Marea Ohotsk- Resurse Economice

7/26/2019 Marea Ohotsk- Resurse Economice

1/15

Marea Ohotsk

resurse

economice


2/15

Cuprins

Rezumat.........................................................................................................................3

Introducere..................................................................................................................... 3

Marea, ,,Leagnul vieii..............................................................................................3I.Caracteristici fzico-geografce..................................................................................... 4

.!ate generale...........................................................................................................4

".Relie#ul Mrii $%ots&.................................................................................................'

3.Clima........................................................................................................................'

4.(idrologia.................................................................................................................)

'.*alinitatea................................................................................................................ +

).!ensitatea aei de mare..........................................................................................

II. Caracteristici socio-economice...................................................................................

./conomie.................................................................................................................

". *ectoare economice..............................................................................................0

".. Industria de etrol 1i gaze...............................................................................0

"." Resurse regenera2ile.......................................................................................

".3. Resurse minerale............................................................................................

".4. escuitul.......................................................................................................... "

Concluzii.......................................................................................................................3i2liografe................................................................................................................... 4

"


3/15

Rezumat Marea $%ots& este o mare su2arctic ce aarine $ceanului acifc. Mareaeste situat 5ntre eninsula 6amceat&a, insulele 6urile 5n est 1i insula *a%alin 5nsud, la limita dintre Marea 7aoniei 1i Marea $%ots& se vars 8uviul 9mur.

Marea are o sura#a de ,' milioane &m:, 1i o ad;ncime ma' =C 5n 2azinul sudic.

*alinitatea este de 3"? @scade ;n la "+? 5n zonele de revrsare a8uviilor 9mur, Ada 1i $c%otaB.

!in unct de vedere economic Marea $%ots& disune de rezerve de%idrocar2uri imortante. Rezervele de e insula *a%alin 1i de e 1el#ul ei au #ostestimate la 3"4 milioane tone de etrol 1i + milioane tone de gaz.

/


4/15

I.Caracteristici fzico-geografce

1.ate generale

Marea $%ots& are asectul unui gol#, situat la vest de eninsula 6amceat&a,

insulele *a%alin 1i (o&&aido 5n sud 1i searat de $ceanul acifc rin insulele6urile 5n est. Marea $%ots& are aroae este tot limite naturale, 1i doar 5n sud- vest de Marea 7aoniei este searat rin linii imaginare.

Con#orm GIH9 regiunea Mrii $%ots& curinde su2sistemul Mrii $%ots& 1i2azinele %idrografce din ur, dintre care cel mai mare este su2sistemul2azinului %idrografc 9mur - un 2azin trans#rontalier care are 00-300 &m 5nlime 1i se 5ntinde 5ntre C%ina, Mongolia, Rusia 1i Coreea de Jord. 9lte 2azinecare se vars 5n Marea $&%ots& sunt cele din Kinutul (a2arovs& regiunileMagadan 1i 6amciat&a din Russia @ ig. B.

Marea $%ots& este o mare su2arctic, cu o sura#a de cca '" 000 &m",volumul de 3+' 000 &m3, ad;ncimea medie de ' m iar ad;ncimea ma


5/15

@ *ursa%ttNNOOO.une.orgNdeOaNgiOaNareasNreortsNr30NregionalPdefnitionPgiOaPr30.

d#B

oarte imortante sunt str;mtorile care leag Marea $%ots& de $ceanulacifc 1i Marea 7aoniei, 1i ad;ncimea lor, deoarece acestea determina

osi2ilitatea sc%im2ului de a. *tr;mtorile La Qrouse 1i Jevels& sunt relativ5nguste 1i suerfciale. Limea str;mtorii Jevels& este de numai aro


6/15

calde din acifc. Cea mai mare cantitate de cldura vine de la $ceanul acifc1i Marea 7aoniei rin #rontierele de sud 1i sud - est. !ar in8uena maselor deaer rece domin masele de aer cald, ast#el 5nc;t climatul general al Mrii$%ots& este sufcient de sever. Marea $%ots& este cea mai rece, 5ncomaraie cu Marea 7aoniei 1i Marea ering.

Dn erioada rece @care dureaz din octom2rie ;n 5n arilieB un imactsemnifcativ e mare 5l au anticiclonului si2erian 1i minumul 9leutinian. Caurmare, 5n marea maoritate a Mrii $%ots& redomin v;nturile de Jord edireciile de nord-vest. utere acestor v;nturi aunge de multe ori ladeclan1area #urtunilor. E;nturi uternice se o2serv 5n secial 5n lunile ianuarie1i #e2ruarie. Eiteza lor medie este de aro


7/15

reci de sura#a sunt o2servate 5n artea nordic,5n aroiere de str;mtoarea6rusen1tern. Dn aceste zone, temeratura aei este meninut la )-+ =C.ormarea centrelor locale de temeratur 5nalt 1i oas a aei la sura#a sedatoreaz 5n rincial redistri2uirii curenilor calzi.

!istri2uia e vertical a temeraturii aei nu este di#erit de la sezon la

sezon 1i din loc 5n loc. Dn erioada rece a anului , sc%im2rile de temeratur 5nad;ncime sunt mai uin comle


8/15

Eara aa de la sura#a este 5nclzit la o temeratur de 0-"=C.Semeratura aei din ad;ncime este u1or mai sczut dec;t cea de lasura#a. *e o2serv o scdere 2rusc a temeraturii ;n la valorile de -,0-,"=C 5ntre nivelurile de '0-+' m, la orizonturi mai ro#unde de '0-"00 m,temeratura cre1te la 0,'-,0=C, iar aoi o cre1tere mai lin de ,'-",0=C aare1i la ad;ncimi de "00-"'0 m. rin urmare, temeratura aei este aroae

nesc%im2at ;n la #und. Dn artea de sud 1i sud-est a mrii, de-a lungulInsulelor 6urile, temeratura aei este de 0-4=C la sura#a 1i se reduce la3-=C la ad;ncimea de "' m, 5n continuare valorile scad la ,)-",4=C laad;ncimea de 00 m 1i ;n la ,4 - ",0= C 5n ad;nc. entru distri2uiavertical a temeraturii 5n timul verii este caracteristic un strat intermediarrece un rest al rcirii din timul iernii . Dn zonele nordice 1i centrale ale mriitemeratura este negativ 1i doar 5n a#ara str;mtorilor 6urile are valoriozitive. Dn di#erite zone marine ad;ncimea stratului intermediar rece estedi#erit 1i variaz de la an la an.

).*alinitatea

!istri2uia salinitii 5n Marea $%ots& are sc%im2ri relativ mici 5n #uncie desezon 1i se caracterizeaz rin cre1terea acesteia 5n artea de est, su2in8uena aelor din acifc , 1i scderea 5n artea de vest, rezultat alscurgerilor continentale @ ig. .". B .


9/15

ig..". !istri2uia salinitii la sura#a 1i 5n ad;ncime 5n Marea $%ots&

@*ursa %ttNNtaemar&.narod.ruNmoreN.%tmlB

Dn artea de vest salinitatea de la sura#a este "-3 ? , iar 5n est , este3-3" ? sau mai mult @ ;n la 33 ? 5n aroierea insulelor 6urileB. Dn arteade nord-vest a mrii, din cauza scurgerii aelor dulci de e continent, lasura#aa mrii se o2serv o salinitate de "' ? sau c%iar mai uin, grosimeastratului 5mrostat find de 30-40 m. La ad;ncimi de 300-400 m, 5n artea devest salinitatea mrii este de 33,' ?, iar 5n est 5n urul 33, ?. La 00 mad;ncime, salinitatea este 34,0 ? aoi cre1te u1or 5n artea de os - doar 0,'-0,) ?. Dn unele gol#uri 1i str;mtori valoarea salinitii, stratifcarea acesteiaoate f semnifcativ di#erit din largul mrii, 5n #uncie de condiiile %idrologicelocale.

+.ensitatea apei de mare

Semeratura 1i salinitatea determin valorile 1i distri2uia densitii aeimrii. Dn con#ormitate cu aceasta se o2serv o densitate mai mare 5n timuliernii , 5n artea de nord 1i central a mrii, 5n zonele acoerite cu g%ea. $densitate mai mic se o2serv 5n zonele relativ calde ale insulelor 6urile . Dntimul verii, densitatea aei scade , valorile mici find limitate la zonelein8uenate de scurgerile continentale, iar cele mai marcate find 5n zonele dedistri2uie a aelor acifcului. !ensitatea cre1te odat cu ad;ncimea. Dn timul

iernii , cre1te relativ uin la sura#a 1i la #undul mrii. Eara distri2uia sa lasura#a deinde de valorile temeraturii , iar 5n zonele de miloc 1i din ad;ncde salinitate. Dn timul verii se creeaza o stratifcare a densitii aei vizi2il evertical , 5n secial cre1te semnifcativ densitatea la ad;ncimi de "'-3'-'0 m ,din cauza 5nclzirii aei 5n zonele desc%ise 1i la rmuri.

II. Caracteristici socio-economice

1.conomie

Dn zonele costiere ruse ale Mrii $&%ots& e


10/15

ig. " !istri2uia activiti industriale 5n su2sistemul Marii $&%ots&

@ *ursa%ttNNOOO.une.orgNdeOaNgiOaNareasNreortsNr30NregionalPdefnitionPgiOaPr30.

d#B

Dn su2sistemul 2azinului %idrografc 9mur, construcia naval 1i rearaii,t;mlrie, materialelor de construcii 1i minerit sunt industriile redominante.Mai mult, roducerea de energie #olosind cr2une, gaz 1i %idroenergia este unsector imortant.

Dn timul unei erioade de re#orme de ia 5ntre 0 1i , a e


11/15

Regiunea Marii $&%ots& include resurse de %idrocar2uri deose2it deimortante din unct de vedere economic. Rezervele semnifcative de etrol 1igaze naturale sunt rezise a e


12/15

ig.".". !omeniile de dezvoltare rosective a c;murilor de etrol 1i gaze dinregiunea Marii $%ots& @ *ursa

%ttNNOOO.une.orgNdeOaNgiOaNareasNreortsNr30NregionalPdefnitionPgiOaPr30.d#B

!.! Resurse regeneraile

*ectorul energiei regenera2ile din regiune are, de asemenea, otenial dedezvoltare. Gol#ul *%eli%ov si enins& au intervale mari de mare de ;n la 0-" m 1i sunt otrivite entru roiecte 5n domeniul energiei mareelor. R;ul 9mur1i a8uenii si, inclusiv Tea, *elemza 1i urea, au un otenial %idroenergeticsemnifcativ. Dn artea rus a 2azinelor %idrografce, e


13/15

cursului in#erior al r;urilor Ada, 9mgun 1i 9mur e


14/15

aunge 5ntre 1i "" de tone e &m" e coata vestica a 6amc%at&ai. Dncomaraie, roducia de escuit 5n 9tlanticul de Jord este de aro


15/15

Marea $%ots& rerezint un ecosistem interesant din unct de vedereeconomic 1i nu numai. iind o mare su2arctic 5n care sezonul rece redominmai mult de umtate de an, 5n largul mrii se 5nt;ml numeroase incidente,de multe ori navele devin caturi ale g%eii din care ot sca doar cu autorulsrgtorilor de g%ea.

Regiunea Mrii $%ots& disune de resurse economice imortante. Rezervelesemnifcative de %idrocar2uri ot asigura e viitor o dezvoltare economicroser. An otenial de dezvoltare 5l are 1i sectorul energiei regenera2ile. otf e#ectuate diverse roiecte 5n domeniul energiei mareelor datorit Gol#ului*%eli%ov si enins& care au intervale mari de mare de ;n la 0-" m.

Resursele 2iologice din Marea $%ots& sunt cele mai valoroase din toatetiurile de resurse din regiune, iar valoarea lor este suerioar celei aresurselor de etrol 1i gaze dovedite. /ste s#era marin cea mai roductiv 1idivers din lume. escuitul oaca un rol imortant nu numai entru economie

dar 1i entru oulaia din regiune. Marea o#er o mare diversitate de e1te 1iroduse marine care sunt #oarte des utilizate 5n alimentarea oulaiei dinregiune.

Dn zonele e

Marea Ohotsk- Resurse Economice

Documents

Transcript of Marea Ohotsk- Resurse Economice