I.1. Asezarea geografica Marea Neagra este o mare intercontinentala, situata intre Europa sudestica si Asia Mica. Romania are litoral cu Marea Neagra in sud-est, pe o distanta de 245 km. Alaturi de Romania tarile riverane Marii Negre sunt: Bulgaria, Georgia, Rusia, Ucraina, Turcia. Este un rest al Marii Sarmatice. Elementele naturale ale litoralului, mai putin favorabile, intre care relieful plat si monoton al Dobrogei si tarmul marii, optimul climatic redus sunt compensate de alte trasaturi care il fac competitiv. Potentialul turistic al litoralului marin este destul de complex impunandu-se atat prin apa marii, cat si prin resursele balneare. Unele obiective cultural-istorice si economice situate in apropiere se asociaza celor naturale, conferindu-i litoralului conditii pentru a raspunde unei palete largi de motivatii turistice: odihna, cura balneara complexa (profilactica, terapeutica, recuperatorie), agrement nautic si sportiv, divertisment cultural etc. I.2. Caile de comunicatie In Judetul Constana converg numeroase cai de acces - terestre, navale i aeriene. Caile rutiere Drumuri nationale

DN2A: Pod Giurgeni - Hrova - Constana - 94 km E60 DN3: Ostrov - Constana - 133 km DN3C: Centura Vest Constana - Ovidiu - 15,5 km DN22: Mihai Viteazu - Ovidiu - 48 km E87 DN22A: Hrova - Limita Judeului Tulcea - 21 km DN22C: Cernavod - Medgidia - Basarabi - 54 km DN38: Techirghiol - Negru Vod - Frontiera Bulgaria - 54 km E675 DN39: Intersecia Cumpna - Mangalia - Vama Veche - 63 km E87

Drumuri judetene1. DJ 222 Limita jud. Tulcea-Rmnicu de Jos-Grdina-Cheia-Trguor-

Mihail Koglniceanu-M. Vod-Medgidia-Petera-Pietreni 2. DJ 222 DN 22A Grliciu-limita jud. Tulcea 3. DJ 223 Saraiu-Cloca-Horia-Tichileti-Topalu-Capidava-DunreaSeimeni-Cernavod-Cochirleni-Rasova-Vlahii-Aliman-Floriile-Ion Corvin 4. DJ 223A Vulturu-Limita jud.Tulcea

5. DJ 223B Petera-Ivrinezu Mare-Ivrinezu Mic-Rasova

6. DJ 223C Cernavod-DN 22C 7. DJ 224 DN 22C-Tortomanu-Silitea-Bltgeti-Crucea-Vulturu 8. DJ 225 DN 22C-Tortomanu-Dorobanu-Nicoale Blcescu-TrguorMireasa-Pantelimon-Runcu-Vulturu-Dulgheru-Stejaru-Saraiu 9. DJ 226 DN 22-Lumina-Nvodari-Capul Midia-Corbu-Scele-IstriaSinoe-Mihai Viteazu 10. DJ 226A Cetatea Histria-Nuntai-Tariverde-Cogealac-Rm. de Jos 11.DJ 226B DN 2A-Pantelimon-Pantelimon de Jos-Grdina-Cogealac 12.DJ 228 DN 22C-Nazarcea-DN 2A 13.DJ 307 Deleni-Sipote 14.DJ 388 Ciocrlia de Sus-Lanurile-Mereni 15. DJ 381 DN 38-Potrnichea-Brganu-Ciocrlia de Sus-Valea DacilorMedgidia 16. DJ 391 DN 39-Albeti-Cotu Vii-Negru Vod-Cerchezu-ViroagaNegreti-Cobadin-Ciobnia-Osmancea-Mereni-Topraisar-BiruinaTuzla 17.DJ 391A Oltina-Rzoare-Bneasa-Vleni-Sipotele-Tufani-FurnicaOlteni-Viroaga 18. DJ 392 Mangalia-Pecineaga-Amzacea-G-ral Scrioreanu-PlopeniMovila Verde-Independena-Dumbrveni 19. DJ 393 Techirghiol, Moneni-Pecineaga-Albeti-Frontiera Bulgaria 20. DJ 394 23 August-Dulceti-Pecineaga Caile ferate

Bucureti - Feteti - Cernavod - Constana - 225 km Tulcea - Medgidia - Constana - 179 km Negru Vod - Medgidia - Constana - 92 km Mangalia - Constana - 43 km

Caile navale Exist posibilitatea accesului spre Constana pe ap: prin intermediul Dunrii (porturile Cernavod i Hrova) prin intermediul Canalului Dunre-Marea Neagr (porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu i Agigea); prin intermediul Mrii Negre (porturile Constana, Agigea, Mangalia i Midia)

Cile aeriene

Aeroportul Internaional "Mihail Koglniceanu", situat la aproximativ 25 km de Constana, asigur accesul spre litoral pe calea aerului.

I.3. Cadrul geografic natural Marea Neagra reprezinta cea mai importanta zona turistica a tarii noastre cu o fauna si flora deosebit de atractiva atit pentru turisti cat si pentru pescarii sportivi pe care-i intalnim in numar impresionant pe faleze, diguri sau in mici ambarcatiuni. In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o distanta de circa 245 km (153 de mile), de la rezervatiile naturale ale Deltei Dunarii la modernele centre de vacanta. I.4. Cadrul socio-economic Poluarea - Marea Neagra e legata de uscat prin intermediul fluviului Dunarea care este transmitatorul poluantilor. Substantele chimice se infiltreaza prin pamant in apa raurilor si sunt astfel purtate pana la Dunare si de acolo in Marea Neagra. Substantele chimice cum ar fi cele petroliere, fertilizatorii, insecticidele si erbicidele care nu se descompun in contact cu solul, patrund in cele din urma in Marea Neagra. Marea devine astfel un depozit imens pentru aceste colectii amestecate de fertilizatori si otravuri. Economia - Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea Mediterana si prin aceasta cu Oceanul Planetar. Principalele porturi: Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas. Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica; de-a lungul timpului s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna. In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti (dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana: morunul, nisetrul si pastruga).

II.1. Consideratii generale potentialul turistic

Marea Neagra detine un loc important in potentialul hidrografic si turistic al tarii (agrement nautic, baie, plaja, talazoterapie, pescuit etc.). Apele minerale si termominerale de mare bogatie si varietate, reprezinta o componenta de baza a potentialului natural. Relieful se compune din forme de : litoral, platforma continentala (pana la o adancime de 200 m), abruptul (pana la 2000 m), platoul submarin (sub 2000m). Clima are o importanta considerabila pentru turism. Ea determina ambianta necesara desfasurarii turismului, in general, o serie de indici bioclimatici (de confort termic de stres climatic cutanat si pulmonar) evidentiaza faptul ca regiunile cu altitudini mijlocii (dealurile, muntii sub 1000 m) reprezinta un climat mai putin solicitant decat litoralul romanesc. Clima influenteaza in functie de sezon (sporturi de iarna, plaja pe litoral) si pe zone de statiuni sau trepte de relief, intreaga activitate turistica precum si deplasarea turistilor spre destinatiile solicitate. Litoralul romanesc al Marii Negre reprezinta prin valoarea si diversitatea atractiilor, o importanta destinatie artistica. Intre programele turistice ce pot fi organizate evidentiem: - sejururi de 6 12 zile pentru odihna si pentru cura helio marina; - sejur de 12 -21 de zile pentru tratament balnear; tururi de litoral; - agrement nautic; - degustari de vinuri de la Mulfatlar; echitatie la Mangalia. Flora saraca, de origine mediteraniana, este reprezentata prin alge si iarba de mare. Fauna bogata (circa 1500 specii) litorala (moluste, crustacei, amfiploizi, acul de mare, calutul de mare), bentoica (calcan, limba de mare), pelagica (hamsii, heringi, scrumbii, sturioni, delfini). Sub 200 m., datorita lipsei oxigenului, traiesc doar bacterii sulfuroase. Fauna acvatica a Marii Negre este foarte variata fiind reprezentata prin midii, stridii, creveti, crabi, bureti, meduze. Dintre mamifere se remarca si delfinii. Dintre pesti, reprezentativi sunt: scrumbiile albastre, calcanul, pisica de mare, vulpea de mare, calutul de mare, stavrizii, guvizii, hamsiile, sturionii (cega, nisetrul, morunul, pastroga) si rechinii. Pestii sunt reprezentati prin 3 specii din clasa Chondrichtyes si 164 de specii din clasa Osteichtyes. Clasa Chondrichties este reprezentata de rechin, vulpea de mare, si pisica de mare. Rechinul este mai raspandit decat se crede, populand mai ales apele de self si ale bazinului adanc, la adancimi de 20-80 m, apropiindu-se frecvent de tarm. Cele mai cunoscute, prin valoarea lor economica sunt speciile migratoare anadrome: scrumbia albastra, palamida, stavridul, lufarul, hamsia si chefalul. In larg sunt prezenti tonul si pestele de spada. Guvizii, blenidele si labridele, pestii neritici, traiesc in regiunile cu substrat

pietros, iar limba de mare, cambula, calcanul, aterina, sturionii, in cele cu substrat nisipos. Sturionii sunt pesti cu scheletul cartilaginous osos, prezenti in apele costiere ale Marii Negre, de unde patrund pe fluvii in perioada reproducerii. Cele patru specii au valoare economica deosebita, atat pentru carnea gustoasa, cat si pentru icrele negre foarte cautate pe pietele de peste: morunul, pastruga, cega si nisetrul. In prezent, populatiile acestor specii sunt din ce in ce mai reduse cantitativ din cauza suprapescuitului si a degradarii biocenozelor bentale unde se hranesc. In acelasi timp in Marea Neagra exista specii care lipsesc din Marea Mediterana, de exemplu pestii cartilaginosi, multe alte specii de guvizi, scrumbii care, categoric apartin apelor marine cu salinitati scazute si nu fug de apele de rau. In afara de aceasta in Marea Neagra au luat o amploare grupuri unicate de organisme care nu exista in Marea Mediterana si nici in alte mari. Natura protejata : - Lacuri: Techirghiol (cel mai bogat lac pentru namol terapeutic din Romania), Bugeac, Oltina, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc. - Pesteri: complexul natural de la Gura Dobrogei, situat intre Limanu si Targusor, format din trei pesteri: Limanu, Liliecilor si La Adam, unde traiesc mari colonii de lilieci. - Rezervatii naturale: Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii (rezervatie de fauna), Padurea Hagieni. - Statiuni: Costinesti (numita si Statiunea tineretului), Eforie Nord (la 14 km de Constanta, statiunea a fost infiintata in 1894, cand a fost construit aici un sanatoriu), Eforie Sud (fosta statiune Carmen Sylva era il 1930 cea mai importanta statiune de pe litoralul romanesc), Jupiter - Cap Aurora, Mamaia (cea mai mare statiune turistica din Romania, ale carei inceputuri dateaza din 1906 - 1919), Mangalia (vechea colonie greceasca - Callatis - fondata in sec.4 i.e.n.), Neptun - Olimp, Saturn, Venus, Techirghiol (statiune permanenta pe malul lacului cu acelasi nume). - Vestigii istorice: ruinele cetatii Histria (cea mai veche asezare greceasca din Romania, fondata in 657 i.e.n. de catre colonistii greci veniti din Milet), cetatea Tomis (fondata de grecii din Milet in secolul 6 i.e.n.), casa romana cu mosaic din Constanta (ridicata in sec 3 - 4 e.n., este un monument unic in aceasta parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia. - Cladiri religioase: Moscheea din Constanta (construita in 1910), Catedrala ortodoxa din Constanta (ridicata in 1883 - 1895), moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datand din 1590), Manastirea Dervent, Manastirea Basarabi .

- Muzee: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta (aici se gasesc colectii de istorie greceasca, romana si bizantina), Muzeul de Stiinte Naturale (incluzand Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul Marii din Constanta, Muzeul Marinei din Constanta. Rezervatii naturale : MASIVUL CHEIA - Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare de flora. REZERVATIA FANTANITA-MURFATLAR - Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta - Ostrov si ocupa o suprafata de 19,70 ha, fiind inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha. Incepand cu anul 1962, rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare, cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic, bujorul de stepa, ricinul, etc. In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei. Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti. DUNELE LITORALE DE LA AGIGEA - Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha si ocroteste 120 de specii de plante , printre care se numara varza de nisip, carcelul, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, cuisoara de nisip etc. PADUREA HAGIENI - In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti, se intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita "Cazane", partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei, numita "Cascaia". Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica etc. Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjeni.

LACUL TECHIRGHIOL - Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp. Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin, reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci. PESTERILE DE LA GURILE DOBROGEI - In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei - Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara. Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci. CANARLELE DE LA HARSOVA - In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium, se afla Canaralele de la Harsova. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc. PUNCTUL FOSILIFER DE LA ALIMAN - Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa, fiind declarata monument al naturii. PUNCTUL FOSILIFER SEIMENII MARI - Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege. PUNCTUL FOSILIFER CERNAVODA - Situata in sudul Vaii Carasu (langa Cernavoda), rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha si cuprinde o fauna fosila bogata, reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarata monument al naturii. RECIFUL DE LA TOPALU - Se gaseste la 3 km de comuna Topalu, intre Cernavoda si Harsova, pe malul Dunarii, si ocupa o suprafata de 8 ha. Rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi etc.