MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

23
MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015-2016

Transcript of MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

Page 1: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015-2016

Page 2: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

Priorități ale educației pentru anul școlar 2015-2016 *

Prezentarea Strategiei privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (HG nr.417/2015);

Activități de monitorizare și consiliere, în scopul îmbunătățirii calității educației, la nivelul inspectoratului școlar județean și la nivel național;

Măsuri care trebuie întreprinse la nivelul unității de învățământ în scopul asigurării unei educații de calitate, vizând următoarele domenii:

- organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ, cu accent pe respectarea reglementărilor în vigoare (ROFUIP și curriculumul național aprobat); - tratarea diferențiată și individualizarea predării - învățării – evaluării, astfel încât să se asigure progresul școlar al tuturor copiilor/elevilor;- parcurgerea integrală a programei școlare, în vederea atingerii standardelor naționale;- evaluarea continuă a copiilor/elevilor și aplicarea evaluării cu scopul orientării și optimizării procesului de învățare;- reducerea absenteismului;- promovarea de programe și proiecte educaționale naționale și internaționale;- promovarea unui parteneriat educațional real și viabil, cu implicarea tuturor actorilor educaționali.

Elaborarea și implementarea de programe/proiecte/activități de abilitare curriculară, cu accent pe: proiectare curriculară, evaluarea la grupă/clasă, evaluarea la examene naționale și la competițiile școlare.

* de utilizat în elaborarea planului managerial al inspectorului/a PDI de la nivelul unității de învățământ, a rapoartelor privind disciplina/specialitatea, a unor programe de formare etc.

Page 3: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

Reglementări, documente școlare și curriculare *

- Curriculumul pentru învățământul preșcolar (OM nr.5233/2008);

- Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani (OM nr.3851 /2010);

- Standarde de calitate pentru învățământul preșcolar (OM nr.4688/2012 );

- Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară (HG nr.1252/2012);

- Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (OM nr.5115/2014);

- Notificarea MEN nr.41945/18.10.2000 cu privire la organizarea activităţilor opţionale în unităţile de învăţământ preşcolar;

- Nota MEN nr.28.259/2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul preuniversitar (ref.la Condica de prezenţă şi evidenţă a activităţii educatoarei întâlnită și cu denumirea de Caietul educatoarei);

- Adresa MEN nr. 40.377/2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul preuniversitar care lucrează la grupele cu predare în limba minorităţilor naţionale;

- Adresa MECTS nr.46.267/2010 privind activitățile specifice funcției de diriginte în învățământul preșcolar;

- Setul de instrumente pentru stimularea, monitorizarea și aprecierea pregătirii pentru școală a copilului preșcolar;

- Caietul de observații cu privire la dezvoltarea copiilor (un caiet obişnuit, în care se notează aspecte care ţin de dezvoltarea copilului, pe măsură ce acestea sunt observate de către educatoare, în diferite contexte) .

* NOTĂ : Lista de reglementări și documente școlare și curriculare nu este una exhaustivă și nu exonerează cadrele didactice de obligația de a cunoaște legislația și reglementările specifice în vigoare. Inspectorii şcolari de specialitate vor verifica, periodic, gradul de cunoaştere şi modul de aplicare ale acestor reglemementări şi documente. O atenţie deosebită va fi acordată, atât de inspectorii şcolari de specialitate, cât şi de directori, alcătuirii planificării calendaristice (din Caietul educatoarei), verificându-se dacă aceasta a fost preluată integral de pe site-uri profesionale (tip Didactic.ro) sau din diverse alte materiale publicate în ultimii ani.

Page 4: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

Teme de interes pentru cercuri pedagogice și activități metodiceîn anul școlar 2015-2016

1. Educația antepreșcolară – o provocare sau o împlinire ?

2. Exemple de bune practici privind abordarea integrată a activităților instructiv educative din educația timpurie

3. Parteneriate educaționale interjudețene, naționale, internaționale – împărtășirea bunelor practici

4. Cunoașterea, observarea și evaluarea copilului în grădinițele de copii (exemple de utilizare eficientă a instrumentelor promovate de MECȘ)

Temele abordate în anii anteriori vor rămâne în atenția cadrelor didactice și în acest an școlar și vor constitui puncte de discuție și de reflecție în cadrul activităților metodice săptămânale. Iată câteva dintre aceste teme:

Educația outdoor – istoric și forme de manifestare; Visible learning – pași spre o învățare autentică; Educația incluzivă – de la cunoașterea conceptului și a principiilor de bază până la împărtășirea

bunelor practici Educația pentru schimbare și valențele ei în societatea cunoașterii; Dezvoltarea socio-emoțională a copiilor preșcolari; Învăţarea colaborativă; Metodele interactive de grup; Activitățile integrate; Metoda proiectelor în învățământul preșcolar; Integrarea serviciilor de educaţie şi îngrijire în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară; Diversitatea culturală în activitățile cu preșcolarii.

Page 5: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

PROGRAME/PROIECTE (2015 - 2016)

Multe dintre programele/proiectele educaţionale şi concursurile iniţiate şi derulate în anii anteriori îşi continuă activităţile şi, ca atare, vor necesita corelarea cu calendarul activităţilor şcolare şi extraşcolare din an şi un plus de responsabilitate din partea tuturor actorilor. Acelaşi lucru este necesar şi pentru programele/proiectele/concursurile nou lansate.

În cele ce urmează prezentăm lista acestora:

Programe/proiecte care continuă:

Programul educațional naţional de educaţie a părinţilor „Educaţi aşa” (MECȘ, Fundaţia Copiii Noştri);

Programul educațional naţional de stimulare a interesului pentru lectură „Să citim pentru mileniul trei” (MECȘ, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);

Programul educațional naţional de educaţie ecologică „Ecogrădiniţa” (MECȘ, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);

Programul educațional naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport „Kalokagathia” (MECȘ, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);

Programul educațional „Curcubeul schimbării” (MECȘ, Asociația Ghidelor și Ghizilor din România, UNESCO România, Cuvântul Info, ISJ-uri);

Proiect educațional ”Calitate și competență în învățământul preșcolar” (MECȘ, ISPEF Italia, ISJ-uri);

Programele educaționale „Educaţia incluzivă în grădiniţe”, „Pași spre educația incluzivă în grădiniță” și „Promovarea educației incluzive pentru copii cu dizabilități și CES în România, cu focalizare pe învățământul preșcolar primar și gimnazial” (Asociaţia RENINCO, UNICEF, MECȘ);

Programele educaționale pentru nivelul antepreșcolar „Centre multifuncționale” și „Un start bun în viață” (CEDP Step by Step, UNICEF, MECȘ, ISJ-uri);

Proiect educațional „Împreună pentru acces la educație timpurie de calitate” (CEDP Step by Step, UNICEF, Kaufland România, MECȘ, ISJ-uri);

Proiect educațional „Fiecare copil în grădiniță” (Asociația OvidiuRo, MECȘ, ISJ-uri); Program KIDSMART (IBM România, MECȘ); Proiect de stimulare a interesului pentru lectură şi de compensare a parcurgerii Programei

instructiv-educative în grădiniţa de copii „Pipo” (CD Press, ISJ-uri); Proiect educațional „Piti-Clic şi Dublu-Clic” - concursuri de creativitate pentru cadrele

didactice (INFOMEDIA Pro, ISJ-uri); Proiect educațional „Cu Europa la joacă…” - concurs de stimulare a abilităţilor

intelectuale şi de creativitate pentru copiii preşcolari şi şcolari mici (Editura Diana SRL, ISJ-uri);

Proiect educațional SMARTY - concurs de cunoştinţe pentru copiii preşcolari, pe domenii experienţiale (Asociaţia SMARTY, ISJ-uri);

Page 6: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

Proiect educațional internațional TIMTIM-TIMY (Fundația pentru Științe și Arte Paralela 45, ISJ-uri);

Proiect educațional „Prichindei în lumea basmelor” (Editura Jocul literelor, ISJ-uri); Proiect educațional „Ruti te învață, lecții pentru viață” (Editura Jocul literelor, ISJ-uri); Proiect educațional internațional – Formidabilii, RAFA GIRAFA (Romconcept

International Solutions, ISJ-uri); Proiect educațional ’’Evaluarea în învăţământul preşcolar” (S.C. Esenţial Media Press

S.R.L., ISJ-uri); Proiect educațional „Vizionăm, ne distrăm și învățăm” (S.C. PIAC Educational, ISJ-uri); Proiect educațional ”EduTeca” (Ascendia Design, ISJ-uri); Proiect educaţional de promovare a internaţionalismului ACTOR (ACTOR România,

ISMB/ISJ); Proiect educațional ”Steffy: start către excelență” (SC Norand SRL, ISJ-uri); Programul educaţional „EDU-școala” (Editura Edu -SC EDU SOFT MARKETING SRL,

ISJ-uri); Programul educaţional „VREAU SA FIU OLIMPIC!” (GERO PRO EDUCATIE S.R.L.,

ISJ-uri)

Programe și proiecte care debutează:

De la joc la educație financiară - Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație (APPE), BCR, Infomedia Pro, MECȘ

Incluziune socială prin oferirea de servicii integrate la nivel comunitar – intervenție în educația timpurie (45 de comunități din județul Bacău) - CEDP Step by Step, UNICEF, MECȘ, ISJ Bacău, primăriile celor 45 de comunități

Page 7: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

Scurtă perspectivă asupra programelor și proiectelor educaționale derulate în învățământul preșcolar românesc *

1. Programul educațional naţional de educaţie a părinţilor „Educaţi aşa”

Scop: Educaţia părinţilor în vederea prevenirii şi/sau reducerii neglijării, abuzului şi violenţei asupra copilului.

Obiective:- Îmbunătăţirea abilităţilor parentale ale părinţilor care au copii cu vârste între 3 şi 12 ani: - Formarea de formatori în domeniul educaţiei părinţilor şi de instructori pentru părinţi;- Creşterea rolului şcolii în comunitate şi a implicării comunităţii în viaţa şcolii.

Debut/perioadă de derulare: din 1998

Inițiator: Fundația Copiii Noștri

Finanțare: MATRA și, ulterior, UNICEF

Stadiu: 5439 grădinițe și 609 școli în care s-a derulat programul, 99.052 părinți, 12.534 instructori de părinți formați (769 certificați, ca urmare a derulării, anual, a cel puțin două cursuri cu părinții), 795 formatori la nivel regional și 171 formatori naționali certificați.

______________________________________________________________________________

* Informații și date la nivelul anului 2014

Page 8: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

2. Programul educațional „Educaţia incluzivă în grădiniţe”

Scop: Promovarea educației incluzive în grădinițe.

Obiective:

- Formarea de formatori în domeniul educațieie incluzive, la nivelul învățământului preșcolar;- Diseminarea informațiilor privind practicile incluzive la nivelul învățământului preșcolar din țara noastră și din alte state.

Debut/perioadă de derulare: din 2009

Inițiator: Asociația RENINCO

Finanțare: UNICEF

Stadiu: 94 de persoane resursă, din învățământul preșcolar, formate în domeniul educației incluzive; o serie de activități de formare, campanii și sesiuni de diseminare a informației privind practicile incluzive de la nivelul învățământului preșcolar derulate la nivel județean de către persoanele-resursă.

3. Programul educațional „Pași spre educația incluzivă în grădiniță”

Scop: Sprijinirea și promovarea incluziunii școlare la nivelul învățământului preșcolarObiective:- Crearea de rețele de sprijin și de promovare a practicilor de educație incluzivă, pentru rezolvarea cazurilor speciale sau a disfuncțiilor care pot apărea la nivel județean;- Sprijinirea deciziilor autorităților locale și a îndepărtării blocajelor care pot apărea vis-a-vis de rezolvarea unor cazuri speciale de integrare școlară.

Debut/perioadă de derulare: din 2011

Inițiator: Asociația RENINCO

Finanțare: UNICEF

Stadiu: 3 rețele regionale și o rețea națională funcționale.

Page 9: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

4. Programul educațional „Centre multifuncționale”

Scop: Șanse egale pentru toți copiii, prin educație și îngrijiri personalizate, precum și prin formarea și dezvoltarea a competențelor parentale.

Obiective:- Creșterea accesibilității copiilor de 3-4 ani, din comunități dezavantajate, la serviciile de educație timpurie de calitate;- Implicarea părinților și a autorităților locale în sprijinirea educației și dezvoltării copiilor preșcolari;- Îmbunătățirea competențelor profesionale ale cadrelor didactice din aceste servicii, îndeosebi din perspectiva centrării educației pe copil.

Debut/perioadă de derulare: din 2008

Inițiator: Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională (CEDP) Step by Step

Finanțare: UNICEF, CEDP

Stadiu: 400 copii au beneficiat de o îngrijire și educație de calitate, peste 600 părinți implicați în programe de educație parentală, peste 200 profesioniști (din creșe și grădinițe) au fost formați în educația și îngrijirea timpurie a copilului, 30 de săli de clasă au fost echipate cu mobilier adecvat, material didactic și echipamente corespunzătoare, 80 de profesioniști (primari, directori servicii sociale și din direcțiile de sănătate județene) au luat cunoștință cu nevoile de dezvoltare ale copiilor mici, cu măsuri specifice privind protejarea familiilor dezavantajate și pentru promovarea diversității.

5. Programul educațional „Un start bun în viață”

Scop: Implementarea serviciilor de educaţie timpurie – antepreşcolară - de calitate, cu participarea autorităţilor locale, în zone urbane cu economie slab dezvoltată şi populaţie dezvantajată.

Obiective:- Constituirea unei echipe multidisciplinare pentru elaborarea politicilor publice privind educaţia timpurie şi punerea în aplicare a prevederilor LEN la nivel naţional;- Conceperea cadrului pentru dezvoltarea sistemului naţional de formare continuă a personalului care lucrează în serviciile de educaţie timpurie – antepreşcolară;- Organizarea serviciilor model de educaţie timpurie – antepreşcolară- şi crearea centrelor regionale de formare continuă.

Debut/perioadă de derulare: din 2009

Inițiator: Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step

Page 10: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

Finanțare: Fundația Soros

Stadiu: 165 grădinițe implicate, 26 de inspector, 86 directori și 196 cadre didactice formate, aproximativ 4000 copii beneficiari.

6. Proiect educaţional de promovare a educației pentru participare „Dezvoltarea abilităților socio-emoționale la copiii cu vârste de la 3 la 7 ani”

Scop: Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale ale copiilor cu vârste cuprinse între 3 -6/7ani, ca premisă a susţinerii dezvoltării cognitive a copilului în etapa şcolară care urmează şi ca principal predictor pentru performanță si adaptarea școlară a acestuia pâna la varsta de 10 ani.

Obiective:- Formarea cadrelor didactice pentru a utiliza tehnici specifice pentru formarea comportamentelor socio-emotionale la preşcolari; - Sprijinirea părinților în vederea unei mai bune colaborări cu educatoarea și pentru mai buna cunoaştere a copilului şi eficientizarea metodelor educative aplicate în grădiniță;- Sprijinirea copiilor preșcolari pentru identificarea propriilor emoţii în diverse situaţii și a cauzelor acestora, precum și pentru identificarea consecințelor emoțiilor într-o situație dată.

Debut/perioadă de derulare: din 2011

Inițiator: MECȘ, în parteneriat cu Asociația Căsuța cu povești din Bistrița

Finanțare: UNICEF

Stadiu: 100 formatori la nivel național, 500 exemplare din Ghidul părinților care au copii sub 3 ani, 1000 educatoare formate la nivel local, 500 de CD-uri inscripționate cu filme didactice și idei pentru atelierele de dezvoltare socio-emoțională.

7. Proiect educațional ” Aripi spre viitor ”

Scop: Imbunătățirea capacității instituționale a partenerilor de la nivel local în vederea implementării legislației secundare, subsecvente noii Legi a educației naționale, privind educația timpurie (îndeosebi segmentul 0-3 ani) 

Obiective: - Creşterea calităţii sistemului naţional de educaţie prin promovarea şi implementarea

noilor documente legislative privind educaţia timpurie pe segmentul de vârstă cuprins între 2 - 3 ani;

- Îmbunătăţirea accesului la educaţie, în special la nivelul vârstelor mici (de la naștere la 3 ani);

Page 11: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

- Creşterea eficienţei sistemului educaţional prin dezvoltarea de alternative şi soluţii comunitare pentru copiii de la naștere la 3 ani.

Debut/perioadă de derulare: 2012

Inițiator: MECȘ, în parteneriat cu Asociația Căsuța cu povești din Bistrița

Finanțare: UNICEF

Stadiu: un suport de curs elaborate și inscripționat pe 100 CD-uri, 100 de persoaneformate (cadre didactice, părinți, reprezentanți ai ISJ, DJPC/SPAS, DSP); 20 grupe de copiide 2-3 ani înfiinţate (în cele cinci județe participante: Satu-Mare, Alba, Suceava, Bistrița –Năsăud și Călărași); 150 copii de 2 ani cuprinşi în grădiniţe; 1000 persoane informate; 1500pliante despre proiect elaborate şi editate; 1500 broşuri/ghiduri pentru părinţi elaborate șieditate.

8. Proiect educațional ” Calitate și competență în învățământul preșcolar ”

Scop: Creșterea serviciilor educaționale la nivelul învățământului preșcolar

Obiective: - Îmbunătățirea comptențelor cadrelor didactice și managerilor din învățământul preșcolar

în domeniul calității serviciilor pentru copil și familie, prin cursuri de formare cu recunoaștere națională și internațională;

- Deschiderea unităților de învățământ preșcolar către rețele profesionale internaționale și posibilitatea obținerii de acreditări internaționale în domeniul calității.

Debut/perioadă de derulare: din 2012

Inițiator: Istituto di Scienze Psicologiche dell’Educazione e della Formazione (ISPEF) Italia

Finanțare: -

Stadiu: peste 1000 cadre didactice formate și certificate, 4 unități de învățământ preșcolar acreditate AJAA, 11 evaluatori naționali, peste 400 de unități preșcolare intrate în rețeaua ISPEF-ECE.

Page 12: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

9. Proiect educațional ” Fiecare copil în grădiniță ”

Scop: asigurarea accesului la educație preșcolară tuturor copiilor dezavantajați din România,în vederea reducerii decalajului educațional la clasa pregătitoare și a ratei de păsăriretimpurie a școlii.

Obiective:- Pregătirea pentru succes școlar a copiilor săraci de vârstă preșcolară prin motivarea

părinților sa îi trimită la grădiniță în fiecare zi.;- Educarea şi responsabilizarea părinţilor săraci în legătură cu importanţa educaţiei timpurii

pentru viitorul copiilor lor;- Formarea profesorilor care lucrează cu copii care provin din medii dezavantajate în

metode interactive de lucru cu copiii şi punerea la dispoziţia acestora a materialelor educaţionale necesare;

- Creşterea capacităţii echipelor locale de a implementa programe menite să crească accesul copiilor din medii vulnerabile la grădiniţă şi şcoală;

- Consolidarea strategiei locale, judeţene şi naţionale privind educaţia timpurie pentru grupurile dezavantajate.

Debut/perioadă de derulare: din 2010

Inițiator: OvidiuRo

Finanțare: REF și alte surse (parteneriat public-privat-societate civilă)

Elemente-cheie: 1. Se adresează celor mai săraci copii – acelora care trăiesc în locuințe improprii și

aglomerate din zonele izolate, cu acces limitat la apă potabilă și servicii medicale de bază.

2. Tichetele sociale, în valoare de 50 de lei, pe care le primesc părinții la finalul lunii sunt condiționate de prezența copiilor la grădiniță și de participarea acestora la două tipuri de activități: Ziua părinților (o activitate lunară cu copiii și părinții) și Părintele de serviciu (cinci zile pe an, părinții trebuie să petreacă o zi în grădiniță, ajurând profesorul);

3. Autoritățile publice locale (primării, inspectorate școlare județene etc.), alături de echipele locale de implementare, constituite în cadrul programului FCG, sunt implicate activ în derularea programului (Consiliul Local dezvoltă un Grup de Acțiune Locală, care aprobă programul FCG local și îi adaptează implementarea și alocă, anual, 150 de lei/copil pentru îmbrăcăminte și încălțăminte) și participă la seminarii anuale;

4. OvidiuRo alocă 60 de lei/copil/an pentru materiale educaționale (pe care le aleg profesorii) și asigură pregătire profesională și consultanță membrilor Grupului Local de Acțiune și membrilor echipelor locale de implementare.

Stadiu: Rata medie a copiilor din FCG care au avut frecvență regulată în decursul celor patru ani de program este de 81% - de departe cea mai ridicată rată de prezență înregistrată vreodată în

Page 13: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

aceste comunități și aproape dublă față de ratele de prezență dinaintea programului. Tranziția de la grădiniță la școală s-a dovedit mai ușoară pentru copiii din FCG care au mers la grădiniță doi ani decât pentru cei care au mers numai un an și incomparabil mai bună decât a copiilor care nu au fost deloc la grădiniță. 98% dintre copiii care au fost la grădiniță datorită FCG s-au înscris în clasa pregătitoare sau clasa I și 65% au continuat să aibă o prezență bună în școala primară.

10. Proiectele PHARE Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate, derulate de MECȘ în intervalul septembrie 2002 – martie 2010, au avut ca scop prevenirea şi lupta împotriva marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi crearea unui mecanism pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie şi pentru o educaţie de calitate în cadrul grupurilor dezavantajate (copii romi, copii din şcolile speciale integraţi în şcolile de masă).

În acest context, obiectivele specifice pe care le-au avut în vedere aceste proiecte PHARE sunt: îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie la nivelul învăţământului preşcolar pentru copiii

din grupuri dezavantajate; stimularea finalizării învăţământului obligatoriu (prevenirea abandonului şcolar) şi

îmbunătăţirea ratei succesului şcolar pentru copiii din grupurile dezavantajate; stimularea înscrierii în programe de A doua şansă (la nivelul învăţământului primar şi

secundar) a tinerilor care au abandonat de timpuriu sistemul de învăţământ obligatoriu (corectarea abandonului).

De regulă, designul proiectelor PHARE a constat în lucrul pe două componente mari: componenta de dezvoltare instituţională (formarea cadrelor didactice şi a altor tipuri de personal/resursă umană implicat/ă în educaţia grupurilor dezavantajate, conceperea/dezvoltarea unor mecanisme-suport la nivel naţional şi local pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate: mediatorul şcolar, învăţământul la distanţă pentru institutori în comunităţile roma, grupuri locale de sprijin, materiale educaţionale specifice etc.) şi componenta de granturi.

Componenta de granturi a prezentat următoarele tipuri de activităţi: - programe remediale, grădiniţe estivale sau şcoli de vară;- activităţi/programe curriculare/ extracurriculare pentru crearea unui mediu educaţional incluziv;- programe speciale pentru părinţi (“şcoala părinţilor”) - dezvoltarea şcolilor ca „centre resursă” pentru comunitate; - crearea de centre judeţene de resurse pentru educaţie incluzivă;- achiziţionarea de materiale şi echipamente educaţionale pentru activităţile educaţionale;- reabilitarea & repararea spaţiilor şcolilor, grădiniţelor;- achiziţia sau repararea de mobilier şcolar, instalarea sau reabilitarea facilităţilor tehnice de preparare, conservare şi livrare a meselor pentru copii;- asigurarea de mese gratuite pentru copii;- transport şcolar pentru grupurile ţintă .

Rezultatele proiectelor PHARE în cei aproape 8 ani de derulare şi de extindere la nivel naţional sunt:

Page 14: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

Aprox. 850 de formatori de formatori din cele 42 de judeţe au participat la cursuri de formare privind educaţia incluzivă, metode active de predare-învăţare, dezvoltarea şi implementarea curriculumului la decizia şcolii, programe de educaţie remedială şi de tip A doua şansă;

382 de persoane din cadrul ISJ (inspectori generali, inspectori pentru învăţământul primar, inspectori pentru învăţământul preşcolar, inspectori pentru romi, contabil, responsabil achiziţii, responsabil reabilitări) au fost formaţi pentru elaborarea strategiilor judeţene şi pentru scrierea de proiecte;

550 de directori de directori de şcoli au fost formaţi în domeniul educaţiei incluzive, al managementului schimbării şi pentru elaborarea planurilor de dezvoltare şcolară;

Programele de formare la nivel local s-au derulat în toate judeţele, cu sprijinul casei corpului didactic şi 7725 de cadre didactice din şcolile pilot au participat la cursuri în domeniul educaţiei incluzive, a educaţiei timpurii, a metodelor active de predare-învăţare-evaluare etc.;

Programele de educaţie remedială şi grădiniţa estivală au fost organizate, cu o bună participare, în 36 de judeţe;

Noul curriculum pentru programele de tip A doua şansă include discipline referitoare la cultura şi tradiţiile comunităţii roma. De asemenea, programul A doua şansă a fost extins în toate judeţele şi se derulează în 216 şcoli din 27 judeţe, cuprinzând peste 10.000 de cursanţi;

584 de mediatori şcolari din cele 36 de judeţe incluse în aceste proiecte au fost înscrişi la cursurile specifice si, în prezent, un procent de 92% au finalizat/promovat cursurile şi, in proporţie de 70%, sunt angajaţi în comunităţile de provenienţă;

Au fost înfiinţate 36 de centre de resurse pentru educaţia incluzivă în judeţele participante la proiecte;

Aprox. 450 de şcoli incluse în aceste proiecte au derulat/derulează activităţi destinate părinţilor, conform planurilor stabilite pe plan local;

Toate cele 36 de judeţe cuprinse în proiectele PHARE pentru accesul la educatie al grupurilor defavorizate au încheiat, în timpul planificat, derularea contractelor de achiziţii/reabilitare, astfel încât, în prezent, aceste şcoli din comunităţi dezavantajate prezintă un „mediu educaţional prietenos”.

Ultimul dintre proiecte, proiectul PHARE/2006/018-147.01.01.02 a avut în vedere elaborarea unui studiu de evaluare de impact la nivel naţional privind rezultatele derulării proiectelor PHARE şi, în plus, elaborarea unui Plan de acţiune pentru asigurarea accesului la educaţie şi promovarea educaţiei incluzive.

Ca urmare a derulării proiectelor PHARE considerăm că MECȘ a continuat să îmbunătăţească accesul la o educaţie de calitate pentru cât mai mulţi copii din zonele dezavantajate, extinzând cu fiecare proiect PHARE de acest tip mecanismele iniţiate sau dezvoltate. De asemenea, proiectele PHARE au condus şi la extinderea bunelor practici în toate şcolile care au elevi dezavantajaţi, la o dezvoltare instituţională sustenabilă (Inspectoratele Şcolare au Strategii judeţene pt.îmbunătăţirea accesului la educaţie, lucrează cu grupurile locale de sprijin înfiinţate în zonele de intervenţie educaţională prioritară, au personal didactic format în domeniul educaţiei incluzive

Page 15: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

şi urmează să îşi construiască propriile planuri pentru asigurarea accesului la educaţie şi promovarea educaţiei incluzive).

11.Proiectul de Reformă a Educație Timpurii

Scop: Asigurarea infrastructurii şi a resurselor pentru implementarea programuluinaţional de educaţie timpurie

Debut/perioadă de derulare: 2007-2012

Inițiator: MECȘ

Finanțare: BDCE și Guv.României

Stadiu: derularea programul ui naţional de mentorat, adresat cadrelor didactice,directorilor de grădiniţe, asistentelor medicale, consilierilor şcolari, personalului deîngrijire; dotarea a 350 Centre de Resurse pentru Educație și Dezvoltare (CRED);formare 80 experți CRED; editare ghid CRED; livrare materiale educaționale în toategrădinițele.

12. Proiectul de Educație Timpurie Incluzivă

Scop: Dezvoltarea conceptului de educaţie timpurie şi crearea cadrului de implementare a programului la nivel naţional

Debut/perioadă de derulare: 2007-2012

Inițiator: MECȘ

Finanțare: BM și Guv.României

Stadiu: elaborare curriculum pentru educație timpurie (pentru 3-6 ani și pentrucopilul de la naștere la 3 ani); elaborarea ghidurilor pentru aplicarea curriculumuluipentru educație timpurie (pentru ambele niveluri: antepreșcolar și preșcolar); elaborareastandardelor pentru materiale educaţionale, pentru dezvoltarea şi învăţarea copilului înperioada 0-6/7 ani și a standardelor pentru formarea personalului didactic; elaborarecurriculum formare cadre didactice în domeniul educației incluzive, formarea a 25 deformatori pentru educație incluzivă și derularea fomărilor în toate județele; un set destandarde privind materialele de predare – învățare în educația timpurie; elaborare șipilotare Instrument de apreciere a dezvoltări copilului la finalul preșcolarității (IEDC);dotarea Centrelor de Resurse pentru Părinți din 125 comunități dezavantajate din mediulrural.

Page 16: MAPĂ CONSFĂTUIRI 2015.doc

13. Programul „Centre de Orientare și Resurse pentru Educație Incluzivă”

Scop: Oferirea de servicii educaționale complexe copiilor care provin din medii defavorizate socio-economic, în vederea prevenirii abandonului școlar și a reintegrării școlare.

Debut/perioadă de derulare: 2009-2013

Inițiatori: Organizația Salvați copiii, MMFPSPV și MECȘ

Finanțare: FSE

Stadiu: înființarea a 32 de COREI (câte unul în fiecare județ din 6 regiuni de dezvoltare) și derularea activităăților pentru copii și părinți; 900 de copii preșcolari implicați în programul tip Grădinița de vară, 4000 de elevi participanți în programul Școală duppă școală, 1206 elevi participanți la programul A doua șansă, 480 de cadre didactice și specialiști implicați în activitatea COREI.

14. Proiect FSE Centre de Resurse şi Sprijin în Educaţie – CRSE

Scop: iniţierea şi implementarea programelor pentru educaţia parental în cadrul nouînfiinţatelor CRSE din 20 de comunități dezavantajate

Debut/perioadă de derulare: aprilie 2009 – 2013

Inițiatori: Fundația Copiii Noștri, Asociația Comunelor și Orașelor din România și MECȘ

Finanțare: FSE

Stadiu: trei programe de formare acreditate: Formare de formatori, Bazeleeducaţiei parentale şi Dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale la copiii de 3-6/7 ani;formarea a 921 cadre didactice; editarea și distribuirea a 1000 ghiduri privind serviciiletip CRSE.