Marea CaspicaMarea Caspică

Marea Caspică este cel mai mare lac pe Pămant, aşezat la hotarul Europei şi Asiei şi este numit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspică reprezintă un lac lipsit de scurgere, iar apa in el este salină, de la 0.05 % la gura de vărsare a raului Volga pană la 11-13 % in partea sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, in prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafaţa Mării Caspice măsoară 371.000 km2, iar adancimea lui maximă -1025 m.

EtimologieConform unei ipoteze, Marea Caspică a fost numită aşa in cinstea unor

triburi vechi de crescători de cai - Caspiev, care au locuit in sec. I a.Hr. pe coasta de nord-vest a lacului. Pe parcursul istoriei, Marea Caspică a avut cca 70 de nume: marea Hyrcană, marea Hvalană, marea Hazară,marea Abescună , marea Saray, marea Derbent, Sihai şi alte denumiri provenite de lanaţionalităţi şi triburi diferite.

Poziţia fizico-geograficăMarea Caspică este amplasată la hotarul dintre cele două părţi ale Eurasiei:

Europa şi Asia. După formă aminteşte de litera latină "S". Marea Caspică se intinde de la nord la sud pe aprox. 1200km (36°34' - 47°13' lat.N); de la vest la est - de la 195 la 435 km, in medie, 310 - 320 km (46° -56° long.E).

Marea Caspică se imparte, după proprietăţile fizico-geografice, in 3 părţi: Caspica de Nord, de Mijloc şi de Sud. Linia care desparte Caspica de Nord de cea de Mijloc trece pe linia insula Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud – pe linia insula Jiloi - promontoriul Gan-Gulu. Suprafaţa Caspicii de Nord, de Mijloc şi de Sudalcătuieşte, respectiv, 25, 36 şi 39 % din suprafaţa totală a mării.

ŢărmulLungimea liniei de ţărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 -

6700 km; pană la 7000 km dacă luăm in consideraţie şi insulele. Pe cea mai mare parte a teritoriului, malurile Mării Caspice sunt joase şi netede. In partea de nord, acestea sunt tăiate de deltele fluviilor Volga şi Ural, sunt joase şi mlăştinoase, iar apa este acoperită in multe locuri cu tufişuri şi verdeaţă.

Ţărmul estic este dominat de maluri calcaroase, după care se intind pustiuri şi semipustiuri.Malurile cele mai calcaroase sunt semnalate pe ţărmul de vest in regiunea peninsulei Abşeron şi pe ţărmul de est in regiunea golfului Kazah şi „Kara-Bogaz-Gol”-ului.

BazinulBazinul Mării Caspice

Suprafaţa bazinului Mării Caspice este cca. 3,1 - 3,2 milioane km2, ceea ce alcătuieşte aprox.10% din suprafaţa totală a bazinelor inchise de pe Pămant. Bazinul Mării Caspice se intinde de la nord spre sud pe aprox. 2500 km, iar de la vest la est – pe aprox. 1000 km şi ocupă teritorii ale statelor Armenia, Azerbaijan, Georgia, Iran, Kazahstan, Rusia, Turcia, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Ţările de pe malMarea Caspică scaldă malurile a cinci ţări:

· Rusia (Daghestan, Calmakia, Astrahan) – la vest şi la sud-vest, linia ţărmului – 695 km· Kazahstan – la nord, la nord-est şi la est, linia ţărmului – 2320 km· Turkmenia – la sud-est, linia ţărmului – 1200 km· Iran – la sud, linia ţărmului – 724 km· Azerbaijan – la sud-vest, linia de ţărm – 955 km

Oraşe pe malPartea istorică a oraşului Baku, vedere spre Marea Caspică

Cel mai mare oraş-port de pe malul Mării Caspice este Baku, capitala Azerbaidjanului, care se află in partea sudică a peninsulei Abşeron şi care numără 2,07 milioane locuitori.Alte oraşe de pe malul Mării Caspice din Azerbaijan sunt Sumgait , care se află in partea nordică a peninsulei Abşeron, şi Lenkorani , care se află nu departe de graniţa sudică a Azerbaijanului. In partea sud-estică a peninsulei este situat un sat de muncitori petrolişti Neftianie Kamni,ceea ce in traducere inseamnă "pietre de petrol", clădirile căruia stau pe nişte insule artificiale şipe teritorii tehnologice.

Cele mai mari oraşe de pe ţărm din Rusia sunt capitala Daghestanului,Mahacikala, şi cel mai sudic oraş rusesc, Derbent, ambele aşezate pe ţărmul vestic al Mării Caspice. Oraş-port al Mării Caspice se consideră şi Astrahan, care nu se află pe ţărmul mării, ci in delta Volgăi, la 60 km de ţărmul nordic al Mării Caspice.

Pe coasta estică a Mării Caspice este situat oraşul-port kazah Aktau, mai la sud de Kara-Bogaz-Gol şi pe malul nordic al golfului Krasnovodski se află oraşul

turkmen Turkmenbaşi , vechiul Krasnovodsk. Din Iran, cel mai mare oraş aflat pe ţărmul mării este Enzeli.

OrigineMarea Caspică s-a format aprox. 10 milioane ani in urmă, atunci cand Marea

Sarmatskoe, pierzand legătura cu Oceanul Planetar acum aprox. 70 milioane de ani, s-a divizat in două părţi, ce s-au dezvoltat mai tarziu in Marea Neagră şi Marea Caspică.

EconomieExtragerea ţiţeiului şi gazului

In Marea Caspică se află surse bogate de petrol şi gaz natural. Rezervele de petrol alcătuiesc in jur de 10 miliarde tone, iar impreună cu gazele naturale – 18 - 20 miliarde tone.

Extragerea petrolului in Marea Caspică a luat start in anul 1820, cand pe peninsula Apşeronski a fost săpată prima sondă. In jumătatea a doua a secolului XIX a inceput extragerea ţiţeiului in cantităţi mai mari, in scopuri industriale, pe aceeaşi peninsulă, iar apoi şi pe alte teritorii.

Pe langă extragerea petrolului, pe ţărmul Mării Caspice se practică şi extragerea sării, calcarului,prundişului, nisipului, argilei etc.

NavigaţieNavigaţia este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaţionale sunt

Baku – Aktau,Baku – Turkmenbaşi şi Mahacicala – Aktau. Marea are legătură navigaţională cu Marea Azov prin raul Volga, Don şi Canalul Volga-Don.

PescuitIn Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, şalăi, scrumbie

etc.), dobandirea icrelor, dar şi a grăsimii focii caspice. In Marea Caspică se pescuieşte mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe langă pescuitul paşnic, aici mai există şi pescuit braconienesc.

Resurse recreativeAmbianţa naturală a ţărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale şi

nămoluri lecuitoare creează condiţii favorabile pentru odihnă şi tratament. In acelaşi timp, gradul la care a ajuns industria turistică a ţărmului Mării Caspice il

depăşeşte pe cel al ţărmului caucazian al Mării Negre. Ultimii ani industria turistică se dezvoltă şi pe ţărmul azer, iranian, turkmen şi al Daghestanului.

Statut internaţional Problema frontierelor

După destrămarea URSS, divizarea Mării Caspice şi azi este o problemă care cauzează divergenţe intre şefii statelor de pe ţărm, legate de sursele de ţiţei şi gaz natural şi de resursele biologice. Negocierile intre statele de pe ţărm au ţinut o lungă perioadă de timp. Azerbaijan, Turkmenistan şi Kazahstan insistau asupra divizării Caspicii după linia de mijloc, dar Iran – pe impărţirea Caspicii in cinci teritorii egale pentru fiecare stat. In 2003 Rusia, Azerbaijan şi Kazahstan au semnat un acord ce prevedea totuşi divizarea Caspicii după linia de mijloc.