Capitolul INofiuni generale privind mircile

$1" Defini{ia mlrcii

In definirea mdrcii, ca noliune juridic[, se disting mai multe tendinfe.Criteriile folosite sunt clasice sau moderne. Definiliile clasice pun accentul pecaracterul distinctiv al mdrcii, iar definiliile moderne eviden[iazd, garanfia decalitate pe care marca o ofer[ consumatorilor.

Indiferent de accepliune, o definilie exactl gi completd a m[rcii trebuie sd aiblin vedere elementele sale esenliale. Marca este un semn distinctiv, care diferen-fiazd produsele qi serviciile unei persoane prin garanfia unei calitili determinategi constante, formdnd, in condi,tiile legii, obiectul unui drept exclusivr).

ln drepful rom6n, elementele caracteristice ale mircii sunt consacrate deLegea nr. 84 din 15 aprilie 1998. Potrivit art.3lit. a) marca este un semn suscep-tibil de reprezentare grafrcd, servind la deosebirea produselor sau a serviciilorunei persoane frzice sau juridice de cele aparfindnd altor persoane. Drepturileasupra mircilor sunt recunoscute gi apilrate pe teritoriul ldrii noastre, in condifiileptevdzute de lege qi cu respectarea convenliilor, tratatelor qi acordurilor la careRomdnia este parte2).

$2. Semnele care pot constitui mirci

semnele care pot constitui mdrci sunt enumerate de art. 3 lit. a) al Legiinr. 84/1998. Ele se referd la cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere,cifre, elemente figurative, forme tridimensionale gi, in special, forma produsuluisau a ambalajului siu, combinalii de culori, precum gi orice combinalie a acestorselnne.

Spre deosebire de reglementarea din 1967, intre semnele susceptibile de apro-priere ca marcd nu figureaz[ qi prezentarea sonorS. Omisiunea a fost influenfatdde prevederile Tratatului de la Geneva privind dreptul mlrcilor din 1994, care nu

l)

t996,2)

Legii

A se vedea qi Y. Eminescr.r, Regimul juridic al m6rcilor, Ed. Lumina Lex, Bucuregti,p.39.A se vedea art. I al Legii nr. 8411998 gi regula 2 din Regulamentul de aplicare aprivind mdrcile gi indicafiile geograhce.

Mdrcile

se aplici m[rcilor holograme gi mircilor care nu sunt alcituite din seflrlevizibile, in special mlrcile sonore gi m[rcile olfactive.

Legea romdnd din 1998 cuprinde o enumerare enunliativl a semnelor distinc-tive care pot fi inregistrate ca mdrcir). Sistemul enumerdrii nelimitative rcztiltildin posibilitatea solicitanlilor de autiliza orice combinalie a acestor senme.

2.1. Numele

intre semnele care pot constitui o marc6, legea prevede in mod expres cuvin-tele. ln economia textului, termenul de cuvinte include at0t numele, cdt gi denu-

mirile.Numele, ca element de identificare a persoanei, reprezint[ un drept personal

nepatrimonial, inalienabil qi imprescriptibil. Proteclia numelui propriu-zis se

extinde gi asupra numelui comercial, precum gi a pseudonimului2).Utllizarea numelui patronimic camarcd ahibuie titularului un drept exclusiv.

intrucdt numele poate aparline mai multor persoane, dreptul exclusiv nu privegte

numele in sine, ci numai forma sa speciali3).Forma specialS confer[ numelui un aspect exterior caracteristic. Forma

distinctivi a numelui se obline prin combinarea cu elemente figurative, pringrafre, culoare sau a$ezarea literelor. in mod concret, numele poate fi scris intr-omanierd originali, imbinat cu un cuv6nt generic sau insofit de o emblem6 sau

indica{ie a domiciliului. Prin protecfia dispoziliei speciale, aranjamentului, culoriisau formei caracterelor utllizate pentru scrierea numelui, se evitd riscul confuzieiqi monopolul titularului mdrcii.

in unele statea), numele poate fi fiilizat ca marcd frrd a fi necesar si prezinte o

forml specialE. Cu caracter derogatoriu, condilia formei distinctive trebuierespectatd dacd numele este banals).

O marci poate fi formati qi din numele unei alte persoane decdt a titularului6).in aceast[ situalie, este necesard afionza[iater,tului sau a succesorilor sdi.

r) Principalele legisla{ii europene au adoptat sistemul enumerdrii exemplificative a

diferitelor semne care pot fi utilizate ca mdrci.

') A se vedea: L Eminescu, Tratat de proprietate industriald, vol. II, Semne distinc-tive, Ed. Academiei Romdne, Bucuregti, 1983, p. 177 qi urm.; I. Macovei, Protecliacrealiei industriale, Ed. Junimea, Iagi, 1984, p. 258 9i urm.

') A se vedea'. A. Aind,Traitdpratique des marques de fabrique et de commerce, Paris,

1899, p. 8; E. Pouillet, Trait6 des marques des fabriques et de la concurrence ddloyale en

tous genres, Paris, 1906, p. 88.a) Elvelia, Germania gi Marea Britanie.5) A se vedea A. Braun,Prdcis des marques des produits, Bruxelles, 1971,p.30.6) Pentru o p[rere contrard, P. Roubier, Le droit de la propri6t6 industrielle, vol. II,

Sirey, Paris, 1954, p. 683.

310

Nofiuni generale p:

De altfel. am.

care conlin. tlreunei persoane cer

in literanrra (uttltzat ca marcidenumire de thnri

care formeazi m,;

in practica. s-

care a constirult c

care omonimla n

ulterioare. cu cer:

lele confuzii.Pentru constnn

IJtrhzarea ce iunei personalitit:traream[rcii. Ceu',

exclude de Ia prciMarca poaie

docteur Adclis,ir"t "

foloseqte ca mtr';

2.2. f)enumir

Denumirile sL

constitui o marcaDenumirea *

genul obiecruir.il-

dintr-un singur cl

de cuvinte. De erDenumirile ca

mite forme. in ryspeciald. Dac6 Co

zilnle pnr ind rna:

In materia rn

descriptir e.

Denumiriie c.

incorporAndu-se ,

') A se

')AseVeC3d ,E

r ecie r .?:'

l

l

l

l

llt'

I r.,

-.--'*_i_. ]*s

Mdrcile

,ruite din semne

rcmnelor distinc-finritative reniltd,tor semne.

od expres cuvin-rcle, c6t qi denu-

n drept personal

I ProPriu-zis se

n drept exclusiv.lusiv nu privegte

cteristic. Formafigurative, prin

ate fi scris intr-oo emblem[ sau

mentului, culoriii riscul confuztet

lsar s5 prezinte o

stinctive trebuie

;dt a titularului6).rilor sdi.

exemplificative a

[I. Semne distinc-{acovei, Protec{ia

r commerce, Paris,nence ddloyale en

197l, p. 30.

dustrielle, vol. II,

Noliuni generale privind mdrcile

De altfel, art. 5 lit. j) al Legii nr. 8411998 exclude de la inregistrare m[rcilecare confin, fbrd consimlimintul titularului, imaginea sau numele patronimic alune^i persoane care se bucuri de renume in\aranoastri.

In literatura de specialitater) s-a sus{inut c6 numele unui te4, pentru a fiutilizat ca matcd, trebuie combinat cu alte cuvinte, adic[ transformat intr-odenumire de fantezie, cum ar fi Elixir Lqmartine. Mai mult chiar, numele te(uluicare formeazd marca nu este necesar s[ prezinte o form[ caracteristicd.

in practic5, s-a pus problema dac6 se poate folosi ca marcd, numele propriucare a constituit obiectul unei mrrci anterioare, adoptate de un te(. in mesura incare omonimia nu are ca scop o fraud6, jurisprudenla a admis adaptarea mdrciiulterioare, cu cerinla de a se evita, prin intermediul anumitor men{iuni, eventua-lele confuzii.

Pentru constifuirea unei mdrci se poate folosi gi un nume istoric.Utilizarea ca marci a numelor istorice trebuie s[ nu aducl atingere memoriei

unei personaliti{i dispSrute.in caz contrar, organele competente voriefuzainregis-trarea mircii. cererea va fi respinsd in temeiul art. 5 lit. i) al Legii w. g4ll99g, iareexclude de la proteclie mdrcile contrare ordinii publice sau bunJor moravuri.

Marca poate fi alc[tuitE gi dintr-un nume imaginar. De exemplu, Eau dudocteur Addison. in mod obignuit, numele imaginar reprezintdo denumire ce sefoloseqte ca marc[.

2.2. Denumirile

Denumirile sunt cuvinte luate din limbajul curent sau inventate. pentru aconstitui o marc6, denumirile hebuie s6 fie arbitrare sau de fantezie.

Denumirea este considerat[ admisibild, c6nd nu line seama de natura qi degenul obiecfului, fiind independentd de produs. Denumirea poate fi formatddintr-un singur cuvdnt, un adjectiv combinat cu un substantiv iau o combina(iede cuvinte. De exemplu, Dero, Hopfen Krinig, Diner's Club.

Denumirile care formeazd o marcdnu sunt condifionate de existenfa unei anu-mite forme. in raport cu numele, se are in vedere insaqi denumirea qi nu forma saspecialE. Dacd denumirea prezint[ totugi o anumit[ form[, se vor aplica dispo-ziliile privind marca figrativd2\.

In materia mdrcilor nu pot fi forosite denumirile generice, necesare saudescriptive.

. Denumirile care reprezintd cuvdntul ce indicd un produs sunt necesare.tncorpordndu-se cu produsul, cuvintele nu pot constitui o marcd,fiind denumiri

1) A se vede a E. Pouillet, op. cit., p. 90.2) Ase vede a infra, pct. 3.6.

311

MSrcile

necesare. Ele ar implica monopolizarea unor produse, apropiindu-se sub formi de

marc6, denumirea lor necesardl).

Denumirile care descriu un anumit produs sunt necesare sau descriptive.Denumirile descriptive pot desemna specia, calitatea, cantitatea, destinafia, valoa-rea, originea geografici sau timpul fabricirii produsului ori prestirii serviciului,sau alte caracteristici ale acestora. Ele sunt excluse de la proteclie de cdtre art. 5lit. d) al Legii nr. 8411998.

Regula c'3llAgtcruhli descriptiv prezintd gi unele deroglri. Pot fi folosite ca

mirci denumirile simbo.-lice, precum gi-denumirile care sugereazd, cahtd,tile produ-sului in mod indiqe,q"f $i_ Q"ntezist.

Oivaloare simbolicl iau denumirile de !6ri qi orage care nu mai existS. incontrist, denumirile geografice se pot folosi ca mdrci numai dacd prezintd o

formd exterioar[ specificd. Tot ca o condilie, denumirile geografice trebuie si nufie apelaliuni de origine sau indicalii de provenienl62).

Calitatea unui produs care se oferd publicului poate fi evocatd printr-o marc[in mod indirect. De exemplu, marca Defrizzer pentru o cremi de coafat, sau

marca Bonarom pentru cafea.

Utllizarea ca marcd a denumirilor dintr-o limbi strdind este circumstanliatd de

domeniul in care produsul se comercializeazd. Dupb cum denumirea explici sau

nu natura, calitilile sau destinalia produsului, cuvdntul str[in va fi descriptiv orifantezist.

Aceast[ reguld nu a fost aplicatd in practicd. Instanlele decid asupra folosiriicuvintelor imprumutate dintr-o limbd strlin[ in funclie de elementele concrete ale

fiecdrui caz.ln acest sens, in Germania s-a refuzat inregistrarea mdrcii Hermosapentru !ig[ri, deoarece in spanioli cuvdntul inseamn[ ,,frumoas6", avdnd astfel ovaloare de specificare a produsului3).

in ceea ce privegte denumirile de produse brevetate, degi sunt posibile maimulte solu{ii, problema trebuie solulionatb in funclie de principiile materiei. Laexpirarea titlului de proteclie, denumirea inki in domeniul public numai dacd a

figurat in brevet qi s-a incorporat produsului, devenind necesarS. in ca, contrar,denumirea va continua sd formeze obiectul unui drept privativ qi dupd expirareabrevetuluia).

Dac[ obiectul brevetului il constituie un reztltat sau procedeu, nu se punasemenea probleme, intruc6t denumirea produsului brevetat poate fi diferitd de

aceea prevdnttd de titularul brevetului.

') A se vedea A. Ramella, Trattato della proprietd industriale, vol. II, Toir,o, 1927,p.61.

') A se vedea infra, titlul VII, cap. I, $2.3)A

se vedea A. Ramella, op. cit., p. 67.o) A se vedea E Pouillet, op. cit., p. 76 gi urm.

312

Nofiuni generaie r:

Denumirea psitualie, numete'se compl eteatfloriginea produsu

Prin analost,

regim. in legrsi;mirile lor fac pel

Mdrcile fonnCuvintele ac.

genericS. Identitdegenerare a rmi

termos,, celo/cvl.

tn aceasta in:dreptul sdu. O xricane. Daci nur

public Ai der rne

Riscul degem,

ticd,, distinctir-ilgeneric coresFiul

addugarea menti'

2.3. Sloganr

Legea rorr.lan"

modul de redacrca marcd, a slog:

Pentru a ionnexemplu, Tout e:

in unele sistE

sisteme de drept

tec{ia va fi asizu:

Titlurile de zdreptului de autc

intr-o incerce

de periodice ;i tr

1) A se rede,,r

g6nerique, La prt.,!

') i, acest secs.

') in acest sens.o) De exemptrus) De exemplu-

MSrcile

$e sub formd de

$au descriptive.estina!ta, valoa-trni serviciului,e de cdtre art. 5

!t tt folosite ca

calitatile produ-

r IIlei exist6. inlaca preztntd o

ce trebuie s5 nu

i pnntr-o marcd,de coafat, sau

cumstanfiatd de

irea explic6 sau

fi descriptiv ori

asupra folosiriiEle concrete alenircii Hermosa', avdnd astfel o

nt posibile maiile materiei. Lac numai dacd, a

in caz contrar,dupa expirarea

leu. nu se punte fi diferit[ de

il. Torino , 1927,

Noliuni generale privind mircile

Denumirea poate cuprinde uneori gi numele titularului de brevet. in aceastdsitualie, numele titularului poate fi utilizat camarcdnumai atunci cdnd denumirease completeazd at o menliune prin care se eviti orice eroare referitoare laoriginea produsului.

Prin^ analogie, denumirile produselor farmaceutice sunt supuse aceluiagiregim. ln legislaliile in care produsele farmaceutice nu sunt brevetabile, denu-mirile lor fac parte din domeniul public.

Mdrcile formate din denumiri prezintdriscul pierderii caracterului distinctiv.Cuvintele adoptate ca marcd se pot transforma in unele cazuriintr-o denumire

generic5. Identificarea unei denumiri cu un anumit produs este un r#o*., a.degenerare a m[rcii. De exemplu, mircile apd de ioronie, aspirind, gramofon,terryos, c e I ofan, t elex.

In aceast[ imprejurare, titularul inilial al mircii va beneficia in continuare dedreptul sdu. O solulie deosebitl a fost admis6 in practica judiciara a statelor ame-ricane. Dacd marca se transform[ intr-un termen generic, ea intr6 in domeniulpublic Ai devine un sefiln liberr).

Riscul degener[rii unei m[rci poate fi evitat prin mai multe metode. in prac-tic[, distinctivitatea m5rcii se menline prin folosirea impreund cu termenulgeneric corespunzdtor produsului, prin aplicarea pe un produs diferit sau prinaddugarea menliunii marcd depusd.

2.3. Sloganurile gi titlurite de pubticafii

Legea romdnd in vigoare nu se referi la sloganuri gi titluri de publica{ii. Dar,modul de redactare al textului nu inl6tur[, in principiu, posibilitatea de folosire,camarcd, a sloganurilor qi titlurilor de publicafii.

Pentru a forma o marcI, sloganurile trebuie sd fie arbitrare sau de fantezie. Deexemplu, Tout est moins cher au Bon Marchd.

cuvinte, iar in alteeste original, pro-

tec{ia va fi asiguratdin cadrul dreptului de autor.Titlurile de ziare, reviste qi cdrfi sunt protejate fie

dreptului de autor5).

Intr-o incerc ate de solufionare, se pare cd, ar trebuide periodice ;i titlurile de opere individuale.

') A se vedea s.P. Ladas, Transformation d'une marque de fabrique en nomg6nerique, La propri6td industrielle nr.3/1965, p. 54 qi urm.

2) in acest sens, dreptul turc.3)in

acest sens, dreptul olandez gi ungar.*'De exemplu, legislaliile din Fran{a gi Rusia.') De exemplu, legislafiile din Germania gi Marea Britanie.

313

in unele sisteme de dre ptD , sloganurile nu pot depa;i cincisisteme de drept3), sloganurile sunt interzise. Dacd, sloganul

v .4\ca mdrc7"), fie ca obiect al

sd se distingd intre titlurile

iHi"it"

Mlrcile

Titlurile de ziare qi reviste, fiind mijloace de identificare a unor servicii prestate

de intreprinderile de presd sau obiecte de comer!, pot fi folosite ca mdrci. Proteclia

camarcdeste condifionatd de caracterul distinctiv al titlului de publicafie.

Titlurile de opere individuale sunt protejate in domeniul dreptului de autor.

Pentru a beneficia de proteclia dreptului de autor, titlurile de opere trebuie si fieoriginaler).

2.4. Desenele

Desenul este un sefiln care poate fi folosit ca marcd. Admisibilitatea protecliei

ca marci este condilionatd de caracterul distinctiv al desenului2).

in carul in care beneftciazd de protecfia dreptului de autor, desenul nu trebuie

sI aducd atingere drepturilor autorului3).

2.5. Literele qi cifrele

Legea romdnd din 1998 menfioneazd in mod expres literele qi cifrele. Pentru a

constitui o marcd, literele qi cifrele trebuie sI aibi o formS grafrcd distincti.in unele sisteme de drepta), literele qi cifrele nu sunt acceptate ca mdrci. Cu

caracter de exceplie, se admit totugi literele qi cifrele care au o forml originald orisunt notorii.

Literele folosite ca marcd pot fi inilialele unui nume. Depi constituie o

prescurtare, inilialele nu reprezinti numele. in consecinld, inilialele nu pot fiasimilate regimului numelui5).

Marca poate fi alcItuiti gi din inilialele unor cuvinte. Inilialele trebuie sd

poatd fie pronunlate, formdnd un cuvAnt fbri semnificalie cunoscutd. De

exe^mplu, USISpentru Uzina de Superfosfali 9i Acid Sulfuric.In legisla{ia anterioard se prevedea gi o ipotezd care nu corespundea realitilii.

Potrivit acestor reglementiri, nu puteau constitui mlrci semnele care erau for-mate exclusiv din inilialele unor cuvinte, fard posibilitate de exprimare fonetic[in nici una din limbile cunoscute. Astfel de cuvinte sunt cele compuse exclusivdin consoane, cum ar fi FRB sat TCM. in realitate, inilialele unor cuvinte, indife-rent de compunerea lor, pot fi pronunlate.

1) A se vedea qi: Y. Eminescu, op. cit., 1996,p. 54 qi urm.; V. Rors, Dreptul proprietIliiintelectuale, Ed. Global Lex, Bucureqti,200l, p. 550.

2) De exemplu, marca LACOSTE.3)A

se vedea qi art. 48 lit. e) al Legii nr. 8411998.a) in acest sens, dreptul austriac, german gi maghiar.s) in acest sens: E Pouillet, op. cit., p. 98; P, Roubier, op. cit., p. 573.

314

No{iuni generale Pr

in cantl in ca

intrucdt cifrele l

distinctivd, fhrf, I

2.6. Elemen

in conformit:gi din elemente

multitudine de

fotogr afl, blazo;

Embleff?o esrr

ginar, care sinaLn

o ancord, care Fr

o societate colTle

Emblema ctrpoate constirui r

vinuri sau emLnlt

Pentru a fi p,ro1

caracteristic6- I

dreptul prir atirVinieta este 'l

tuind o ilustradlipegte pe pro*Xu

Eticheta e$e

unele indicatii fol

Imaginile Pcfotografta. In pr

s5u portret. c&rc

zintd un act de c

Legea ronui,t

consim![mdnru1care se bucur6 c

Convenliei de [;

{ii din p?fiee orr

') in acela*.: :"r2) in drep:I :

aceeagi prole.-.:i.:) A se \ e,iea io) A se riEa

,,Alexandru lr-.'E (

t) Pentru J,eta,-

Mlrcile

r sen'icii prestater mdrci. Protectialicatie.pnrlui de autor.re trebuie sd fie

ilitatea protecliei

xenul nu trebuie

citiele. Pentru a

I distinctd.rte ca mdrci. Cunrrd originald ori

r5i constituie o

$alele nu pot fi

iplele trebuie s[*'crnoscutd. De

pundea rea1it61ii.

ts care erau for-primare foneticdompuse exclusivr cuvinte, indife-

heptul propriet14li

Noliuni generale privind mircile

in can-i. in care mdrcile sunt formate exclusiv din cifre, ele nu pot fi protejate.intrucdt cifrele nu sunt distinctive in sine, marca trebuie sd prezinte o formldistinctivd, ftrd a fi necesari asocierea cu elemente grafice specialer).

2.6. Elementele figurative

tn conformitate cu prevederile Legii rom6ne actuale, m[rcile pot fi constituitegi din elemente figurative, plane sau in relief. Elementele figurative cuprind omultitudine de forme, gi anume: embleme, viniete, etichete, peisaje, portrete,fotografi i, blazoane, si gilii, amprente, reliefuri, pecefi, liziere.

Emblema este un semn figurativ simplu, reprezentdnd un obiect real sau ima-ginar, care simbolizeazd o anumitd idee. De exemplu, o floare, un clopot, o stea,

o ancor[, care poate fi insoliti de o devizS. Emblema are rolul de a individualizao societate comerciali sau industriall2).

Emblema care se referi la natura produsului are un caracter descriptiv gi nupoate constitui o marcb. Astfel, emblema formatd dintr-o fnmzd de vip pentruvinuri sau emblema alcdtuit[ dintr-o l[mdie pentru citronadi nu este distinctiv63).Pentru a fi protejatd ca marc[ emblema trebuie sE aibl o form6 speciali sau

caracteristicda). in m6sura in care emblema prezintd"un caracter distinctiv in sine,dreptul privativ va include gi denumirea respectivd5).

Vinieta este un ansamblu de figuri, o dispozilie de linii sau un desen. Consti-tuind o ilustrafie de mici dimensiuni, cu sau frrd un subiect precis, vinieta se

lipegte pe produs.Eticheta este un suport de hdrtie sau carton de m[rime redus[, care conline

unele indicalii privind un produs. Regimul etichetei este asem[ndtor cu al vinietei.Imaginile pot forma, in principiu, obiectul unei mdrci, cum ar fi portretul sau

fotografia. in practicS, se consideri cd folosirea de cdtre o persoanl a propriuluis6u portret, care seamdnd, izbitor cu un portret adoptat anterior ca marcd, repre-zintd un act de concurenlI neloiali.

Legea romdnd dispune ci nu pot fi inregistrate mircile care conlin, frrIconsimldmdntul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoanecare se bucurd de renume infara noastrd [art. 5 lit. j)]. Pentru aplicarea art.6t"' alConvenfiei de la Paris, se prevede ci nu pot fi protejate, in absenla unei autociza-

lii din partea organelor competente, mircile care cuprind reproduceri sau imitalii

r) in acelagi sens, X Eminescu, op. cit., 1996,p.56 gi urm.2) in dreptul francez, emblema este legati de numele de familie qi beneficiazl de

aceeagi proteclie ca numele.3) A se vedea P. Roubier,op. cit., p. 583.o) A se vedea gi I. Macovei, Dreptul propriet6lii intelectuale, vol. I, Ed. Universit[]ii

,,Alexandru loarrCuza",Iagi, 2002, p. 60.s) Pentru detalii, Y. Eminescu, op. cit., 1996,p. 57.

315

Mircile

de steme, drapele, embleme de stat, insemne, sigilii oficiale de control gi garan-

!ie, blazoane apa(indnd lirilor Uniunii [art. 5 lit. k)]. Acelaqi regim se aplici 9ireprezentirilor grafice care aparlin organizaliilor internafionale interguvemamenta-le d^in care fac parte una sau mai multe lbri ale Uniunii de la Paris [art. 5 lit. l)]r).

In ceea ce privegte figurile geometrice simple, cum ar fi un cerc, un triunghisau un p[trat, se considerl ci sunt inexpresive. Figurile geometrice simple, nein-solite de elemente verbale sau de alte elemente figurative, nu pot constitui mirci.

2.7.Forma produsului

Printre semnele care pot alc[tui o marcd, Legea romdn[ din 1998 se referiexpres gi la forma produsului. Pentru a fi protejatd ca marcd", forma produsuluitrebuie si nu fie necesari sau de naturi sd producd un rezultat industrial2).

Dupi numeroase controverse'), ideea cI forma produsului poate constitui omarcd este acceptatl gi consacrat[ legislativo. in practicd, insi, prin excludereaformelor cu caracter estetic sau tehnic, precum qi a formelor care intr-un anumitdomeniu s-abanalizat, sfera de proteclie este redus6.

Legea romdni precizeazd in art. 5 lit. e) c[ nu pot fi protejate m[rcileconstituite exclusiv din forma produsului, care este impusd de natura produsuluisau este necesard oblinerii unui rezultat tehnic sau care di o valoarea substanliallprodusului.

Mdrcile const6nd in forma produselor sunt intr-o oarecare misuri descriptivegi, din aceast[ canzd,limitate. in acelaqi timp, criteriile necesare pentru deter-minarea caracterului descriptiv al mdrcii sunt greu de stabilit. De exemplu, formaunui produs prevIzut sd fie utilizat capahar, in cele mai multe cantri, nu prezint6caracterul distinctiv al unei mircis).

Sub imperiul legislaliei anterioare, nu puteau fi utilizate ca mirci semneleconstituite din forma spafial[ a unor produse, dacd acestea reprezintd formanecesari a produselor respective sau dac[ forma are exclusiv un caracter deutilitate. Prin caracter de utilitate se inlelege insd caracterul necesar sau natural alformei produsului. Ca atare, cele doui aspecte se refer6 la o singurd ipotezd,avdndu-se in vedere posibilitatea de utilizare a produsului6).

r) A se vedea qi infra, cap. II, pct.2.3.

') A se vedea qi A. Aind,op. cit., p. 13 gi urm.3) Pentru am[nunte: E. Pouillet, op. cit., p. 53 gi urm.; P. Roubier, op. cit., p.553;

M. Rotondi, Diritto industrialle, Milano, 1965,p. ll7; L. van Bunnen, Aspects actuels dudroit des marques dans le Marchd commun, Bruxelles, 1967, p.49 gi urm.; Y. Eminescu,op. cit., 1996,p.59 9i urm.

a) in acest sens, legislaliile din Austria, Belgia, Canada,Franla, Italia gi Luxemburg.5) A se vedea V. $tefinescu, P. Teodorescu,Mdrclle figurative. M[rcile constituite din

forma produselor sau a ambalajelor acestora, Invenlii gi inovafii nr.2/1970, p. 64 gi urm.6) in acelagi sens, Il Eminescu, op. cit., 1996,p.62 gi urm.

316

No(iuni generale I

2.8. Forma

intre semnel

enumer[ si tonrr

trebuie s[ aiL,6 u

in unele ieei'de insolirea de e

permite sd tle ilDe exemplu. stl,

2.9, Culoar

M[rcile pot

lajului. Protectilegea roman5,.

Admiterea c*

tate sunt dittni,sau o singuri cul

Combinalllietrebuie nurnei >:

O sin'uuri ct

unei singure cu}

imposibilitateasine nu sunt sul

de monopoliza:oin sisternutr ,

singurd culoareIn contra'ji,,-

Inven{ii ;i \ [arc

este suficient iieDoctrina adr

mdrcii, indir rdlunele pA(i ale p

De altt-el. renr. 841199E pre'

tiv al mdrcii. o c

l) in acest sZeelandA. Ola:rci

2) Pentru sclup.554.

:)Aserecee:

Mdrcile

onrrol gi garan-

Fm se aplic6 gi

rgu\ ernamenta-

n- 5 lit. l)l 1).

rc. Lln triunghiE sinrple. nein-onstitui m[rci.

1998 se referdrna produsuluistnall'.Nlte constifui orin ercludereaintr-un anumit

oteiate mdrcileIura produsuluirea substantial5

uri descriptiveE pentru deter-:xemplu, formauri. nu prezintd

mirci semnelepnezintd formaun caracter detr silu natural alhgura rpotezd",

op. cit., p. 553;pects actuels dun-: l. Eminescu,

;i Luremburg.le constituite din0. p . 64 gi urm.

No{iuni generale privind m[rcile

2.8. Forma ambalajului

intre semnele susceptibile de a constitui o marci, Legea romdnd in vigoareenumeri gi forma ambalajului. Pentru a fi apropriatd camarcd, forma ambalajuluitrebuie si aibd un caracter distinctiv.

in unele legislaliil), protejarea ca marcda formei ambalajului este condifionatide inso{irea de alte sernne, cum ar fi inscriplii, etichete, menliuni. Aceast6 solufiepermite sd fie inregistratd atdt marc1 cdt qi forma ambalajului pe care se aplic[.De exemplu, sticlele de Coca-Cola, fTacoanele pentru parfumuri Guerlaine.

2.9. Culoarea produsului sau a ambalajului

Mdrcile pot fi formate gi din combinalii de culori ale produsului sau amba-lajului. Proteclia ca marcl a combinaliilor de culori este prevdnrtd expres delegea romdn6.

Admiterea camarcd a culorii a determinat multiple disculii2). Soluliile adop-tate sunt diferite, dupd cum marca este constituitd dintr-o combinalie de culorisau o singurd culoare.

Combinaliile de culori sunt folosite ca marc6 frrd, rezewe sau obiecliuni. Eletrebuie numai si prezinte un aspect caracteristic, un aranjament propriu.

O singuri culoare nu poate constitui o marcd. Reticenlele fa!6 de folosireaunei singure culori ca marcd sunt determinate de numErul limitat al culorilor qi deimposibilitatea consumatorului de a distinge cu claritate nuanlele3). Culorile insine nu sunt suficient de distinctive. inregistrarea lor ca marcl ar genera un riscde monopolizare.

In sistemul legii anterioare, se admitea, prin coroborarea dispoziliilor, c[ osingur[ culoare poate fi inregistratl camarcd sub condifia caracterului distinctiv.

In contradic{ie cu aceastl solulie, Instrucliunile Oficiului de Stat pentruInvenfii gi M6rci pentru aplicarea Legii din 1967 precizau c[ o singurd culoare nueste suficient de distinctiv[ pentru a constitui o marcd.

Doctrina admite totugi ci o singurd culoare poate fi gi un element esenlial almdrcii, individualizdndu-se printr-o dispozilie special[ sau prin aplicarea peunele p[r!i ale produsului.

De altfel, regula 9 alin. (2) lit. h) al Regulamentului de aplicare a Legiinr. 84/1998 prevede posibilitatea ca solicitantul sd revendice, ca element distinc-tiv al m6rcii, o culoare sau mai multe culori.

r) in acest sens, legislaliile dinZeelandd, Olanda gi Statele Unite ale

2) Pentru solutia inadmisibilitAtiip. 554.

3) A se vede a E. Pouillet, op. cit.,

Marea Britanie, Germania, Grecia, Japonia, NouaAmericii.folosirii ca marc6 a culorilor, P. Roubier, op. ctt.,

p.58.

3t7

MSrcile

2.10. Pr ezentarea sonori

Conlinutul unei m[rci poate fi alcdtuit gi din senme sonore sau melodiisimple. Prezentarea sonord se asociaz5, de obicei, cu un serviciu sau un produs.

Mdrcile sonore sau auditive trebuie sd fie clare, expresive gi caracteristice. Elevor insoli comercializarea produsului, fbr[ a se limita la publicitate.

Valabilitatea m[rcilor sonore a fost admisi in dreptul americanr). inregistrarealor se efectueazdpirn depozitul de discuri fonografice.

Majoritatea legislafiilor, ins5, la care s-a aliniat gi legea romdn6, nu recunoscmdrcile sonore. Reticenla manifestatd fa!5 de marca auditivl a fost determinatide absenla unei leg[turi directe cu produsul gi de imposibilitatea realizdrii unuidepozit material.

Spre deosebire de reglementarea acfi,nld, in sistemul legislafiei anterioare,m[rcile sonore erau susceptibile de protec{ie. Conform acestei concep{ii, m[rcilesonore sunt formate dintr-o succesiune de sunete, care produc un efect sonorcaracteristic. De exemplu, semnalele sau fraza melodicd de anunlare a anumitorprograme radiodifuzate sau televizate.

2.11. Combinafiile de semne

Mircile pot fi constituite gi din unele combinalii de semne.Prin combinarea elementelor, semnele necesare sau banale devin particulare,

putdndu-se folosi ca mdrci2). Particularitdlile mircilor combinate permit alegereacelor mai adecvate mijloace de publicitate comercialS.

$3. Clasificarea mlrcilor

Mdrcile se pot grupa in mai multe categorii. in mod corespunzitor, regimuljuridic al unei mlrci este configurat de incadrarea ei intr-o anumit6 categorie.

Principalele criterii ttilizate pentru clasificarea mdrcilor sunt urm[toarele:destinalia mdrcilor, obiectul mircilor, titularul dreptului la marcd, natura nor-melor care reglementeazd mdrcile, numirul semnelor care alcituiesc m[rcile,natura semnelor care formeazd mdrcile, efectul mdrcilor asupra cumpdr[torilor gi

semnificalia speciall a mdrcilor.

')in acelagi sens, legislafiile din Bulganagi Ungarra.2) Ase vedea $i infra,pct. 3.5.

318

Nofiuni generale pr

3.1. Mlrcile

in funclie de '.

mdrci de comer-I"

Marca de fabr

t14li industriale.

\tazdprodusele uMarca de cor:

pe produsele pe (

face de o sociela:Mdrcile de fal

tinc{ie dintre etre I

3.2. Mlrcile

Din punct de

servicii.Mdrcile de Il

duse, fabricate :

produse.

Mdrcile de xfizice sau jun,Jlc

Validitatea ni'l

de la Paris. \laroLisabona. din 1(

!6ri1or Uniunir ci,,

Protectia rnal

celelalte State ' . r

fi inregistrate ca

in corfornut-sunt de doua ttnn

- mdrci de te:

a indica pe autor- mdrci de >e:

l)Ase\edei;,2) De e\e::.: - -

Maroc, Nor' ig: =

') De e\er:p: *4) A se '. ed,ea

nr.711959. p "-'Iindustriale. ie:''e=

t\

Mdrcile

)re sau melodiinu un produs.racteristice. Elets.

nt . inregis trarea

m6. nu recunosclost determtnatda reahzdrlt unui

atiei anterio are,mceplii, mdrcileun efect sonor

Igare a anumitor

rr-in particulare,permit alegerea

rnzitor, regimulf, categorie.mt urmdtoarele:rce. nafura nor-[tuiesc mdrcile,umplrdtorilor $i

Noliuni generale privind mlrcile

3.1. Mircile de fabrici gi mlrcile de comerf

in func1ie de destinafia lor economici, mdrcile se impart in mdrci de fabric[ qi

mdrci de come4.Marca de fabricl se folosegte de produc[tor sau fabricant, in domeniul activi-

tS}ii indusffiale, agricole, megtequg[reqti qi artizanale. Marca de fabric[ diferen-

liazi produsele unei persoane fizice sau juridice de alte produse similare.Marca de comer! este utilizatd de comerciant sau distribuitor, prin aplicarea ei

pe produsele pe care le vinde. Marca de comer! aratd cd distribuirea produselor se

face de o societate comerciali.Mlrcile de fabric6 gi mlrcile de comer! au acelagi regim juridic. Eventuala dis-

tinclie dintre ele poate fi determinatd de natura normelor care le reglementeazSl).

3.2. Mflrcile de produse qi mlrcile de servicii

Din punct de vedere al obiectului, se disting mbrcile de produse gi mdrcile de

servicii.Mbrcile de fabrici qi m[rcile de comer! se aplic[ gi identificd anumite pro-

duse, fabricate sau naturale. in acest fel, ele formeazd categoria mircilor deproduse.

Mdrcile de servicii se intrebuinleazdpentru a deosebi serviciile unei persoane

fizice saujuridice de cele prestate de cdtre alte persoane.

Validitatea mdrcii de serviciu este prevdzutdprin art. I alin. (2) din Conven{iade la Paris. Marca de serviciu a fost recunoscuti de Conferinla de revizuire de laLisabona, din 1958. in contextul acestor prevederi, *1. 6sexies stabileqte obligalia

lSrilor Uniunii de a proteja mdrcile de servicii.Proteclia mdrcii de serviciu este consacrati gi in legislaliile unor state2). tn

celelalte state3), semnele care se referd la servicii legate de obiecte materiale potfi inregistrate ca mdrci de produse.

in conformitate cu serviciile susceptibile de a fi protejate, mdrcile de serviciisunt de doui feluri:

- m[rci de servicii care se aplicl pe produse sau sunt ata$ate produselor pentrua indica pe autorul serviciului prestat;

- mdrci de servicii care indic6 servicii ce nu sunt legate de anumite produsea).

r) A se vedea infra, pct. 3.4.

') De e*e*plu, Brazilia, Canada, Danemarca, Egipt, Filipine, Fran{a, lrat, Italia,Maroc, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Ungaria qi Rusia.

3) De exemplu, Belgia, Germania qi Olanda.a) A se vedea: C.E. Mascareftas, La marque de service, La propri6t6 industrielle

ru.711959, p. 138; P.J. Pointet, La protection de la marque, Rassegna della proprietdindustriale, letteraria, artistica w. I -41 1964, p. 22.

3t9

fti"

M6rcile

intre semnul distinctiv gi serviciu trebuie si existe o legdturd nemijlociti. infunclie de natura serviciului, marca se folosegte in mod direct sau indirect. Astfel,societdlile de transport aplicS marca pe vehicule, iar restaurantele aplicd marca pevesel[ gi tacdmuri. Alteori, marca poate fi aplicatd pe documentafia care se in-tocmeqte la prestarea de servicii sau pe ambalajul produsului pentru care se

efectueazd serviciul.

3.3. Mlrcile individuale gi mircile colective

AvAnd in vedere titularul dreptului, mdrcile pot fi mdrci individuale gi mircicolective.

Mircile individuale, private sau ordinare, apfiin gi se utilizeazd de o anumitlpersoand fizici sau juridicd. ln forma sa inilial[, Convenfia de la Paris a regle-mentat numai mdrcile individuale.

Mdrcile colective se folosesc in comun de mai multe persoane juridice. inmod obiqnuit, mlrcile colective se aplici impreunl cu marca individual[, fiind ogaranlie a calitdlii sau originii produsului.

Proteclia mdrcilor colective a fost recunoscut6 prin art. 7bi' din Convenlia dela Paris. Acest articol a fost introdus la Conferinla de revizuire de la Washington,din l9l l, gi completat la Conferinla de revizuire de la Londra, din 1934.

Potrivit art. Tbi', !6rile Uniunii au obligalia sd admiti la depunere gi sI prote-jeze mdrcile colective apa(in0nd unor grupdri colective a cdror existenli nu este

contrari legii ldrii de origine, chiar dac[ aceste grupdri colective nu posedd ointreprindere industrial[ sau comercialS. Proteclia va putea fr refuzatd, dacd mar-ca colectivl este contrard interesului public.

M[rcile colective sunt reglementate qi in unele legislalii nalionale. Deexemplu, legislaliile din Belgia, Canada, Germania, Grecia, Italia, MareaBritanie, Spania gi Statele Unite ale Americii.

in dreptul romdn, art. 3 lit. d) al Legii nr.8411998 prevede cd"marcacolectivdeste destinatd a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor uneiasocialii de produsele sau serviciile aparlindnd altor persoane. Mdrcile colectivesunt supuse regimului mdrcilor individuale dac[, prin dispoziliile legii, nu se pre-vede altfel.

Mdrcile colective pot fi folosite numai in condifiile stabilite prin regulamentulasocialiei.

3.4. Mlrcile facultative qi mircile obligatorii

Jindnd seama de natura normelor care le reglementeazd, mdrcile se impart inmdrci facultative gi mdrci obligatorii.

320

Nofiuni generale pr"

lt sistemul nlse aplicd semnui

facultativ este col

de calrtate impXnc

tn sistemui Ir

obicei, marcarea

a cdror fabncerecontrol adminlstr

ln cadrul legteme. in princlp,..fabricd obligator "

derile produc5'tc;

derogatoriu. I-Tlar\

prevdntte nun-1a.,

3.5. Mlrcile

Sub aspecrul :

binate.Mdrcile simp,

denumire. o irler:Mdrcile cc'n:":

sau figuratir r', Dimpreund cu ;:t;:

Mdrcile co:i:lb

Marca conlpucaracter distiliciiideterminat de Cls

[ionatltnulrai c"i:Marca coniP.,

prin ele inseie. P

unui sin,*eur etrenno

in unele u-3-r..i

siuni in limbr Cr:

semn. De e\e:Llrprin versiunil: ,.

' ' Pentrr ': ..;:z) A se r"eiee ,

p. 204 gi un-r.

Mdrcile

E nernr3locitd. int indirect. Astfel,: aplica marca pe

utatia care se in-i pentru care se

ir iduale gi mdrci

u.i de o anumit[la Paris a regle-

Iane luridice. inilir iduald, fiind o

lin Convenfia de

e Ie \\-ashington,

rl [ 9i+.mere ;i s5 prote-eristenlI nu este

ive nri posedd or-rv

tJZ^aI3. oaca mar-

i nationale. De

L ltiilia. Marea

, Eni,r.-a colectiv[nnen:brilor unei

iLEr;:.e colectiver }esii. nu se pre-

rin requlamentul

cile se impart in

Nofiuni generale privind mdrcile

in sistemul mircii facultative, ttilizarca mdrcii, precum qi produsele pe carese aplic[ semnul distinctiv, se hotdrdgte de produc[tor sau comerciant. Caracterulfacultativ este configurat de func{iile indeplinite de marc6. Garanlia unor produsede calitate implici funcfiile de organizare a vielii economice gi de reclami.

in sistemul mircii obligatorii, anumite produse trebuie sd fie marcate. Deobicei, marcarea se aplicd produselor executate din metale prelioase gi produselora clror fabricare constituie monopol de stat. Marcarea reprezintd un mijloc decontrol administrativ.

in cadrul legislaliei anterioare, se admitea o solulie care imbina ambele sis-teme. In principiu, mdrcile de comer! gi de servicii erau facultative, iar mircile de

fabrici obligatorii. Pentru toate produsele destinate consumului intern, intreprin-derile produc[toare erau obligate s[ foloseascd marca de fabricd. Cu caracterderogatoriu, marca de comer! putea fi obligatorie, atunci cdnd unele produse erauprev[zute numai cu acest semn distinctivr).

3.5. Mlrcile simple qi mlrcile combinate

Sub aspectul numdrului semnelor utilizate, existd mdrci simple gi m[rci com-binate.

M[rcile simple sunt formate dintr-un singur semn. De exemplu, un nume, odenumire, o liter6, o reprezentare graficd.

Mdrcile combinate sunt alc[tuite dintr-un num[r de semne diferite, verbalesau figurative. DacE unele semne au un caracter esenlial, ele pot fi inregistrateimpreund cu marca.

Mlrcile combinate se impart in m6rci compuse qi m[rci complexe.Marca compusl este constituitd din semne diferite, dintre care numai unele au

caracter distinctiv. Dacd semnele nu sunt esenfiale, efectul distinctiv al mbrcii va fideterminat de dispozilia lor caracteristici. in consecinlI, conffafacerea va fi sanc-

fionatd numai cdnd se reproduc toate elementele mircii, adic[ ansamblul m[rcii.Marca complex[ este alcltuitd din semne diferite, care au caracter distinctiv

prin ele insele. Prin urmare, contrafacerea poate fi gi pa(iald, prin reproducereaunui singur element.

in unele cantri, marca complexi poate fi constifuitl dintr-un numdr de ver-siuni in limbi diferite, din transliteraliuni sau transcripliuni fonetice ale aceluiagisemn. De exemplu, marca elvefian[ Lustello rosso. Rotband. Bande rouge, careprin versiunile adoptate, formuleazi aceeagi idee2).

r) Pentru critica acestui sistem, Y. EminescLt, op. cit.,2) A se ved ea Z. Viragh, La marque complexe, La

p.204 qi urm.

1996, p. 79.propri6t6 industrielle nr. 911965 ,

321

rnnnuuut'r,rrwr rilr I ullll I I lillllilltf;

Mdrcile

3.6. Mircile verbale, mlrcile figurative qi mircile sonore

in func1ie de natura lor, mlrcile sunt verbale, figurative gi sonore.

Mircile verbale sunt formate din semne scrise. Ele pot fi cuvinte, litere, cifresau sloganuri.

Mdrcile figurative sunt alcituite din reprezentdri grafice. Mdrcile figurative se

impart in mdrci bidimensionale, sau plane, gi mdrci tridimensionale, sau plastice.

Astfel, forma produsului sau forma ambalajului reprezintd o marc[ tridimensionalS.Mircile sonore sunt compuse din sunete. Notele sau sunetele trebuie sd pro-

ducd un efect sonor caracteristic.

3.7. Mf,rcile auditive, mlrcile vizuale gi mlrcile intelectuale

Dup[ efectul sau impresia produsl asupra cump[r6torilor, mdrcile se divid inauditive, vizuale gi intelectuale.

MSrcile auditive sunt destinate sd atrag6 atenlia prin intermediul unui sunet. inmod obignuit, mdrcile auditive sunt verbale sau sonore.

Mlrcile vizluale urmiresc s5 scoatl in evidenld un aspect sau o imagine. Elesunt identice cu mdrcile figurative.

M5rcile intelectuale sugereaz[ o anumitd idee. Ele sunt formate din semne

verbale, figurative sau sonore. Conlinutul intelectual al mlrcii presupune deta-

$area semnului distinctiv de ideea preconizatd.

3.8. Mircile speciale

in conformitate cu semnificalia speciall care o prezintd, m[rcile pot fi supuse

unor regimuri juridice distincte. Din aceastd categorie fac parte marca notorie,marca agentului, matca defensiv[, marca de rczervd, marca telle quelle, marcana{ional[ gi marca de certificare.

3.8.1. Marca notorie

Marca notorie se caracterizeazd pintr-un renume deosebit, av6nd o valoareinternalionald. Astfel, notorii sunt mdrcile Adidas, Samsung, Philips, Omega,

Ford, Mercedes, Coca-Cola.Notorietatea este o problemd de fapt. Determinarea notorietSlii line seama de

vechimea mlrcii, intensitatea publicit6{ii, identificarea cu intreprinderea sau ideea

de calitater). Notorietatea se apreciazdin funclie de condiliile proprii sau locale.

') A se vedea M.A. Perot-Morel, Extension de la protection des marques notoires,Revue trimestrielle de droit commercial, 1966, p. 9 gi urm.

322

Nofiuni genera.e n:

Mdrcile flrrtorarticol a tbst lnclHaga, din 1915 I

la Londra. din i LI

Jarile UnrLlrul

dacd legisleli; -invalideze inr:gcomert care crrn':'

a unei marc i 3e .o va considera \

admise. sI be:e:identice sau s.t;-constituie o rep:put6nd f,r cor::;no

Agadar. prcie

Ittatea unei lnreacordatd este :ns

in dreptul, :nr. 84ll 99 S Fc':

Rom6nia 1a Crlprioritatii re,.ennj

Iit. d) a arr. t. d.l

tru produse sau s

Pentru a .iete

notorietatea aces

sau sen'iciile c&

sau uttltzarea rnjlamenrului de arbaza urmdtoarelc

a) categoria ,

la care se releripe grupe de coirmarca este urllu;

produse sau de ,b) circurtele ,

in functie de :":.de distriburre 3 rdiul unor ag3::-

1) Regu-, -r :pentru aprs; .3:3d

Romdniei >. :.:::serviciile i.1 .:r3 i

'"t;\"t

\

M[rcile

mre

ore.rinte, litere, cifre

cile figurative se

nle, sau plastice.

i tridimensionald.e trebuie s[ pro-

irtuale

lrcile se divid in

iul unui sunet. in

u o imagine. Ele

nnate din seflmepresupune deta-

ritre pot fi supuset marca notorie,lle quelle, marca

ar and o valoarePhilips, Omega,

6ii line seama de

inderea sau ideearii sau locale.

marques notoires,

Noliuni generale privind mdrcile

Mircile notorii sunt protejate prin art. 6bi' din Convenlia de la Paris. Acest

articol a fost inclus in textul Convenliei, in urma Conferinlei de revizuire de la

Haga, din 1925. Dispoziliile sale au fost completate la Conferinla de revizuire de

la Londra, din 1934, gi la Conferinfa de revizuire de la Lisabona, din 1958'

J6rile Uniunii, in conformitate cu alin. (1) al art. 6bi" se obligd, fie din oficiudacd legislalia ldrii o ingiduie, fie la cererea celui interesat, s[ refuze sau sd

invalideze inregistrarea qi sd interzicd folosirea unei mdrci de fabric[ sau de

c omer,t care c onstitui.- r-Iglq49g.:g, imitalie sau .tladuc ere pul6nd 9r9 a c olfu zie,

a unei mdrci pe care autoritatea competentd a !6rii de inregistrare sau de folosire

o va considera cd este notoriu cunoscutd, ca fiind deja marca unei persoane

admise, s[ beneficieze de prezenta conven]ie qi ca fiind folosit[ pentru produse

identice sau similare. Se va proceda la fel atunci cAnd partea esenliald a mlrciiconstituie o reproducere a unei astfel de mdrci notoriu cunoscute sau o imitalieput6nd fi confundatd cu aceasta.

Aqadar, proteclia acordati mdrcilor notorii nu este condilionatd de forma-

litatea unei inregistrdri nalionale sau internafionale, ori de folosire. Proteclia

acordatl este insl limitatd la sfera produselor identice sau similare.

in dreptul romdn, protecfia m[rcilor notorii este prev[zutd de Legea

nr. 84/1998. Potrivit art. 3 lit. c), marca notorie este semnul larg cunoscut inRomdnia la data depunerii unei cereri de inregistrare a mdrcii sau la data

prioritl1ii revendicate in cerere. inregistrarea unei mirci va fr refuzatd, conform

lit. d) a art. 6, dacd este identicd sau similard cu o marci notorie in Rom6nia pen-

tru produse sau servicii identice sau similare.Pentru a determina dacd o marcd este larg cunoscutd, se va avea in vedere

notorietatea acestei mirci, in cadrul segmentului de public vizat pentru produsele

sau serviciile clrora matca respectivd se aplic6, lard a fi necesar[ inregisffarea

sau utilizarea mdrcii in Rominia'). in conformitate cu regula 16 alin. (2) a Regu-

lamentului de aplicare aLegii nr. 84/1998, segmentul de public se va stabili pe

baza urmdtoarelor elemente :

a) categoria de consumatori potenfiali, vizatd pentru produsele sau serviciile

la care se referd marca; identificarea categoriei de consumatori potenliali se face

pe grupe de consumatori ai unor anumite produse sau servicii in legltur[ cu care

marca este utilizatd gi nu pe grupe de consumatori ai unei game generale de

produse sau de servicii;b) circuitele de distribuire a produselor sau serviciilor la care se referi marca)

in funclie de natura produselor gi serviciilor, se va line seama de diferite mijloace

de distribuire a acestora, respectiv de comercializarcprinmagazine, prin interme-

diul unor agenfi comerciali, direct de la intreprindere sau la domiciliul clientului.

1) Regula L6 alin. (1) a Regulamentului de aplicare a Legiipentru aprecierea notorietlttli este suficient ca marca sA fieRomdniei gi pentru segmentul de public din Romdnia cSruia i se

serviciile la care se referd marca.

nr. 8411998 prevede cd

cunoscut[ pe teritoriuladresea zd produsele sau

323