Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei

7/30/2019 Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei

http://slidepdf.com/reader/full/marcela-salagean-introducere-in-istoria-contemporana-a-romaniei 1/193

Referenti §tiintifici:

Prof. univ. dr. loan Bolovan

CS I dr. Lucian Nastasa-Kovacs

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

sAl a g e a n , MARCELA

Introducere in istoria contemporana a Romaniei / Marcela Salagean. - Cluj-N apoca: Presa Universitara Clujeana,

2013

Bibliogr.



f . t > i y t ,

Marcela Salagean

Introducere

in istoria contemporana a Romaniei



Profesorului

Stephen Fischer-Galati



Cuprins

Cuvant ina inte .............................................................. 7

I - ROMANIA IN PERI O AD A IN TERBELICA... 10

1.1 - Integrarea noilor provincii unite,principalele masuri legislative, dezbateri deid e i................................................................................10

I. 2 - V iata politica 1 9 1 8 -1 9 3 7 ......................211 . 3 - Societate §i cultura in perioadain terb elica ..................................................................43



Marcela Salagean

III - INLATURAREA REGIMULUI ANTONESCU:STATUTUL TRANSILVANIEI.................................. 89

Referinte bibliografice....................................... 101

IV - INSTAURAREA REGIMU LUI COMUNIST

IN ROMANIA............................................................... 104 Yoluinul de fata dc

Referinte bibl iogra fice........................................112 -. -. -- .a istorica pentru :n:el

V - ROMANIA IN TIMPUL REGIMULUI C“ aU aVUt ,0C ‘

COMUNIST..................................................................US - " ' f ' N V " ne Pr" i 'un<-r

V. 1 - Ro m an ia In timp ul lui Gh eorg he a .15tone' Romarue!Gheorgh iu - D ej....................................................117 seco1 In laP'- PrezentaV. 2 - Rom an ia in tim pu l lui Nicolae ^ - er^ prog1-311̂ cursuluiC eau §escu ...............................................................i 3fr* ts h m a contemporana a R a

Referinte bibliografice ....................................... 151 ^ Babe^-Bolyai, Facu-tatesC :5torie a Romanei in epo

VI - ROMANIA DUPA INLATURAREA revendica pretentia exhaus

REGIMULUI COMUNIST...................................... 155|finxi acela d e a a e a o sinte

Pro cesu l de pregatire a ade rarii Ro m aniei la s^^cial studentilor, dar nu iUniunea Europeana §i N A .T.0 ..................... 175Referinte bibliografice....................................... 194 roblematica abord

tcate acestea, una destul de

G lo sar............................................................................198 rrezentate §i propuse sprecr_ pate in §ase parti distil*

legate de istoria Romanie:

regimurile autoritare (1938

—ului comunist sau peno.dent, in cadrul unei aseme;

a~apra istoriei Romaniei in

"



Introducere in istoria contemporana a Romaniei

I - ROMANIA In pe r i o a d a

INTERBELICA

L I - Integrarea noilor provincii unite, principalele masuri legislative, dezbateri de idei

La inceputul secolului XX, primul razboimondial §i mai ales Unirea din 1918, supun socie-

tatea romaneasca unor noi provocari, iar una dintre

cele mai importante probleme cu care s-au confrun-

tat autoritatile romane de-a lungul intregii perioade

dintre cele doua razboaie mondiale a fost cea legata

de uniformizarea institutional legislative §i de inte-

grare a noilor p rovincii unite. Iar dezbaterile care au

avut loc au vizat trei posibile solutii: sS se mentina

pentru o perioada legislatia existenta in fiecare pro-

vincie, sa se aleaga o anume legislatie dintr-o pro-vincie, care sa fie extinsS apoi pretutindeni in tar a

sau sS se creeze legi noi in forma §i continut. Pentru

o scurta perioada in teritoriile unite au continuat sa

existe institutii de tip parlamentar cu atributii regio-

nale: Marele Sfat National in Transilvania, Consiliul

National in Bucovina §i Sfatul Tarii in Basarabia.

10

Atributii executiv-administrative exercitau Consi- /

Iml Dirigent in Transilvania, Consiliul Secretarilorile Stat in Bucovina §i Consiliul Directorilor in Basa-

rabia. Prin decretele-lege din 9 aprilie, 11/24 de-

l embrie §i 18/31 decembrie 1918 s-a mentinut in vi-

i*oare legislatia existenta in Basarabia §i Bucovina.

In Transilvania, Decretul I al Consiliului Dirigent

din 24 ianuarie 1919 adopta o m asura similara. S-au

mentinut a§adar in vigoare, pentru o anumita pe-

l ioada, legile ruse§ti in Basarabia, cele austriece in

Bucovina, dreptul maghiar §i codul civil austriac in

Transilvania. Prin acelea§i acte politica externa, fi-

nantele, armata, mijloacele de comunicatie §i siste-

mul vamal au trecut sub autoritatea guvernului de

la Bucure§ti.

In intervalul decembrie 1918-aprilie 1920,

procesul de unificare legislativ-institutionala a inre-

gistrat doua puncte de pornire. Primul, de la nivelul

guvernului, prin extinderea unor dispozitii din

Vechiul Regat spre noile provincii unite. In al doilea

rand, organismele regionale au adoptat propriilemSsuri. S-a avut in vedere, in special inlaturarea

unor legi sau parti ale unor legi locale care contra-

veneau noilor realitati de dupa 1918. Situatia nu a

fost identica in toate cele trei provincii. De exemplu,

in Basarabia s-au introdus, prin extindere, codurile

comercial, penal §i de procedura penala romaneasca

11



Marcela Salagean

fnca de la sfar§itul lui 1918. In Transilvania, pana la

10 aprilie 1920, in conformitate cu hotararile de laAlba-Iulia, a continuat sa functioneze Consiliul Diri-' / I gent, decretele acestuia adaugandu-se vechilor legi

mentinute inca in vigoare. Institutiile provizorii re-

gionale §i-au incetat activitatea in aprilie 1920, odata

cu xnfiintarea Comisiei Centrale pentru Unificare §i

Descarcare, constituita pe langa Presedintia Consi-liului de Mini§tri.

Reformele promulgate de guvernule de la

Bucure§ti dupa 1918 au fost extinse pe intregteritoriul Romaniei Mari, dar a trebuit sa se tina' /cont §i de realitatile locale. Reforma electorala de-

cretata la 29 noiembrie 1918 in Vechiul Regat §i in

Basarabia, care a fost pusa in aplicare §i in Buco

vina §i Transilvania in august 1919, era bazatS pe

introducerea votului universal, egal, direct, secret

§i obligatoriu pentru fiecare barbat care implinise

varsta de 21 de ani. Diferentele se mentineau doar/ r

in ceea ce prive§te procesul electoral §i inregis-

trarea rezultatelor. O particularitate a electoratuluidin Transilvania era urmatoarea: dacS intr-o cir-

cumscriptie se prezenta un singur candidat, pre-

§edintele Biroului electoral il declara ales prin acla-

matii, fara a mai trece la vot. Pana in 1926 judetele

din Ardeal au fost conduse direct de Ministrul de

Interne prin reprezentantul acestuia in teritoriu,

pivfectul judetului. Executarea hotararilor instan-

|elor judetene revenea subprefectului, conform le-)>ii .ltlministrative maghiare ramasa in vigoare. Re-

litrma agrarS, care a facut obiectul unor serii d e de-

i ivte f?i legi speciale in Basarabia (martie 1920), Ve-

<Iiiul Regat (17 iulie 1921) §i Transilvania (20 iulie

1921), a avut de asem enea un ca racter universal.

in aceea§i conjuncture au fost elaborate legi

in vederea integrarii. De exemplu, in 15 decembrie

I‘)I8, s-a emis Decretul-lege pentru exproprierea

ma rilor proprietati. Printr-un alt Decret (27 de cembrie 1918) au fost fixate conditiile de expropriere;

Irgea propriu-zisa s-a votat in 1921. in ianuarie

1919 a avut loc actiunea de §tampilare a bancno-

lelor ce circulau paralel cu Leul. Unificarea mone-

l.irS propriu-zisa §i reforma financiarS a fost elabo-

ratS in 1921 de catre Nicolae Titulescu §i se pre-

vedea un sistem unitar de impozite §i un minimum

tie venit neimpozabil. Calendarul Gregorian a fost

mtrodus pe intreg teritoriul tSrii in aprilie 1919,

I>rin extinderea lui in Vechiul Regat §i Basarabia.In 29 decembrie 1919 au fost adoptate legile de ra-

lilicare a Unirii Transilvaniei, Bucovinei §i Basara-

biei cu Rega tul Roman.

Alte legi de mare importanta au fost: a) 1923

- Constitutia; b) 1924 - Legea invatamantului pri-

inar; c) iunie 1925 - Legea pentru unificarea terito-

13

hitroducere in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

riului; d) 1925 - recunoa§terea Patriarhiei Romane;

e) 1926 - Legea primei electorate; f) 1928 - Legea

invatamantului secundar; g) 1929 - Partidul Natio

nal Taranesc elaboreaza o noua lege administrativa

(prin care se prevedea o partiala descentralizare,administrativa, judetelor §i comunelor acordandu-

li-se mai multa autonomie §i o mai larga putere in

luarea deciziilor. Din pacate aceasta initiativa nu a

avut succesul scontat datorita lipsei de experienta

§i a mijloacelor materiale, precum §i datorita siste-

mului administrativ complicat §i greoi existent inRomania acelor vremi. in 1933 legea a fost inlocui-ta de liberalii reveniti la putere); g) 1931 - Legea

pentru suspendarea executarilor silite; h) 1932 -Legea conversiunii datoriilor agricole, etc.

in noiembrie 1919 au avut loc primele ale-geri pe baza votului universal din istoria Romaniei

Mari. Nici unul dintre partidele politice nu a ob-

tinut majoritatea; in aceste conditii s-a format un

"bloc parlamen tar" alcatuit din reprezentantii Par-

tidului National Roman din Transilvania, Partidu-/ 'lui T&ranesc din Vechiul Regat, Partidului TSra-

nesc din Basarabia, Partidului Nationalist-Demo-' /crat, Partidului Democrat al Unirii din Bucovina §i

ai gruparii independente a dr. Nicolae Lupu. Gu-

vernul Blocului Parlamentar a fost prezidat de

Alexandru Vaida Voevod, lider al romanilor tran-

ilvftneni, desemnat premier la 1 decembrie 1919.I .i 29 decembrie 1919, intr-o sesiune solemna a pri-

mului Parlament al Rom aniei Mari, aflat sub pre§e-

ilmfia lui Nicolae Iorga, a fost adoptata Legea de

i.ilificare a Unirii Basarabiei, Bucovinei §i Transil-

\.iniei cu Regatul Roman.

Dupa 1918 au fost inregistrate modificari de

Iructura, organizatorice §i programatice, in randul

M.irtidelor nationale traditionale. Erau modificari• / /111 sensul adaptarii programelor lor la cerintele noii

cpoci istorice. Fostele partide regionale (in special

r.irlidul National Roman din Transilvania) au ma

in Ii\s tat, cum de altfel era §i firesc , tend inte de de-

l>asire a vechilor baze sociale provinciale. AceastS

ilt>pS§ire s-a facut in ambele sensuri, dinspre Ve-

i liea Romanie spre provinciile unite §i invers, cu

p.istrarea, cel putin pentru o vreme, a unei influen-

|r majore in masa in itiala de alegStori. Stau m&rtu-

i u‘ acestui proces a legerile p arlam entare din anii

I'M9-1922.Toate masurile luate dupa 1918 de o genera-

|u' ile politicieni aflata la unison cu societatea care

\ttia "Romania Mare", precum §i reformele preco-

m/.ate in timpul primului razboi mondial §i puse in

.»I>1icare in anii imediat urmatori au schimbat ve-

<liile structuri sociale §i politice, dand na§tere unei

noi Romanii, deosebita de cea veche din punct de

15




vedere institutional. Programul liberal - supus dezJ

baterilor in 1913 §i care incepuse sa fie adoptat dir

1917, cand Regele Ferdinand semnase decretele pri-j

vitoare la reforma agrara §i la abolirea sistemului e-lectoral cenzitar §i introducerea votului universal -|

a dus la lichidarea puterii economice a marii mo§ie-

rimi §i a inlaturat monopolul ei politic, schimbandj

astfel raportul de forte pe scena politica interna.

Uniformizarea legislative §i integrarea nu i-a Ipreocupat numai pe cei angajati in viata politica §i

administrativa a tarii. Personalitati din lumea aca- / /

demica, juri§ti, conducatori de institutii de diverse

profile, s-au angajat, printr-o serie de intruniri, con-

ferinte §i prin presa la un dialog in urma caruia sa

se aleaga cea mai potrivita cale pentru atingerea o-biectivului propus. In acest context, a fost reluatS §i

amplificata dezbaterea referitoare la caile §i mijloa-

Marcela Salagean



mi h i decis asupra cailor pe care tara trebuia sa le

m i n u vi' in procesul de dezvoltare §i modernizare.

r.uropeni§tii priveau Romania ca pe o parte a

I mopei, considerand ca tara nu avea alta alegerei In ,il urmeze calea de dezvoltare economica §i

■mi,il.i urmata de Occidentul urbanizat §i indus-

lnali/.at. Cei mai de seama reprezentanti ai acestui

«1 1 icnt au fost Eugen Lovinescu (critic literar) §i §te-

1. 1 1 1 /eletin (sociolog §i economist). De asemenea, in

ii «••,! t urent de gandire au fost inclu§i §i intelectualii

Inlroilucere in istoria contemporana a Romaniei



teau distinge doua curente principale. Reprezental

tiv pentru curentul de dreapta a fost Nichifor Crai-I

nic. El a plasat lumea rurala in centrul atentiei sale!

afirmand ca intreaga cultura istorica romaneascai§i avea sorgintea in Biserica, fiind patrunsa de for-1

ta creatoare a religiei ortodoxe. Crainic sublinia cS!

traditia nu inseamna stagnare; dimpotriva, aceastal

era o forta vie. dinamica, aflata in concordanta cul/ / I

specificul national. Romania trebuia sa ramana cre-ldincioasa traditiei §i sa evite nivelarea §i uniformi-I

zarea civilizatoare a Occidentului. Un punct de ve-|

dere diferit a fost acela promovat de filosoful Luci-I

an Blaga, care a realizat o abordare mai moderna a

problemei specificului national §i a cailor de dez

voltare. Asemeni celorlalti intelectuali de la „Gan-|direa", Blaga critica societatea moderna, mecaniza-

ta §i principalul ei simbol, ora§ul. El i§i indreptat a-1

i i i l l d f i

Marcela Salagean



iliuliv Romania §i Europa Occidentals, viitoareai' /\oltare a tarii urmand sa se sprijine pe catego-

mlf sociale §i economice ale satului, precum §i pe

oiloiloxie. A respins ora§ul pe care-1 considera

pH I .ibstract §i industria moderna ca prea rationale prea putin potrivite pentru romani, popor con-

ii mplativ §i neobi§nuit cu disciplina capitalists.

Idrilc lui Nae Ionescu au inspirat generatia tanara

■I' l,i sFar§itul anilor '20 §i din anii '30; acestea auli'••I, ins3, preluate §i de gruparile extremiste de

•In ipta care au aparut in perioada interbelica

lulroducere in istoria contemporana a Romaniei



In perioada interbelica s-au manifestat §i

doctrinele inspirate de marxism. Mai insemnate au

fost cele promovate de social-democrati §i de comu-

ni§ti. Social-democratii, printre care ii amintim pe

Lothar Radaceanu §i pe Hie Moscovici, au cautat sa

adapteze teoria lui Marx la conditiile concrete din

Romania. Comuni§tii, in schimb, au fost influentati

de tezele Internationalei a Ill-a. Ei sustineau ca in / /

Romania trebuie sa aiba loc o revolutie prin care

burghezia sa fie inlaturata de la putere §i sa se insta-

ureze dictatura proletariatului. De asemenea, era

necesara formarea unei societati in care toti cetatenii / / /

sa fie egali §i in care sa nu mai existe exploatarea o-

mului de catre om. Cei mai cunoscuti promo tori ai

acestei ideologii au fost Petre Constantinescu Ia§i

Marcela Salagean



Inlroducere in istoria contemporana a Romaniei

I 1 Viata politico. 1918-1937

M'llrmul partidelor politice

O prima urmare a Unirii din 1918 §i a refor-

.... lui adoptate in timpul §i dupa primul razboi

....... dial, a fost pulverizarea vietii politice, domi-ii.il.i m Vechiul Regat de cele doua partide, natio-

ii,11liberal §i conservator. Partidul Conservator s-a

•I, /inlegrat in urma adoptarii votului universal §i a

i, lonnei agrare. Dupa 1918, o grupare conserva-

Im.iic t ondusa de Take Ionescu a mai ajuns o sin-

C.iii.l data la putere, in 1922, insa, la alegerile de la



Marcela Salagean

1922-1927 a fost epoca celor mai mari succese li

berate. Elemental dominant in cadrul Partidului

National Liberal a fost oligarhia financiara grupati*in jurul Bancii Romane§ti, condusa de familia Bra-

tianu. Nevoiti sa tina seama de noile realitati create / / /

dupa 1918, liderii liberali au elaborat un nou pro

gram care prevedea necesitatea adoptarii unei noi

constitutii, unificarea administrativa §i legislative,

stabilizarea economiei, limitarea penetrarii capitalu-lui strain in economie prin aplicarea doctrinei „prin

noi inline", egalitatea in drepturi pentru toti cetate-

nii etc. In vederea extinderii organizatiilor sate in

provinciile unite, Partidul National Liberal a fuzio-

nat cu Partidul Taranesc din Basarabia §i cu Parti

dul Democrat al Unirii din Bucovina. In Transil

vania, liberalii §i-au atras colaborarea catorva dintre

personality tile elitei romane§ti Pre§edintele partidu



hm mhu cre in istoria contemporana a Romaniei

Mt (li.mu .1 fost urmata de manifestarea, in randu-fil> I' N.I.., a mai multor grupari dizidente. Printre

n i'mIi'.i s .1 numarat aceea a fostului ministru de

in 11(■•- loan (Jean) Th. Florescu care, in 1929, a

i . mi iI111 1 it gruparea „Omul Liber", iar in noiembrieI ' M | ,i infiintat Partidul Liberal-Democrat, partid

in mi s-a impus in viata politica romaneasca. Cu

11 i.iIr i .1 partidul a trecut printr-un proces de reor-

C, mi mic, anul 1930 a continuat sa fie marcat de sci-t innl Gheorghe Bratianu a format "P.N.L. Gheor-

|i11 Iti Hianu" (partid al carui program propunea,



Marcela Salagean

ca tensiunile interne sa fie mai putin acute. In plus,

liderul liberal Ion I. C. Bratianu avea relatii foarlt

bune cu Regele Ferdinand. Aceasta situatie s-alschimbat in 1926, ca urmare a aparitiei pe scenaj

politica romaneascS a Partidului National Taranesc\

rezultat din fuziunea Partidului National din Tran-|/ Psilvania (condus de Iuliu Maniu) cu Partidul Tara-

nesc din Vechiul Regat (condus de Ion Mihalache). I

Pre§edinte al acestui partid a fost ales Iuliu Maniu, Ialti reprezentanti important! fiind Alexandru Vaida

Voevod, Ion Mihalache, Nicolae Lupu etc. De§i

avea o baza electorala mai larga decat cea a liberali-1

lor, Partidul National Taranesc, nu a guvernat decat

in intervalele 1928-1931 §i 1932-1933.

Condu§i de lideri remarcabili din punct de

vedere moral §i patriotic, dar lipsiti de abilitatea po- i



hm oilm cre in istoria contemporana a Romaniei

iltUl'il tl i' i redite pentru tarani, dezvoltarea indus-iii, ( 11,i/.lie pe resursele energetice ale tarii, spriji-

....... . nulustriei tarane§ti, stimularea comertului,

•litl'ili/.invi monetara etc.

Non I partid §i-a propus sa acorde o atentieI *....... . agriculturii, pornind de la conceptia ca

i ...... era §i trebuia sa ramana o tara agrara.

I'i im ip.ilul organ de presa a fost ziarul „Dreptatea".

i 'i 11 i.i pierderea guvernarii, Partidul National Tara-.......... id mas unul dintre cei mai puternici opozanti

H n j’Miuirilor autoritare militand pentru mentine-



Marcela Salagean

National Cre§tin al lui Octavian Goga §i A.C. Cuzal

(1937-1938). Alte partide care s-au afirmat in viafci:

politica a tarii au fost: Partidul Socialist, Partidul

Democrat al Unirii din Bucovina (condus de Ion

Nistor), Partidul Taranesc din Basarabia (condus

de Ion Inculet), partide ale diferitor minoritati nati-|

onale (Partidul Maghiar, Uniunea Maghiara, Parti-]

dul German, Partidul Popular §vabesc, Partidul!

Evreiesc, Uniunea Evreilor) etc. I

Datorita influentelor externe, §i in Romania]

§i-au facut aparitia partidele de extrema stanga §i

extrema dreapta, partide care in perioada interbe

lica nu au ajuns niciodata sa ca§tige necesarul de

voturi pentru a putea ajunge la putere.Spre deosebire de alte tari europene, influ-

enta partidelor de stanga asupra vietii politice ro-1



Inn mliu ere in istoria contemporana a Romaniei

ram in care se cerea: drept de vot pentrusi femeile care au implinit 18 ani, expro-

j ...... .. mlregului pamant mo§ieresc, socializarea

in* iii .ii 1 1 lor, reforme in folosul muncitorilor etc. Cu

Hi t l.r.i prilej, Congresul a hotarat intrarea in•nnulrlul Executiv al partidului a unui numar de

c Hi ii reprezentanti din Transilvania, doi din

M..... v-ina §i doi din Basarabia, ceea ce a insemnat

I. i.11

>I11

nificarea partidelor socialiste.tn 1921 Partidul Socialist s-a scindat intre

) iih/ ii d ii l I t ti l Ill (



Marcela Salagean

La extrema dreapta a vietii politice romane§til

s-a aflat Mi§carea Legionara, care a promovai

misticismul, intoleranta, antisemitismul §i antiocci4|

dentalismul. Formatiunile politice de dreapta eraullipsite de importanta in prima parte a anilor'20. I n i

ceputurile mi§carii legionare dateaza din anii 19221

1923, cand Corneliu Zelea Codreanu a infiintat A s o l■ciatia Studentilor Cre§tini. Mai tarziu, profesorull

universitar ie§ean A. C. Cuza a pus bazele Ligiil

Apararii National-Cre§tine (L.A.N.C.) care a inclusl

§i asociatia lui Codreanu. Organizatia s-a declaratl

impotriva partidelor politice, s-a pronuntat pentru]

diminuarea rolului Parlamentului §i pentru create-]

rea rolului Monarhiei in viata politica a tarii. j

L.A.N.C. §i-a creat o organizatie paramilitara, „Lan-\ cierii", ai carei membri recurgeau adeseori la vio-

lente, mai cu seama impotriva evreilor. In cadrul;

Ligii s a manifestat curand un conflict intre liderul



mmivat ideile prin intermediul presei §i mai ales al

ftilim.irilor publice.

in 1927 Corneliu Zelea Codreanu a infiintat /

i i (-lunea Arhanghelului Mihail, cunoscuta dupa

I'Mi I sub numele de Garda de Fier. Garda s-a ase-

m m.11 cu partidele extremists din Germania Na-

si Italia Fascista (glorificarea conducatorului,

niIntnl, uniformele, antisemitismul), iar membrii §i

Miiup.ili/.antii sai erau recrutati din randurile tine-I / /Him din ora§e, ale clerului ortodox de la sate, ale

lulloducere in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

toare; 2)-consolidarea pozitiilor Partidului National

Liberal; 3)-infiintarea unor noi partide §i impunerea

lor in viata politica; 4)-integrarea in cadrul statului

roman a partidelor care au condus mi§carile pentriunirea provinciilor; 5)-intemeierea Partidului Natio-|

nal Taranesc; 6)-afirmarea §i aparitia partidelor!

apartinand minoritatilor etnice; 7)-crearea §i impu-l

nerea in viata politica a unor organizatii extremiste

(de stanga sau de dreapta).

In ceea ce prive§te dinamica partidelor poli-l

tice, in perioada interbelica aceasta a fost urmatoa-

rea: a) 1918-1921 - o maxima proliferare a partide

lor politice; b) 1922-1926 - o tendinta de fuziune cu

o finalitate bipolara: Partidul National Liberal §i

Partidul National Taranesc; c) 1927-1932 - sciziuniinregistrate in aproape toate partidele §i in primul

rand in cele de guvernSmant; d) 1933-1937 - crea-

d i di id i i i l id l d



|ih "lului, atunci cand noul cabinet nu apartinea a-u in, im partid. O caracteristica a perioadei inter-

lM«hi <■ ,i constituit-o cre§terea puterii executive pe

mmhu.i eelei legislative, ceea ce a avut §i consecinte

in (t.ilivi* asupra regimului democratic. Dupa 1933,(in . incle au inceput sa practice sistemul de con-

llini ie prin decrete-lege, astfel eft parlamentul era

|mi in lata faptului implinit.

i n l.nnentul

hilt ml nee re in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

care categorie, din fiecare Universitate - cate un sel

nator, ales prin votul profesorilor. Erau membrii de

drept ai Senatului: mo§tenitorul tronului (de la imJplinirea varstei de 18 ani), el avand drept de vot del

liberativ de la varsta de 25 de ani impliniti; mitro-

politul tarii, episcopii eparhioti ai Bisericii Ortodoxo

Romane §i Greco-Catolice; capii confesiunilor recu-

noscute de stat, cate unul de fiecare confesiune dac^

au fost ale§i sau numiti conform legilor tarii §i re-|

prezentau un numar de peste 20 de mii de ere-!

dincio§i; reprezentantul superior religios al musul-'

manilor din Regat; pre§edintele Academiei Roma-|

ne. Deveneau senatori de drept fo§tii pre§edinti ai

Consiliului de Mini§tri (care aveau o vechime depatru ani in aceasta functie), fo§tii mini§tri (cu o ve

chime de §ase ani), fo§tii pre§edinti ai Corpurilor le



I - .* ,I n s t i i pre§edinti ai Adunarilor Nationale de laAIIhi I nl 1.1, Cernauti §i Chi§inau. Legea electorala

lln )7 inartie 1926 a sporit numarul senatorilor de

iln |'i ,ulSugandu-l §i pe pe§edintele Consiliului Di-

H^'nl.

I’ractica parlamentara cuprindea interpelari

i - ulicsa guvernului, mini§trii fiind responsabili

|n nii i i .ictele lor in fata forului legislativ. In ceea ce

jn iu 'jli' culoarea politica, Parlamentul a fost do-

•itin.1 1de reprezentantii Partidului National Liberal

i ii 1 ’.irtidului National Taranesc, iar cu ocazia dez-

bitxxlncere in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

erau inscrise articole referitoare la proprietate, card

era garantata. De asemenea, conform legii funda*

mentale a tarii, puterile emanS de la natiune, care

nu le poate exercita decat numai prin delegatiune, ;||

dupa principiile §i regulile a§ezate in constitute. Eal

avea la baza principiul separarii puterilor in stat.

Guvernul

In ceea ce prive§te activitatea guvernamen-

tala, potrivit Constitutiei din 1923, Guvernul exer-l

cita puterea executiva in numele Regelui. Serviciile

Statului erau grupate pe ministere. Ministerele (in

numar de zece) §i subsecretariatele de stat nu se pu-

teau infiinta sau desfiinta decat prin lege. Numarulsecretarilor de stat nu putea depa§i numarul minis-

terelor, reprezentarea lor pe ministere se fScea prin



I Jna din preocuparile majore ale guvernelorIm mil nnodiat urmatori razboiului a fost realizarea

I Immi'i agrare. La 17 iulie 1921 a fost promulgate

l i ' i , i pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia,

Mi'li lov.i !?i Dobrogea, la 30 iulie Legea pentru re-|niiii.i agrarS din Transilvania, Banat, Cri§ana §i

MiM.nnure§ §i Legea pentru reforma agrara din Bu-

i - in.i Aceste legi sintetizau actele legislative in

MMlriii’ adoptate in anii 1917-1920. in esenta, ele

. , hi iin caracter unitar, mentinand unele elemente

c min 1 1 lare pentru fiecare provincie. Lotul primit de

Iiilnxlncere in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

ga unitatile administrative mentionate, a fost addu

gata una noua: tinutul. in numar de 10 la nivelul in*

tregii tari, in fruntea tinuturilor se afla cate un rezi-

dent regal numit de Rege.

in ceea ce prive§te Legea electorala, pe langl

prevederile adoptate intre 1918-1920, in martie 192™

a fost publicata Legea "primei electorale". Potrivil

acesteia, partidul care obtinea 40% din totalul votu-l

rilor primea 50% din locurile din par lament. Restullde mandate ramase se impartea intre toate partidele :

participante la alegeri, inclusiv partidul care obtinu-1

se prima electorala. De§i aflata in contradictie cu

Constitutia din 1923, caci favoriza un singur partid

politic, aceasta lege a fost mentinuta in vigoare pana’in 1939. Alte legi importante au fost cele privind

dezvoltarea invatamantului (1924 - cea privitoare la



I «> ii ' lii mai 1928 a fost adoptatS Legea pentru re-

Elmnl c,moral al cultelor, care nominaliza, pe langS

* **•*ii .I ( >rtodoxS, §i cultele religioase greco-catolic

(imti) i.ilolic, reformat, evanghelic-luteran, unita-

IMm .imuvmo-gregorian, mozaic §i mahomedan. De.......lira, alte legi au fost adoptate in concordantS

Mt mi'ilr ivalitSti politice.

|lMi|||i,l

lustitia a reprezentat cea de a treia putere in

P i i C i i i h il j d § i

lull in Im cre in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

voca mini§tri, sanctiona legile, avea dreptul de a 1

cheia acorduri §i tratate, de a bate moneda, era §eful

armatei, conferea decoratii etc. Orice act al suvera-

nului trebuia contrasemnat de ministrul de resort.Conform Constitutiei, regele deschidea sesiunea

parlamentara printr-un mesaj, la care Adunarea De

putatilor §i Senatul adoptau raspunsuri. Regele pro

nunta inchiderea sesiunii §i putea convoca Parla

mentul in sesiune extraordinara. Regele avea dreptul de a dizolva ambele adunari deodata sau numa

una din ele. Actul de dizolvare trebuia sa continS /

convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile

pentru alegerea membrilor Senatului, §i trei lun

pentru deputati.

Regele Ferdinand (1914-1927) a jucat un rol

important in formarea §i consolidarea noului stat



^gmi<r si, in 4 ianuarie 1926, camerele reunite aleI mlitiin■1 11u 1ui au luat act de hotararea de renuntare

M It....... printului §i 1-au proclamat succesor al Re-

je Im I cMilinand pe fiul lui Carol, Mihai. Lui Carol i

a rt inlet /.is intrarea in tara §i s-au prevazut masuri•Inn 11)11 lotriva acelor care ar fi contestat actul din

litnniti ie 1926.

In 1927 Regele Ferdinand a murit, succesor

ijimiv'iid nepotul sau Mihai, care, minor fiind, aIt ml |ms sub autoritatea unei Regente din care fa

l l (f l l l)

hm thlin cre in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

grup de persoane apropiate.

Viata politica romaneasca in deceniul patru. I

Aceasta perioada a fost umbrita de declinul

institutiilor democratice. Liberalii §i national-tarS-

ni§tii §i-au pierdut din suprematia avuta in deceniul

precedent. Demisiei lui Iuliu Maniu de la conduce

rea guvernului i-a urmat o perioada de instabilitatel

guvernamentala. In aprilie 1931 s-a format un gu-|

vern de uniune nationals, condus de Nicolae Iorga. I

Noul cabinet se deosebea de celelalte deoarece nu I

apartinea unui partid, membrii sai fiind desemnati I

in totalitate de rege. Acest tip de guvern servealfoarte bine interesele regelui, care putea astfel sa nu j

se mai foloseasca de marile partide. Politica cabine-1

I



# |H'|Mil.iritatii sale. In toamna anului 1933, guver-Itttl n.ijional-taranesc a fost inlocuit cu unul natio-

m liberal, condus de I. G. Duca. Noul premier a in-

1 . 1 m11 prin a lua masuri pentru ameliorarea conse-

h crizei economice §i pentru a lini§ti situatiat M'liunatS din tara. A adoptat, de asemenea, o pozi-

t •• . 11 .isticci impotriva Garzii de Fier, pe care a §i di-

#"l' .1 1o. Membrii Garzii s-au razbunat, asasinandu-

I in Iun.i decembrie a aceluia§i an.

I ,ui I. G. Duca i-a succedat la conducerea gu-

iiil i Gh h T t lid l ti il lib




Marcela Salagean

Rolul monarhiei a sporit in aceasta perioad.u I

anii '30 fiind dominati in mare masura de raporln

rile din ce in ce mai incordate dintre Rege §i marifl

partide politice, pe de o parte, §i Rege §i extremadreapta, pe de alta parte. Dupa asasinarea lui I. Cjl

Duca cenzura a fost reintrodusa pentru prima da til

dupa 1862, iar guvernul a primit dreptul de a gu4

verna prin decrete-lege. Depa§indu-§i prerogativeli’

acordate de constitute, Carol a dominat guvernul,!

care, la randu-i, a luat o serie de masuri legislative!

care-i permiteau sa detina controlul deplin asupr.i

situatiei din tara. In fapt, legile care au fost adoptate

in vederea sporirii puterii executivului §i a dimi-1

nuarii rolului parlamentului §i opozitiei au fost ins-J

pirate, in mare parte, de Carol.in ceea ce-i prive§te pe liberalii aflati la gu-

vernare divizati fiind intre partizanii lui Dinu BrS-



f » Hocietate §i cu ltu ra in p erio a d a I iwlica

I .1 nivel social, Unirea din 1918 §i reformele

I ... in ,ivut loc in perioada urmatoare au generat•tii •i 'in semnificative in societatea romaneasca,

ili< ii •l.n .i baza economica a tarii §i majoritatea po-

lill11111*'i hc g^sea in mediul rural. Decalajul rural-ur-

jwn it t rrscut §i s-a accentuat in perioada interbelica,gt 1 1 1 . unor ritmuri de modernizare diferentiate. In

m< 1 1 rural modernizarea s a realizat mai lent

huioihm're in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

Educatia a facut la randu-i progrese. In 1930,

cca 70% dintre ora§eni §i circa 50% dintre saten

erau §tiutori de carte. Procentul celor §colarizati era

de peste 57%, el variind insa de la o regiune la alta;72% in Banat, peste 67% in Transilvania §i peste

56% in Vechiul Regat. La polul opus s-a aflat Basa-I

rabia, cu numai 38%. Guvernele Romaniei inter-j

belice au facut mari eforturi pentru dezvoltarea ini

vatamantului. Legea din 1924 a sporit invatamantulgeneral de la patru la §apte clase §i a extins obliga>|

tivitatea celui primar de la 12 la 18 ani. Dinamical

cea mai rapida a avut-o invatamantul superior. In

1922 Romania avea patru universitati (Cluj, Bucu-

re§ti, Cernauti, Ia§i), o academie de comert la Cluj, I

una de drept la Oradea §i un institut teologic la Chi-1§inau.



Ml (H'litru a completa imediat cu ideea dotarii stu-»!•n|ilor cu o conceptie clara despre sensul vietii §i

vtill.lrii societatii. In schimb, Petre Andrei, acor-

l) i n m.ire atentie relatiei dintre universitate §i stu-

l|ni|i, tocmai datorita nivelului calitativ al acesteiIi> hi1 1 |11 <ji functiilor sale socio-culturale. El cerea

in in ci sitatilor romane§ti de a "inarma studentii cu

ii iiirloda §tiintifica de lucru, de a-i impulsiona §i de

i Ii i ultiva pasiunea pentru §tiinta, alaturi de for-

iii,him unei gandiri nationale".

l d d l d

lull oducere in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

publicat traduceri in romane§te ale unor lucra i

straine.

Pentru cultura romana, caracteristic perioddei interbelice este interesul pentru descoperirea $i

punerea in valoare a specificului national. Nume-

ro§i savanti, literati §i arti§ti s-au impus ca persona-

litati de prim rang pe plan european §i chiar univer

sal, creatiile lor primind o larga recunoa§tere inter-

nationala. Nume precum Henri Coanda, Hermann

Oberth, Emil Racovita, Nicolae Paulescu, Ion Canta-

cuzino, Constantin I. Parhon, Victor Babe§, Traian

Lalescu, Mihail Manoilescu, etc erau bine cunoscute

§i recunoscute pe plan european §i chiar mondial.

De exemplu, in domeniul sociologiei §i etnografieis-au impus Dimitrie Gusti (caruia ii datoram orga-

nizarea Muzeului Satului din Bucure§ti), Romulus



Mm .is in istoria arhitecturii; artele plastice s-auui i 11 noscute in special prin Constantin Brancu§i

Cl 11 lui,in Tzara; iar in muzica s-au afirmat George

lltMti ii |)inu Lipati, Mihail Jora, Martian Negrea,

Ill'll i I MSgoi, Tiberiu Brediceanu, etc.AlSturi de unitatile de invatamant si institu- / / *

Ml. 11r i orcetari, presa §i radioul au avut un rol im-

Mntliinl in educarea populatiei. Presa s-a bucurat de

Hu lilines mai larg a tat datorita raspandirii ei pe in-Mi'i I n iloriul tarii, cat §i datorita cre§terii interesu-

hilnnlm cre in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

la 350.000 in 1939, aproximativ un milion de locu

itori ascultand cu regularitate programele nationale.

De-a lungul perioadei interbelice, Romania Jfost prezenta la mari expozitii internationale: Barce

lona - 1929, Paris - 1937, New-York - 1939, unde an

fost rasplatiti cu premii.

I. 4 - Statutul minoritdtilor etnice din 9

Romania interbelica

Dupa 1918, Romania Mare a mai avut de in-

fruntat o noua problema: integrarea minoritatilor

etnice din provinciile unite. In acest sens, conformtratatelor semnate la sfar§itul primului razboi mon

dial, guvernele de la Bucure§ti au initiat strategii



I-m••*.»ilitate instalarea autoritatilor romane§ti in no-i ivmcii unite, acuzandu-le ca practica o politica

l(i ii'iimilare. Este adevarat ca, pentru a-§i consolida

M in,h i ile teritoriale, statul roman a dezvoltat elite

I romaneasca, astfel incat sa poata inlocui•'•I' If irgimurilor maghiar, austriac §i rusesc care

Miit i'i n.isera teritoriile unite. La aceasta strategie, cel

ii* Hmull a contribuit sistemul de invatamant, dar §i

ili \i illarea economica §i urbana care a solicitat ele-

hii nlul romanesc, prezent pana atunci intr-o pro-

|i ii|ii* i <>var§itoare in mediul rural.

hm oilitcere in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

ganizatie care s-a limitat la unele tratative cu guvi'n

nul roman pentru a obtine o restrangere a reformdl

agrare in Transilvania. Nemultumite de activitatiN

Uniunii Maghiare, elementele mai radicale au infiintat Partidul Popular Maghiar. Dupa putin timp

cele doua organizatii au fuzionat sub numele de

Uniunea Maghiara. In 28 decembrie 1922 s-a consti*

tuit Partidul Maghiar, in programul caruia figuram

deziderate precum autonomia nationala; acolo undo

nu era posibila autonomia teritoriala se urmarea a«

cordarea unei autonomii administrative. Partici-

pand la alegerile parlamentare, Partidul Maghiar a|

obtinut de fiecare data un numar proportional etnii

de mandate. In cadrul Partidului Maghiar au avut

loc o serie de framantari care au culminat cu impoi -tante sciziuni. In urma uneia dintre acestea s-a con-

stituit Madosz-ul (1934), grupare politics intratS sub]



Ininulucere in istoria contemporana a Romaniei

yml/ir de la Bucure§ti. Au inceput sa se organizezetillh si iultural, pastrarea specificului etnocultural

•MmI un imperativ. Viata lor politica a fost in perioa-

il.t Ini rrbelica una distincta, caracterizata intr-o pri-

,i.i de accentuarea obiectivelor legitime aleAtt"i|iii.i privind drepturile minoritatilor ca atare.

Aii lmul.it partide politice care au adoptat, in gene-

ml, i.l . Utica de colaborare cu partidele de guverna-

MiAiiI, sperand ca in acest fel i§i vor putea implini•mu Hicient principalele revendicari din domeniul

It nl it *ji confesional Germanii din Romania au dis



Marcela Salagean

deosebire de celelalte minoritati, concentrate intr-o

anumita regiune, evreii locuiau in ora§ele de pe in-J

treg teritoriul tarii, devenind astfel un numitor co-

mun al elitei urbane pentru toate provinciile.

Din punct de vedere politic, minoritatile etni

ce din Romania, mo§tenitoare ale unor traditii pro-j

prii, §i-au fondat o serie de grupari §i partide carol

le-au reprezentat interesele atat in Parlamentul Ro-j

maniei Mari, cat §i in structurile administrative locale.

I. 5 - Politica externa 1919-1937

Politica externa a Romaniei in perioada in

terbelica a avut drept obiectiv prioritar recunoa§te-



Imroducere in istoria contemporana a Romaniei

In acest context, diplomatia romaneasca a ur-....... . orj'anizarea unui sistem de securitate bazat pe

||fthilnv.t unor relatii normale cu fo§tii inamicii din

(tnipiil rSzboiului §i pe promovarea unei politici de

i«. i •I\.nr pe cale pa§nicS a diferendelor dintre state.IS' tlr altS parte insS, politica externa a Romaniei a

Iim.1m.ircata §i de tendinta revizuirii tratatelor sem-

ftiili * ii JSrile invinse. Este cunoscut de asemenea §i

pH ii*'(I ul (e§uat pana la urma), „Confederatiei da-lliil'ii iie", prin care se preconiza refacerea vechii

i i hii d li i i l l i l i



Marcela Salagean

alianta cu Polonia, iar mai apoi, in 1926, un tratat

Tot in 1926, Romania a sernnat un tratat de amicitir

§i colaborare cu Italia §i un tratat de alianta cu Fran

ta. Referitor la tratatul cu Franta, Bucure§tiul era <Ji

rect interesat de semnarea lui deoarece dorea s.i

previna §i sa descurajeze orice tendinte agresionistr

care ar fi fost manifestate de statele revizioniste ve-

cine, in special Ungaria §i Uniunea Sovietica.

In 1928 Romania a aderat la Pactul Briand -

Kellog (prin care razboiul era pus in afara legilor in-

ternationale), in 1929 a semnat Protocolul de la

Moscova, iar mai tarziu a aderat la Conventia do

definire a agresorului (la elaborarea careia a contri-

buit §i Nicolae Titulescu) §i la Pactul de neagresiune§i conciliatiune din 1933. in 1934, la Atena, a fost in-

h i t P t l I t l ii B l i i R i



lutroiiucere in istoria contem porana a Romaniei

(....

ii Internationale. Totu§i, de-a lungul perioadeiI....I tel ice, Romania nu §i-a putut rezolva conten

t s nl ei cu Uniunea Sovietica in ceea ce prive§te

ii. ii. ibia. In martie 1924, la Viena, s-au deschis tra-

|(<11 v. If romano-sovietice, punctele de vedere ale

fi Im iloud tari asupra problemei basarabene deve-

..... I publice. Bucure§tiul a semnalat faptul ca sta-

hllliv.i unor relatii reciproce intre cele doua tari era

fminli|ionata de recunoa§terea unirii Basarabiei cu

i i H11.1 uia, §i implicit a frontierei de pe Nistru. Soviets ii, pe de alta parte, au invocat dreptul popoarelor



Marcela Salagean

Tratativele cu Uniunea Sovietica au fost re-

luate in 1934 de catre mini§trii de externe ai celor

doua tari, Nicolae Titulescu §i Maxim Litvinov.

Printr-un schimb de note diplomatice, guvernele celor doua tari i§i garantau suveranitatea §i i§i asigu-

rau mutual abtinerea de la orice amestec in treburile /

interne. De asemenea, Nicolae Titulescu a primit

din partea cabinetului Tatarescu puteri depline pen

tru incheierea unui tratat de asistenta mutuala cu / Uniunea Sovietica. Negocierile privind incheierea

acelui tratat au fost incepute in 1935, dar parafarea

lui n-a mai avut loc, sovieticii amanand acest lucru

pentru toamna lui 1936. in luna august a aceluia§i

an Titulescu a fost insa demis de la conducerea di-plomatiei romane§ti §i, in aceste conditii, autoritatile

de la Moscova au refuzat continuarea discutiilor./



MMhlucerii de stat sovietice in legatura cu aceea§i jitohlema, sa fi existat o mare diferenta, ceea ce

I'" tic explica amanarea semnarii. Inlocuirea lui Ni-

"l.ir Titulescu cu Victor Antonescu la conducerea

Mmisterului Afacerilor Externe nu a modificat insa

pn/ijia fata de URSS.

Evolutia evenimentelor internationale din / /

ilri. niul al patrulea, cre§terea rolului Germaniei §i

lips,i de fermitate a democratiilor occidentale auIhi J.iI Romania sa inceapa, dupa 1936, o reorientare

* politicii sale externe menita sa e ite i olarea di




Marcela Salagean

revizuirea Tratatului de la Trianon, chiar daca reco-

manda ca aceasta revizuire sa se faca pe cale pa;?-

nica. Cat prive§te pozitia Germaniei, aceasta a insis-tat pe la mijlocul anilor '30 ca Ungaria sa inteleaga

ca este cu neputinta sa continue politica sa de re-

vendicari §i sa adopte o atitudine mai moderata, ca

re i-ar aduce realizarea unora dintre proiectele sale

prioritare. In ceea ce prive§te Romania, Hitler "reco-

manda" ca aceasta sa-§i revizuiasca politica externa.

Anschluss-ul §i, mai ales, atitudinea Marilor

Puteri fata de realizarea sa au nelinistit Romania,

care a vazut in acest act un important pas al Germa

niei inspre Cehoslovacia. Bucure§tiul a insistat caMarile Puteri, §i mai ales Marea Britanie, sa ia o ati

tudine ferma in problema cehoslovaca, soarta aces-



i (> Situatia economica a Romaniei in

fu tioada interbelica

In Romania interbelica, autoritatiile facusera' /Ini modernizarea economiei una dintre prioritati.

I't 11

.irtie, lucrurile pareau sa stea intr-adevar bine,iti'i.i l.i putin timp dupa implementarea reformelor

11 ,111 facut aparitia problemele, prima §i cea mai

Mi,iv afectata ramura economica fiind agricultura.

I ,ti.i capital §i inventar agricol corespunzator, fara

mhIu iente cuno§tinte agro-zootehnice, fara sprijinul

ill if 1 1al statului, cu o lege a mo§tenirii care diviza




Marcela Salagean

toritatilor de a percepe toate taxele datorate de t«M

rani statului. Principalul motiv pentru care autorita-

tile s-au concentrat mai intai asupra acestei masuri a

fost lipsa de lichiditati, statul aflandu-se de maimulte ori, in intervalul 1929-1933, in incapacitated

de a achita salariile diferitelor categorii de bugetari

(a§a-numitele „curbe de sacrificiu"). In plus, in efor-

turile sale de recuperare a datoriilor, statul a mers

pana la scoaterea la licitatie a proprietatilor aceloracare nu §i le puteau achita („pe cine nu a saracit cri

za, a saracit statul", se spunea in epoca!).

In 1932 Guvernul a redus impozitele pentru

agricultori §i a adoptat un program de conversie a

datoriilor. In acest sens, in perioada 1932-1934 aufost adoptate patru legi privind datoriile agricole: 1-

aprilie 1932, Legea pentru asanarea datoriilor agri




1 1 illiid de catre creditor, debitorul este obligat sa in-> iI'd imediat plata datoriei; 4 - aprilie 1 9 3 4 , Legea

I" iilm lichidarea datoriilor agricole §i urbane. In

.»■' Idsi timp, in vederea redeschiderii pietelor pen-

liii pmdusele agricole romane§ti in Europa Occi-ili nl,ild, Romania s-a situat in fruntea mobilizarii

nl 11dor agrare din Europa Rasariteana la o actiune

••«li•«livS. Scopul lor imediat a fost acela de a ridica

i •1

11

ujiile impuse importurilor agricole de catre stall I' mdustrializate §i de a ca§tiga concurenta pentru

I*i 11*Ii*d di l d Atl ti



Marcela Salagean

impotriva pulverizarii proprietatii. Au fost luate

masuri pentru modernizarea agriculturii (numarul

tractoarelor a crescut de la cca 3000 in 1927, la peste'

6000 in 1939; a crescut §i numarul ma§inilor de tre-ierat, precum §i numarul speciali§tilor: in 1938 acti-

vau cca. 1500 de ingineri agronomi). Exporturile au

crescut, atat in pietele deja cunoscute (de ex. Fran-

ta), dar, de prin 1935, s-a facut simtit §i interesul

Germaniei pentru produsele agricole romanesti,

care au fost cumparate de aceasta tara in cantitatimari, pentru a-§i putea asigura stocurile necesare

pentru perioada razboiului pe care-1 pregatea. Pe de

alta parte, data fiind complicarea situatiei Interna

tionale, incepand cu mijlocul deceniului al patrulea,

§i perspectiva izbucnirii unui nou conflict european,autoritatile de la Bucure§ti s-au considerat obligate

sa acorde atentie acestui sector economic, atat pen



• mi si economistii fiind deja convin§i ca incuraja-it'.i, rontrolul §i protejarea economiei de catre stat

i i hi indispensabile, in conditiile in care initiativele

(•iiv.ite se dovedisera, in anumite cazuri, lipsite de

mu ces.

Sprijinul acordat de stat industriei a imbracat

illlrrite forme: 1 - furnizarea capitalului prin inter-

mi'diul propriului sau buget; 2 - au fost disponibili-

/>1 1*1mari cantitati de capital prin intermediul noilor

■11ictclti oficiale de credit §i prin intermediul Bancii




Marcela Salagean

lui capitalului industrial); 9 - in vederea asigurSrn

supra vietuirii unor industrii, in primavara lui 1931

au fost legalizate cartelurile (masura prin care s-.i

stabilit acordarea monopolului permanent saucvasimonopolului in privinta anumitor bunuri, sub

supravegherea ministerelor de resort), etc.

Capitalul strain a continuat sa fie o impor

tanta sursa de finantare (in industria miniera, petro

liera, chimica), dar a inregistrat un declin, de la 70%in 1929 la 40% in 1939. Totu§i, conform statisticilor

oficiale, in 1938, capitalul britanic reprezenta 13,59%

din totalul capitalului existent in economia roma

neasca, cel francez era de 9,33%; american - 5,88%;

italian - 3,04%; german - 0,60%, urmand ca acest.i

din urma sa creasca. In 1939 Germania devenise„cel mai bun client" al Romaniei, preluand 32% din

t il i §i i i l l i f i d ti d



crescatoare, atingand punctul culminant, de9 milioane tone in 1936, ca apoi sa scada la

h 'mil tone in 1939.

Pe de alta parte, evolutiile politice §i econo-

titli «■mterbelice europene, au determinat elita poli-||i i si economica romaneasca sa accepte accentua-

h'ti rolului interventionist al statului in economie. / \i i"i! lacru a fost ilustrat de finantarea ramurilor /

p onomice de la buget, mai ales a industriei, de asi-urea unei protectii vamale, de consolidarea

Inlroilucere in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

Sorina Paula Bolovan, loan Bolovan, Germanii din

Romania. Perspective istorice §i demografice, Cluj Napoca, Fundatia Culturala Romana Centrul

de Studii Transilvane, 2000

Valeriu Florin Dobrinescu, Romania §i Ungaria de In

Trianon la Paris. Batalia diplomatica pentru Transilvania, Bucure§ti, Ed. Viitorul Romanesc,

1996i

Nicolae Edroiu, Vasile Pu§ca§, Maghiarii din Romania, Cluj-Napoca, Fundatia Cultural^ Romani Centrul de Studii Transilvane, 1995

Stephen Fischer-Galati, Romania in secolul al XX-lea, Ia§i,

Institutul European, 1998 i

Vlad Georgescu, Istoria romanilor, Bucure§ti,

Ed.Humanitas, 1990



germanilor din Transilvania, Cluj-Napoca, Ed.

Eikon, 2006

li iii.i livezeanu, Cultura §i nationalism in Romania Mare (1918-1930), Bucuresti, Ed. Humanitas, 1995

Imi Mamina, Consilii de Coroana, Bucure§ti, Ed.

Enciclopedica, 1997

l in ian Nastasa-Kovacs, Salat Levente, Maghiarii din Romania §i etica minoritard (1920-1940), Cluj, Centrul de Resurse pentru Diversitate

Etnoculturala, 2003'i)',ii Ornea, Traditionalism si modernitate in deceniul al




Marcela Salagean

loan Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria romanilor in secolul XX

(1918-1948), Bucuresti, Ed. Paidea, 1999

loan Scurtu, L. Boar, ed., Minoritatile nationale din

Romania, 1918-1925. Documente, Bucuresti, 1995

loan Scurtu, I. Dordea, ed., Minoritatile nationale din

Romania, 1925-1931. Documente, Bucuresti, 1996

Sherman David Spector, Romania la Conferinta de Pace de

la Paris (1919-1920) Diplo ma tin lui Ion I. C.

Bratianu, Bucure§ti, 1995

Marcel Stirban, Din istoria Romaniei. Partiile §i doctrine

politice, Tg.-Mure§, Ed. Universitatii Dimitrie Cantemir, 2001

Toth Szilard, Partidul Maghiar §i problema minoritdtii

maghiare in Parlamentul Romaniei in perioda

interbelica, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2008



II - REGIMURILE AUTORITARE:

1938-1944

ll 1 - Regimul autoritar carlist

Din punctul de vedere al institutiilor salelundamentale Romania Mare a incetat sa existe oda-



Marcela Salagean

Alegerile, care s-au desfa§urat intr-o stare de

confuzie §i tensiune, dar fara violente notabile, s-au

incheiat cu o mare surpriza. Pentru prima data in is

toria Romaniei un partid aflat la guvernare a pier-dut alegerile. Partidul National Liberal ca§tigase

intr-adevar majoritatea (35,9%) §i cele mai multe lo-

curi in Camera, dar nu a obtinut cele 40% din voturi

necesare pentru a obtine prima electorala §i, odata

cu aceasta, suprematia parlamentara. Partidul National Taranesc a obtinut 20,4% din totalul voturilor,

iar extrema dreapta 15,58%.

Rezultatul acestor alegeri a determinat demi-

sia lui Gheorghe Tatarescu din fruntea guvernului

(28 decembrie 1937). Noua configurable politica i-apermis lui Carol sa incredinteze conducerea guver

l i l i O t i G § f l P tid l i N ti l



I *> a unei noi Constitute. Prin prevederile noii

li'i'i lundamentale a tarii rolul monarhiei a fost con-( * r

iderabil intarit §i, de§i a mentinut principiul sepa-

i.iiii puterilor in stat, a privilegiat puterea regala,

i.tmerele parlamentare urmand sa se intruneasca

iitimai din initiativa suveranului. Cele mai multe ar- /

in ole erau identice cu cele ale Constitutiei din 1923. / I'mitre noutati se numarau prevederea potrivit ca-

m i.i Regele era „capul statului", precum §i faptul ca

imnifjtrii aveau raspunderea politica numai fata deINy.e, ei fiind insa obligati sa raspunda la intrebarile

Inlruducere in istoria contemporana a Romaniei



Marcela Salagean

exemplu, pentru Adunarea Deputatilor, dreptul la

vot il aveau doar persoanele care au implinit 30 de

ani), sau obligativitatea ca toti alegatorii sa fie §tiu-

tori de carte. De asemenea, a fost interzisa propaganda politica in laca§urile de cult. Carol a reinfiin-

tat Consiliul de Coroana, format din persoane nu-

mite de el insu§i, §i a decretat o noua reforma admi

nistrativa, prin care a fost introdusa, pe langa mai

vechile unitati administrative, una noua, tinutul,care cuprindea mai multe judete §i in fruntea caruia

era numit un rezident regal. Au fost create zece ti-

nuturi: Olt, Arge§, Marii, Dunarii, Nistru, Prut, Su-

ceava, Alba-Iulia, Cri§urilor, Timi§. Din punct de

vedere economic, regimul s-a caracterizat prin cre§-

terea interventiei statului. /

S hi bS i t l §i i d i l i l



t i.i Regele insu§i. in 19 octombrie 1939 a fost infiin-|.il brontul National Studentesc, in care au fost in-

mi isi automat toti studentii.

in ceea ce prive§te raporturile lui Carol cu

extrema dreapta, Regele a luat masuri drastice im-I'ulriva legionarilor, pe care, de altfel, ii considera

Iii mcipalul adversar politic.

Modificarile dramatice din situatia interna-

|umala au redus eficienta eforturilor lui Carol de amentine controlul asupra formatiunilor politice din




Marcela Salagean

respect §i incredere in democratia epocii interbelice.

Filosofia sa politica se referea la un sistem de guver-

nare autoritar: Regele trebuia sa fie sursa supremede decizie politica §i initiatorul actiunilor politice.

Atitudinea sa fata de Iuliu Maniu, cel care il reche-

mase din exil, nu a exprimat recuno§tinta. Maniu a

favorizat democratia controlata de o monarhie con- /

stitutionala, iar Carol, pe de alta parte, considera c3primul ministru trebuie sa fie un executor al deci-

ziei regelui. Ruptura dintre Iuliu Maniu §i Rege este

considerate sfar§itul experimentului democratic a I

Romaniei interbelice. Demisia lui Maniu din fruntea

guvernului, motivata oficial §i de relatia extraconju-gala a lui Carol cu Elena Lupescu, nu a putut ascun-

de adevarata cauza a rupturii: refuzul Regelui de a




■I.iu tot mai puternice. Chiar daca influenta Germa-

tiioi asupra Romaniei era resimtita din ce in ce maiputernic, autoritatile romane au continuat sa i§i res-

I >ecte vechiul sistem de aliante. In urma a numeroa-

m‘ presiuni, Romania a fost totu§i obligata sa incheie

in martie 1939 un tratat economic cu Germania, prin

( .ire devenea subordonata Reichului din punct de

\cdere economic. Dupa inceperea celui de-al Doilea

RSzboi Mondial, Romania s-a declarat neutra, dar

r.ipida ofensiva germana din primavara lui 1940 §i

i .klerea Frantei au luat prin surprindere un Bucu-rivsti ramas fara aliati.



Marcela Salagean

cererilor sovietice, pentru a se asigura supravietui-

rea statului roman cu institutiile sale. Incercarile /

partii romane de a negocia cu sovieticii s-au lovit deun refuz categoric, evacuarea trebuind sa se incheie

in 4 zile, termen nerespectat insa de autoritatile de

la Moscova. Trupe ruse§ti au intrat in provincie inca

din ziua de 28 iunie, provocand numeroase inciden-

te. Bucure§tiul a cedat un teritoriu de 50.762km2, cuo populatie de cca 3.770.000 de locuitori.

La 1 iulie 1940, Romania a renuntat la garan-

tiile anglo-franceze, iar la 4 iulie a fost format gu

vernul Gigurtu (in care au intrat §i trei legionari),

guvern cu orientare pro-germana, care a §i initiat opolitica accentuat antisemita. La 8 august Carol al



prive§te problema transilvana, sovieticii, prin lua-

iile de cuvant ale lui Molotov, considerau revendi-i ii rile Budapestei ca fondate, fapt care a incurajat in-

lensificarea propagandei revizioniste maghiare. La

randul sau, ministrul englez din capitala maghiara,

()' Malley, a transmis Londrei ca Ungaria afirma ca

11 u poate tolera ca Romania sa faca concesii numai

I Iniunii Sovietice §i a cerut Bucure§tiului, prin inter-

mediul Iugoslaviei, sa negocieze revendicarile sale

li'ritoriale.

In aceasta conjuncture complexa, diplomatiaromana a fost nevoita sa inceapa tratative cu Unga




Marcela Salagean

legatii maghiari au respins argumentele romane§ti

§i au insistat asupra principiului teritorial, ceea ce a

determinat intreruperea tratativelor. La 23 august1940, Consiliul de Coroana 1-a insarcinat pe Valer

Pop sa: 1)- obtina prealabil §i ca o conditie sine qua

non de la maghiari acceptarea principiului etnic du

pa care urma sa se faca un schimb de populatie total

§i obligatoriu intre cele doua tari; 2)- numai dupastramutarea efectiva a maghiarilor la granita de vest

urma sa se calculeze suprafata strict necesara exis-

tentei lor, cu indicarea regiunii in care sa se faca

stramutarea. Negocierile au fost reluate in 24 au

gust, in conditiile in care fiecare delegatie i§i pastrapunctul de vedere. Negocierile s-au intrerupt din




Invitatia celor doua tari a fost trimisa in ziua de 26 / /

august. Seara, ministrul de externe roman, Mihail

Manoilescu a fost numit conducatorul delegatei ro

mane la Viena §i a fost investit cu „depline puteri

pentru tratative privind relatiile romano-maghiare".

In 29 august au inceput, la Viena, convorbirile Rib-

bentrop-Ciano-Manoilescu. De§i nu-1 solicitase, guvernul roman a fost obligat sa accepte arbitrajul ce

lor doua puteri ale Axei, dupa care frontierele rama-

se ar fi fost garantate. In noaptea de 29/30 august s-

a desfa§urat primul Consiliu de Coroana de la Bu-

cure§ti. Cu 19 voturi pentru, 10 contra §i o abtinere,

arbitrajul a fost acceptat Un al doilea Consiliu de



Marcela Salagean

ment era greu de inteles de catre opinia publica din

tara ca amputarile teritoriale nu aveau nici o legatu-

ra cu regimul politic intern. Resentimentele popula-

tiei s-au indreptat catre Rege care, in 4 septembrie,s-a vazut nevoit sa incredinteze formarea guvernu

lui generalului Ion Antonescu (militar de cariera,

care criticase de multe ori situatia din armata §i care

ii trimisese lui Carol un memoriu foarte dur dupa

cedarea Basarabiei). In ziua urmatoare acesta a sus-pendat Constitutia, a dizolvat camerele legiuitoare

§i, ca urmare a presiunii exercitate asupra monarhu-

lui, a primit puteri depline din partea acestuia.

Sprijinit de germani, dar §i la sugestia princi-

palelor partide politice, Antonescu 1-a silit pe RegeleCarol sa abdice. Carol a renuntat la tron in ziua de 6

r

b i §i l d fi i i di i 7




de ace§tia. In aceste conditii, el s-a vazut nevoit sa

colaboreze cu legionarii, pe care i-a introdus in gu

vern. Romania a fost proclamata „stat national-le-

gionar" (14 septembrie), au fost promulgate o serie

de decrete care urmareau inlaturarea urmelor regi

mului carlist. Pe plan extern, Antonescu a consoli-dat alianta cu Germania, incepand negocieri pentru

un nou tratat economic romano-german. Hitler,

pentru care Romania devenise o tara foarte impor

tanta in planurile sale strategice, a acceptat colabo-rarea cu Antonescu. La 10 octombrie, primele trupe



Marcela Salagean

zist sa nu accepte venirea lor la putere. La 14 ianua-

rie 1941 Antonescu 1-a vizitat pe Hitler, ocazie cu

care a aflat detalii despre planul atacarii Uniunii Sovietice §i, in acela§i timp, a primit "mana libera" in

actiunea de inlaturare a adversarilor politici interni.

Intors in tara, Antonescu a reprimat rebeliunea de-

clan§ata de legionari. La 27 ianuarie el a format un

nou cabinet, alcatuit aproape in totalitate din gene-rali. La 14 februarie 1941 statul national-legionar afost abrogat.

Antonescu detinea puterea legislative §i exe

cutive, controla justitia, avea practic puteri depline

de care s-a folosit respectand totu§i cadrul juridico-legislativ aflat in vigoare inainte de 1940, la care s-




la" dupa model german. Nu au lipsit insa incidente-

le sangeroase. La Ia§i, la sfar§itul lunii iunie 1941, aufost executati cca. 500 de evrei originari din Basara

bia §i Bucovina, acuzati ca ar fi tras focuri de arma

asupra soldatilor romani §i germani. In iulie 1941

vicepre§edintele guvernului, Mihai Antonescu, apledat pentru expulzarea evreilor din cele doua

provincii revenite sub controlul trupelor romane §i

pentru internarea lor in lagare. In septembrie 1941 a

inceput deportarea evreilor in Transnistria, numa

rul celor deportati fiind estimat la cca 110.000-

120 000 In partea de nord a Transilvaniei cedata



Marcela Salagean

§i-a manifestat, la inceputul anului 1944, intentia de

a revizui Arbitrajul de la Viena, declarand ca, data

fiind situatia creata in Ungaria, Reich-ul german numai poate avea nici o obligatie fata de maghiari.

Fiihrerul 1-a rugat insa pe mare§alul Antonescu sa

nu faca publica aceasta declaratie, pentru a evita de-

clan§area unui razboi de partizani in Ungaria. In

anii razboiului, Ion §i Mihai Antonescu au procedatla alcatuirea unui organism care sa pregateasca do-

cumentatia necesara pentru viitoarea Conferinta de

Pace. In acest sens, in 1942 a fost creat Biroul Pacii

care avea misiunea de a pregati materialele docu-

mentare. Un loc important in activitatea acestei co-misii 1-a avut problema Transilvaniei; materialele



unei intrevederi a celor doi conducatori, Hitler a

stabilit ca armata romana sa actioneze pe directiaOdessa - Peninsula Crimeea. De asemenea, Roma

niei i-a fost incredintata administrarea Transnistriei, /

iar Ion Antonescu a fost ridicat la rangul de mare-

§al. Razboiul pentru eliberarea Basarabiei si Nordu

lui Bucovinei a fost acceptat de opinia publica din

tara. In momentul in care a fost difuzata la radio

proclamatia „Osta§i! Va orcion treceti Prutul!", la 22

iunie 1941, populatia §i-a manifestat entuziasmul,

sperand intr-o §tergere rapida a umilintelor pe careRomania le suferise cu un an inainte. Dupa ce Anto




Marcela Salagean

gust 1944, purtata pe teritoriul tarii, pentru alunga-

rea trupelor germane, devenite inamice. 3) Campa

nia din Vest (1 septembrie 1944-12 mai 1945), in careRomania, aflata acum de partea Aliatilor, a partici-

pat la eliberarea Nordului Transilvaniei, iar apoi a

luptat impotriva germanilor in Ungaria, Cehoslo

vacia §i Nordul Austriei.

Referinte bibliografice

Gh. Buzatu, Romania cu §i fara Antonescu.

Documente, studii, relatari §i comentarii,Ia§i, Ed. Moldova, 1991




Grigore Gafencu, Jurnal, iunie 1940-iulie 1942, Bucuresti,

Ed. Globus, 1991

Dinu. C, Giurescu, Romania in al doilea razboi mondial,

Bucuresti, Ed. All, 1999

Andreas Hillgruber, Hitler, regele Carol §i mare§alul

Antonescu, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1994

Constantin Kiritescu, Romania in al doilea razboi mondial,

Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 1996

Ion Mamina, Consilii de Coroana, Bucuresti, Ed.

Enciclopedica, 1997

Mihail Manoilescu, Dictatul de la Viena. Memorii (iidie-

1940) B ti Ed E i l di



Moshe Carmilly-Weinberger, Drumul vietii, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane,Fundatia Culturala Romana, 1996

Marcela Salagean



in - Inl Aturarea regimului

ANTONESCU: STATUTUL

TRANSILVANIEI

Convingerea ca Germania va pierde razbo-

iul §i ca Romania va trebui sa se desprinda de aceas

ta s-a facut simtita inca de la sfarsitul anului 1942,

dar mai ales din 1943, odata cu pierderea de catregermani a initiativei strategice pe frontul sovietic



Marcela Salagean

un teatru de razboi. In aceste conditii, formarea unei

coalitii indreptate impotriva Germaniei si, implicit,

impotriva regimului militar al mare§alului Antonescu s-a impus de urgenta. Ea s-a efectuat, insa, cu

o anumita dificultate, datorita rezervelor justificate

cu care principalii lideri politici priveau colaborarea

cu Partidul Comunist. Deoarece in cursul tratative-

lor de ie§ire a Romaniei din razboiul purtat alaturide Germania, occidentalii ii sfatuisera pe reprezen-

tantii romanilor sa se adreseze Moscovei in vederea

incheierii unui armistitiu, national-tarani§tii §i na-

tional-liberalii au fost nevoiti sa-i accepte pe comu-

ni§ti in alianta anti-Antonescu. Astfel, in iunie 1944,s-a format Blocul National-Democrat, care-i cuprin-

d l lib li §i i§ i §i ii



It* Mihai a dat citire unei Proclamatii radiodifuzate

prin care aducea la cuno§tinta opiniei publice din j.ira §i strainatate ruperea de catre Romania a alian-

(i-i cu Germania, ie§irea din razboiul contra Natinni-

lor Unite, constituirea unui nou guvern §i intentia

de a participa la razboiul antihitlerist pentru elibe-

rarea Transilvaniei.

Actiunea de la 23 august a xnsemnat, pe lan-

g3 ie§irea din coalitia nazista §i inlaturarea lui Anto-

nescu, intrarea Romaniei in sfera de influenta sovie-

ticS. Perioada care a urmat acelui eveniment a fostuna dintre cele mai dramatice pentru poporul ro




Marcela Salagean

Dupa demiterea lui Ion Antonescu, a fost in-

vestit cu formarea guvernului generalul Constantin

Sanatescu. Majoritatea portofoliilor erau detinute de

militari, dar, pentru prima data in istoria Romaniei,

in acest guvern au intrat §i reprezentanti ai Partidu

lui Comunist. SanStescu a actionat in vederea crearii

conditiilor optime de participare activa a Romaniei

la razboiul antihitlerist §i indeplinirii clauzelor Con

ventiei de armistitiu. In acela§i timp, printre celemai importante obiective ale premierului s-au nu-

marat reglementarea statutului juridic international

al Romaniei in situatia nou creata §i eliberarea teri-

toriului transilvanean ocupat de Ungaria in urma

Arbitrajului de la Viena din 30 august 1940.

In jurul acestor obiective Sanatescu a desfa-



ile pace. In cuprinsul conventiei erau prevazute

clauze de ordin militar, politic, economic, financiar,.ulministrativ §i teritorial. In ansamblu, din analiza

lextului conventiei se putea observa ca Romania nu

era tratata ca o tara care ie§ise din razboiul antiso-

vietic prin vointa sa proprie, fara nici un sprijin din

.ifara §i care se alaturase fara rezerve Natiunilor

Unite.

Deoarece Conventia de armistitiu considera/ /nul Arbitrajul de la Viena, tot in cursul lunii sep

tembrie, Iuliu Maniu a propus infiintarea unui Co-




Marcela Salagean

gea nr. 487 prin care se decreta infiintarea Comisa-

riatului Roman pentru Administrarea Regiunilor

Eliberate ale Transilvaniei, comisariat care trebuiasa reprezinte autoritatea guvernului roman in acest

teritoriu. Pe langa Comisariat s-a constituit §i un

Comitet cu rol consultativ, caruia ii revenea respon-

sabilitatea de a sprijini luarea deciziilor in proble-

mele importante care priveau administratia partiide Nord a Transilvaniei.

In acel moment, statutul Transilvaniei parea

rezolvat. Lucrurile nu au stat insa chiar a§a, o data

cu inaintarea trupelor romano-sovietice, in teritoriu

au inceput sa apara o serie de incertitudini §i difi-cultati provocate de sovietici, care nu permiteau co-



t rrtitudini. Conform Articolului 19 al Conventiei de /

Armistitiu, Guvernele Aliate socoteau hotararea Ar-/ 7bitrajului de la Viena cu privire la Transilvania ca

Innd nula §i neavenita §i erau de acord ca Transilva

nia „sau cea mai mare parte a ei" sa fie restituita Ro-

maniei, cu conditia confirmarii prin Tratatul de

I ’ace. Astfel, incepand din octombrie 1944 s-a pututauzi free vent, atat din partea sovieticilor cat §i a co-

muni§tilor din tara, urmatorul laitmotiv: Transilva

nia va fi cedata Romaniei numai in conditiile instau- / rSrii unei democratii adevarate, aprecierea a ceea ce

inseamna sau nu „ democratic adevarata" urmand afi facuta la Moscova §i nicidecum la Bucure§ti




Marcela Salagean

1944, Stalin a decis scoaterea Nordului Transilvaniei

de sub autoritatea statului roman (ale carui armate,

alaturi de cele sovietice, eliberasera acest teritoriu),

§i a decis instaurarea administratiei militare sovieti

ce in teritoriu. Chiar daca pretextul era asigurarea

securitatii in zona din spatele frontului, nu incape

indoiala ca, in realitate, Kremlinul voia sa dispuna

de un mijloc de presiune asupra guvernului roman,

restaurarea autoritatilor romane in aceasta zona de-

venind o miza in lupta pentru putere a Partidului

Comunist.

Un nou regim administrativ a fost introdus,

initial in judetele Cluj, Nasaud §i Some§, fiind apoiextins §i asupra judetelor Bihor, Satu-Mare si Salaj.



judetului Maramure§. Autoritatea sovietica s-a exer

citat prin intermediul nou creatului Comitet Execu-liv pentru Ardealul de Nord, organism sub control

sovietic care substituia comisariatul propus de Iuliu

Maniu, precum §i prin comitetele judetene ale Fron-

tului National Democrat.

Fata de situatia nou creata, in lunile care au/ / 'Lirmat, pana la 6 martie 1945, cei doi premieri ro

mani, Constantin Sanatescu §i Nicolae Radescu, au

cerut in repetate randuri, fara succes insa, inlatura

rea administratiei impuse de sovietici §i reinstalarea

t til d i i t ti i §ti




Marcela Salagean

da. Principala sarcina a fiecarui comitet judetean era

recrutarea, in timpul cel mai scurt, a unui numar cat

mai mare de membri, indiferent de etnie sau trecu-

tul lor politic.

Statutul Transilvaniei de Nord n-a mai sufe-

rit, insa, nici o modificare pana la instalarea guver

nului Groza (6 martie 1945). Pentru ca avea nevoie

de un capital politic - problema Ardealului §i cea a

reformei agrare fiind foarte potrivite in acel mo

ment - la 8 martie 1945, printr-o scrisoare adresata

lui Stalin, Pre§edintele Consiliului de Mini§tri §i Mi

nistrul Afacerilor Externe au solicitat instalarea ad

ministratiei romane§ti in Transilvania de Nord. Sta

lin a raspuns in chiar ziua urmatoare, transmitand

consimtamantul guvernului sovietic privind instala




sura foarte potrivita; faptul ca ea a fost impusa, in

cele din urma, numai asupra teritoriului cedat Ungariei in 1940, s-a datorat, fara indoiala, marii ras-

turnari de situatie de la 23 august 1944, care a scos

Romania din randurile inamicilor Uniunii Sovietice

<?i a facut imposibila supunerea sudului Transilvaniei la un tratament similar. Potrivit explicatiilor lui

Lucretiu Patra§canu, oferite cu ocazia discutarii acti-

vitatii delegatiei romane la Moscova, inscrierea in

Conventia de Armistitiu a problemei Transilvaniei

in forma cunoscuta se datorase guvernului britanic,

d i§i l C f i t d



Marcela Salagean

asupra Transilvaniei de Nord ar fi putut, in vizi-

unea anglo-americanilor, sa indeparteze capitularea

Ungariei §i eventuala sa raliere la lupta impotriva

Germaniei. Aceasta motivatie data introducerii arti-colului 19 a devenit insa superflua nu numai dupa

20 ianuarie 1945, cand armistitiul dintre Natiunile' / /Unite §i Ungaria a fost incheiat, ci chiar din octom-

brie 1944, dupa inlaturarea lui Horthy. De acum

inainte, singurele ratiuni ale continuarii ocupariiTransilvaniei de Nord erau exclusiv de natura poli

tica, fiind legate de dorinta nemarturisita a anglo-

americanilor de a mai lasa anumite sperante Buda-

pestei privind pretentiile ei revizioniste, cu scopul

de a frana, pe cat posibil, procesul de comunizare a

Ungariei. Sovieticii erau, insa, de pe acum, in ma-

sura sa demonstre e ca dispuneau in aceasta re




R eferinte bibliografice

Mihai Alexandrescu, "Conventiile de armistitiu in

relatiile internationale: Romania, Bulgaria §i Ungaria", in: Evenimentele lie In 23 august 1944

din Romania §i insurectia nationald slovacd din 29

august 1944. Consecintele lor asupra eliberdrii

Romaniei §i Slovaciei §i a sfdr§itului celui de-al

doilea razboi mondial, Banska Bystrica-Alba

I li M Sl k h N d h



Marcela Salagean

Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rddescu,

Bucuresti, Ed. All, 1998

Constantin Hlihor, "Consecintele geopolitice §igeostrategice ale Actului de la 23 August 1944asupra evolutiilor regionale §i globalepostrazboi", in: Evenimentele de la 23 august

1944 din Romania §i insurectia nationald slovacd

din 29 august 1944. Consecintele lor asupra

eliberdrii Romaniei §i Sloimciei §i a sfdr§itului celui de-al doilea razboi mondial, Banska Bystrica-AlbaIulia, Muzeum Slovenskeho NarodnehoPovstania/Museum of Slovak NationalUprising, 2012

Lonhart Tamas: Uniunea Populara Maghiara in perioada

instaurdrii regimului comunist in Romania (1944-

1948) Cluj Napoca Ed Argonaut 2008




Romania-marele sacrificat al celui de-al doilea razboi

mondial, Documente, vol. I, coord. M. R.Mocanu, Bucure§ti, Arhivele Statului din

Romania, 1994

Marcela Salagean, Administratia sovietica in Nordid

Transilvaniei (noiembrie 1944-nmr tie 7945), Cluj-

Napoca, Centrul de Studii Transilvane,Fundatia Culturala Romana, 2002

Idem, „Reactia aliatilor occidentali §i sovietici laevenimentele de la 23 august 1944 dinRomania", in: Evenimentele de la 23 august 1944

din Romania §i insurectia nationald slovacd din 29

t 1944 C i t l l lib d ii



IV - INSTAURAREA REGIMULUI

COMUNIST fN ROMANIA

Despre o preluare imediata a puterii de catre

Partidul Comunist, in urma evenimentelor de la 23

august, nu putea fi inca vorba. In drumul lor spre

putere, comuni§tii au intampinat, de la bun inceput,

cateva impedimente majore. in primul rand, era

vorba de insa§i lipsa de forta electorala a comuni§ti-

lor. in zilele acelea nu se putea ascunde faptul ca lo-

vitura de stat fusese realizata de catre Rege. Pe de

alta parte, P.C.R. nu avea "experienta revolutiona-ra" In al treilea rand Armata Ro§ie avea nevoie de



zentase P.C.R.-ul in negocierile ce au premers actul

de la 23 august.In cadrul Partidului Comunist Roman se

confruntau trei grupari: 1) cea de la Bucuresti, in

trunte cu Lucretiu Patra§canu; 2) cei ie§iti din inchi-

soare, in frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej §i 3) ceiveniti de la Moscova, ai caror lideri erau Ana/ 'Pauker §i Vasile Luca, fiecare grupare fiind in con-

curenta cu celelalte. Pentru a-§i consolida randurile,

conducerea P.C.R. a adoptat, sub tutela Moscovei, o

tactica care a devenit bine cunoscuta: a folosit gru

f l d ld l l l




Marcela Salagean

brie 1944 a sosit la Bucure§ti adjuntul ministrul so-

vietic al afacerilor externe, Andrei Ianuarevici Vi-

§inski. Sub presiunea acestuia, regele a acceptat

schimbarea celui de-al doilea guvern Sanatescu,reu§ind insa, in defavoarea sovieticilor, sa evite in-

staurarea unui guvern comunist. La 6 decembrie

1944, Regele a reu§it sa formeze un nou guvern,

condus de generalul Nicolae Radescu, care s-a do-

vedit a fi un aparator al democratiei constitutionalmult mai decis decat predecesorul sau.

Perioada dintre 6 decembrie 1944 §i 6 martie

1945 a fost una dramatica; campaniile agitationale s-

au intensificat, presa §i radioul au trecut, treptat,

sub controlul comuni§tilor. Totu§i, incurajat de de-

i iil d l Y l f bil d iil



ora§e ale tarii, iar la 27 februarie Vi§inski a revenit

in Romania. Declarand incapacitatea guvernului de

i inentine ordinea, el i-a cerut regelui Mihai sa trea-

t ,i puterea unei alte persoane. Regele a incercat sa

lormeze un guvern condus de printul §tirbey, dar,

mib presiune sovietica, la 6 martie, el a fost nevoit sa

.ii cepte formarea unui cabinet prezidat de dr. Petru( iroza, liderul Frontului Plugarilor, cabinet dominat

de comuni§ti.

Pentru a-§i asigura o minima popularitate,

guvernul Groza a adoptat o serie de decrete §i a ini- Jiat unele reforme populare, al caror efect a fost insa




Marcela Salagean

Pe tot parcursul campaniei electorale, pana

in noiembrie 1946, comuni§tii au utilizat toate mij-

loacele de intimidare. In urma scrutinului de la sfar-

§itul lui 1946, care a cuprins si voturile femeilor,partidele democratice (in special Partidul National

Taranesc) au obtinut o mare victorie electorala,

aproape 80% din totalul voturilor exprimate. Comu-

ni§tii au falsificat insa alegerile, fapt care a starnit

protestele partidelor democratice. Dupa alegeri,de§i a fost sfatuit sa nu accepte deschiderea lucrari-

lor Adunarii Deputatilor, caci rezultatele au fost fal-

sificate, Regele a acceptat §i a rostit, la 1 Decembrie,

discursul inaugural. Pentru Mihai, acest lucru a in-

semnat un pas inapoi in fata reprezentantilor parti

dului comunist.




Viena din august 1940, §i, de asemenea, au fost abor-

ilate probleme economice §i politice.Odata definitivat Tratatul de Pace, guvernul

de la Bucure§ti a hotarat sa il semneze. In urma tra-

Uitului semnat la 10 februarie 1947, Romaniei i-a

lost recunoscut dreptul asupra intregului teritoriuIransilvan. Ea pierdea insa Basarabia §i Nordul Bu

covinei in favoarea Uniunii Sovietice, era obligata sa

plateasca importante despagubiri de razboi (in spe

cial sovieticilor), §i sa accepte prezenta trupelor so

vietice pe teritoriul ei pe termen de 90 de zile, sub



Marcela Salagean

in 30 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliu-

lui de Mini§tri, a fost dizolvat Partidul National Ta

ranesc, cel mai popular partid al vremii. in toamna

aceluia§i an, conducatorii acestuia, in frunte cu Iuliu

Maniu, au fost judecati §i condamnati de o instanta

prezidata de un fost criminal de razboi. Partidul

National Liberal s-a dizolvat de la sine, iar Partidul

Social-Democrat a fost "inghitit" de Partidul Comu

nist Roman. Cea mai mare parte a liderilor acestorpartide au sfar§it in inchisorile comuniste. Procesele

politice din anii 1946-1947 au constituit o etapa deci-

siva a prigoanei comuniste. Tribunalele poporului

au judecat §i condamnat drept criminali de razboi,

in primul rand fo§ti functionari superiori §i membriiai guvernului Antonescu Au fost condamnati gene



iv procesul de sovietizare, mai ales la nivel econo-

mu. Banca Nationals, citadela traditionala a libera-

lilor, a fost etatizata §i, imediat dupa aceea, s-a tre-

<ut la realizarea unei economii centralizate, confor-

me modelului rusesc.

Dupa eliminarea fizicS a celor mai impor-

lanti opozanti politici, un singur om mai ramasesein calea preluarii totale a controlului de catre comu-

ni*jti: Regele Mihai. Comuni§tii romani mentinusera

institutia monarhiei din motive strategice, avand in

vedere atat sensurile sale simbolice §i traditia pe

care o acumulase, cat §i popularitatea de care se bu-




Marcela Salagean

suitei sale. In seara aceleia§i zile Romania a fost pro-

clamata Republica. S-a format un Prezidiu al Repu-

blicii Populare Romane, care nu a jucat decat un rol

decorativ, adevaratul for de decizie fiind PartidulComunist.


Nicolae Baciu, Agonia Romaniei, 1944-1948. Dosarele

secrete acuza, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1990

Nicolae Ciachir, Marile Puteri §i Romania (1856-1947),

Bucuresti, Ed. Albatros, 1996,

Nicolette Franck, O infrangere in victorie. Cum a devenit

R i di R R bli P l (1944



C.heorghe Oni§oru, Aliante §i confruntari intre partidele

politice din Romania (1944-1947), Bucuresti,Fundatia Accademia Civica, 1996

I’aul D. Quinlan, Ciocnire deasupra Romaniei. Politica

Anglo-Americand fata de Romania 1938-1947,

Ia§i, Ed. Centrul de Studii Romane§ti 1995

Romdnia-marele sacrificat al celui de-aldoilea razboi

mondial, Documente, vol. I, coord. M. R.Mocanu, Bucuresti, Arhivele Statului dinRomania, 1994.

Romania, viata politica in documente, 1945, coord. I.Scurtu Bucure§ti Arhivele Statului din




Marcela Salagean

Constantin Sanatescu, Jumal, Ed. Humanitas,Bucuresti, 1993

Strategii §i politici electorale in alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, (selectia documentelor, studiuintroductiv, argument §i note Virgiliu Tarau §iloan Marius Bucur), Cluj-Napoca, Centrul deStudii Transilvane, 1998

6 Martie 1945. Inceputurile comunizarii Romaniei,

Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 1995

Larry L. Watts, Fere§te-ma, Doamne de prieteni...Razboiul

clandestin al Blocului Sovietic cu Romania,

Bucure§ti, Ed. RAO, 2011



V - ROMANIA !n TIMPUL REGIMULUI

COMUNIST

Proclamarea Republicii Populare Romane, la

30 decembrie 1947, a reprezentat un moment im

portant in procesul de transformare socialists a Ro

maniei conform prototipurilor §i instructiunilor so

vietice. Initiat intr-o maniera brutala §i lipsita del t di t §t i



Marcela Salagean

pe plan intern cat §i in relatiile Internationale, dar,

pe de alta parte (mai ales in deceniul noua), repre-

zinta perioada cea mai dura a regimului personal

instaurat de Nicolae Ceau§escu .

In anul 1948, comuni§tii, indiferent de natio-

nalitate, trecut politic sau loialitate, erau angajati in

consolidarea puterii lor §i in distrugerea tuturor

surselor de opozitie, fie ele reale sau potentiale. Prinactul de la 30 decembrie 1947, comuni§tii au

inlaturat ultimul obstacol care statea in calea conso-

lidarii puterii lor §i a introducerii modelului stali

nist in Romania. La 21 februarie 1948 au inceput lu-

crarile congresului de unificare a partidului comunist §i a celui social-democrat. In realitate, insa, Par



ordonat comuni§tilor, Frontul Plugarilor s-a autodi-

/olvat, P.M.R.-ul ramanand, in continuare, unicul

partid politic din Romania. Liderul sau a fost

Gheorghe Gheorghiu-Dej. La sfar§itul anului 1948,

Partidul Muncitoresc Roman avea peste 700.000 de

niembri.

V. 1 - Romania in timpul lui

Gheorghe Gheorghiu - Dej

Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a nascut la

One§ti in anul 1901. Electrician de meserie, a fostatras inca din tinerete de politica. A fost membru al




Marcela Salagean

ca destul de bine ruse§te §i manifesta, in general,

respect fatS de oamenii de cultura. In 1944 a deve-

nit secretar general al P.C.R.

Epoca "dogmatismului stalinist"

Din 1948 pana spre sfar§itul deceniului §ase,

viata economica, politica, sociala §i culturala a Ro

maniei a urmat modelul §i directivele sovietice. Eranecesara, conform declaratiilor liderilor comuni§ti,

o transformare radicala a bazei social-economice §i

culturale a societatii. Distrugerea "falselor valori

burghezo-nationaliste", eradicarea analfabetismu-

lui §i redistribuirea capitalului, au fost cerinteleminime pentru dezvoltarea §i modernizarea Roma




prinderile chimice. In cursul anilor '50 au fost na-

tionalizate o parte a fondurilor de locuinte, cabine-

tele medicale particulare, restaurantele, taxiurile §iprSvaliile.

Aceste masuri nu erau, insa, suficiente pen

tru consolidarea regimului comunist. Era necesarS

crearea unei puternice industrii care implica, ne-mijlocit, §i cre§terea numarului muncitorilor, sin-

gura categorie socials pe care partidul comunist se

putea baza.

Primul pas pe calea industrializarii 1-a consti-tuit infiintarea Comitetului de Stat al Planificarii in/



Marcela Salagean

Unul din fenomenele cele mai grave pentru

economia romaneasca a fost colectivizarea agri-

culturii. Plenara Comitetului Central al Partidului

Muncitoresc Roman, din martie 1949, anunta pla-nul transformarii socialiste a agriculturii. Inceputa

in 1949, cooperativizarea agriculturii s-a realizat in

salturi, fiind desavar§ita abia dupa 13 ani. Perioada

cuprinsa intre 1949-1953 a fost extrem de dura pen

tru taranime. Amenintarile, represiunile §i aresta-

rile erau la ordinea zilei in satele romane§ti. Dupa

moartea lui Stalin §i in timpul mi§carilor revolutio-

nare din Ungaria §i Polonia, ritmul colectivizarii a

fost incetinit, pentru a se evita izbucnirea unor tul-

burari sociale. Dar aceasta relaxare nu a durat

mult. Dupa 1958, actiunea de colectivizare a fostreluata in acelea§i forme pana la incheierea ei in




Cu toate efectele negative, date statistice §i

informatii furnizate de speciali§ti, au dovedit ca, inconditiile existente la acea vreme, masurile econo

mice adoptate in 1948 au fost necesare pentru refa-

cerea economiei romane§ti. De§i au fost fScute nu-

meroase gre§eli, (au existat defecte majore in orga-nizarea procesului de productie, s-a semnalat o

productivitate scazuta a fortei de munca §i au fost

utilizate nerational resursele §i forta de munca),

progresul in industria romaneasca a fost vizibil. In

ceea ce prive§te colectivizarea, opinia speciali§tilor



Marcela Salagean

restari, carora le-a cazut victima intreaga elita poli

tica a societatii. §i-au sfar§it viata in inchisoare

Gheorghe Bratianu, Iuliu Maniu, Constantin Arge-

toianu, Ion Mihalache, Mircea Vulcanescu etc, etc.Cele cateva actiuni de rezistenta care au avut loc / /

dupa detronarea Regelui au ramas fara rezultat. In

Romania s-a format o larga retea de inchisori. Nu-

meroase persoane, care s-au opus regimului, au

fost supuse unei cumplite represiuni. Au avut locprocese regizate, indreptate impotriva tuturor

celor care ar fi putut pune in pericol noul regim.

Demnitarii "Vechii Romanii" au fost aruncati in in- /

chisori §i lagare, fiind supu§i unui regim de exter-

minare. Putini dintre ei au supravietuit.Al i d i il i d i i



1.1 in fapt se asista la distrugerea a tot ce avea lega-

I u nl sau asemanare cu lumea occidentals. Nici

■•oarta Bisericii Ortodoxe n-a fost mai bunS. Faptul»'S ortodoxia era religia oficialS a tSrii n-a contat

pentru liderii comuni§ti. Biserica Ortodoxa a fost

■iservitS statului comunist iar proprietStiile ei au

lost nationalizate. Patriarhul a fost numit de catre /

romuni§ti, iar structurile eclesiastice, de la inaltii

icrarhi panS la preotii de rand, nu §i-au putut con-

linua activitatea decat cu pretul colaborSrii cu or-

ganele de represiune.

in paralel cu distrugerea a tot ceea ce aveal St t t l i t b li i l i t

Inlroducere in istoria contem porana a Romaniei

M l S l



Marcela Salagean

multor generatii de c&rturari. Astfel, la 15 iulie

1948, un decret al Marii AdunSri Nationale desfiin-

tS Institutele de Istorie Nationals, Institutul pentru

studiul Istoriei Universale, Institutul de Studii Bi-zantine, Institutul de CercetSri Balcanice, precum

§i institutele de istorie nationals din Cluj §i Ia§i, in-

fiintand in locul acestora Institutului de Istorie al /

Partidului Muncitoresc Roman. Odata cu institute

le respective dispSreau §i numeroasele reviste pu-blicate de acestea. In acela§i timp, partidul a pornit

o intensa campanie de rusificare, intemeind editu-

ra §i librSria "Cartea RusS", Institutul de limbS

rusS "Maxim Gorki", toate acestea avand rolul de a

populariza realizSriile "§tiintei sovietice" §i de adovedi "vechimea bunelor legSturi romano ruse"



Pe langa multimea aspectelor negative, tre-

l>uie evocate §i unele realizari pozitive. §tiintele

exacte, care nu aveau nici o legatura cu regimul politic s-au putut dezvolta. A crescut numarul teatre-

lor, muzeelor, filarmonicilor §i a studentilor. §i, nu

in ultimul rand, fenomenul analfabetismului a fost

redus pana aproape la disparitie.In paralel cu lichidarea opozitiei politice, au

avut loc epurari §i in cadrul partidului comunist.

Comitetul Central a hotarat, in noiembrie 1948,

preschimbarea carnetelor de partid, actiune al carei

scop era, in realitate, verificarea minutioasS urmata


M l S l



Marcela Salagean

titiei §i fusese, mult timp, unul dintre membrii de

frunte ai partidului.

Totodata, au avut loc §i o serie de eveni-

mente externe care au constituit amenintari la a-dresa liderilor comuni§ti din Romania. De exem

plu, moartea lui Stalin in 1953 §i raportul lui Hrus-

ciov la congresul al XX-lea al comuni§tilor sovietici

au reprezentat un puternic §oc pentru clasa politica

conducatoare din Romania. Participand la funera-liile lui Stalin, Gheorghiu-Dej §i-a dat seama ca la

Moscova se desfa§oara o acerba lupta pentru suc-

cesiune la Kremlin. Intors in tara, a incercat sa

acorde o mai mare atentie nevoilor tarii, pentru a

nu fi surprins de anumite tulburari interne. Totodata el a ordonat accelerarea anchetei in cazul Pa-



lost tinute sub control de catre serviciile de securi- /

late. Dupa o indelungata detentie §i un proces tru-

t at, acest important concurent al lui Gheorghiu-Dej

la conducerea partidului a fost executat in 1954.

In acela§i interval de timp, rivalitatea dintre

grupul lui Gheorghiu-Dej §i cel al lui Ana Pauker §i

Vasile Luca, a constituit, in realitate, o competitie

pentru a obtine favorurile lui Stalin §i, prin aceasta,

controlul complet al partidului. Victoria lui Dej in

1952, cand Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Geor-

gescu §i sustinatorii acestora au fost inlaturati dind P M R §i di t t fi i


Marcela Salagean



Marcela Salagean

Bucovinei de Nord nu a mai putut fi ridicata. in

schimb, la 23 mai 1948, printr-un simplu proces-ver-

bal incheiat intre Nicolai Pavlovici, (reprezentant al

Ministerului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice)§i Eduard Mezincescu, (reprezentant al Ministerului

Afacerilor Externe al Romaniei), Insula §erpilor a

intrat in components URSS.

Relatii romano-sovietice au luat o noua tur- /

nura dupa preluarea puterii politice, la Moscova,de catre Nichita Sergheevici Hrusciov. La congre-

sul al II-lea al Partidului Muncitoresc Roman

(1955), s-a vorbit pentru prima data de calea roma

neasca de construire a socialismului §i s-a insistat

pe necesitatea respectarii principiilor suveranitatiiin relatiile dintre tarile socialiste. Relatiile romano-/ / /



ISrat adversar al acestui proiect. Discutiile pe

iiceasta tema au continuat cativa ani, incheindu-se/ 'cu triumful punctului de vedere romanesc.

Cu toate frictiunile existente, Hrusciov a

.icceptat, in 1958, cererea staruitoare a lui Gheor-

)’,hiu-Dej de retragere a trupelor sovietice din Ro

mania. Concesia facuta de Hrusciov nu reprezenta,

din punct de vedere strategic, un sacrificiu pentru

securitatea blocului rasaritean. Prezenta soldatilor

sovietici in Romania nu era absolut necesara, a-

ceasta tara fiind inconjurata de state comuniste; o-


Marcela Salagean



Marcela Salagean

exterior a inceput sa se deschida catre Occident. Ro

mania a incheiat cu guvernele occidentale acorduri

de compensare pentru bunurile nationalizate in

1948, inlaturand astfel o serioasa piedica in caleaviitoarelor legaturi economice. La inceputul anilor

'60, disputa sovieto-chineza a oferit Romaniei posi-

bilitatea de se distanta tot mai mult de Kremlin. Bu- /

cure§tiul a devenit locul favorit in care chinezii i§i

manifestau atitudinea antimoscovita. China a trirnisin Romania numeroase delegatii economice §i poli

tice. Volumul schimburilor comerciale intre cele

doua tari a crescut considerabil, fiind semnat, la Bei

jing, §i un acord cultural romano-chinez.

Politica externa romaneasca a devenit tot mai



linde a fi respectat de catre tarile occidentale in rela-

jiile lor interna tionale. Spre exemplificare mentio

ns m un scurt fragment din aceasta declaratie: "Dataliind diversitatea conditiilor de constructie socialists / /

nu exists §i nu pot exista tipare sau retete unice, ni-

meni nu poate hotara ce este just §i ce nu pentru alte

[Sri sau partide".

In paralel cu reorientarea politicii externe,

Gheorghiu-Dej a initiat, dupa incheierea colectivizS-

rii agriculturii, un proces de destindere pe plan in

tern. Primul pas a fost decretarea amnistiei tuturor

detinutilor politici. Actiunea a inceput in 1962 §i s-a

fntroducere in istoria contemporana a Romaniei

Marcela Salagean



Marcela Salagean

politica Rusiei tariste fata de Tarile Romane, in spe

cial fata de ocuparea Basarabiei in 1812.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit in 19 mar

tie 1965. Schimbarile care au avut loc in Romania in

ultimii sai ani de viata au dus la crearea unui climat /

de relativa bunastare sociala §i la obtinerea unei au-

tonomii in cadrul blocului socialist.

Moartea lui Gheorghiu-Dej s-a produs intr-un moment in care, in Romania, semnele "dezghe-

tului" ideologic devenisera evidente. In interior a-

parusera primele semne de multumire §i de speran-

ta, iar in exterior Romania incepea sa fie prezenta in

atentia diplomatilor §i economi§tilor occidentali.L il d f lii l l i

I d i i i R i i




Icriale pentru a-§i asigura un viitor in sat, Nicolae

ia calea Bucure§tilor. Fenomenul e frecvent in Ro

mania interbelica printre tinerii tarani atra§i de ilu-/i i 1e marilor ora§e. Astfel, la inceputul anilor '30 pe

Nicolae Ceau§escu il gasim la Bucure§ti angajan-

ilu-se direct in actiunile organizate de comuni§ti.

I 3ra a fi jucat vreun rol important in clandestinita-

te reu§e§te, dupa 1944, sa urce treptele ierarhiei in

partid. A fost §ef al tineretului comunist, general-

locotenent §i §ef al directiei politice a armatei, se-

cretar al Comitetului Central al Partidului Munci-

toresc Roman, membru al Biroului Politic, respon-sabil cu problemele de cadre etc Totu§i in 1965

Marcela Salagean



Marcela Salagean

Prima manifestare de amploare cu prilejul

careia Nicolae Ceau§escu s-a facut cunoscut opiniei

publice a fost Congresul al IX-lea al partidului. Lu-

crarile congresului s-au desfa§urat la Bucure§ti, intre 19 §i 24 iulie 1965. Ceau§escu a prezentat "Ra-

portul la Congres". Discursul lui, chiar daca a fost

incoerent pe alocuri, a fost ascultat cu atentie §i cu-

riozitate atat de delegatii din tara cat §i de invitatii

straini. A fost un discurs simplu. A prezentat situa-tia economica a Romaniei, insistand asupra faptului

ca dezvoltarea industriei va atrage neindoielnic pro-

gresul economiei nationale §i al intregii societati.

Apoi, spre surprinderea auditoriului, a denuntat

abuzurile din timpul lui Gheorghiu-Dej. De§i criti-

I t d i i i R i i




• 1965 -1 9 7 0 /7 1

Regimul lui Nicolae Ceau§escu a debutat cuo serie de masuri de nature sa redreseze orgoliul

national, cum ar fi relatinizarea numelui tarii - Ro-7 ' /

mania in loc de Rominia. Noul lider s-a intalnit frec-

vent cu reprezentantii intelectualitatii, armatei,

muncitorilor, ocazii cu care §i-a manifestat dezacor-ilul fata de dogmele epocii anterioare. A ajuns chiar

sa ia masuri menite a incuraja initiativa particulars.

Astfel, in 1967, a permis deschiderea de pravalii,

restaurante, pensiuni §i locuinte particulare, s-au■ldoptat noi reglementari ale regimului pa§apoarte-

Marcela Salagean



Marcela Salagean

organismele de partid. Secretarul general rostit, cu

aceasta ocazie, un aspru reghizitoriu impotriva lui

Draghici §i a lui Gheorghiu-Dej, acuzandu-i a fi fost

principalii instigatori ai asasinarii lui Patra§canu

precum §i a lui §tefan Fori§ (liderul P.C.R. intre

1940-1944).

Simptomele "dezghetului" s-au facut simtite

§i in economie, domeniu in care s-a putut constataun progres simtitor. Nicolae Ceaugescu a continuat

politica lui Gheorghiu-Dej, mai ales in ceea ce pri-

ve§te industria. Planul cincinal pe anii 1966-1970,

ale carui directive fusesera stabilite la congresul al

IX-lea, a pus accentul pe industria grea. Visul luiCeau§escu era acela de a transforma Romania intr o




bune, constatandu-se, la inceputul anilor '70, o anu-

mita abundenta a produselor alimentare.

Noua orientare, mai liberala, a lui Nicolae

Ceau§escu s-a facut simtita din plin in domeniul

culturii. Controlul birocratic a slabit, devenind posi-

bila realizarea unor opere de prestigiu. invataman

tul a cunoscut o perioada de modernizare §i deschi-dere. Ponderea §tiintelor exacte a crescut in defa-

voarea §tiintelor politice. Rusificarea a disparut

complet din §coli, limba rusa fiind treptat inlocuita

cu limbile de circulate internationala. Au fost in-

fiintate licee in care limba de predare era una dini l li bi d i l i i i lS i


Marcela Salagean



g

studii ale caror subiecte erau in acord cu curentele

vremii pe plan international.

In domeniul p o litic ii externe, primii ani ai

regimului Ceau§escu au reprezentat perioada unor

initiative diplomatice romane§ti care aveau sa inte-

greze Romania in randul comunitatii international e.

Nicolae Ceau§escu nu numai ca a continuat cursul

initiat de Gheorghiu-Dej, ci s-a §i angajat in cateva

actiuni care i-au consolidat, in mod durabil, pres-

tigiul. El a refuzat sa permita desfa§urarea de mane-

vre militare ale Pactului de la Var§ovia pe teritoriul

Romaniei; a devenit prima tara din lagarul socialist

care a stabilit relatii diplomatice cu Germania Fede-

rala; a refuzat sa rupa relatiile diplomatice cu Israe-

I t d i i t i t R i i



tie Gaulle (mai 1968). De Gaulle considera vizita in

Romania atat de importanta, incat, de§i evenimen-

U'le din Franta erau destul de grave (criza din mai'(i8), el a hotarat sa nu renunte la vizita.

Suprema confirmare a succesului lui Nicolae

Ceau§escu pe plan international a fost vizita prese

ll intelui american Richard Nixon, in vara anului1969. Era prima vizita a unui pre§edinte american in

I luropa de Est. Pana la venirea administratiei Carter,

relatiile romano-americane au cunoscut un curs as

cendent, care au culminat cu acordarea clauzei natiu-

nii celei mai favorizate Romaniei, in 1974. De aseme


Marcela Salagean



fost impresionat de inregimentarea colosala ridicata

la rang de politica de stat. In aceasta vizita, cu nefas-

te consecinte pentru viitorul poporului roman, Ni

colae Ceau§escu a fost insotit de sotia sa Elena. Dupa intoarcerea in tara, Ceau§escu a anuntat o mini-

rev olu tie culturala. Prima expresie a noului curs

politic a fost reprezentata de "Tezele din 1971". Ele

prevedeau un control centralizat asupra activitatilor

artistice §i culturale, asupra presei §i invatamatului.Totodata era anuntata punerea in aplicare a a§a nu-

mitei "rotiri a cadrelor §i functiilor", prin care dem-

nitarii erau schimbati periodic din functii. Premierul

Ion Gheorghe Maurer a fost criticat pentru ideile lui

economice §i a fost acuzat de neincredere in politicapartidului Va fi inlaturat treptat in timp ce Elena




pe care Ceau§escu s-a sprijinit in 1965 au fost margi-

nalizati. Cultul personalitatii a ajuns la forme rar in

finite, secretarului general placandu-i sa fie a§ezat.llaturi de cei mai de seama domnitori §i voievozi.

La crearea acestei imagini au participat scriitori,

muzicieni §i arti§ti plastici. Conducatorului i s-au

atribuit calitati mitice §i competence universale, bio-

grafia sa era mereu reajustata, iar ziua de 26 ianua-

rie a inceput, treptat, sa concureze marile sarbatori.

Ceau§escu incepea sa fie aclamat ca lider inzestrat

cu posibilitati de supraom, capabil sa gaseasca solu-

|ii la toate problemele.


Marcela Salagean



buite politici de industrializare a fost cre§terea dato-

riei externe a Romaniei.

Cea mai acuta problema a economiei roma-

ne§ti a fost cea legata de agricultura. In Romania a

inceput sa fie bantuita, dupa 1975, de o criza ali-

mentara care se accentua cu fiecare an care trecea.

Centralizarea in acest domeniu a atins forme greu

de imaginat. Au fost adoptate decrete prin care ta-

ranii erau obligati sa-§i inregistreze animalele din

gospodarie la primarii, sa contracteze animalele cu

statul §i sa-§i vanda produsele la preturile stabilite

de stat. A fost interzisa sacrificarea animalelor de

catre proprietarii lor.

E§ecul politicii economice s a rasfrant nega





Scaderea nivelului de trai a dus, firesc, la

i re§terea nemultumirilor populatiei. Cu toata staru-

inta autoritatilor de a le impiedica sau minimaliza,in tara au avut loc o serie de actiuni greviste §i re-

vendicative. In august 1977, a avut loc greva mine-

rilor din Valea Jiului. A fost cea mai mare actiune

j^revista de dupa 1945. Datorita amplorii manifesta-

tiei, Nicolae Ceau§escu a fost silit sa se deplaseze in

zona miniera, facand lucratorilor de acolo numeroa-

se promisiuni. Nu au fost decat o momeala pentru

c3, nu dupa mult timp, represiunea s-a abatut asu

pra grevi§tilor. In primavara anului 1979, a fost in-tii t t Si di t l lib l il ii di R

Marcela Salagean



ro§i activi§ti de partid, cu functii dintre cele mai im-

portante, au fost declarati oameni de §tiinta. Printre

ace§tia s-au numarat, in primul rand, membrii fami-

liei Ceau§escu. Au fost luate masuri pentru cenzu-rarea oricaror publicatii, au fost restranse contactele

cu strainatatea §i au fost neutralizate multe din ins-

titutiile care au adus faima culturii romane in anii

'60. O mare atentie a fost acordata invatamantului. / /

Legea invatamantului din 1978 a introdus princi-

piul integrarii invatamantului cu productia. Liceele

§i facultatiile au fost puse sub tutela unor fabrici,

elevii §i studenti fiind insarcinati cu indeplinirea

unor "planuri de productie". Cele care au avut cel

mai mult de pierdut in urma acestei reorganizari au

fntroducere in istoria contemporana a Romaniei



ml Nicolae Breban, pe atunci membru al Comitetu

lui Central §i redactor §ef al revistei "Romania lite-

rarci", care, criticand amestecul ideologiei de partidin cultura a fost exclus din Comitetul Central §i de

la conducerea revistei; "Mi§carea Goma" - februa-

i ie-martie 1977, la care au aderat aproximativ 200

ile oameni; 'textele preotilor dizidenti (ex : Gh. Cal-

ciu Dumitreasa- 1979); scrisorile deschise adresateliderilor romani sau straini; interviurile adresate de

i Stre unii dizidenti mass-mediei occidentale. Toto-

ilata, trebuie mentionate §i criticile formulate la

.ulresa regimului de catre reprezentantii minoritati-

lor nationale. /

Marcela Salagean



din Uniunea Sovietica importante resurse pentru in-

dustrie.

Anii '70 au reprezentat, in acela§i timp, pe

rioada amplificarii legaturilor cu tari din Asia §i A-frica. La acest capital se inscriu vizitele lui Nicolae

Ceau§escu in acele tari, precum §i vizite la Bucure§ti

a §efilor statelor vizitate.

In ceea ce prive§te relatiile diplomatice roma-

no-occidentale, in pofida unor actiuni romane§ti

destul de importante (vizitele lui Ceau§escu in Ita

lia, Republica Federala Germana., S.U.A., Franta,

Tarile nordice, Marea Britanie, etc, precum §i vizi

tele liderilor occidentali in Romania §i participarea

la anumite intruniri §i conferinte internationale),




l .ste perioada izolarii internationale, a distrugerii

centrului istorie al Bucure§tiului §i a altor ora§e, a

demolarii bisericilor §i manastirilor, a sfaramarii anumeroase vestigii ale perioadei precomuniste. Ta

ra a inceput sa fie guvernata exclusiv pe baza "indi-

tatiilor pretioase" ale liderului ei. Din eroul presei

occidentale a anilor '65-71, Ceau§escu a devenit "ti-

ranul", "om ul bolnav al lumii comuniste", etc, inviziunea acelea§i prese.

Efectele negative ale industrializarii din anii

precedent!, datoriile §i dobanzile exorbitante care

trebuiau platite, s-au facut simtite din plin in econoi H t t t d t iil t C

Marcela Salagean



diala, inflatia §i pretul ridicat al petrolului, precum

§i calamitatile naturale. Bineinteles, toate acestea au

influentat negativ agricultura, dar au existat §i "ani

buni" de pe urma carora nu s-a inregistrat nici o im-bunatatire a ofertei de produse agricole pe piata in

terna. Pe de alta parte, mijloacele moderne de lucru

se utilizau rar. In general se lucra manual. Forta de

munca era asigurata de multe ori prin scoaterea la

camp a sodatilor, elevilor, studentilor §i chiar amuncitorilor. Totodata, fara a-§i asigura o piata

pentru desfacerea bunurilor produse, liderii comu-

ni§ti au decis fabricarea unor ma§ini, avioane, nave

maritime §i fluviale, automobile, etc, multe din ele

de calitate inferioara, §i adeseori lipsite de preturid t t ti




sescu §i cele mai greu de suportat de populatie au

lost "programul de alimentatie §tiintifica", elaborat

in 1982 (decret prin care s-a stabilit numarul de ca-lorii §i procentul de proteine ce revenea fiecarui

membru al societatii, in functie de varsta, sex §i pro-

fesie) §i programul demografic, conform caruia fie-

care familie trebuia sa aibS cel putin trei copii. Bine

inteles, programul n-a putut fi impus a§a cum ar fidorit liderii de la Bucure§ti, dar a creat, totu§i, nu-

meroase tensiuni in societate.

Cat prive§te cultura, dupa 1981 s-a inregis-

trat amestecul tot mai grosolan al autoritatilor int d i d tS b lt l i

Marcela Salagean



tionate de calitatea de membru de partid. Realitatea

impune o analiza atenta acestui fenomen. Era o di-

ferenta mare intre membrii P.C.R. care reprezentau

nomenclatura §i cei intrati in partid pentru a-§i putea exercita profesia.

§i in deceniul al noualea, regimul comunist a

avut de infruntat diferite manifestari de opozitie.

Pana spre sfar§itul anilor '80, grupurile sau persoa-nele individuale dizidente actionau fiecare separat,

f&ra a se putea constitui intr-o mi§care unitara, dato

rita Securitatii care-i reducea la tacere. Dar, pe ma-

sura ce regimul se inasprea mi§carea de rezistenta

se facea tot mai mult simtita. In a doua jumatate aanilor '80 s a produs o intensificare a revoltelor




la Bucuresti, a avut loc Congresul al XlV-lea al Par

tidului Comunist Roman, congres care 1-a reales pe

Ceau§escu in fruntea P.C.R. In acel noiembrie, candincepea distrugerea zidului Berlinului, cand liderul

comunist bulgar Todor Jivkov i§i dadea demisia (10

noiembrie), cand in Praga aveau loc manifestatii

studente§ti, in Romania nimic nu parea sa aduca

schimbari. Dar Ceau§escu nu avea sa supravietuias-ca mai mult de o luna. Mijlocul lui decembrie 1989

i-a adus pe locuitorii Romaniei in strada §i nimic nu

i-a mai intors in casele lor pana la inlaturarea clanu-

lui ceau§ist.

Marcela Salagean

Dan Catu§an, loan Chiper, Cazul §tefan Fori§. Lipta



§ , p , § f § p pentru putere in PCR. De la Ghgeorghiu-Dej la Ceau§escu, Bucure§ti, Ed. Vremea, 1999

Adrian Cioroianu, Pe urmele lui Marx. O introducere in

istoria comunismului romanesc, Bucuresti, Ed.Cur tea Veche, 2005

Florin Constantiniu, PCR, Pdtra§canu §i Transilvania (1945-1946), Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2001

Mihai Croitor, Romania §i conflictul sovieto-chinez (1956-

1971), Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2009Dennis Deletant, Ceau§escu §i securitatea, Bucuresti, Ed.

Humanitas, 1997

Idem, Regimul comunist in Romania,, Bucure§ti, Ed.Accademia Civica, 1998

Victor Frunza, Istoria stalinismului in Romania, Bucuresti,Ed H it 1990




Ghita Ionescu, Comunismul in Romania 1944-1964,

Bucure§ti, Ed. Litera, 1994Gail Kligman, Politica duplicitdtii. Controlul reproducerii

in Romania lui Ceau§escu, Bucuresti, Ed.Humanitas, 2000

Corneliu Mihai Lungu, Mihai Retegan, 1956 Explozia. Perceptii romane, iugoslave §i sovietice asupra evenimentelor din Polonia §i Ungaria, Bucuresti,Ed. Univers Enciclopedic, 1996

Marius Micu Dosar Ana Pauker Bucuresti Ed


Marcela Salagean

Stelian Tanase Elite §i societate Guvernnren Gheorghiu



Stelian Tanase, Elite §i societate. Guvernnren Gheorghiu- Dej, 1948-1965, Bucuresti, Ed Humanitas, 1998

Vladimir Tismaneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucuresti, Ed Univers, 1995

Katerine Verdery, Compromis §i rezistenta. Cultura romana sub Ceau§escu, Bucuresti, Ed.Humanitas, 1994

Larry L. Watts, Fere§te-md, Doamne de prieteni...Razboiul

clandestin al Blocului Sovietic cu Romania, Bucuresti, Ed. RAO, 2011



VI - ROMANIA DUPA INLATURAREA REGIMULUI COMUNIST

Anul 1989 marcheaza caderea comunismuluiin Europa Centrala §i de Est. In Romania, dupa ca

derea regimului comunist, s-a produs o cotitura in

ceea ce prive§te sistemul politic, social, economic,

institutional. Intreaga tara optase nu numai pentru

schimbarea lui Nicolae Ceau§escu dar §i a tipului

Marcela Salagean

stitutiile care mentinusera coerenta societ&tii socia-/ / / / 77



stitutiile care mentinusera coerenta societ&tii „socia-/ / / / 77liste" §i, de asemenea, retelele care faceau ca diferi-

tele sectoare ale acestei societati sa coopereze intre

ele.

Romaniei acelor zile ii lipsea insa o autoritate

stabila, din cauza ca orice regula, nu numai politica,

dar §i sociala, putea fi pusa sub semnul intrebarii §i

orice valoare putea fi contestata in cazul in era aso-

ciata cu vechiul regim. A existat un vid de autorita

te al institutiilor centrale ale statului, iar pana la rea

lizarea unei structuri constitutionale democratice,/ 7Romania a intrat intr-o prima etapa a indelungatei

sale tranzitii postdecembriste. Ramasa in istorie sub

numele de „etapa puterii revolutionare difuze",

aceasta perioada a fost marcata de serioase incerti-




circumstantele neprielnice in care a debutat in Ro

mania procesul tranzitiei explica disfunctionalitatile

evidente ce 1-au insotit. Nu insa integral, deoareceacestea sunt imputabile §i modului cum a fost gesti-

onata reforma.

Indepartarea de la putere a regimului Ceau-

§escu nu a insemnat, cu siguranta, instaurarea automata a unui sistem democratic. Acesta putea fi con-

struit numai in masura in care erau edificate institu-

tiile corespunzStoare. De fapt, inca de la inceputul

constituirii sale, Frontul Salvarii Nationale §i-a asu-

mat rolul de a guverna tara numai cu titlu provizo

Marcela Salagean



scurt, i s-a adaugat unul pe termen lung, care a con

stat in repunerea in functiune a structurii de autori-

tate §i a functionarii normale a institutiilor. DupS

cum s-a v&zut ulterior, au fost necesari mai multiani pentru refacerea principalelor institutii politice

§i sociale ale tarii.

Primul act al Consiliului Frontului Salvarii

Nationale (22 decembrie 1989) a continut prevederi

cu caracter constitutional. Actul statua trecerea la/sistemul pluralist de guvernare, la principiul sepa-

ratiei puterilor in stat, alegeri libere, respectarea

drepturilor minoritatilor, restructurarea economiei

etc. La 27 decembrie a fost adoptat Decretul-lege re-feritor la constituirea organizarea §i functionarea




Primul guvern al Romaniei postdecembriste

,1 fost numit prin decretul nr 1 din 26 dec 1989, fara

.i exista un act legal in baza caruia sa se constituie oastfel de structura. Prin decretul nr. 1 al C.F.S.N.,

Petre Roman a fost numit premier, actul de organi-

zare al guvernului intrand in vigoare abia dupa

cinci zile. Astfel ca, la 31 decembrie 1989, a fost pu-

blicat in Monitorul Oficial Decretul-lege privindconstituirea, organizarea §i functionarea Guvernu

lui Romaniei, act care consfintea misiunea pur ad

ministrativa §i subordonarea totala a acestuia fata

de C.F.S.N., adica fata de Biroul sau Executiv. Nu

mirea lui Petre Roman (care avea carisma unui

Marcela Salagean



nice din Transilvania, de violenta campaniei electo

rale, de fenomenul Piata Universitatii, de mineria-

dele, mitingurile §i protestele care au avut loc, etc.

In ceea ce prive§te politica interna, unul din

tre obiectivele majore ale schimbarii din decembrie

1989 a fost renuntarea la sistemul partidului unic §i

introducerea pluralismului politic ca fundament al

formarii institutiilor reprezentative §i totodata, ca ogarantie a democratiei constitutionale. Pluralismul

politic a primit o consacrare legala prin Decretul-le

ge nr. 8 din 31 decembrie 1989, prin care s-au sta-

bilit modalitatile de inregistrare §i functionare a

partidelor politice §i organizatiilor ob§te§ti din Ro




cum §i partide ale minoritatilor etnice. O alta schim-

bare a fost data de formarea unor aliante. In acela§i

timp au aparut partide cu mesaje de stanga, dar §ipartide cu mesaje nationaliste.

Constituirea sistemului pluripartidist a fost

un eveniment important in Romania postdecem-

brista. In primul rand, in 1990-1991 sistemul parti-

dist a cunoscut o puternica expansiune in sens nu

meric, ajungandu-se la inregistrarea a peste 150 de

partide politice. Era normal sa se intample acest lu-

cru dupa decenii de dictatura. Legislatia permitea

inregistrarea partidelor pe baza prezentarii unei lis-

Marcela Salagean

iti i i t tii d l t t l t t lit l t t l d



zitiei societatii de la statul totalitar la statul de

drept.

Noua realitate pluripartidista era data in fe

bruarie 1990 de constituirea Consiliului Provizoriu

de Uniune Nationals (C.P.U.N.), care inlocuia Con

siliul F.S.N. Acesta cuprindea, pe jumatate, membri

ai FSN, cealalta jumatate fiind formata din repre-

zentanti ai partidelor inregistrate, cate trei de fiecare

partid. Un alt Decret-lege, elaborat tot atunci, con-

sfintea separatia puterilor in stat, precum §i preve-

deri referitoare la constituirea, organizarea §i func-

tionarea guvernului. Separatia puterilor in stat era

intarita de adoptarea Decretului-lege nr. 92 din 18

martie 1990 pentru alegerea Parlamentului §i a Pre




stat, republica. Noul act fundamental al tarii a intro-

dus toate principiile enuntate in primele zile dupa

inlaturarea lui Nicolae Ceau§escu. Mai mult, acestaconsacra superioritatea dreptului international asu

pra celui intern in chestiuni legate de drepturile

omului §i cetateanului. A fost introdusa o institutie

noua, Avocatul Poporului. Numit de Senat pe 4 ani,

Avocatul Poporului apara, cu concursul statului,

drepturile §i libertatiile cetatene§ti. Aceasta institu

tie a inceput sa functioneze doar in 1997, cand a in

trat in vigoare legea organica in acest sens.

Adoptarea Constitutiei din 1991 a consfintit

Marcela Salagean

D l il di 20 i 1990 i l l



Dupa alegerile din 20 mai 1990, in amplul

proces de redefinire a institutiilor statului, a fost

adoptata Legea nr. 37 privind organizarea §i functi-

onarea Guvernului. Guvernul era definit ca „orga-nul central al puterii executive, care exercita, in con-

formitate cu legea, administratia publica pe intreg

teritoriul tarii", definitie care nu se regase§te nici in

Constitutia din 1991 nici in cea revizuita din 2003./Totu§i, legea fundamentals a tarii a fost destul de

precisa in definirea rolului guvernului, dar devine

imprecisa in ceea ce prive§te corelarea atributiilor

guvernului cu cele ale pre§edintelui.

Transformarea Frontului Salvarii Nationale/




devenit tot mai diversificate §i intense; in interiorul

partidului de guvernamant, intre pre§edintele tarii

§i cabinetul Roman. Tensiunile au fost dinamizate si

de §ocul primei masuri de constrangere, necesare

construirii unei economii de piata - liberalizarea

partiala a preturilor de la 1 noiembrie 1990. Pe acest

fond de tensiune politica §i sociala, in septembrie

1991, Cabinetul Roman a fost inlocuit de Guvernul Theodor Stolojan, al carui rol a fost acela de a stabi-

liza tara §i a organiza alegerile din 1992.

Alegerile din septembrie 1992 (parlamen

tare §i prezidentiale), s-au bazat pe o noua lege elec

torala care continua practica reprezentarii proporti

Marcela Salagean

Vacaroiu Alegerile prezidentiale au fost castigate



Vacaroiu. Alegerile prezidentiale au fost castigate

tot de Ion Iliescu.

Principala misiune a guvernului a fost conti-

nuarea reformei economice. Rezervele bugetareerau mici, inflatia atinsese cote inalte, industria pier-

duse numeroase piete, iar Romania nu avea acces

pe piata internationals de capital in lipsa unui acord

cu Fondul Monetar International. Legea nr. 18/1991

a insemnat, pe langa retrocedarea partiala a pro-

prietStii private, fSramitarea exageratS a terenurilor

agricole, lucrate prin metode rudimentare. In mo-

mentul investiturii Guvernului, principala tema de

discutie in mass-media a fost nu ce va realiza guver

nul ci cat va rezista opozitia considerand ca va

d l § d D l d l




de la acea§i data. Datorita presiunilor partidelor

„partenere", guvernul a fost remaniat de mai multe

ori.

Pregatirea P.D.S.R. §i a lui Ion Iliescu pentru

intrarea in anul electoral 1996 a insemnat incercarea

de a obtine succese interne §i externe, in conditiile

in care opozitia ataca executivul pe tema stagnarii e-

conomice, a coruptiei, a ramanerii unei parti a economiei intr-o „zona gri". Guvernul a facut unele e-

forturi pentru scoaterea Romaniei din izolarea inter-

nationala, dar, in competitia regionala cu vecinii, nu

a reu§it sa iasa din „logica balcanica" §i sa se inte-

greze in ritmul central european" Pentru a dimi

Marcela Salagean

unele partide de stanga (Partidul Socialist al Muncii



p g (

§i Partidul Socialist) §i cele ale dreptei liberale (Par

tidul Aliantei Civice §i Partidul Liberal'93). Ion

Iliescu a fost de asemenea infrant de Emil Constan-tinescu, candidatul Conventiei Democrate la alege

rile prezidentiale. Lipsa unei majoritati importante

in Parlament (Conventia Democrats din Romania -

C.D.R. - detinea doar 1/3 din numarul mandate-

lor), a determinat formarea unei coalitii guverna-mentale alcatuite din C.D.R., Uniunea Social Demo

crats (U.S.D.) si Uniunea Democrats a Maghiarilor

din Romania (U.D.M.R.), coalitie care a functionat

dupS regula algoritmului politic.

Victoria Conventiei Democrate din Romania


d d 200 d il t i b t ti i tii



decurs de 200 de zile, pentru imbunatatirea vietii

diverselor categorii de cetateni, a fost acceptat fara

greutate. El oferea speranta ca, o data aleasa, C.D.R.

va carmui tara in numele cetatenilor. Promisiunea / /

ca 15.000 de speciali§ti, ale caror calitati fusesera ig-

norate de P.D.S.R., aveau sa fie plasati in posturi-

cheie pentru a porni un proces de refacere nationa

ls, inainte de toate in economie, s-a dovedit a fi operspetiva atragatoare pentru electorat.

Perioada 1996-2000 a fost insa marcata de in-

stabilitate guvernamentala, existand nu mai putin

de trei premieri: Victor Ciorbea (decembrie 1996-de-b i 1998) R d V il ( ili 1998 d b i

Marcela Salagean

campania electorala ca va guverna cu ajutorul celor



,,15.000 de speciali§ti". Slaba pregatire pentru actiu-

nea de guvernare a devenit mereu mai evidenta, pe

masura ce noua putere incerca sa administreze Ro

mania. Programul de guvernare era plin de bune in-

tentii, dar nu era bazat pe cunoa§terea aprofundata

a realitatilor romane§ti. Apoi, nu exista o cultura

politica a compromisului. Administratia, consiliile

de administrate ale diferitelor regii, bancile de stat,

etc, au facut obiectul „algoritmului", sursa majora

de tensiune fiind diferitele interese. Cel mai impor

tant conflict din interiorul coalitiei a fost cel dintre/Victor Ciorbea §i Petre Roman, iar mai apoi acela

dintre Partidul National Liberal §i premier. Ciorbea

d i i t t i t i t l l i D j i

ciale §i mai ales mineriadele de la inceputul anului




ciale §i mai ales mineriadele de la inceputul anului

1999 (din pacate, unul dintre putinele evenimente

care a reusit sa solidarizeze pentru un timp coalitia)

au pus sub semnul intrebarii ordinea constitutiona

ls. Pe fundalul acutizarii problemelor interne, Radu

Vasile nu s-a mai bucurat de sprijinul multor parti

de din coalitie §i, printr-o „desolidarizare in bloc",

premierul a fost demis in patru zile.

Dupa demiterea lui Radu Vasile, la propune-

rea lui Petre Roman, acceptata §i de ceilalti parte-

neri, Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isares-

cu a fost desemnat sa conduca executivul Cabine

Marcela Salagean

In general, pot fi gasite multe explicatii pen



g p g p p

tru aceste rezultate ale politicii economice, inclusiv

conditiile nefavorabile de la inceputul tranzitiei.

Romaniei i-a lipsit calitatea politicilor §i capacitateainstitutionala a statului de a le elabora, coordona §i

aplica. Tranzitia a inceput la nivelul intreprinderilor

ca un proces haotic, fara nici o pregatire §i fara apli-

carea unor principii de baza. Sub presiunea munci

torilor §i a sindicatelor, noile conduceri administrative (alese prin vot popular) au respins vechile nor-

me privind productia, munca §i alte costuri, fara a le

inlocui cu un nou sistem economic bazat pe profit.

Aceste actiuni §i e§ecul statului de a se pozitiona ca

proprietar au anulat vechile criterii §i mecanisme


t li tS l i d i t i fid d t i



centralizatS la economia de piata, in pofida doctri-

nelor lor, partidele politice ar fi trebuit sa ajungS la

un punct de vedere coerent §i suficient de cuprinzS-tor asupra obiectivelor §i strategiilor tranzitiei eco

nomice. Aceasta din cel putin doua motive. Primul

motiv a fost determinat de existenta unor obiective

certe ale tranzitiei: libertatea economics, stabilitatea

economica, dezvoltarea sectorului privat, renunta-rea statului la rolul de principal furnizor de bunuri

§i servicii. Al doilea motiv prive§te durata tranzitiei,

care este un proces pe termen lung ce acoperS mai

multe cicluri electorale.

tatit, popularitatea ei scazand, iar coeziunea interna

Marcela Salagean



s-a agravat continuu. Compromisurile liderilor

Conventiei Democrate din Romania §i slabiciunile

formatiunilor parlamentare din Conventie au ero-dat atat constructia, cat §i imaginea construita inain-

te de alegeri. Principiile propuse de C.D.R. in cam-

pania electorala, ca metoda de lucru, au fost aban-

donate rand pe rand, fie sub presiunea unor parte-

neri din coalitie, fie sub diverse alte pretexte. Mer-sul "cu incetinitorul" in domeniul privatizarii deve-

nise un standard, frica guvernantilor de a inchide

intreprinderi nerentabile §i de a face restructurari

reale in companii arata mai degraba inclinarea poli-

ticienilor din perioada respectiva spre ca§tigareai iil l l d i i

Introducere In istoria contemporana a Romaniei

f l i i ti il



reformele economice necesare, iar actiunile care au

fost incepute, cum au fost cele legate de disponibili-

zarea personalului din minerit, au rezultat in crizesociale majore, cum a fost incercarea minerilor de a

merge la Bucure§ti, la inceputul anului 1999, pentru

a rasturna Guvernul. O alta criza majora care a dat

o lovitura grea prestigiului intern al guvernarii

C.D.R. a fost cea din Kosovo, Romania sprijinind

decizia N. A.T.O. de bombardare a Serbiei. Iar solu-

tia cu un premier tehnocrat s-a dovedit, doar pentru

scurt timp, a fi viabila din punct de vedere functio

nal in conditiile in care Romania era candidata la

Marcela Salagean

tineau efectiv §i politic integrarea, cu toate ca acest

t i i t td it d



mare entuziasm nu era intotdeauna acoperit de cu-

noa§terea realitatilor europene. La nivelul clasei po

litice, in anii '90, entuziasmul integrarii s-a transfor

mat intr-un consens politic, cu toate ca au existat §i

voci care, in retorica lor pro-europeana, au folosit

concepte contrare celor europene.

inca din 1993, Consiliul European de la Co-

penhaga a luat in discutie aderarea tarilor din Europa Centrala §i de Est. in prealabil, in 1 februarie

1993, Romania semnase un tratat de asociere. Acest

tratat oferea un cadru juridic important pentru de-

pa§irea decalajului dintre tara noastra §i tarile euro

pene Comunitatea Europeana se angaja sa sprijine


d d d



Adoptarea acestor documente a determinat

accelerarea procesului intern de sustinere politica a

aderarii. S-a constituit Comisia de la Snagov, care aactivat in perioada martie-iunie 1995, cu obiectivul

declarat de a gasi solutii pentru a pregati Romania

sa devina membra a Uniunii Europene. Un nou pas

s-a facut prin publicarea „Cartii Albe" din 1995 §i

mai ales prin „Agenda 2000", aprobata in 1997.

Acest document continea propuneri adresate state-

lor membre pentru largirea Uniunii. A fost un docu

ment fundamental al aderarii, care opera cu criterii

precise: l) stabilitatea institutiilor democratice; 2)

Marcela Salagean

cluse tot mai multe institutii, patronate, sindicate,

Academia bisericile mai importante diferite perso



Academia, bisericile mai importante, diferite perso-

nalitati./

Romania a depus cererea de aderare la Uniu

nea Europeana in 1995. In urma acestei cereri, Co-

misia Europeana a elaborat §i a dat publicitatii, in

1997, opinia sa cu privire la aderarea solicitata de

Bucure§ti. Aceasta a procedat la o radiografiere a si-

tuatiei tarii noastre in lumina criteriilor de la Co-/ /penhaga. S-a remarcat faptul ca Romania a actionat

in directia buna, dar ca ramaneau o serie de lucruri/ 7de facut in domeniile privatizarii, consolidarii regi

mului juridic §i coerentei politicior economice Dar

prezentat de comisie remarca slabele performance

Intf'oducere in istoria contemporana a Romaniei



prezentat de comisie remarca slabele performance

economice ale guvernelor din anii 1996-1998.

Faptul ca Romania nu a fost inclusa in ran-dul primelor state invitate la Luxemburg sa negoci-

eze integrarea in Uniunea Europeana, mai apoi con-

flictul din Kossovo §i bombardamentele asupra Iu-

goslaviei, au declan§at dezbateri politice interne in

legatura cu atitudinea fata de Occident. A existat o

pozitie pro-occidentala (partidele de guvernamant

si pre§edentia), o pozitie ambigua (P.D.S.R.) §i una

de ostilitate, mai ales fata de interventia in fosta Iu-

goslavie (gruparile extremiste) Aceste pucte de ve

Marcela Salagean

rescu §i pre§edintele Emil Constantinescu au orga-

nizat o alta reuniune la Snagov, adoptand „Strate-



g p

gia de dezvoltare economica", pe baza careia s-au

desfa§urat o parte din negocierile de aderare la UE.

In acela§i timp, s-a accelerat procesul de adaptare aretoricii pro-europeniste, schimbarea de la nivelul

limbajului politic transferandu-se, treptat, §i la nive

lul comportamentului politic. Partidele au adoptat

cauza occidentals, abandomand retorica nationalis-

ta §i mesajele autohtoniste.

In altS ordine de idei, desfiintarea Tratatului

de la Var§ovia (1991) a lasat Romania in afara unui

spatiu de securitate, §i, cum de altfel era §i firesc,

atentia diplomatiei romane§ti s-a indreptat spre

N A T O In septembrie 1994 Consiliul Nord Atlan

propus §efilor de stat §i de guvern din tarile mem-




propus §efilor de stat §i de guvern din tarile mem

bre ale N. A.T.O, reuniti la Praga, sa accepte invita-

rea in alianta a Romaniei, alaturi de alte §ase statefoste comuniste, fapt petrecut oficial in martie 2004.

***

Alegerile din decembrie 2000, bazate pe un

prag electoral de 5% pentru accederea in Parlament,

au readus la putere PDSR-ul. La 28 decembrie 2000

vicepre§edintele P.D.S.R, Adrian Nastase, a prezen

tat componenta noului cabinet in fata caruia sta

Marcela Salagean

Guvernul Nastase era diferit in cateva aspec-

te importante fata de cabinetele precedente. Progra



p p g

mul de guvernare era un amestec intre propunerile

tipice pentru un partid de stanga (politici sociale,

sprijinirea categoriilor defavorizate, un stat implicat

in economie) §i cele derivate din angajamentele in

ternationale, in primul rand cele rezultate din nego

cierile de aderare la Uniunea Europeana. O noutate

a guvernului a fost realizarea unui Minister al

Integrarii Europene (in care negociatorul-§ef cu UEavea statutul de ministru delegat) §i a unui minister

al Informatiilor Publice, prin acest ultim departa-

ment premierul dorind s& evite gre§elile de comuni-

care ale guvernarii precedente. O trasatura a Cabi

netului Nastase a fost faptul ca la constituirea lui au


Guvern §i partid au fost rea§ezate net in favoarea



Guvern §i partid au fost rea§ezate net in favoarea

cabinetului, in conditiile absentei unei opozitii la

politica Guvernului care sa vina din partea propriu-lui grup parlamentar. Guvernul Nastase a dispus

de un sprijin parlamentar important, sprijin pe care

1-a utilizat uneori drept solutie pentru proiecte poli

tice care se doreau a fi amanate. A doua consecinta

imediata a fost lipsa concurentilor la imaginea li-

derului, imagine care sa vina, la randul sau, din

propriul partid. Stabilitatea politica asigurata s-a re-

flectat favorabil §i in dinamica macroeconomic^,

d ti i d l f l §i t il

Marcela Salagean

ianuarie 2007. Aceasta data a fost privitS, initial, cu

circumspectie de Comisia Europeana §i Statele



circumspectie de Comisia Europeana §i Statele

Membre, pana in decembrie 2002, cand Consiliul

European a recunoscut ca atingerea ei ar putea fiposibilS. In cosecintS, a fost elaborata o „Foaie de

parcurs" care sa duca la indeplinirea acestui o-

biectiv. OdatS cu fixarea unui termen clar de ade-

rare a Romaniei la UE, cabinetul Nastase a inceput

procesul de restructurare §i privatizare a marilormonopoluri de stat. In iunie 2003, in „spiritul ve-

chilor reuniuni de la Snagov", a avut loc o reuniune

informala, la care nu au mai fost invitate partidele

de opozitie, ci reprezentantii unor mari firme §i

b d t i d bSt t l til i/

liul European a constatat ca negocierile de aderare




au fost finalizate, ca Romania va putea adera la 1 ia-

nuarie 2007, daca va continua directia §i ritmul re-

formelor. De asemenea, s-a decis semnarea Tratatu-

lui de Aderare in primavara anului urmator. Comi

sia European^ §i-a creat in acela§i timp un instru

ment de persuasiune, o clauza de salvgardare care

putea fi activata in cazul cand Romania nu ar fi in-deplinit criteriile de aderare, dand dreptul Uniunii

Europene sa amane data aderarii cu un an.

A§a cum era de a§teptat in cazul unui gu

it i i i f t ti

Marcela Salagean

nist Roman (P.U.R.), condus de controversatul Dan

Voiculescu.



Probleme au apSrut §i in cadrul "Aliantei

DA", cand, la inceputul lunii octombrie 2004, candi-datul sSu la pre§edentie, Theodor Stolojan, §i-a

anuntat retragerea din cursa electorala. Drept urma-

re, Traian Basescu a devenit candidatul "Aliantei

DA" la postul de pre§edinte, Adrian Nastase trezin-

du-se cu un adversar impotriva caruia nu era pregS-tit sa lupte. Iliescu, intuind pericolul in care se afla

partidul pe care-1 fondase §i ignorand prevederile

constitutionale, a participat la ie§irile publice ale

Partidului Social Democrat §i s-a inscris pe listele

t i l l tid l i P i l t l l il

Romania §i Partidul Umanist Roman, guvernul con

d d l b l l l f l




dus de liberalul Calin Popescu-Tariceanu a fost vali-

dat de camerele reunite ale Parlamentului la sfar§i-

tul lui decembrie 2004. in discursul care a precedat

votul de investitura, Calin Popescu-Tariceanu a pre-

cizat ca, odata cu alegerile din 2004, tranzitia s-a in-

cheiat in Romania §i incepea o noua etapa de mo

dernizare a tarii prin integrarea in Uniunea Europeana. Afirmatia optimista a premierului nu cores-

pundea insa intrutotul realitatii.

***

R i t T t t l d Ad i

Marcela Salagean

lui de Aderare, tema integrarii a fost transferata in

zona politica, drept motivatie pentru atingerea unor



obiective politice. Mai trebuie precizat faptul ca, de-

a lungul intregii perioade de tranzitie, Romania a

beneficiat §i de substantiate fonduri financiare printrei mari programe, PHARE, ISPA §i SAPARD. In

acelasi timp, insa, intrarea acestui important flux

financiar a dus la dispute legate de detinerea con-

trolului asupra administrarii banilor.

La putin timp dupa semnarea Tratatului de

Aderare, Comisia Europeana a transmis Bucure§ti-

lor o scrisoare de avertizare, in care sesiza ca guver

nul era pe cale sa se indeparteze de la angajamente-

l t N f t i l ti t i

port al Comisiei Europene (mai 2006), Romania mai

l l l l




avea inca 4 stegulete ro§ii la trei capitole, lucru care

a ingrijorat tarile europene (unele chiar au cerut un

nou raport de evaluare care sa fie intocmit in toam-

na). Si, cu toate problemele ivite pe parcurs (majori-

tatea din vina autoritatilor din Romania), de la 1 ia-

nuarie 2007, Romania a devenit membru a UE, cu

toate drepturile §i obligatiile ce decurg din acestnou statut.

***

Marcela Salagean

liza Dictaturii Comuniste din Romania, al carui

obiectiv a fost acela de a elabora un raport §tiintific

b i tS d bli i l



pe baza caruia sa se poatS condamna public regimul

comunist. Conducerea comisiei a fost incredintata/politologului Vladimir Tismaneanu. "Comisia Tis-maneanu", cum a ramas cunoscuta in istorie, in

doar §ase luni, a elaborat un document voluminos,

de fapt un raport, care, chiar daca nu aduce argu-

mente noi fata de ceea ce istoriografia a publicat in

cepand din 1990, prezinta istoria crimelor comuniste. Raportul, contestat de unii istorici, a fost prezen

tat de Traian Basescu in fata camerelor reunite ale/Parlamentului §i, in acest fel, regimul comunist a

fost, pentru prima data, condamnat public in Roma

i

Partidul Social Democrat, Partidul Conservator




(fost Umanist), Uninea Democrats a Maghiarilor

din Romania §i Partidul Romania Mare. Drept con-secinta, Partidul Democrat a parasit guvernul §i,

pen tru prima data in istoria Romaniei, pre§edintele

aflat in functie s-a aflat in opozitie fata de majorita-

tea parlamentara §i fata de guvern.

In februarie 2007, Partidul Social Democrat a

anuntat Curtea Constitutionals despre initierea pro-

cedurii de suspendare a pre§edintelui Traian BSses-

cu. S-a infiintat chiar §i o comisie de anchetS a pre-

l b i i d T i BS i ti

Marcela Salagean

lamentului sa adopte un proiect de lege care sa pre-

vada introducerea sistemului electoral bazat pe vo-



vada introducerea sistemului electoral bazat pe vo

tul uninominal.

Anul 2007 a fost acela in care in Romania au

avut loc §i primele alegeri pentru Parlamentul Euro

pean. Dupa o campanie in care politicienii romani

au dovedit o cunoa§tere sumara a problematicii eu

ropene, ca§tigator a fost Partidul Democrat. Sur-priza acestor alegeri a fost insa noul partid infiintat,

Partidul Liberal Democrat, format din persoane fi-

dele lui Traian Basescu din cadrul Partidului Natio-/nal Liberal. La putin timp dupa alegerile europarla-

P id l Lib l D §i P id l D


Guvernul Boc s-a mentinut in aceasta formu

la pana la 1 octombrie 2009, data la care Partidul So



p ,

cial Democrat §i Partidul Conservator au ie§it de la

guvernare, PDL-ul asumandu-§i sustinerea unuiguvern minoritar. Guvernul a functionat pana in 13

octombrie 2009, cand, in urma demiterii lui Emil

Boc de catre Parlament, Traian Basescu a incredintat

mandatul de premier lui Lucian Croitoru. Deoarece

nu a primit votul de investitura in Parlament, in 6noiembrie pre§edintele a incredintat mandatul for-

marii unui nou guvern lui Liviu Negoita, care insa

§i 1-a depus la 16 decembrie 2009. Intre timp, in 22

noiembrie 2009 a avut loc primul tur al alegerilor

id i l l d d d fl

Marcela Salagean




Florin Abraham, Romania de la comunism la

capitalism,1989-2004. Sistemul politic, Bucuresti,Ed. Tritonic, 2006

Idem, Transformarea Romaniei: 1989-2006.Rolul factorilor extend, Bucuresti, Institutul national pentrustudiul totalitarismului, 2006

Gabriel Adame§teanu, Cele doua Romanii, Ia§i, InstitutulEuropean, 2000

Cristian Bocancea, Meandrele democratiei. Tranzitia politica la romani, Ia§i, Ed. Polirom, 2002

Sil i B R i i d i d B i Ed N i

Radu Filip, Deceniu mare, politicieni mid (1990-1998), Bucure§ti Ed Staff 1999




Bucure§ti, Ed. Staff, 1999

Tom Gallagher, Democratic §i nationalism in Romania, 1989-1998, Bucure§ti, Ed. All, 1999

Idem, Furtul unei natiuni. Romania de la comunism incoace, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2004

Nicu Gavriluta, Imaginarul social al tranzitiei romdne§ti,

Cluj-Nacoca, Ed. Dacia, 2001

Mircea Geoana, Politica externa a Romaniei la inceputul secolului XXI. Drumul spre Europa §i Lumea transatlantica, Bucuresti, Ed. Univers

E i l di 2005

Marcela Salagean

Alina Mungiu Pippidi, Romania dupa 1989, Bucuresti,Ed. Humanitas, 1995

Andrei Ple§u Chipuri §i ma§ti ale tranzitiei Bucuresti



Andrei Ple§u, Chipuri §i ma§ti ale tranzitiei, Bucuresti,Ed. Humanitas, 1996

Cosmin Popa, "Romania intre 1990-2007 sau tranzitiacu specific national", in: Istoria Romaniei. Com.pend.iu, coord. Ioan-Aurel Pop, loanBolovan Cluj-Napoca, Institutul CulturalRoman, Centrul de Studii Tansilvane, 2007

Cristian Preda, Modernitatea politica §i romanismul, Bucure§ti, Ed. Nemira, 1998

Idem, Partide §i alegeri in Romania postcomunista (1989 - 2004), Bucuresti, Ed. Nemira, 2005

V il P § § C d R i i i B l i Cl j N

loan Scurtu, Istoria contemporana a Romaniei (1918-2003), B ti Ed F d ti i R i d M i "




Bucuresti, Ed. Fundatiei „Romania de Maine",

2003Idem, (coord), Structuri politice in Europa Centrala §i de

Sud-Est (1918-2001), vol. II, Romania,Bucuresti, 2003

Idem, Revolutia romana din decembrie 1989 in context international, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2006

Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat in Romania, Bucuresti, Ed. RAO, 2006

l f 1 i d i i d

Glosar



armistitiu - suspendarea temporara a ostilitatilormilitare intre partile beligerante,

autocefalie - de sine statator (in cazul Bisericii

Ortodoxe Romane)

autodeterminare - principiu conform caruia o

natiune sau un popor are dreptul sa-§idecida propriul statut

camarila - grup de persoane favorite ai unui

suveran

l l d


institutii cu statut particular in



proprietatea statului

inflatie - dezechilibru economic care se

caracterizeaza prin scSderea

pronuntata a puterii de cumparare

insurectie- revolta (in general armata) impotriva

unei autoritati politice aflate la

conducerea statului,

integritnte teritoriala - principiu de drept

international in baza caruia fiecare stat /

Marcela Salagean

statu-quo - situatia existenta.

statut - document in care sunt prevazute reguli,

principii, norme, care stau la baza

organizarii unui partid sau unei

organizatii.

siweranitate - dreptul unui stat sau a unui popor de

a-§i hotara singur soarta.

suzeranitate - dreptul unui stat asupra altui stat

care are guvern propriu, dar nu are

autonomie completa.

totalitarism- regim sau conceptie politica bazata pe



totalitarism- regim sau conceptie politica bazata pe

dictatura

200

Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei

Documents

Transcript of Marcela Salagean, Introducere in Istoria Contemporana a Romaniei