii?

Scurtul drum spre supremaia mondial

n exercitarea influenei americane asupra lumii se pot identifica o serie de etape. La

nceput, prin anul 1890, America ncepe s conteste concepia c Anglia domnete peste mri;

mai apoi se erijeaz n aprtor al securitii emisferei vestice prin Doctrina Monroe.

Primul Rzboi Mondial ofer SUA o prim ocazie de a-i lansa n Europa fora militar,

acelai rzboi aducnd cu sine i primul efort diplomatic american n gsirea unei soluii la

problemele internaionale ale Europei ( celebrele Paisprezece puncte ale lui W. Wilson).

ns aceast scurt izbucnire de primat mondial american nu a produs o angajare continu

a Americii n chestiunile internaional ( fiind bine cunoscut izolaionismul i idealismul american

din acea perioad).

Dac Primul Rzboi Mondial a fost unul predominant european, cel de-al doilea,sfrete

definitiv era european n politica mondial, fiind primul rzboi cu adevrat mondial. Aa cum se

tie, sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial aduce un alt tip de rzboi, numit Rzboiul Rece,

marcat de competiia bipolar dintre SUA I URSS pentru supremaia mondial. Aspectul

geopolitic nu putea fi mai clar: America de Nord mpotriva Eurasiei, avnd ca miz lumea

ntreag iar combinaia dintre dimensiunile geopolitice mondiale i declarata universalitate a

dogmelor rivale a dat competiiei o rivalitate nemaintlnit.

Lesne s-a vzut c apariia armelor nucleare acord confruntrii o mai mare presiune ns

rezultatele disputei au fost decise n cele din urm pe ci non militare ( amintesc aici vitalitatea

politic,flexibilitatea ideologic, dinamismul economic, atractivitatea cultural a Vestului),

rezultatul final fiind puternic influenat de considerente culturale.

Prima putere mondial

Dup sfritul Rzboiului Rece, o dat cu prbuirea imperiului sovietic,America devine

simultan prima i unica putere cu adevrat mondial.Exercitarea puterii imperiale americane

decurge n mare mur din organizarea superioar, din capacitatea de a mobiliza prompt, n

scopuri militare, vaste resurse economice i tehnologice, din farmecul cultural neclar, dar

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

2

nsemnat al modului de via american, din dinamismul absolut i competitivitatea nnscut ale

elitelor politice i sociale americane.

Mai departe, se face o analogie ntre SUA i alte trei mari imperii ale istoriei :

roman,chinez i mongol care au fost precursorii regionali ai aspiranilor la puterea mondial ce

au aprut dup aceea. Dup decderea acestor imperii, Europa devine att centrul de putere

mondial, ct i focarul principalelor lupte pentru puterea mondial. Totui, dominaia vest-

european nu era echivalent cu dobndirea puterii mondiale de ctre Europa de Vest, realitatea

era aceea a supremaiei mondiale a Europei n ceea ce privete civilizaia i aceea a unei pueri

continentale europene fragmentate.

Pe scurt, Roma i exercit dominaia n mare msur prin organizarea militar superioar

i prin atractivitate cultural. China se baza mult pe o birocraie eficient n conducerea unui

imperiu fondat pe identitate etnic, ntrindu-i dominaia printr-o pregnant contiin a

superioritii sale cultural. Englezii ( ca i spaniolii, portughezii,olandezii i francezii ) au

ctigat ntietate fiindc steagul lor mergea pe urmele comerului lor.

Spre deosebire de acestea, ntinderea i universalitatea puterii mondiale americane sunt

unice. De unde reiese aceast unicitate?

1. SUA controleaz toate oceanele i mrile lumii, dezvoltndu-i o serioas capacitate

militar pentru controlul rmurilor;

2. Dinamismul economic american asigur condiiile prealabile necesare exercitrii

supremaiei mondiale;

3. America i-a meninut i i-a mrit avansul n folosirea n scopuri militare a ultimilor

descoperiri tiinifice;

Pe scurt, America deine poziia suprem n cele patru domenii decisive ale puterii

mondiale : d.p.v. militar, d.p.v. economic, d.p.v. tehnologic i d.p.v. cultural. Combinaia acestor

patru domenii face din America singura superputere mondial multilateral.

Sistemul mondial american

Puterea mondial american este exercitat printr-un sistem mondial american de un

anumit stil oglindind experiena intern a SUA. Elementul central al acestei experiene interne

este caracterul pluralist al societii americane i al sistemului su politic.

Atitudinea publicului american este oarecum reticent, acetia exprimndu-i adeziunea

doar n msura n care interesele vizate i afecteaz strict. De exemplu, sondajele de opinie din

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

3

1995/6 au artat c publicul are o preferin general pentru mprirea puterii mondiale cu alii,

de aici i accentul pus pe tehnica cooptrii.

Dominaia cultural a fost faeta subapreciat a puterii mondial americane, idealurile

democratice, asociat cu tradiia politic american, ntresc i mai mult ceea ce unii considr a fi

imperialismul cultural american.

Atracia i impactul sistemului politic democratic american au fost nsoite i de o atracie

crescnd exercitat de modelul economic antreprenorial american care pune accentul pe

comerul liber mondial i pe competiia nengrdit.

Mai mult dect att, supremaia mondial american este sprijinit de un complicat sistem

de aliane i coaliii care acoper literalmente globul. Apoi, reeaua mondial de organizaii

specializate, mai ales instituiile financiare internaionale se consider ca fcnd parte din

sistemul global american.

Supremaia american produce o nou ordine internaional care nu numai c imit, dar i

instituionalizeaz, dincolo de hotarele Americii unele dintre trsturile sistemului american

nsui. Aceste trsturi fundamentale sunt :

1. Un sistem colectiv de securitate ( NATO, Tratatul de Securitate SUA-Japonia);

2. Cooperare economic regional ( APEC, NAFTA) i instituii specializate de

cooperare mondial ( Banca Monial,Fondul Monetar Internaional, Organizaia

Mondial a Comerului);

3. Proceduri care pun accentul pe luarea deciziilor pe baz de consens, chiar dac sunt

dominte de SUA;

4. O preferin pentru relaiile democratice ntre membrii alianelor importante;

5. O structur judiciar i constituional mondial elementar;

n acest moment, hegemonia mondial american fr precedent nu are rival. Dar nimeni

nu o va contesta n anii ce vor veni?

NAIMAN ANAMARIA

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

4

Capitolul 2:Tabla de ah eurasiatic

Pe parcursul istoriei, scena mondial a fost dominat de puteri i popoare eurasiatice, care

s-au luptat ntre ele pentru putere, dominaie sau hegemonie. Astzi lupta dintre acestea are un

singur ctigtor: Statele Unite ale Americii, o superputere non-eurasiatic care a obinut

ntietatea fa de Eurasia . Apariia brusc a primei i singurei superputeri mondiale a creat o

situaie de dependen, o situaie n care declinul la fel de brusc al supremaiei SUA, din orice

motiv , ar produce instabilitate internaional.

Samuel P. Huntington afirma c O lume fr SUA va fi o lume cu mai mult violen i

dezordine i cu mai puin democraie i cretere economic dect o lume n care SUA continu

s aib mai mult influen dect orice alt ar n rezolvarea chestiunilor mondiale. Supremaia

internaional de durat a SUA este esenial pentru bunstarea i securitatea americanilor i

pentru viitorul libertii, democraiei, economiei deschise i ordinii internaionale n lume.

n acest context, amestecul SUA n politicile eurasiatice este unul necesar. Eurasia este

cel mai mare continent de pe glob nsumnd cca. 75 % din populaia mondial, 60% din P.M.B i

din resursele energetice cunoscute lumii. Dup SUA primele 6 mari puteri economice, i

primele 6 state cu cele mai mari cheltuieli pentru narmare se afl in Eurasia. Cele mai active

state Din punct de vedere politic sunt in Eurasia. Toate puterile nucleare declarate, n afar de

SUA, se situeaz de asemenea n Eurasia. Aadar, puterea eurasiatic cumulat o depete pe

cea a SUA, ns Eurasia este prea mare pentru a aciona ca un tot unitar din punct de vedere

politic, fapt care creeaz arena n care se desfoar lupta pentru supremaia global.

Uriaul platou ce se ntinde de la Lisabona la Vladivostok, reprezint tabla de ah,

decorul jocului.

Asemeni ahului, jocurile pornesc de la extremitile tablei, ns tabla de ah eurasiatic

nu implic doar doi juctori, ci mai muli (juctorii cei mai importani fiind n regiunile de est,

vest i sud a tablei) i permite influene exterioare (SUA). Hegemonia american presupune

exercitarea unei influene hotrtoare i nu a unui control direct. Dar dimensiunile, diversitatea

i culturile variate ale Eurasiei limiteaz profunzimea influenei SUA. Continentul este compus

din prea multe state energice sub aspect politic i ambiioase sau orgolioase prin tradiie pentru a

putea fi supuse chiar i fa de ce mai prosper i proeminent putere mondial.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

5

Geopolitic i geostrategie

Factorul geografic nc reprezint punctul de plecare n definirea prioritilor externe

ale unui stat, iar mrimea teritoriului naional un criteriu major n stabilirea statutului si a puterii

statului respectiv. Cu toate acestea, stpnirea de teritorii ncepe s nu mai reprezinte o prioritate

pentru majoritatea statelor-naiune. Sfera economic, inovaia tehnologic, cercetarea sau

educaia atrag atenia elitelor conductoare n lupta lor pentru influen internaional.

Poziia geografic tinde s determine aciunile statelor, iar sfera de interese geopolitice,

de influen i de implicare a unui stat crete direct proporional cu puterea sa politic, economic

i militar.

n atenia analitilor geopolitici a aprut o dilem: dac puterea pe uscat este mai

important dect puterea maritim i care regiune a Eurasiei este esenial pentru a ctiga

controlul asupra ntregului continent. Harold Mackinder considera Europa Central si de Est ca

fiind aceast regiune, numind-o heartland-ul continentului. Odat cu progresul geopoliticii de la

nivel regional la nivel global, aceast dilem devine irelevant.

Pentru Statele Unite geostrategia n Eurasia presupune interconectarea cu un scop bine

determinat a statelor dinamice geostrategic i mnuirea atent a statelor catalizatoare geopolitic

urmnd cele dou interese americane:

Pe termen scurt:

- Pstrarea statutului su de putere mondial unic

Pe termen lung:

- Transformarea puterii americane n cooperare mondial din ce n ce mai

instituionalizat

Juctori geostrategici i pivoi geopolitici

Juctorii geostrategici activi sunt acele state care au capacitatea i voina naional de a-i

exercita puterea sau influena dincolo de propriile granie n vederea schimbrii actualei situaii

geopolitice ntr-o masur care afcteaz intersele SUA.

Pivoii geopolitici sunt acele state a cror importan decurge nu din puterea sau din

motivaia lor, ci mai degrab din aezarea lor sensibil i din consecinele situaiei lor potenial

vulnerabile pentru comportamentul juctorilor geostrategici. Cel mai adesea pivoii geopolitici

sunt desemnai datorit poziiei geografice, care un unele cazuri le confer un rol special fie n

asigurarea accesului n zone importante, fie n refuzarea accesului la resurse pentru juctorul

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

6

important. n unele cazuri un pivot geopolitic poate aciona ca un scut protector pentru un stat sau

chiar o regiune. Identificarea pivoilor geopolitici-cheie eurasiatici de dup Razboiul Rece i

protejarea lor este un aspect crucial al geostrategiei mondiale a SUA.

n actuala situaie mondial, cel puin cinci juctori geostrategici-cheiei cinci pivoi

geopolitici pot fi identificai pe harta politic a Eurasiei . Frana, Germania, Rusia, China i India

sunt juctori importani i activi , n timp ce Marea Britanie, Japonia i Indonezia , dei se tie ca

ri foarte importante, nu se calific pentru acest titlu. Ucraina, Azerbaidjan, Coreea de sud,

Turcia i Iranul au rolul de pivoi geopolitici.

n extremitatea vestic a Eurasiei Frana i Germania sunt juctorii goestrategici

importani. Ambele state sunt motivate de viziunea unei Europe unite, dei ntre ele exist

diferene de opinii. Att Frana ct i Germania sunt suficient de puternice i de sigure pe sine

pentru a exercita influena n interiorul unei regiuni mai largi. Frana urmarete s aib un rol

politic central ntr-o Europ n curs de unificare, n timp ce Germania este din ce n ce mai

contient de implicaiile statutului su de special de cel mai important stat al Europei rolul de

locomotiv economic a zonei euro.

Celelalte state europene de mrime medie, majoritatea fiind member NATO i/sau U.E,

fie se las conduse de SUA, fie se aliniaz n spatele Germanieisau al franei. Politicile lor nu au

nciun impact regional.

Rusia rmne un juctor geostrategic important, n pofida situaiei interne i a strii ei de

slbiciune. Prezena Rusiei are un impact masiv asupra noilor state independente din vastul

spaiu eurasiatic al fostel Uniuni Sovietice. Rusia are de facut o alegere geostrategic

fundamental, n ceea ce privete relaia sa cu SUA: prieten sau duman?

De asemenea China are un cuvnt de spus. Ea este deja o putere regional important i

este posibil s aib aspiraii mai largi, dat fiind istoria sa de mare putere i viziunea sa c statul

chinez este centrul lumii. Preteniile Chinei ncep deja s afecteze balana puterii n Asia, n timp

ce creterea sa economic alimenteaz poziia de hegemon regional pe care China i-o asum.

Ieirea mai activ a Chinei pe scena mondial afecteaz direct Rusia, care i vede subminat

influena in fostele state membre ale Uniunii Sovietice, actualmente vecini care nu pot fi neglijai

ai Chinei.

India reprezint un potenial juctor mondial important. Dei aspiraiile sale pe termen

lung sunt optimiste, este fr discuie cel mai puternic stat din sudul Asiei i este privit ca un

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

7

rival pentru China. Este, de altfel, i o putere nuclear semisecret, participnd la cursa narmrii

pentru a contrabalansa deinerea de focoase nucleare de ctre China sau Pakistan.

Ucraina un important spaiu pe tabla de ah eurasiatic, este privit ca un pivot geopolitic

prin prisma poziiei sale geografice i faptul c existena sa ca ar independent ajut la

transformarea Rusiei. Fr Ucraina, Rusia nceteaz sa mai fie un imperiu eurasiatic. Pierderea

independenei de ctre Ucraina ar avea consecine imediate pentru Europa Central, deoarece ar

transforma Polonia n pivotul geopolitic de pe frontiera estic a unei Europe unite.

n ciuda dimensiunilor sale reduse i a populaiei puin numeroase, Azerbaidjanul, cu

vastele sale resurse energetice naturale este i el de importan decisiv din punct de vedere

geopolitic. Se spune ca Azerbaidjanul deine robinetul resurselor din Marea Caspica i Asia

Central. Un Azerbaidjan independent, legat de pieele occidentale prin conducte ce nu

tranziteaz Rusia ar deveni i o important cale de acces pentru economiile avansate i

consumatoare de energie spre republicile central-asiatice bogate la rndul lor n resurse

energetice.

Ca i n cazul Ucrainei , viitorul Azerbaidjanului este crucial in definirea a ceea ce Rusia

ar putea sau nu s devin.

Turcia i Iranul sunt angajate n a-i instaura o oarecare influen n regiunea Marea

Caspic Asia Central, profitnd de retragerea puterii ruse. Din acest motiv ele ar putea fi

considerate juctori geostrategici. Totui ambele state se confrunt cu probleme interne majore,

iar impactul politicilor lor la nivel regional este redus.

Att Iranul ct i Turcia sun n primul rnd pivoi geopolitici. Turcia asigur stabilitate n

regiunea Mrii Negre, controleaz accesul la M. Mediteran prin strmtorile Bosfor i Dardanele,

contrabalanseaz Rusia n Caucaz i servete ca punct de sprijin sudic pentru NATO.

Iranul domina malul estic al Golfului Persic i independena sa , indiferent de actuala sa

ostilitate contra SUA, acioneaz ca o barier n faa oricrei ameninri ruse pe termen lung

pentru interesele SUA n regiune.

Nu n cele din urm, Coreea de Sud este un pivot geopolitic extrem-oriental. Legturile

strnse cu Statele Unite permit acestora monitorizarea Japoniei i mpiedicarea sa de a deveni o

putere militar important. Orice modificare a statutului Coreii de Sud ar modifica dramatic rolul

SUA n Orientul ndeprtat, ceea ce l-ar modifica i pe cel al Japoniei. Mai mult creterea sa

economic , face din Coreea e Sud un spaiu din ce n ce mai important , iar controlul asupra

acestui spaiu, din ce n ce mai preios.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

8

Lista juctorilor geostrategici i a pivoilor geopolitici nu este una permanent. Ea este

modificat funcie de evoluia agendei internaionale. n viitorul apropiat ri precum Taiwanul,

Thailanda, Pakistanul sau Uzbekistanul ar putea fi i ele incluse pe aceast list.

DANALACHI C. ADRIAN

Capitolul 3: Capul de pod al democraiei

De-a lungul timpului, Europa a fost mereu un aliat si un apropiat al Americii iar in

prezent este considerat o trambulin necesar pentru promovarea democraiei in zona

Eurasiei. Organizarea multilateral, dorina de a promova o uniune economic, politic

supranaional ar duce la o Europ ce ar putea ajunge la nivelul Statelor Unite, o Europ ce ar fi o

putere mondial.

Miza geostrategic a Statelor Unite pe continentul european este foarte mare, Europa

fiind considerat principalul cap de pod geopolitic al Statelor Unite n Eurasia. Faptul c rile

europene nc depind de SUA din punct de vedere al securitii face ca orice extindere a sferei

de influen europene s fie si o extindere a influenei americane.

Totui, dei exist o uniune economic european( o pia comun), o uniune politic la

nivelul Europei este departe de a fi realizat din diverse motive. Pe de o parte nu exist, la

nivelul populaiei Europei, sentimentul apartenenei la o identitate european care s depeasc

sfera naional. Pe de alt parte, se pune problema dac europenii vor ca Europa s fie o mare

putere i dac sunt pregtii pentru acest lucru.

Planul pentru o unificare a Europei a nceput s fie pus n practic dupa sfritul celui

de-al doilea rzboi mondial din dorina de a evita un nou rzboi, din necesitatea unei refacerii

economice i din dorina de a tempera ameninarea sovietic. Acest plan pentru o Europ unit a

fost susinut nc de la nceputurile sale de Frana i Germania, rii care dei au viziuni oarecum

diferite, sunt considerate principalii arhitecii ai Europei. ns, nici Frana i nici Germania nu

pot realiza acest proiect singure, fiind nevoie i de angajamentul Americii.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

9

Mreie i ispire

Din punctul de vedere al Franei care dorea s-i recapete gloria i mreia de alt dat, o

Europ unit era modul n care puteau reui. n perioada Rzboiului Rece, Frana a fost un aliat

de baz al Statelor Unite, n special n timpul celor dou blocade ale Berlinului i n timpul crizei

rachetelor din Cuba. Totui, fa de NATO , Frana a fost mai rezervat, in principal din dorina

de a-i putea afirma o identitate politic i de a-i pstra libertatea de aciune n ceea ce privea

statutul su in problemele europene si mondiale. Frana considera c posesia de arme nucleare ii

putea asigura statutul de putere mondial i c astfel putea avea un cuvnt de spus pe scena

internaionala, fapt dovedit prin prezena Franei printre cei cinci membri permaneni cu drept de

veto din Consiliul de Securitate al ONU.

n opinia Franei, o Europ unit putea fi realizat sub conducere francez, fr ca

Germania s dein un rol important dar i cu diminuarea treptat a influenei Statelor Unite pe

continentul european. Astfel existau dou probleme: pe de-o parte se dorea reducerea influenei

americane n problemele europene dar pstrarea ajutorului american n problemele de securitate,

iar pe de alt parte se dorea oprirea Germaniei de a devenit conductoarea Europei dar

pstrarea relaiilor politico-economice ntre Frana i Germania, considerate eseniale pentru noua

Europ.

Germania considera unificarea Europei modul n care se putea reintegra n sistemul

european, o remodelare a credibilitii sale, o reabilitare a greelilor din trecut. Pentru Germania,

Europa se putea realiza doar cu ajutorul i sprijinul Statelor Unite. Germanii contientizeaz

limitele puterii Franei ( Frana este sub Germania din punct de vedere economic, iar din punct de

vedere militar nu este competitiv) i pentru ca proiectul european s capete contur acetia au

acceptat sa mpace mndria francez dar au continuat s susin rolul esenial al Statelor Unite

n securitatea european. ncetarea colaborrii ntre cele dou state la acel moment ar fi nsemnat

eecul construciei europene dar i un dezastru pentru influena american pe continentul

european.

Reunificarea Germaniei n 1990 a nsemnat o schimbare importanta la nivelul

continentului european dar i o nfrngere geopolitic pentru Frana, dar si pentru Rusia.

Germania nu mai era un stat subordonat Franei ci devenea cea mai important putere din Europa

Occidental dar i o putere mondiala parial ( n principal datorit contribuiilor financiare

pentru sprijinirea instituiilor internaionale UE, NATO, ONU).

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

10

Pentru ca Germania s se poat afirma n Europa Central era nevoie de o reconciliere cu

Polonia, care a avut loc la mijlocul anilor 90, la ndemnul Statelor Unite. Odat relaia germano-

polonez refcut, Germania a devenit principalul susintor al aderrii Poloniei la UE i

principalul partener comercial. Astfel, Germania i-a putut extinde influena spre nord, spre rile

baltice i spre est spre Ucraina i Belarus.

Reunificarea Germaniei a dus i la schimbrii majore n politica extern a Franei care a

reluat apropierea de Statele Unite prin revenirea n structura de comand a NATO (1994) dar i

susinerea unor bune relaii ( pentru a pune presiune pe SUA i Germania) cu Marea Britanie i

Rusia. Totui, prin reticena sa faa de extinderea NATO spre est, iar ulterior a Uniunii Europene,

Frana a ncercat s-i pstreze un rol important in problemele europene.

Implicarea Germaniei n procesele de extindere ale NATO i UE spre est i-a adus

sprijinul instituiilor europene dar si consolidarea poziiei de conductor n Europa Central.

Marea Britanie susinea extinderea deoarece considera c o Europ mare nu va fi o Europ unit

pe cnd Frana susinea condiii exigente pentru extindere, pentru a evita consolidarea rolului

Germaniei. Germania, ns a susinut ambele concepii i a reuit s i ntreasc poziia din

Europa Central.

MARCIUC ALEXANDRA-MARINELA

Obiectivul principal al Americii

Principala preocupare a Americii este de a construi o Europa care sa fie bazata pe legatura

franco-germana. Altfel spus, americanii doreau o Europa viabila care sa extinda in continuare

sfera sistemului international democratic de cooperare pe care se bazeaza atat de mult SUA.

Angajamentul American in ceea ce priveste unificarea Europei este necesar pentru a stopa criza

interna morala care a afectat pana acum vitalitatea Europei si pentru a elimina suspiciunea

conform careea America nu ar fi in favoarea unei unitati europene autentice.

Franta si Germania nu pot construi Europa pe cont propriu intrucat nu sunt suficient de

puternice si nici nu pot rezolva cu Rusia problema referitoare la intinderea geografica a Europei.

Din aceasta cauza e nevoie de sprijinul american, mai ales in ceea ce priveste Germania.

La momentul actual, discrepanta dintre preocuparea mondiala a Americii pentru

stabilitate, dar si pentru raspandirea democratiei si aparenta indiferenta a Europei fata de aceste

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

11

probleme trebuie redusa- lucru ce poate fi posibil numai daca Europa isi va asuma cat mai mult

un caracter confederat. Europa nu se poate transforma intr-un stat-natiune unitar datorita

existentei nenumaratelor sale traditii nationale, insa poate devina o entitate care, prin intermediul

unor institutii politice comune, sa reflecte in mod cumulat valori democratice impartasite, sa-si

identifice propriile interese cu universalizarea lor.

Europa Occidentala se confrunta tot mai mult cu o criza de legitimitate politica pe care nu

o poate depasi. Daca aceasta situatie continua, ea poate deveni fatala democratiei si ideii de

Europa.

Referitor la interesele Germaniei, acestea coincid cu cele ale UE si NATO.

Liderul crestin-democratilor din Bundestag, a afirmat ca Germania nu mai este bastionul

occidental impotriva Estului; noi am devenit centrul Europei, adaugand in acest sens ca, in

lungi perioade din Evul MediuGermania a fost implicata in creearea ordinii in Europa.

Cu toate ca America a jucat un rol deosebit de important atat in ceea ce priveste refacerea

economica a Europei cat si in cadrul aliantei transatlantice de securitate, aceasta si-a exprimat

adesea sprijinul pentru unificarea Europei si a sustinut cooperarea transnationala in Europa, in

acelasi timp ea a actionat ca si cum ar fi preferat ca problemele politice si economce sa le rezolve

cu state europene individuale si nu cu UE.

Uniunea Economica si Monetara a jucat un rol deosebit de important, intrucat a accentuat

integrarea economica a Europei, incurajand integrarea sa politica.

America trebuie sa trateze UE nu ca pe o piata regionala comuna formata din state aliate

cu SUA prin intermediul NATO, ci mai ales ca partenerul sau mondial in probleme de poltica si

securitatea. Acest principiu se aplica si pentru NATO. Mentinera NATO este esentiala pentru

conexiunea transatlantica. Fara existenta NATO, Europa ar deveni vulnerabila s-ar fragmenta

politic.

NATO are un rol esential deoarece asigura securitatea europeana si ofera o structura

stabila pentu infaptuirea unitatii europene.

Pentru aparitia unei Europe mai largi si mai unite, SUA trebuia sa lucreze in stransa

legatura cu Franta si Germania.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

12

Franta este un adversar pe termen scurt in problemele legate de identitatea Europei sau de

treburile interne ale NATO. Mai mult decat atat, Franta reprezinta un partener esential in

importanta sarcina de a bloca permanent Germania democrata in interiorul Europei.

Franta joaca un rol constructiv in Africa de N si in tarile Africane francofone. Ea este

partenerul esential al Marocului si Tunisiei si exercita un rol stabilizator in Algeria.

Germania reprezinta o alta problema. Nimeni nu poate nega rolul dominant al Germaniei

insa, desi acest rol de lider este avantajos pentru unele state europene ( cele din Europa Centrala

si de Est) si poate fi tolerat de vest europeni, constructia eurapeana nu se poate baza pe acest

lucru. Europa nu poate fi construita si condusa de la Berlin. Tocmai din aceasta cauza Germania

are nevoie de Franta, Europa are nevoie de alianta franco-germana si America nu poate alege

intre Germania si Franta.

Principala problema a extinderii NATO consta in faptul ca aceasta se afla in stransa

legatura cu extinderea Europei.

America va trebui sa colaboreze cu Germania pentru a promova extinderea spre Est a

Europei. Pentru acest lucru, cooperarea Americano-germana si conducerea comuna sunt

esentiale. Extinderea se va realiza daca SUA si Germania incurajeaza celelalte tari aliate din

NATO sa sprijine acest pas sis a negocieze un accord cu Rusia.

Trebuie mentionat faptul ca aceasta noua Europa inca se contureaza iar daca aceasta va

ramane dpdv geopolitic o parte a spatiului euro-atlantic, extinderea NATO este esentiala.

Agenda istoric a Europei

Europa unita reprezinta un mod de viata, un standard de viata si o politica a procedurilor

democratice comune.

Un numar relativ mic de state din Europa Centrala, insa care erau unele dintre cele mai

avansate si mai stabile dpdv politic ( Republica Ceha, Polonia, Ungaria, Slovenia) doreau

aderarea la Europa, precum si la legatura sa transatlantica de securitate.

Extinderea UE presupune un proces mult mai complicat, atat referitor la nr de etape de

admitere, cat si in ceea ce priveste conditiile de aderare.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

13

Ceea ce trebuie luat in considerare este faptul ca perspectiva unei posibile aderari deja

exercita o influenta constructiva asupra afacerilor si comportamentului viitorilor membri.

Atat UE cat si NATO nu doresc sa fie impovarate de conflicte aditionale ce au legatura

fie cu drepturile minoritatilor, fie cu revendicari teritoriale intre membrii lor (ex: Turcia contra

Greciei) a dat dj Slovaciei, Ungariei si Romaniei indemnul necesar de a ajunge la

compromisuri pentru a corespunde standardelor stabilite de Consiliul Europei.

Un lucru extrem de important este acela ca in lipsa unui acord comun de securitate cu

America, nu putem vorbim de o Europa cu adevarat unita. Astfel este esential ca acele state care

sunt invitate sa participe la negocierile de aderare la UE sa fie sub protectia NATO.

In ceea ce priveste colaborarea franco-germano-poloneza din cadrul UE si NATO (in

special in domeniul apararii), aceasta ar putea reprezinta insasi centrul occidental al oricaror

acorduri largite de securitate europeana, colaborare din care ar putea face parte si Rusia si

Ucraina.

Deoarece atat Germania cat si Polonia sunt interesate de independenta Ucrainei, este f

probabil ca aceasta din urma sa faca parte din relatia franco-germano-polona.

Sfarsitul divizarii Europei ar trebui sa duca la formarea unei Europe mai largi si din ce in

ce mai integrate, care sa fie sprijinita de un NATO mai extins.

In concluzie, putem spune ca scopul geopolitic central al Americii consta intr-un

parteneriat transatlantic veritabil capul de pod al SUA pe continental eurasiatic.

ZAHARIA DIANA

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

14

Capitolul 4: Gaura neagr

Noua situaie geopolitica a Rusiei

n jurul anului 1990, cu o Uniune Sovietic favorabil, una dup alta, rile est-europene

au nlocuit guvernele comuniste sub presiunea demonstraiilor de mas. Cderea Zidului

Berlinului spre finalul anului 1989 a simbolizat sfritul divizrii Europei de ctre Rzboiul

Rece. Germania s-a reunificat oficial n 1990. Liderul sovietic Mihail Gorbaciov a permis aceste

pierderi de putere extern cu sperana canalizrii pe restructurarea intern sovietic prin

intermediul politicii sale de perestroika (reforma economic) i glasnost ( transparen politic).

Cu toate acestea, n 1991, Uniunea Sovietic s-a destrmat. Rusia i multe dintre fostele republici

s-au luptat s supravieuiasc, de-a lungul anilor 90, colapsului economic i financiar, inflaiei,

corupiei, rzboiului i slbiciunii militare dei au rmas democraii din punct de vedere politic.

Colapsul final al Uniunii Sovietice a urmat numai la cteva luni dup Rzboiul din Golf.

Cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, printre care Rusia sub preedintele Boris Eln au nceput

s preia puterea de la un guvern central slbit, declarndu-se state suverane. Acest proces, aflat

nc n desfurare, a pus probleme complexe, de la tipul de chestiuni ce ineau de

autodeterminare naional pn la cele de realocare a proprietii. Republicile baltice ( Estonia,

Letonia i Lituania), care fuseser ncorporate n Uniunea Sovietic abia n anii 40, au fost

liderii n ruperea de centru. Ceilali puseser sub conducerea lui Gorbaciov negocieri ndelungate

de restructurare a confederaiei, cu republici puternice i un centru slbit.

Tratatul Unional, promovnd aceast nou structur, i-a provocat pe conservatorii nrii

de vechiul guvern central s ncerce preluarea controlului asupra Uniunii Sovietice printr-o

lovitur de stat militat n 1991. Eecul loviturii de stat i rolul proeminent al preedintelui Eln

n respingerea sa a accelerat colapsul Uniunii Sovietice. Republicile au devenit state

independente i au format o structur coordonatoare lax o Comunitate a Statelor

Independenei (CSI) al crei viitor, dac are vreunul, este nc neclar.

Cele doisprezece ai Comunitii Statelor Independente (CSI) cuprind fostele republice

sovietice n afar de statele baltice )Estonia, Letonia, Lituania). Rusia este membru conductor,

iar Ucraina este al doilea ca mrime. Oficial sediu CSI se afl n oraul Minsk, n Belarus, dar de

fapt nu exist un centru puternic, iar edinele se in prin rotaie.

Atunci cnd Uniunea Sovietic s-a dezintegrat n 1991, a ieit la iveal o situaie haotic.

Puterea se deplasa de civa ani, de la centrul din Moscova la cele 15 republici sovietice

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

15

componente. Pactul de la Varovia se prbuete. nsi armata sovietic ncepuse s se destrame

i mai multe republici de nceput s-i formeze propriile fore militare folosind fore, baze i

echipament sovietic situai pe teritoriul lor. n acelai timp, alte fore anterior sovietice, situate n

afara Rusiei au rmas sub o ierarhie de comand cu centrul n Moscova, efectiv sub control

rusesc. Pn n 1997, Rusia i Ucraina i-au disputat dreptul de proprietate asupra flotei Mrii

Negre, al crei port se afl n Ucraina, dar a crei istorie era clar rus.

Unul dintre motivele pentru formarea Comunitii Statelor Independente (CSI) a fost pur

i simplu acela de a grbi moartea fostei Uniuni Sovietice i de a uura tranziia la independena

complet pentru republicile sale. Dup formarea CSI la sfritul anului 1991, Uniunea Sovietic

s-a dizolvat rapid. Proprietile mari ale Uniunii Sovietice (inclusiv industria de stat i forele

militare) au revenit republicilor individuale, mai ales Rusiei, care a devenit statul succesor al

URSS.

Situaia proprietilor i forele armate ale Uniunii Sovietice au fost negociate de ctre

membrii CSI. Dintre cei mai mari membri CSI, Kazahstanul i Belarusul sunt cel mai strns

aliniate cu Rusia, n timp ce Ucraina este cea mai independent..

Cauzele prbuirii comunismului nu pot fi reduse la un factor unic. Pentru ca un astfel de

proces de dimensiuni istorice s se produc, au existat mai multe conflicte interne ct i externe,

printre care:

Rzboiul ruso-japonez din 1905, sfrit cu nfrngerea umilitoare a Rusiei;

Prima revoluie ,, proletar din 1905, care a declanat violen pe scar larg n orae;

Primul rzboi mondial 1914-1917, cu milioane de mori i o masiv dezorganizare

economic;

Rzboiul civil din 1918-1921, distrugnd alte cteva milioane de viei i devastnd ara;

Rzboiul ruso-polonez din 1919-1920, sfrit cu nfrngerea Rusiei;

Iniierea Gulagului la nceputul anilor 20, cu decimarea elitei pre-revoluionare i exodul

masiv din Rusia al acesteia;

Industrializarea i colectivizarea din anii 30 au generat foamete masiv i milioane de

mori n Ucraina i Kazahstan;

Marile epurri i teroarea de la jumtatea i sfritul anilor 30, cnd milioane de oameni

au fost nchii n lagre de munc, aproape un milion au fost mpucai i mai multe

milioane au murit din cauza maltratrilor;

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

16

Al doilea rzboi mondial din 1941-1945, cu multe milioane de militari i civili mori i

uria devastare economic;

Reinstaurarea terorii staliniste la sfritul anilor 40, din nou cu numeroase arestri i

frecvente execuii;

Patruzeci de ani de curs a narmrilor cu Statele Unite, de la sfritul anilor 80, cu

efectele sale de srcie la nivel social;

Eforturile istovitoare din punct de vedere economic de a proiecta puterea sovietic n

Caraibe, Orientul Mijlociu i Africa n anii 70 i 80;

Rzboiul din Afganistan (care a slbit URSS i mai mult) din 1979 pn n 1989;

Brusca prbuire a Uniunii Sovietice, urmat de dezordini civile, o dureroas criz

economic i sngerosul i umilitorul rzboi mpotriva Ceceniei;

Din cauza propriilor probleme economice i a sentimentului c Rusia avea nevoie de

reforme interne mai mult dect de ajutor extern, rile occidentale au oferit un ajutor limitat

tranziiei economice dure din regiune, ceea ce a redus drastic standardele de via. Suprimarea

brutal de ctre Rusia a provinciei secesioniste Cecenia, in 1995 i 1999, a provocat temeri cu

privire la un naionalism rus agresiv i expansionist, mai ales dup succesul ultranaionalitilor

din alegerile parlamentare ruseti, n primii ani ai deceniului.

Chiar dup Rzboiul din Golf, n 1991, fosta Iugoslavie s-a destrmat, cteva dintre

republicile sale, declarndu-i independena. Etnicii srbi, care erau minoritari n Croaia i

Bosnia, au ocupat o treime din Croaia i dou treimi din teritoriul Bosniei pentru a forma

,,Serbia Mare mpreun cu republica vecin Serbia. n acele teritorii, cu ajutorul Serbiei, care

controla armata iugoslav, forele srbe au masacrat sute de mii de croai i bosniaci de alt etnie

dect cea srb, alungnd mai multe milioane, pentru a crea un stat pur din punct de vedere etnic.

Fanstamagoria geostrategic

De la destrmarea Uniunii Sovietice, relaiile cu cel mai important vecin, Ucraina au fost

tensionate, dar i cu perioade de colaborare. Pierderea influenei geopolitice asupra Ucrainei

reduce considerabil (drastic) influena Rusiei asupra Europei prin pierderea portului de la Marea

Neagr, Portului Riga i Tallin de la Marea Baltic.

Odat cu dislocarea zonei protectoare sovietice a Europei de Est, URSS se regsete n

prima linie, rsturnat de unda de oc a revendicrilor naionaliste n Caucaz, n Ucraina, dar

pornind cu statele baltice.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

17

Ca urmare a victoriei lui Mao Zedong n 1949, prietenia chino-sovietic n anii 50

rmne una de convenien: URSS are, orice s-ar spune, o datorie de fraternitate fa de acest

uria Marx-leninist, n timp ce China roie, rvit de decenii de rzboi, respins de ctre

Occident, are o nevoie vital de ajutor. Din a doua jumtate a anilor 50, cei doi coloi se ceart.

China nu accept destalinizare - lovitur grea la dresa dogmei, i se erijeaz n cluzitor nainte

al revoluiei (lansarea comunelor populare n 1958), URSS, acuzat de ctre Pekin de

revizionism, denun aventurismul chinez. Mai mult, URSS se angajeaz, n octombrie 1957, s

ajute China s se doteze cu for atomic; n iunie 1959, Moscova arog acordul, ngrijorat c ar

putea furniza unui vecin att de mare un armament teribil care ar putea lovi teritoriul sovietic. n

1960, ruptura este definitiv: URSS i retrage experii din China. De acum nainte, lumea

socialist are doi poli inamici, angajai ntr-o rivalitate feroce n dirijarea micrii comuniste

internaionale. Mai mult, cele dou state au un litigiu, mai ales n ceea ce privete frontierele,

Rusia arist fiind, n secolul al XX-lea, una din marile puteri care impune tratate inegale Chinei.

ROU IULIANA

Nu se poate vorbi despre un parteneriat strategic ntre Rusia i America , deoarece Rusia

era prea slab pentru a fi un partener mondial real, iar aspiraiile celor dou nu erau

asemntoare.

n 1996, o dat cu decizia Washingtonului de a largi NATO, scopul fiind acela de creare

a unei comuniti euro-atlantice, ruii au dovedit rigizi. Ruii se opuneau acestei idei creznd c

o Europ neajutorat ar putea intra sub dominaie ruseasc , o data ce Rusia i va reveni.

Opinia ruilor a fost aceea c NATO a fost construit pentru a lsa Rusia singura si prad

inamicilor. Acest lucru a condus la integrarea fostelor state satelit n NATO , de frica Rusiei. De

asemenea aceasta nu vroia s renune la rile Baltice susinnd c acestea i-au dat acordul

pentru a se uni cu URSS.

Datorit faptului c Rusia era condus de foti comuniti i datorit trecutului , ntre

acesta i America nu se putea realiza un parteneriat strategic avansat.n acelai timp ruii

susineau c acel parteneriat ar fi benefic doar pentru americani.

Proprietatea strintii apropriate era un obiectiv pentru pro-occidentali ct i o

alternativ pentru politica extern , acest lucru bazndu-se pe relaii intre Rusia i fostele state

comuniste , Moscova fiind centrul decizional.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

18

coala de gndire a strintii apropiate era format din funcionaliti, determiniti i

occidentalizani , acetia credeau c CSI putea deveni o UE, dar condus de ctre Moscova.

Acest proiect presupunea unirea Rusiei cu Belarus sau cu Kazahstan i Kirghistan. De altfel ,

romanticii slavofili doreau o unire ntre Rusia ,Belarus i Ucraina. ntr-o form mai restrns

acest lucru nsemna c Rusia s aib relaii cu statele independente, foste comuniste ,scopul fiind

promovarea independenei economice ntre ele, ns acest proiect nu a putut fi realizat.

I. Ambartumov , ct i Andrei Kozirev au susinut cfostul spaiu sovietic este o sfera

de influen geopolitic exclusiv rus ideea susinut prin faptul c ca la 8 aprilie 1994 Rusia a

reuit s pstreze 24 de baze militare pe fostele teritorii comuniste.

n 1995, preedintele Elin a declarat c dorete crearea unei asociaii de state integrate

economic i politic, fapt ce va duce la consolidarea Rusiei. Acesta i dorea rectigarea

statutului de conductor. Anul urmtor s-au semnat 2 acorduri ntre Rusia i membrii CSI.

Prin semnarea acordului intre Rusia si Belarus s-a dorit crearea unei noi Comuniti de

Republici suverane iar prin unirea Rusiei cu Belarus ,Kirghizstan i Kazahstan crearea

Comunitii de State Integrate.

Doctrina eurasianismului face referire la faptul c Rusia nu poate fi considerat din punct

de vedere geopolitic si cultural nici o tara europeana,nici asiatic.

nsui N.S Trubetkoi la nceputul anilor 20 a afirmat c comunismul a fost o versiune

mascat a europenismului dorind ca Rusia s-i creeze o cultur nou , o nou identitate. De

altfel Lev Gumilev susinea c adaptarea la Vest reprezent de fapt pierderea identitii

eurasiatice.

De altfel, remarcante personaliti ale Rusiei precum Aleksandr Rutkoi, Ghenadii

Ziuganov si Nursultan Nazarbaiev au susinut aceste idei ale identitii Rusiei. ntre Rusia si UE

nu se poate face nici o comparaie din pricina faptului c n cadrul UE toate statele sunt egale, iar

din punct de vederea al economiei erau pregtite pentru integrarea democratic. n acelai timp

Rusia era instabil politic, dar cu aceiai dorin de dominare.

Rusia de fapt i dorea o integrare politic alturi de Ucraina, care n cele din urm i-ar fi

pierdut suveranitatea. Acest lucru nu a fost posibil deoarece Ucraina i-a anunat independena

fiind susinut de SUA i Germania , ca mai trziu relaia dintre America i Ucraina s fie un

parteneriat strategic.

n cadrul uniunii nu au mai rmas dect Rusia i Belarus ,de asemenea i o poriune din

Kazahstan, care era populat de rui,celelalte state refuznd s intre sub dominaie ruseasc.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

19

Rusia nu mai era puternic nici din punct de vedere politic sau economic pentru a atrage statele

independente. Opiunea strintii apropiate oferea Rusiei nu o soluie , ci o iluzie geopolitic.

Primakov n 1996 susinea c o alian a Rusiei cu Iranul i China ar nsemna de fapt o

coaliie antihegemonic contra dominaiei Americii. Aceast coaliie reprezent adunarea la un

loc a celei mai importante puteri slave, cea mai rzboinic putere islamic i cea mai populata si

puternica putere asiatic.

Aliana celor 3 era imposibil deoarece China si Iranul nu erau dumanii Americii, iar

Rusia nu putea fi considerat un stat de ncredere ntr-o coaliie antihegemonic. De altfel

aceasta coaliie reprezint pentru China pierderea fluxului de investiii , ct i izolarea celor 3

participani. De astfel nici una dintre variante nu a fost posibil.

Dilema unicei alternative

Singura posibilitate ca Rusia s fie recunoscut ar fi Europa, deoarece acesta este strns

legat de America. Coaliia ntre Rusia, China i Iranul nu a fost posibil iar o coaliie cu

America este imposibil , Rusia fiind considerat prea slab. De aceea singura alternativ ar fi

Europa transatlantic a UE si NATO.

Att pentru Europa ct i pentru America , Rusia reprezent o entitate de dorit din punct

de vedere geopolitic. Ca urmare Rusia are de ales ntre EU si America.

Prima cerin ar fi aceea c Rusia nu trebuie s exclud cooperarea economic dup

modelul Zonei Europene a Liberului Schimb i trebuie s accepte i existen a Ucrainei.

A doua cerin ar fi aceea c toate statele din cadrul comunitii transatlantice vor coopera

cu sau fr voia Rusiei. Iar pentru a se ajunge la o Rusie democratic , naional este necesar

multa voin i un conductor bun.

O posibilitate pentru ca Rusia s se restabileasc ar fi aceea de a primi i accepta sprijin

din partea Europei i Americii.

Auto redefinirea Rusiei ar fi posibil doar prin stabilirea economic i politic a noilor

state post-sovietice. O alt problem ar fi aceea a Ucrainei, deoarece o data cu timpul va fi

nevoit s adere la UE sau NATO, sau la ambele, pentru a-i pstra independena, i nu la

Eurasia.

De astfel este imposibil aderarea Ucrainei la UE fr Rusia , sau invers. Dar s speram

c n urmtoarele 2 decenii Rusia , att Ucraina s devin o parte a UE, n acelai timp oferindu-

le i Georgiei , Armeniei i Azerbajeanului o legtura cu UE.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

20

Dispariia gurii negre ar fi posibil o data cu modernizarea i apropierea Rusiei de EU.

LUPA ELENA DIANA

Capitolul 5: Balcanii Eurasiei

Cuvntul Balcani poate fi atribuit att Europei ct i Eurasiei. n timp ce n Europa

cuvntul face trimitere la o serie de conflicte etnice i rivaliti religioase, n Eurasia Balcanii

sunt mult mai eterogeni n ceea ce privete religia i etnia dar sunt i mai populai. Acetia ocup

spaiul cuprins ntre Europa de Sud-Est, Asia Central, Asia de Sud, zona Golfului Persic i

Orientul Mijlociu, formnd att principala zon de instabilitate global dar i un puternic vacuum

de putere.

Balcanii Eurasiei se aseamn cu Balcanii din Sud-Estul Europei prin instabilitatea

entitilor politice. Balcanii Europei apar ca fiind un punct strategic important i o miz

geopolitic n lupta pentru supremaie n Europa, n timp ce Balcanii Eurasiei apar ca fiind

importani din punct de vedere al securitii i al ambiiilor unor vecini impuntori precum Rusia,

Turcia, Iran i China. Miza economic primeaz n aceast regiune deoarece exist cantiti

enorme de gaze naturale, rezerve de petrol i zcminte de minerale, precum aur.

Din cauz c Asia a nceput s cunoasc o dezvoltare economic, presiuni ncep s apar

pentru a fi exploatate noile surse de energie, tiindu-se faptul c n zona Asiei Centrale i n

bazinul Mrii Caspice se gsesc rezerve semnificative de gaze naturale i petrol.

Dorina de a avea acces la aceste resurse i posibilitatea mpririi lor duc la o serie de ambiii

naionale, crend pretenii istorice, aspiraii imperiale i chiar rivaliti internaionale.

Problemele apar n momentul n care se are n vedere faptul c regiunea este extrem de

instabil pe plan intern, rile confruntndu-se cu conflicte interne severe, frontierele lor fiind

obiectul preteniilor vecinilor sau zone de revolte etnice. Nu trebuie omis faptul c unele ri sunt

deja implicate n conflicte teritoriale etnice i religioase.

Cazanul etnic

Balcanii Eurasiei sunt formai din 9 ri, 8 fcnd parte din Uniunea Sovietic

(Kazahstan, Kirghistan, Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Armenia, Georgia),

Afganistan, dar i Turcia i Iran. Orict de viabile ar fi din punct de vedere politic i economic,

Turcia i Iran sunt extrem de vulnerabile din cauza conflictelor etnice interne. n cazul unei

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

21

destabilizri, problemele interne ale regiunii ar deveni greu de controlat i, astfel, cele dou ar

deveni incapabile s nfrunte dominaia regional a Rusiei.

Armenia, Georgia i Azerbaidjan au la baz naiuni cu adevrat istorice, naionalismul lor

fiind persistent i intens. Se poate afirma c ceea ce a dus la bunstarea acestor trei state ar fi

tocmai conflictele externe.

Cele 5 state din Asia Central sunt n faza crerii naiunii, disensiunile interne fiind foarte

problematice i, tocmai din acest motiv ele au fost destul de vulnerabile n faa vecinilor mai

puternici, dornici de a le exploata.

Trebuie menionat faptul c frontierele statelor au fost trasate n mod arbitrar de ctre

cartografii sovietici n 1920-1930, Afganistanul fiind excepia deoarece el nu a fcut parte din

Uniunea Sovietic. Cu toate c graniele au fost tiate dup principiul etnic, totui ceea ce a

contat a fost interesul Kremlinului de a diviza pe plan intern regiunea sudic a imperiului rus.

Moscova nu a dorit crearea unei uniti politice purtnd numele de Turkestan ce ar fi

presupus adunarea diverselor popoare central-asiatice i s-a orientat n crearea unor republici

separate cu nume individuale i granie prestabilite. Rmne evident faptul c dup cderea

URSS, nici cele 3 state din Caucaz, nici cele 5 din Asia Central nu erau pregtite pentru statutul

independent i nici pentru o cooperare regional. Un exemplu n acest sens ar fi conflictul armat

dintre Armenia i Azerbaidjan n privina zonei Nagorno-Karabah, o enclav din Azerbaidjan

locuit preponderent de armeni. Deoarece Armenia este cretin iar Azerbaidjanul musulman,

rzboiul are i un pronunat caracter religios. Fiind un rzboi devastator din punct de vedere

economic rmne foarte dificil ca rile s i dobndeasc independena. Mai mult dect att,

Armenia a beneficiat de sprijinul Rusiei, cea care i-a furnizat ajutor militar.

Azerbaidjanul a rmas vulnerabil att prin pierderea enclavei Nagorno-Karabah dar i

prin poziionarea sa, de pivot geopolitic, fiind ara ce permite accesul la bogiile din bazinul

Mrii Caspice i ale Asiei Centrale. Azerbaidjanul devenea un pericol pentru Rusia; legtura

primului cu Turcia prin conductele ce l alimenta dar i prin nrudirea etnic cu el ngreuna

accesul Rusiei n aceast zon i, de asemenea o priva de influena politic decisiv asupra

politicilor noilor state din Asia Central. Cu toate acestea, Azerbaidjanul rmne extrem de

vulnerabil n faa presiunilor Rusiei din Nord i ale Iranului din Sud.

n ceea ce privete Georgia aproximativ 30% din cei 60 milioane de locuitori sunt

minoriti. Odat cu destrmarea Uniunii Sovietice i pe fondul conflictului politic intern din

Georgia, oseii i abhazii au dorit secesiunea, beneficiind de sprijinul Rusiei. Aceasta dorea ca

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

22

Georgia s rmn n CSI i s accepte baze militare ruseti pe teritoriul su, astfel nct s

nchid zona pentru Turcia.

n Asia Central patru din cele cinci noi state independente fac parte din lumea turc i

toate sunt musulmane. De-a lungul timpului majoritatea au fost sub influen turc, rus, persan

dar acest lucru nu a creat un interes comun ntre ele. Mai mult dect att, etnicitatea multipl le

face vulnerabile la conflicte externe i interne atrgnd atenia vecinilor mai puternici.

Kazahstanul i Uzbekistanul sunt cele mai importante din cele 5 noi state central-asiatice

independente, primul fiind ca un scut ce protejeaz celelalte state de presiunea direct a Rusiei.

Uzbekistanul este locul diverselor rbufniri naionale din regiune. Avnd grani cu Rusia,

regiunile Nord-Vest i Nord-Est ale Kazahstanului sunt dominate de coloniti rui i astfel, ar

putea aprea o secesiune teritorial n cazul unor nenelegeri cazaco-ruse.

Uzbekistanul este cel ce rvnete la supremaia regional din Asia Central i, cu toate c

are o ntindere mic i bogii mai slabe dect Kazahstanul totui, el are o populaie mult mai

numeroas i omogen. Elita politic a Uzbekistanului dorete crearea unui stat-naiune modern,

departe de imaginea de statut colonial. Promovarea unei ordini i autonomii regionale inspir

conductorilor Turkmenistanului, Kirghistanului, Tadjikistanului i Kazahstanului sentimentul c

o preeminen regional a Uzbekistanului ar putea evolua spre dominaie regional i astfel se

perpetueaz vulnerabilitatea regional.

Turkmenistanul este relativ uniform sub aspect etnic. Fiind mai separat de Rusia prin

poziia sa geografic, Uzbekistanul i Iranul sunt extrem de importani pentru viitorul su. Prin

dezvoltarea conductelor din zon, rezervele enorme de gaze naturale ale Turkmenistanului vor

asigura un viitor prosper populaiei rii.

n ceea ce privete Kirghistanul (bogat n minereuri), aceasta a fost descris ca fiind

Elveia Asiei Centrale datorit frumuseii naturii. Fiind totui situat ntre China i Kazahstan,

este dependent de modul n care Kazahstanul nsui reuete s i menin independena.

Tadjikistanul este divizat n grupuri tribale i independena nu a produs numai probleme

civile, ci i un motiv pentru Rusia ca s i menin n continuare armata pe teritoriul su. O parte

a tadjicilor se regsesc i pe teritoriul Afganistanului de Sud-Est i asta scoate n eviden situaia

etnic complex.

Conflictul actual din Afganistan reprezint o motenire sovietic cu toate c aceast ar

nu a fost republic sovietic. Afganistanul este stat-naiune doar cu numele din cauza lungului

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

23

rzboi de gheril purtat mpotriva sa. Cu toate acestea Afganistanul rmne o zon extrem de

important din punct de vedere politic n Balcanii Eurasiei.

Dei toate aceste state menionate sunt n marea lor majoritate musulmane, elitele lor

politice sunt aproximativ n totalitate non-religioase n concepie. Renaterea islamic ncurajat

de Iran i Arabia Saudit poate reprezenta impulsul de mobilizare necesar noilor naionalisme

pentru a se opune oricrei ncercri de reintegrare sub control rusesc, pgn.

Este posibil ca acest proces de islamizare s fie o provocare pentru musulmanii rmai n

Rusia, deoarece acetia reprezint 13% din populaia Rusiei i este inevitabil c vor deveni mai

hotri i mai dornici de a-i revendica drepturile lor la identitate religioas i politic.

Instabilitatea din zona Balcanilor Eurasiei este dat de existena Turciei i a Iranului, 2 state-

naiuni puternice, vecine, fiecare avnd interese culturale, religioase, imperiale i economice n

regiune. Cele dou state reprezint juctori geostrategici extrem de impuntori dar i geopolitici,

situaia lor intern avnd o importan vital pentru viitorul regiunii.

Turcia este orientat n trei direcii: modernist, islamist i naionalist. Modernitii o

doresc ca un stat european, islamitii conchid asupra unei comuniti musulmane iar naionalitii

prevd o Turcie care s domine regiunea. Se poate deduce c cele trei direcii presupun viziuni

total diferite ce alimenteaz un conflict, genernd nesiguran n privina rolului regional al

Turciei.

Pe de alt parte, situaia Iranului este i ea problematic. Odat cu colapsul Uniunii

Sovietice au aprut o serie de noi vecini la grania acestuia, vecini predispui prozelitismului

religios. Dar pentru c Iranul este ostil fa de SUA, Teheranul duce o politic pro-Moscova,

generat n primul rnd de impactul independenei Azerbaidjanului asupra propriei sale coeziuni.

Grija apare din vulnerabilitatea Iranului la tensiunile etnice. n afar de kurzi i azeri, ceilali nu

au capacitatea de a aduce un prejudiciu integritii naionale a Iranului. Cu toate acestea, orice

schimbare e posibil, mai ales n cazul unei noi crize politice.

Instabilitatea politic i nenelegerile de la Teheran ar putea conduce la o detrmare a

coeziunii statului iranian, extinzndu-se orizontul i ridicndu-se miza a ceea ce presupun

Balcanii Eurasiei.

NUU ADINA

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

24

Multipla rivalitate

Principala problema avuta in vedere in acest subcapitol se refera la competitia mai multor

tari pentru Balcanii traditionali din Europa. Principalii rivali sunt: Imperiul Otoman, Imperiul

Austro-Ungar si Imperiul Rus, la care se mai adauga si alti trei participanti indirecti:

Germania,pentru ca se temea de puterea Rusiei, Franta care se opunea Austro-Ungariei si Marea

Britanie care accepta un control slabit al Imperiului Otoman asupra Dardanelelor.

In ceea ce priveste competitia actuala,in spatiul Balcanilor Eurasiei,ea implica trei puteri

invecinate:Rusia,Turcia si Iranul,intr-o mai mica masura Ucraina, Pakistanul, India si

Indepartata America, la care s-ar mai putea adauga si China. Totusi un conflict deschis intre

aceste tari este improbabil.

Pe de o parte,Rusia o vede pe Turcia ca fiind inclinata spre a dobandi controlul in aceasta

regiune, ca instigator ai rezistentei locale, cu o oarecare dreptate in cazul Ceceniei, si ca o

amenintare la adresa securitatii Rusiei. Pe de alta parte,turcii considera ca este rolul lor de a-si

elibera fratii iranienii de sub opresiunea Rusiei.

Fiecare dintre cele trei puteri urmareste sa dobandeasca o sfera de influenta, insa

pretentiile Moscovei sunt mai mari, datorita prezentei in zona a catorva milioane de rusi si

dorintei Kremlinului de a restaura Rusia ca putere globala majora. Deci Moscova vizeaza intregul

spatiu al Uniunii Sovietice ca zona de interes geostrategic special al Kremlinului.

Prin contrast, desi aspiratiile turce la influenta regionala sunt mai vechi - Imperiul

Otoman ajuns la apogeu in 1590 prin cucerirea Caucazului si a Azerbaidjanului - acestea par sa

fie mai inradacinate intr-un sentiment de identitate etnico-lingvistica comun populatiilor din

zona. Datorita puterii politice si militare a Turciei mai limitate, ea nu poate atinge o sfera de

influenta exclusiv politica. Ea se vede mai degraba ca un potential lider al unei comunitati libere

vorbitoare de limba turca si ca fiind cea mai influenta forta in procesele de constructie nationala

ce au loc in zona.

Aspiratiile Iranului sunt si mai vagi. Imperiul Persan in perioada sa de apogeu, in jurul

anului 500.i.Hr. cuprindea Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Afganistan, Turcia, Irak, Siria,

Liban si Israel.

Fiecare stat avea interese bine definite, si anume: pentru Rusia, zona de interes o

reprezenta sudul, mai exact Azerbaidjan si Kazahstan, Turcia era interesata de Asia Centrala, iar

Iranul de zona de nord-est a Azernaidjanului.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

25

In ceea ce o priveste pe China, scopurile sale sunt mai putin evidente, ea fiind nelinistita

de faptul ca propriile minoritati din provincia Xinjiang ar putea fi atrase de statele independente

din Asia Centrala. Principalul obiectiv al Chinei este acela de a avea acces direct la resursele

energetice ale zonei fara ca ele sa fie supuse controlului Moscovei.

Pentru Ucraina, principalele probleme sunt viitorul caracter al CSI si totodata accesul

mai liber la reursele energetice, pentru a reduce dependenta ei de Rusia.

In plus, pentru a-si intari propria independenta fata de Rusia, Ucraina a acordat ajutor

statelor orientate spre independenta, a colaborat cu Turcia pentru a slabi influenta Rusiei in

Marea Neagra si a sprijinit eforturile Turciei de a indrepta fluxul petrolier din Asia Centrala spre

terminalele turce.

Implicarea Pakistanului si Indiei este mai rezervata. Pe de o parte, pentru Pakistan

interesul principal este acela de a castiga teren geopolitic prin intermediul influentei politice in

Afganistan si de a beneficia de petrol. Pe de alta parte, India era interesata de larga perspectiva a

Chinei, si de aceea, era mai favorabila influentei iraniene in Afganistan si unei mai pronuntate

prezente ruse in fostul spatiu sovietic.

Desi nu se afla in aproprierea zonei, SUA este totusi implicata, ea fiind interesata de

mentinerea pluralismului geopolitic in Eurasia post-sovietica, de dezvoltarea resurselor regiunii

si de prevenirea dominarii exclusive a regiunii de catre Rusia. Prin aceasta, SUA castiga acces

nelimitat in zona care pana acum era inchisa.

Toate aceste puteri,au ca miza puterea geopolitica,accesul la bogatii mai mari,

indeplinirea misiunilor nationale si securitatea. Pana la colapsul Uniunii Sovietice, accesul in

regiune era controlat de Moscova.

Daca principalele conducte vor continua sa treaca prin Rusia, regiunea va ramane intr-o

continua dependenta politica si ea va fi cea care va imparti bogatiile in zona. Din contra, daca

lucrurile se vor schimba, daca o conducta va traversa Marea Caspica pana la Azerbaidjan si apoi

prin Turcia, iar alta se va indrepta spre Afganistan, atunci nu va mai putea sa existe o singura

putere care sa detina monopolul accesului in regiune.

Ceea ce este ingrijorator, este faptul ca o mare parte a elitei politice ruse isi doreste ca

aceste resurse sa nu fie exploatate, atata timp cat Rusia nu detine controlul total in zona.

In timp ce se producea declinul Imperiului Otoman, Imperiul Rusesc acapara cat mai

multe teritorii de-a lungul tarmurilor Marii Caspice, printre care se numara Persia, Crimeea,

Georgia si in Asia Centrala, unde a cucerit Uzbekistanul, Kazahstanul si Turkmenistanul.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

26

Odata cu prabusirea Uniunii Sovietice, in 1991, spatiul asiatic al Rusiei s-a restrans cu

aproximativ 20%, iar populatia pe care Rusia o stapanea in Asia s-a redus la 30 milioane de

locuitori. Tocmai din aceasta cauza,Rusia se afla in fata unei dileme: ea era prea slaba politic

pentru a putea izola complet regiunea de exterior si prea saraca din punct de vedere financiar, ca

sa o dezvolte doar pe cont propriu.

Pentru a-si atinge principalele interese, Rusia a optat pentru Comunitatea Statelor

Independente(CSI). Moscova incerca sa obtina de la noile state maxima supunere fata de

viziunea sa asupra CSI pe care o vedea ca un ,,Commonwealth, ea insistand pentru: un sistem

de control dirijat de la centru, asupra granitelor exterioare ale CSI, o mai stransa integrare

militara in ansamblul unei politici externe comune, precum si extinderea in continuare a retelei

de conducte de petrol existente.

Kremlinul a incercat sa pastreze prezenta militara rusa pe teritoriul noilor state,iar

Mooscova profitand de miscarea secesionista din Abhazia a reusit sa obtina dreptul de a avea

baze militare in Georgia, legitimandu-si prezenta si in Armenia, Kazahstan si Tadjikistan.

Moscova credea ca reteaua sa postimperiala de relatii cu Asia Centrala, va duce la

slabirea suveranitatii noilor state, drept pentru care acestea vor deveni subordonate fata de centrul

de comanda al CSI. In acest sens, Rusia descurajeaza statele in ce priveste crearea unor armate

separate, adoptarea limbii proprii, toate acestea pentru ca Rusia sa domine relatiile lor externe.

Deci, scopul principal al Rusiei este restabilirea, in noile teritorii a unui maxim posibil de

influenta economica si politica rusa, iar principalul instrument pentru atingerea acestui scop este

CSI.

Cele mai importante tinte geopolitice ale Moscovei par a fi Azerbaidjan si Kazahstan.

Primul stat este o tinta prioritara, pentru ca subordonarea acestuia Rusiei ar ajuta la izolarea Asiei

Centrale de Occident si totodata ar usura consolidarea pozitiei dominante a Rusiei in Georgia si

Armenia. Cel de-al doilea stat, Kazahstanul este si el o importanta tinta: subordonarea acestuia

Rusiei ar avea ca efect automat atragerea Kirghistanului si Tadjikistanului, expunand in acelasi

timp la presiuni directe din partea Rusiei, Uzbekistanul si Turkmenistanul.

Statele din centrul Asiei, bogate in resurse naturale, ca si Azerbaidjanul doresc sa

maximizeze prezenta economica pe teritoriul lor a capitalului american, european, japonez si

coreean, pentru a-si consolida independenta. Azerbaidjanul si Uzbekistanul si-au conturat mai

bine opozitia fata de Rusia. Din aceasta cauza Azebaidjanul a optat pentru o solutie dubla, mai

exact, avand doua conducte, una spre un port rus de la Marea Neagra si una care trece prin

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

27

Georgia spre Turcia. In 1995 s-a inaugurat o noua cale ferata intre Turkmenistan si Iran, care face

posibil comertul intre Europa si Asia Centrala. Atat Kazahstanul,cat si Turkmenistanul s-au opus

presiunilor rusesti. Intre Kazahstan, China si Japonia au avut loc convorbiri preliminare in

legatura cu un proiect ambitios de conducta de petrol, intre Asia Centrala si Marea Chinei;

izolarea economica si politica a acestei zone cedeaza in fata presiunii economiei mondiale. (In

1996, Azerbaidjan detinea petrol si gaze naturale in valoare de 13 de miliarde de dolari, iar

Kazahstan in valoare de peste 20 de miliarde de dolari).

Din teama fata de Rusia, statele central-asiatice au optat pentru o intensa colaborare

regionala, de aceea, in 1993 a fost creata Uniunea Economica Central-Asiatica. Toata lumea stia

ca intre presedintii Kazahstanului, Uzbekistanului si Turkmenistanului existau neintelegeri, insa

prin anii 90, ei au optat pentru o cooperare mai stransa pentru a-si pastra suveranitatea.

Un lucru important s-a petrecut in interiorul CSI unde Ucraina si Uzbekistan au creat o

coalitie neoficiala, dedicata ideii unui Commonwealth ,,de cooperare la care s-au mai adaugat

Uzbekistan, Turkmenistan si Georgia. Kremlinul pare sa fi fost tulburat atunci cand presedintele

Georgiei si al Kazahstanului au declarat ca ar parasi CSI ,,daca independenta noastra ar fi

amenintata. In aceste conditii, statele central-asiatice si Azerbaidjan au creat Organizatia de

Cooperare Economica - o asociatie destul de neprecisa pentru statele islamice din zona, inclusiv

pentru Turcia, Iran si Pakistan - cu scopul de a intari legaturile financiare, economice si de

transport intre membrii sai. Turcia si Iranul au ajutat foarte mult noile state, prin programele lor

de televiziune, influentand astfel un public larg.

Nici dominare ,nici excludere

Principalul interes al Americii in aceasta parte a Eurasiei, este acela de a nu lasa nici o

putere unica sa ajunga sa controleze acest spatiu geopolitic si ca intreaga comunitate mondiala sa

aiba acces la acesta. Toate statele din zona considera ca implicarea americana este necesara

pentru ca ele sa supravetuiasca. Turcia si Iranul sunt destul de puternice pentru a fi influente, dar

se considera ca ele nu pot face fata provocarii dinspre nord, cat si conflictelor interne din regiune.

China este atat de puternica incat atat Rusiei, cat si statelor central-asiatice le este teama de ea.

In ceea ce o priveste pe Rusia, excuderea ei din aceasta zona este imposibila. Mai mult

decat atat, participarea economica activa a Rusiei, in dezvoltarea regiunii este importanta - doar

daca ea are rolul de partener si nu de dominator exclusiv.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

28

Ajutorul american ar trebui sa se indrepte in primul rand spre Azerbaidjan si Uzbekistan,

dar si spre Ucraina, deoarece acesta este statul decisiv asupra evolutiei viitorului Rusiei.

Cresterea prezentei economice a Chinei in regiune precum si interesul sau politic fata de

independenta zonei sunt in acord cu interesele Americii. Orientarea si evolutia Turciei decid intr-

o mare masura viitorul statelor caucaziene; daca Turcia isi mentine drumul spre Europa, atunci

statele caucaziene vor gravita spre orbita europeana, in caz contrar, ele vor trebui sa se adapteze

conditiilor Rusiei. De asemenea, si rolul Iranului este unul problematic, deoarece intoarcerea

acestuia spre o atitudine pro-occidentala, ar ajuta la stabilizarea si consolidarea regiunii.

In concluzie, viitorul Asiei Centrale este modelat de interactiunea dintre interesele Rusiei,

Turciei, Iranului si Chinei, precum si de masura in care SUA conditioneaza relatia lor cu Rusia,

de respectarea de catre aceasta a independentei noilor state.

CIOBANU VASILICA MADALINA

Capitolul 6: Ancora extrem-oriental

Capitolul prezint n esen modele ale geopoliticii pentru urmtoarele decenii n care o

politic american eficient s-i gseasc o ancor extrem-oriental. America trebuie s nu fie

exclusa de pe teritoriul asiatic sub nici o form, indiferent de statul cu care alege sa coopereze pe

termen lung.

Se observ clar trei puteri importante cu obiective si pretenii asupra teritoriului asiatic:

America , China i Japonia, state ce trebuie sa colaboreze pentru a se dezvolta ele nsele dar si

pentru a asigura pacea si cooperarea n zon.

Conflicte se ntrevd, deoarece Japonia a fost mereu adversara Chinei de-a lungul istoriei,

iar cu America se observ clar incompatibilitatea politic. Mai mult chiar n urma relaiei dintre

America i Japonia (america privit ca i protector al Japoniei i mai ales ca aliat n evoluia sa

pe plan economic la nivel internaional), China consider ca America promoveaz o politic de

ngrdire tocmai pentru nu a deveni China o putere mondial si regional.

n prezent scena est asiatic se prezint ca fiind stabil din punct de vedere geopolitic

ns dinamismul acestei regiuni, creterea economic dar si demografic contribuie la o cretere a

nesiguranei.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

29

Statisticile arat ca Asia este un pol de dezvoltare unic n procesul de dezvoltare a

omenirii, dar rmne si un vulcan politic activ, Asia dei depete Europa la nivel economic n

ceea ce privete politica regional sunt reale probleme (nu exista nimic comparabil cu NATO sau

U.E.).

Spiritul naional insuflat n aceast zona de-a lungul istoriei rmne proeminent i de

aceea cam toate puterile regionale din Asia se narmeaz si i fac aliai din interese militare sau

economice.

Seturi de probleme mai vechi sau mai recente constituie de fapt activitatea dinamic

desfurat aici pn acum pe cale panic ns apariia Taiwanului cu statutul separat,

conflictele asupra unor teritorii precum insulele Paracel i Spratly sau Senaku i Kurile, divizarea

Coreii i cursa narmrilor duc la crearea mediului propice dezechilibrului de putere i a zonei

ncinse.

Se observ o cretere a forei Chinei demn de amintit cazul crizei de mici dimensiuni din

1996 ( n legtur cu Taiwanul) n care statele din zon s-au declarat i pro i contra dar s-au i

abinut pentru a nu se crea i noi conflicte teritoriale.

China este o putere n ascensiune i este potenial dominant, rolul Americii depinde de

colaborarea cu Japonia care acum i caut un statut politic mai clar i mai autonom, rolul Rusiei

s-a diminuat mult, divizarea Coreii pare s fie favorabil tot Chinei propulsnd-o ca un nou

hegemon dac nu mondial mcar regional.

Istoric vorbind rolul Chinei a fost mereu unul important, civilizaia chinez, societatea cu

attea inovaii dar i unitatea si coeziunea de-a lungul timpului fac ca China sa fie de fapt o

motenitoare de drept al titlului de hegemon regional.

Se discut despre evoluia Chinei n contextul paritii cu America i Europa ns

prognozele nu pot fi fcute fr a se lua n calcul i neconcordane cu prognoza convenional,

capcane precum vulnerabilitatea economiei chineze dar i instabilitatea politic. O simpl

ncetinire economic anuleaz prognoza convenional iar aceast ncetinirea poate avea mai

multe cauze pentru c n cazul Chinei discutm numai la superlativ (spor demografic ridicat,

consum mare de energie, hran, dependena de importuri).

Din punct de vedere militar China este cu mult n urma Americii i chiar a unor state din

Europa, iar investiiile ar fi prea mari si ar presupune o serie de provocri politice pentru a egala

cat de cat performanele altor state. Nici regimul actual din China nu promite o continuitate i nu

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

30

ofer siguran, iar chestiunea democratizrii i nici respectarea drepturilor omului nu poate fi

evitat la nesfrit(autoizolarea nefiind o soluie).

i chiar dac poate depi sa presupunem toate aceste provocri China tot va rmne

relativ srac n comparaie cu America i Europa mai ales dac este s comparm statele din

punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. Este aproape imposibil ca s poat ajunge China o

putere mondial concurent cu America.

Poate c o politic regional i de vecintate s fie un pas spre o revenire panic a Chinei

la vechi frontiere, care i va conferi reale oportuniti de dezvoltare i boom-ing economic.

Cooperarea strns din toate punctele de vedere cu vecinii i va aduce Chinei doar beneficii i

rolul ei ar putea crete semnificativ pe plan internaional.

Se observ clar o sfer de influen a Chinei ns nu o sfer de dominaie aa cum i-ar

dori, dar n cazul unei cooperri pe plan continental i insular ar face ca statul Chinez s fie clar

puterea dominant i ar aciona fr a mai ine cont de America sau Japonia.

China consider c America este actualul hegemon al lumii, i prezena n zon prin

intermediul Japoniei este o limitare a influenei Chinei care ar putea deveni o putere

amenintoare. Geostrategia Chinei trebuie sa urmreasc clar doua scopuri definite oarecum i

de Deng Xiaoping n anul 1994, i anume oprirea hegemoniei i politicilor de putere ale S.U.A ,

i apoi ,s edifice o noua ordine economica mondial. China se poate considera n urma

diminurii influenei americane un aliat i o putere mondial ca partener al Americii, mai ales

dac ritmul dezvoltrii continu s se intensifice.

MIHILESCU VLDU IONU

Japonia o putere nu regional, ci internaional

ncepnd cu anul 1949, Japonia a devenit baz pentru prezena politic i militar a

Americii n regiunea Asia-Pacific i aliatul mondial de importan central al Americii. Japonia

este un stat-naiune mndru de caracterul su unic i de statutul su special, lucru care s-a

manifestat n comportamentul cetenilor i n politica dus de conductori. Dup dezastrul celui

de-al Doilea Rzboi Mondial, singurul scop a fost cel de refacere economic, ns s-a dezvoltat o

nesiguran n privina misiunii mai largi a naiunii.

Statutul acestui stat este foarte complex, Japonia fiind o ar vulnerabil n ceea ce

privete posibile dezordini n fluxul mondial de resurse i comer. n acelai timp este bogat,

dinamic i puternic economic, dar este izolat pe plan regional i limitat sub aspect politic

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

31

prin dependena securitii sale de un aliat puternic, care este i principalul su rival economic.

Actuala poziie a Japoniei este una central de for economic dar i o prelungire geopolitic a

puterii americane. Din motive istorice i de respect de sine, Japonia nu mai este satisfcut de

status-quo-ul mondial i consider c are dreptul la recunoatere formal ca putere mondial.

Japonia este aliatul regional al SUA. Are instituii militare respectabile dar nu este

independent n aceast privin, ea fiind constrns de propriile limitri constituionale i de

Tratatul de securitate SUA-Japonia. Ea continu s fie dependent de protecia militar i de

susinerea internaional a Americii. Dac ar fi s se anuleze sau s se slbeasc treptat Tratatul

de securitate, ar face ca Japonia s devin imediat vulnerabil n faa oricrei probleme mondiale

sau regionale.

Japonia este centru de putere financiar i comercial, dominnd pe plan regional i se

situeaz pe primele locuri la scar mondial. Poate fi considerat putere cvasi-mondial. ns este

iritat de faptul c i se neag recunoaterea formal prin acordarea statutului de membru

permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

Trebuie subliniat o chestiune important , aceea c vecinii Japoniei din Asia nutresc o

animozitate latent fa de aceasta datorit celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Factor care

modeleaz constant relaiile dintre aceste state.

Japonia nu are un partener regional autentic i egal cu care s colaboreze. China nu poate

ndeplini acest rol deoarece nu exist o ncredere reciproc ntre cele dou. De asemenea, Japonia

nu are un vecin mult mai slab, dar important geopolitic cu care reconcilierea i cooperarea s fie

posibil. Aici ne-am putea gndi la Coreea, ns relaiile dintre ele sunt bune doar pe plan formal.

n concluzie, Japonia este izolat politic n regiune. Actualul regim democratic i trecutul insular

o separ de restul regiunii. Muli asiatici consider c aceasta imit prea mult Occidentul. Putem

spune c Japonia nu este suficient de asiatic, fapt ce i limiteaz opiunile geostrategice.

Viziunea geostrategic a Japoniei tinde s fie neclar i imprecis. Dac dup 1950,

politica extern s-a ghidat dup 4 principii formulate de prim-ministrul postbelic Shigeru

Yoshida: 1. Principalul scop al Japoniei l reprezint dezvoltarea economic, 2. Japonia trebuie s

fie uor narmat i s evite implicarea n conflictele internaionale, 3. Japonia trebuie s urmeze

conducerea politic i s accepte protecia militar a SUA, 4. Diplomaia japonez trebuie s fie

non-ideologic i s se concentreze pe cooperare internaional, acum acestea sunt de domeniul

trecutului.

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

32

Japonia este o putere economic n competiie cu America deci nu mai poate fi o

prelungire a politicii externe americane. Mai mult o Japonie mai influent, care caut

recunoaterea mondial nu poate s nu se implice n chestiuni geopolitice sau de securitate care

afecteaz pacea mondial.

Discuiile politice privind poziia internaional a Japoniei identific 4 orientri: orgolioii

Mai nti America, comercianii mondiali, realitii pro-activi, vizionarii internaionali. Toate

patru orientri au acelai scop i principal preocupare, s exploateze relaia special cu SUA

pentru a dobndi recunoaterea mondial pentru Japonia, evitnd n acelai timp ostilitatea

Asiei i fr a pune n pericol umbrela america de securitate.

De asemenea toate cele 4

orientri sunt de acord c o

cooperare multilateral n Asia-

Pacific este n interesul Japoniei. O

astfel de cooperare ar duce la

angajarea Chinei, la rmnerea i

reducerea treptat a supremaiei

Americii n Asia i la atenuarea

resentimentelor anti-japoneze.

Ba mai mult cele patru

puncte de vedere sunt de acord c

trebuie acordat o atenie deosebit

Chinei i dezvoltarea unor relaii

prudente cu aceasta n defavoarea

unui efort condus de SUA n direcia nfrngerii ei directe. Ideea unei strategii conduse de SUA

pentru a nfrna China sau a forma o coaliie ca o contrapondere nu a avut nici o rezonan la

conductorii japonezi. Acetia sunt de prere c un astfel de efort ar conduce la o prezen

militar american major i la o suprapunere geopolitic ntre interesele regionale ale Chinei i

cele americano-japoneze.

Rezultatul ar fi ncetinirea emanciprii Japoniei i o ameninare la adresa bunstrii

economice a Orientului ndeprtat. n plus sunt puini care sprijin o mpcare ntre Japonia i

China. Rezultatele ar prea perturbatoare: retragerea Americii din regiune, subordonarea

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

33

Taiwanului i Coreei de ctre China, lsnd Japonia la cheremul Chinei. O alternativ venit din

partea Rusiei nu este viabil, deoarece Rusia a fost marginalizat geopolitic i istoric.

Deci legtura cu America rmne principala ancor de salvare a Japoniei. Fr aceasta

Japonia nu se poate aproviziona cu petrol i nici nu se poate apra mpotriva unui atac nuclear

chinez sau coreean. Singura soluie politic de la momentul actual o reprezint manipularea

legturii cu America pentru a promova interesele japoneze.

Dup cum am menionat anterior Japonia dorete o recunoatere formal a statutului su

de lider mondial. Deoarece a deveni o putere dominant n regiune nu este un obiectiv viabil iar

fr o baz regional recunoaterea ca putere mondial autentic este nerealizabil, Japonia are o

singur cale de urmat. Aceea de a se implica activ n meninerea pcii i dezvoltarea economic

n lume. Profitnd de aliana militar cu America, Japonia poate consolida stabilitatea Orientului

ndeprtat i n consecin i poate ndeplini linitit misiunea mondial ca putere ce

promoveaz apariia unei cooperri reale i instituionalizate ntr-un mod mai eficient. Astfel

Japonia poate deveni un stat respectat pentru folosirea constructiv a puterii i bogiei sale, fa

de care nu ar mai exista resentimente sau team.

Adaptarea geostrategiei americane

Geostrategia Americii n Asia de Est trebuie regndit avnd n vedere urmtoarea

problem: cum s canalizeze energia Japoniei n sfera internaional i cum s dirijeze puterea

Chinei spre o acomodare regional. SUA vrea s se asigure c superioritatea regional a Chinei

nu va destabiliza un echilibru triunghiular pe putere in Asia de Est.

Frica fa de o Chin agresiv ce va deveni urmtoarea putere mondial trebuie stvilit.

Crearea unei coaliii pentru a opri ascensiunea acesteia va conduce la apariia unei Chine ostile n

regiune. Ca urmare SUA nu pot face presiuni asupra Japoniei pentru ca aceasta s-i asume mai

multe responsabiliti de securitate n regiune, deoarece acest fapt ar mpiedica formarea unor

relaii stabile ntre Japonia i China i ar duce la o izolare mai profund a Japoniei n regiune.

Este necesar tratarea Chinei ca un actor important pe scena mondial, ntruct atragerea

Chinei ntr-o cooperare internaional i recunoaterea statului pe care l dorete ar reduce

ambiiile naionale ale Chinei.

Contrar opiniei generale, China nu are mari opiuni strategice, conform autorului. Acesta

susine c succesul su economic este dependent de influxul de capital i de tehnologie din partea

Occidentului i de accesul la pieele strine, fapt ce i limiteaz drastic opiunile. Rusia nu

MAREA TABL DE AH

Geopolitica Lumilor Secolului XX

Zbigniew Brzezinski

RISE | Grupa IV

34

reprezint o opiune geostrategic solid, deoarece aliana cu o Rusie srac i instabil nu ar

contribui la atingerea obiectivelor economice i geopolitice chineze. Pe de alt parte ajutorul dat

Iranului i Pakistan