Manualul -...

Școala Gimnazială Stornești

Sat Stornești, comuna Sinești, jud. Iași

Telefon / fax – 0232 325111

http://scoala-stornesti.ro

email – [email protected]

Manualul

calitãţii



Telefon / fax – 0232 325111



CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1 Scopul şi domeniul de aplicare

1.1.1 Scopul

Manualul Calitãţii este documentul cadru care descrie sistemul de management al

calitãţii adoptate de Şcoala Gimnazialã Storneşti din sat Storneşti, comuna Sineşti, judeţul

Iaşi.

Informaţiile conţinute în acest manual pot fi aduse la cunoştinţã clienţilor noştri pentru

a demonstra capabilitatea şcolii de a stisface cerinţele acestora, de a îmbunãtãţi încontinu

sistemul şi conformitatea cu cerinţele reglementãrilor aplicabile.

1.1.2 Domeniul de aplicare

Manualul Calitãţii etse obligatoriu pentru toate nivelele şi pentru toate activitãţile

aferente domeniului de aplicare.

Manualul Calitãţii se aplicã în urmãtoarele domenii (conform standardelor naţionale de

referinţã pentru învãţãmântul preuniversitar- se aplicã domeniilor prevãvute de art 10 al

O.U.G. 75/2005):

Capacitate instituţionalã

Eficacitate instituţionalã

Managementul calitãţii

1.1.3. Documente de referinţã

O.U.G nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitãţii educaţiei, aprobatã cu completãri

şi modificãri prin Legea nr. 87/2006, cu modificãrile ulterioare;

H.G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobareaRegulamentul de Organizare şi

Funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul

Preuniversitar;

H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare si funcţionare

H.G. nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţionalã în

vederea autorizãrii, acreditãri şi evaluãrii periodice a organizaţiilor furnizoare de

educaţie;



Telefon / fax – 0232 325111



H.G. nr., 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi

evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

O.M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea codului de eticã profesionalã a experţilor în

evaluare şi acreditare ai ARACIP în Învãţãmântul Preuniversitar;

O.M. 5338/ 11.10.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de selecţie şi

de formare a experţilor înscrişi în registrul ARACIP în Învãţãmântul Preuniversitar , al

experţilor ãn evaluare şi acreditare şi a Programului de formare pentru experţi în

evaluare şi acreditare ai ARACIP în Învãţãmântul Preuniversitar;

Misiunea ARACIP, asumatã prin strategia elaborate pentru perioada 2011-2015 este

reclãdirea încrederii în şcoala româneascã, pe baza unei creşteri reale şi susţinute a

calitãţii educaţiei oferite de instituţiile publice şi private de nivel preuniversitar. Prin

punerea în aplicare a acestei strategii, ARACIP urmãreşte sã contribuie , în mod

specific, la realizarea unor ţinte formulate prin documente pragmatic asumate la nivel

europeean şi national:

Reclãdirea încrederii beneficiarilor de educaţie în sistemul de învãţãmânt, în

general, şi în furnizorii concreţi de educaţie, în special.

Promovarea egalitãţii de şanse şi de acces la educaţie, pentru toţi cetãţeni ţãrii, fãrã discriminare, prin aplicarea standardelor naţionale de caliatate a educaţiei.

Dezvoltarea sistemelor de rãspundere pentru toţi furnizorii de servicii educaţionale în privinţa rezultatelor educaţiei şi, mai ales, în privinţa

dezvoltãrii competenţelor cheie.

Adecvarea ofertei de educaţie şi formare profesionalã faţã de cerinţele societãţii conoaşterii şi ale pieţii muncii.

Asigurarea unitãţii şi coerenţei dezvoltãrii sistemului de învãţãmânt prin

sistemele de standarede naţionale, mai ales în condiţiile descentralizãrii.

Crearea unor mecanisme adecvate pentru o evaluare sincerã şi realist a sistemului de învãţãmânt, avându-se în vedere redefinirea rolului diferitelor

instituţii şi niveluri ierarhice în contextual descentralizãri şi al reformei

educaţionale.

Dezvoltarea sistelelor decizionale bazate pe evidenţã – în domeniul politicilor publice, strategiilor şi programelor privind educaţia şi formarea profesionalã.

Întãrirea colaborãrii în asigurarea calitãţii între beneficiarii de educaţie (aşa

cum sunt ei definiţi de lege) pe de o parte, şi furnizorii de educaţie pe de altã

parte.

1.1.4. Termeni şi definiţii

Educaţia se referă la programele şi activităţile de formare academică sau profesională

iniţială şi continuă.

Organizaţia furnizoare de educaţie este o instituţie de învăţământ, o organizaţie

nonguvernamentală sau o societate comercială, care, potrivit statutului, desfăşoară activităţi

sau programe legal autorizate de formare iniţială sau continuă.

Programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare

de



Telefon / fax – 0232 325111



educaţie.

Beneficiarii direcţi ai educaţiei sunt elevii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o

formă de educaţie.

Beneficiarii indirecţi ai educaţiei sunt angajatorii, angajaţii, familiile beneficiarilor

direcţi, într-un sens larg, întreaga societate.

Cadrul naţional al calificărilor cuprinde în mod progresiv şi corelat gradele,

diplomele sau certificatele de studiu care atestă nivelurile distincte de calificare, exprimate în

termenii

rezultatelor în învăţare. Cadrul naţional al calificărilor este comparabil şi compatibil cu cel

european corespunzător.

ARACIP reprezintă Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul

Preuniversitar.

Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale

furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi

standardele

de calitate.

Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o

organizaţie furnizoare de educaţie şi programul acesteia îndeplinesc standardele de calitate şi

de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de

educaţie, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o

agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.

Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de

dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de

studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie

satisface standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii

furnizoare de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele anunţate. Ea este

astfel promovată

încât să conducă la îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei.

Controlul calităţii educaţiei in instituţiile de învăţământ presupune activităţi şi tehnici

cu caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a

verifica respectarea standardelor prestabilite.

Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă

continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor

mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea celor mai relevante standarde de

referinţă.

Criteriul se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a unei

organizaţii furnizoare de educaţie.

Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate,

care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie.

Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal

de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor

practici existente la nivel naţional, european sau mondial.



Telefon / fax – 0232 325111



Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de

realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la

standardele

de referinţă.

Calificarea este rezultatul învăţării obţinut prin parcurgerea şi finalizarea unui

program de studii profesionale.

2. Istoricul şcolii

Comuna Sineşti se află în vestul județului, la limita cu județul Neamț. Este străbătută de

șoseaua județeană DJ 207A, care o leagă spre nord-est de Popești și spre sud-vest în județul

Neamț de Boghicea, Bâra, Sagna și Roman (unde se termină în DN2). Lângă Bocnița, acest

drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ282E, care o leagă spre nord de Lungani și

Bălțați (unde se termină în DN28) și spre sud de Mădârjac și Țibana.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sinești se ridică la 4.171 de locuitori, în

scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.274 de locuitori. Majoritatea

locuitorilor sunt români (96%). Pentru 4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din

punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,71%). Pentru 4,03% din

populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cârligătura a

județului Iași și era formată din satele Sinești, Osoi, Catârgaci și Stornești, având în total 1935

de locuitori. Existau în comună o școală, o moară de aburi și două biserici. Anuarul Socec din

1925 o consemnează în plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2240 de locuitori în satele

Bocnița, Osoi, Sinești și Stornești. Comuna a fost desființată temporar în 1931, când satele ei

au trecut la comuna Popești, dar la scurt timp a fost reînființată.

În 1950, a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit la județul Iași,

reînființat.

Teritoriul comunei Sinesti se afla situat la limita de sud a judetului Iasi, invecinandu-se in

partea de nord cu comuna Lungani, in partea de sud cu judetul Neamt si comuna Madarjac, la

est cu comunele Popesti si Madarjac, iar la vest cu judetul Neamt si comuna Lungani.

Localitatea dateaza de prin jurul anului 1432, perioada ce coincide cu cea a domniei lui

Alexandru cel Bun. Dupa cum reiese din datele monografice ale comunei, Sinestiul a fost

infiintat, in forma pe care o cunoastem astazi, la 1 iulie 1932.

Aceasta comuna se bucura de situarea intr-un cadru natural frumos, fiind flancata in partea

sudica de paduri seculare intinse, compuse mai ales din specii de arbori din categoria

foioaselor, pe o suprafata ce ocupa peste jumatate din intreg teritoriul comunei. Fauna pe

care o adapostesc padurile este destul de bogata, reprezentativ in acest sens fiind specii

precum capriorul, mistretul si iepurele salbatic.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pope%C8%99ti,_Ia%C8%99i

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Boghicea,_Neam%C8%9B

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C3%A2ra,_Neam%C8%9B

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Sagna,_Neam%C8%9B

https://ro.wikipedia.org/wiki/Roman,_Rom%C3%A2nia

https://ro.wikipedia.org/wiki/DN2

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Lungani,_Ia%C8%99i

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C4%83l%C8%9Ba%C8%9Bi,_Ia%C8%99i

https://ro.wikipedia.org/wiki/DN28

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_M%C4%83d%C3%A2rjac,_Ia%C8%99i

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_%C8%9Aibana,_Ia%C8%99i

https://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_%28Rom%C3%A2nia%29

https://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_%28Rom%C3%A2nia%29

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i_%28interbelic%29

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pope%C8%99ti,_Ia%C8%99i

https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Ia%C8%99i

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i



Telefon / fax – 0232 325111



Unitatea administrativ-teritoriala a comunei include o suprafata totala de 8.343 ha., avand

patru sate componente, cu un numar de peste 1.220 de gospodarii. Populatia este alcatuiata in

principal din tarani, in procent de 91%, ce se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor in

propria gospodarie - indeletnicirea de baza a locuitorilor.

Specificul economic al comunei este dominat, in mod firesc, de agricultura. Potentialul agro-

zootehnic si cel forestier sunt principalele rezerve pe care se bazeaza aceasta comuna:

paduri si terenuri silvice - insumeaza 4.373 ha.

terenuri agricole - total 3.894 ha.

capete ovine - mai mult de 5.000, in peste 20 de stani.

Activitatea comerciala se manifesta printr-un numar de magazine private, situate in localuri

proprii sau spatii inchiriate, si mai nou prin infiintarea unei piete publice. Tot in zona

sectorului privat mentionam existenta unor mori de porumb si grau, gatere, ateliere de

prelucrare a lemnului si fierarii.

Pe raza comunei se gaseste un luciu de apa de 30ha. si sunt in atentie o serie de potentiale

obiective turistice. Toate acestea nu au putut fi puse in exploatare pana acum din lipsa

fondurilor necesare si starii destul de proaste a cailor de acces.

Prin articolul 35 din Statutul comunei, adoptat in forma modificata din anul 2003, consiliul

local poate hotari infratirea comunei cu unitati administrativ-teritoriale cu alte tari. Dar, in

prezent, nu exista o astfel de colaborare si suntem dispusi si interesati in acest sens. Avem

convingerea ca prin acest fel se aduce un suflu nou in ceea ce priveste viziunea, ideile si

mentalitatile, benefic tuturor. Prin punerea in valoare a unui raport de schimburi culturale,

economice sau de alta natura, vom putea obtine schimbari in bine, atat comunitar cat si la

nivel individual. Suntem intr-o tara marcata de dificultatile de adaptare la o economie de

piata, iar printr-o mai buna cunoastere si informare, locuitorii ar depasi barierele existente,

integrandu-se mai repede intr-un climat competitiv, in spiritul competentei si aspiratiilor

europene.

Satele comunei

Sinesti

Situata in nordul comunei, cu o populatie de aproximativ 1.800 de locuitori, localitatea este

sediul administrativ al comunei, concentrand principalele institutii publice, de invatamant,

sanitare, comert sau prestari servicii.

Asezarea este cunoscuta cam de la sfarsitul secolului al XIV-lea, "nasul" localitatii fiind un

boier de prin partea locului, un anume Sin Birlic. In documentele vremii, satul este atestat pe

la sfarsitul domniei lui Alexandru cel Bun, prin anul 1432.



Telefon / fax – 0232 325111



Stornesti

Foarte aproape de Sinesti, in nordul comunei, la nici jumatate de km distanta, se afla satul

Stornesti, al doilea ca marime, cu o populatie de 1.100 locuitori. Asezarea este datata anterior

domniei lui Stefan cel Mare si a apartinut tot familiei Sinestilor, a caror stapanire a fost

intarita prin zapisele din 20 septembrie 1637 si 17 iulie 1662.

Satul detine dotari social-culturale si economice importante: o scoala gimnaziala intr-un local

foarte bun, o moara de porumb si grau, magazine private.

Osoi

La numai 1,5 km de Sinesti, completand asezarile grupate in nordul comunei, satul Osoi ar fi

fost infiintat pe la 1700 de tiganii lingurari. Astazi localitatea insumeaza vreo 1.000 de suflete,

are o scoala gimnaziala în curs de reabilitare şi extindere, un centru de zi de tip after school, o

biserica in constructie si cateva puncte comerciale.

Bocnita

Tot in nordul comunei, dar la 4 km de centrul comunei si la 8 km distanta de Osoi, se afla

satul Bocnita. A fost format ceva mai recent, o data cu improprietarirea din anul 1879. Este

mezinul comunei, cu o populatie de nici 400 locuitori, in sat functioneaza o scoala primara,

intr-un local nou, o biserica in stare foarte buna si cateva magazine private.

Istoria asezarii

Satul Sinesti dateaza cam de la sfarsitul domniei lui Alexandru cel Bun, prin anul 1432, iar

numele se trage, se pare, de la primul boier din partea locului, un anume Sin, care este

pomenit in diferite documente de la sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al

XV-lea. Sinsa Birlic este gasit intr-un document ce dateaza din 18 noiembrie 1383, sau Sin

Birlic in cronica Husilor, uric pagina 454 din 8 martie 1407.

Comuna Sinesti a fost infiintata, ca unitate de sine statatoare, prin anul 1840. Pana in anul

1908 comuna a fost compusa din sapte sate: Sinesti, Stornesti, Osoi, Bocniat, Zmau,

Cotargaci si Crucea. Apoi a fost alipita la comuna Popesti, ca din anul 1932 sa fie reinfiintata,

in structura actuala.

Geografia si clima zonei

Teritoriul situat in zona deluroasa a podisului Moldovei, cu versanti directionati nord-sud, cu

platouri inguste, strabatute de paraie cu gurile de varsare spre nord.



Telefon / fax – 0232 325111



Climatul are caracter temperat-continental, de nuanta relativ execisa, dar si cu influente ale

padurii. Precipitatiile medii anuale sunt de peste 500 mc, in regim neuniform. Vanturile cele

mai frecvente bat din nord, nord-vest, sud si sud-est, directia dominanta fiind nord-vest.

Reteaua hidrografica este saraca, cu izvoare si paraie putine, panza freatica se situeaza la cca.

8-10 m adancime, exceptie facand satul Osoi unde este mai la suprafata (4-6 m adancime).

Predomina solul cenusiu si brun de padure podzolit, avand totusi, categorii de fertilitate slabe

Religia si traditiile locuitorilor

Locuitorii locului, crestini ortodoxi, sunt pastratorii vechilor traditii romanesti. Pe langa

biserica din Sinesti, monument istoric, mai exista biserica din Bocnita si in constructie cea din

satul Osoi.

Imbinand traditia cu posibilitatile zonei, principalele activitati ale populatiei sunt cele legate

de cultivarea pamantului, exploatarea lemnului si cresterea animalelor. Mai mult de 46% din

suprafata comunei este teren agricol, din care fond funciar in majoritate arabil (52%) sau zona

de pasuni si fanete (23%). Dar o importanta bogatie naturala o reprezinta plamanul verde al

planetei, padurea, care acopera peste 52% din suprafata comunei.

Școala Gimnazială Stornești a fost înființată încă înainte de anul 1889, anul

morții poetului Mihai Eminescu. Credem acest lucru deoarece a existat un document ( registru

de inspecții școlare ) în care era un proces verbal întocmit de Mihai Eminescu pe vremea când

era revizor școlar la Direcția de Învățământ a raionului Iași. La început clădirea școlii avea

doar două săli de clasă, apoi în 1925 s-au mai adăugat două săli , funcționând așa până în

anul 1980, când s-a mutat într-un local mare și spațios , cu 12 săli de clasă , local în care

funcționăm și astăzi. În perioada 2006-2010 , Școala cu clasele I-VIII Stornești s-a

transformat în SAM Stornești având următoarele profile : lucrător în cultura plantelor ( 2006 -

2008 ) și lucrător produse finite de lemn ( 2008-2010).

Din anul școlar 2010/2011 , redevine Școala cu clasele I-VIII Stornești și, în

urma restructurării rețelei școlare,școlii Stornești i-a fost arondată și Școala Gimnazială Osoi,

din satul Osoi, aceeași comună.

Școala Gimnazială Stornești este o unitate de învățământ de stat.( AR) Şcoala

Gimnazială Osoi

FORME DE ÎNVĂȚĂMÂNT

La Școala Gimnazială Stornești, cât și la Școala Gimnazială Osoi, există

următoarele forme de învățământ :

Preșcolar ( preprimar )

Primar

Gimnazial

Limba de predare : limba română



Telefon / fax – 0232 325111



SERVICII OFERITE

Școala Gimnazială Stornești dispune de :

8 săli de clasă

2 săli de gupă

1 cabinet informatică

1 sală de sport

1 cabinet al directorului

1 sală bibliotecă

1 cancelarie

1sală materiale

1 spațiu depozitare corn și lapte

1 sală arhivă

Unitatea a beneficiat de reparații finanțate de Primăria Comunei Sinești, fiind

montate geamuri și uși termopan, centrală termică.

Școala Gimnazială Osoi dispune de :

8săli de clasă

1 sală depozitare corn și lapte

1 cabinet informatică

1 grup sanitar interior

1cancelarie

1 sală de sport

Școala Gimnazială Osoi a beneficiat de lucrări de reabilitare a corpului vechi și de

extindere, care la ora actuală sunt finalizate.

În ambele unități școlare , cursurile se desfășoară în două schimburi :

8.00-12.00 grădinița, clasa pregătitoare , I-IV

12.00- 18.00 V-VIII

UTILITĂŢI

Ambele unități oferă servicii de internet : CLIKNET , EDU WIFI

Ambele unităţi au centrale termice pe lemne

VIZIUNEA ȘCOLII GIMNAZIALE STORNEȘTI

Ne propunem să devenim o şcoală apreciată de comunitatea locală, judeţeană,

naţională pentru educaţia de calitate pe care o oferă tuturor actorilor educaţionali.



Telefon / fax – 0232 325111



MISIUNEA ȘCOLII GIMNAZIALE STORNEȘTI

Școala Gimnazială Stornești ( cu AR Școala Gimnazială Osoi

) este o școală de stat , de cultură generală , o școală în slujba comunității , care promovează o

educație pentru toți prin :

Modelarea armonioasă a caracterului

Formarea capacităților, deprinderilor și competențelor cheie și

transversale care să le permită inserția socială

Respectarea fiecărui elev, oricât de modeste ar fi rezultatele

școlare, identificând atuul și aptitudinile fiecăruia pentru a le valorifica

Utilizarea de mijloace și metode moderne de învățare

Pregătire academică pentru elevii proveniți din orice mediu

social, etnic sau religios cu scopul de a-i pregăti pentru integrarea în societatea

democratică românească și europeană, aflată într-o perpetuă schimbare

DEVIZA ȘCOLII

O șansă fiecărui copil de a reuși în viață !

ȚINTE STRATEGICE

T1 Creşterea calităţii actului educaţional

T2 Asigurarea unui management flexibil la nivelul unităţii în perspectiva egalităţii şanselor la

educaţie, prevenirii eşecului şcolar, a reducerii absenteismului, abandonului şcolar, părăsirii

timpurii a şcolii şi îmbunătăţirii rezultatelor la examenele naţionale.

T3 Stimularea activităţii metodice şi de perfecţionare a cadrelor didactice pentru utilizarea

metodelor de predarea-învăţare centrate pe elev şi pentru dezvoltarea competenţelor cheie şi

transversale ale elevilor.

T4 Asigurarea dimensiunii europene a şcolii prin accesarea şi derularea de proiecte şi

parteneriate locale, naţionale, europene.

T5 Promovarea unei oferte de activităţi extracurriculare diversificate şi atractive

T6 Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale, reabilitarea spaţiilor de învăţământ şi

generalizarea accesului la informaţia electronică.

T1 – Rezultate aşteptate

- Toate cadrele didactice realizează proiectarea demersului didactic în conformitate cu

documentele de politică educaţională;

- Creşterea gradului de satisfacţie a elevilor, părinţilor privind baza materială a şcolii,

spaţiile şcolare, materialele şi mijloacele de învăţământ, managementul şcolii,

ambientul şcolii şi condiţiile de siguranţă;



Telefon / fax – 0232 325111



- Ofertă educaţională realistă, atractivă;revizuirea periodică a acesteia și a proiectului

de dezvoltare

- Existenţa programelor şi a suporturilor de curs pentru fiecare disciplină opţională;

- Îmbunătăţirea rezultatelor la concursuri şi olimpiade şcolare;

- O imagine bună a şcolii în comunitate şi in afara ei;

- Calitatea programelor şcolare pentru CDS (diversitate, atractivitate);

- Diminuarea numărului de elevi care înregistrează eşec şcolar;

- Creşterea procentului de promovabilitate la examenele naţionale;

- Cadrele didactice concep demersul didactic centrat pe implicarea activă a elevilor;

- Diminuarea stărilor tensionate din şcoală;

- Asigurarea funcționării sistemului de comunicare internă și externă

- Asigurarea funcționării curente a unității de învățământ

- Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi prin organizare unor puncte de prim

ajutor , desfușurarea unui parteneriat cu CMI de pe raza localității și cu Serviciul

Voluntar de Ambulanță Iași ; Participarea a 8 cadre didactice la cursuri de formare

în vedere acordării primului ajutor medical

- Asigurarea securității tutoror celor implicați în activitatea școlară în timpul

desfășurării programului (sistem de alarmă, supraveghere video, plan de pază , plan

comun de actiune, ,protectia muncii, norme SSM si ISU , plan măsuri de siguranță,

proceduri acces școală etc)

- Asigurarea serviciilor de orientare și consiliere elevi

- Asigurarea unor spații școlare bine dotate și atractive , accesibile și utilizate eficient

- Dotarea cu mijloacel de învățământ si cu auxiliare curriculare ( table inteligente,

laptopuri, ecrane proiecție, softuri educaționale, flipcharturi etc )

- Dezvoltarea fondului bibliotecii școlare ( cu cel puțin 100 volume pe an )

- Practicarea unui management performant.

- Proiectarea adecvată a curriculumului

- Realizarea unei evaluări a rezultatelor școlare prin metode diversificate; asigurarea

transparenței actului de evaluare

- Existența și aplicarea procedurilor de autoevaluare instituțională

- Existența și aplicarea procedurilor interne de asigurare a calității

- Existența și aplicarea procedurilor de optimizare a învățării elevilor

- Constituirea și funcționare responsabilă a CEAC

- Optimizarea accesului la resursele educaționale atât pentru elevi cât și pentru cadrele

didactice

- Dezvoltarea profesională a personalului

- Implementarea proiectului educațional ,, Împreună pentru copii ,, -organizarea de 8

sesiuni de educație parentală pentru 13 părinți și a 6 activități nonformale pentru

copiii acestora : 2018, 2019,2020



Telefon / fax – 0232 325111



- Implementarea proiectului : Măsuri integrate pentru participare și reintegrare

școlară în structuri defavorizate în vederea creșterii participării la educație și

formare în mediul rural și comunități marginalizate în județul Iași PARESCO,, în

parteneriat cu Asociația Infojus Iași , Scoala Gimnazială ,, Veniamin Costachi ,,

Sinești, Școala Gimnazială ,,D. Sturdza ,,Popești, Școala Gimnazială Larga Jijia ,

Școala Gimnazială Topile, Școala Gimnazială Gîrbești .

- Asigurarea de servicii și programe educaționale de calitate pentru elevii în risc de

părăsire timpurie a școlii prin programe ,, Școală după școală,, , organizarea unor

programe de tip ,, Zona prioritară de educație ,, , Furnizarea de servicii de informare

și consiliere/orientare educațională


- Reducerea numărului de absenţe,

- Scăderea numărului de elevi corigenţi/ repetenţi;

- Scăderea numărului de elevi aflaţi în abandon şcolar;

- Creşterea numărului de elevi care urmează studii liceale sau profesionale;

- Îmbunătăţirea frecvenţei la grădiniţă;

- Cuprinderea tuturor copiilor în grădiniţă;

- Creşterea procentului de promovabilitate la Evaluarea Naţională;

- O relaţie bună cu beneficiarii direcţi şi indirecţi.

- Asigurarea unei stări de bine în școală atyât pentru elevi cât și pentru cadre didactice

- Desfășurarea unei campanii de informare și conștientizare locală privind

promovarea : educației timpurii, participarea familiei la îngrijirea și educația

timpurie a copilului prin intermediul proiectului Măsuri integrate pentru participare

și reintegrare școlară în structuri defavorizate în vederea creșterii participării la

educație și formare în mediul rural și comunități marginalizate în județul Iași

PARESCO,,

- Organizarea și desfășurarea unei activități focalizate pe facilitarea și medierea

parteneriatelor locale în domeniul prevenirii părăsirii timpurii a școlii prin

intermediul proiectului Măsuri integrate pentru participare și reintegrare școlară în

structuri defavorizate în vederea creșterii participării la educație și formare în

mediul rural și comunități marginalizate în județul Iași PARESCO,,

- Desfășurarea unei campanii de conștientizare și informare a comunității locale cu

privire la importanța educației școlare și a personalului didactic în reducerea și

prevenirea părăsirii timpurii a școlii prin intermediul proiectului Măsuri integrate

pentru participare și reintegrare școlară în structuri defavorizate în vederea creșterii



Telefon / fax – 0232 325111



participării la educație și formare în mediul rural și comunități marginalizate în

județul Iași PARESCO,,

- Realizarea unui proiect educațional în comunitatea locală ,,Importanţa şcolii şi

consecinţele abandonului şcolar “ prin intermediul proiectului Măsuri integrate

pentru participare și reintegrare școlară în structuri defavorizate în vederea creșterii

participării la educație și formare în mediul rural și comunități marginalizate în

județul Iași PARESCO,,

- Realizarea unui parteneriat pentru educație școlară în vederea reducerii părăsirii

timpurii a școlii prin intermediul proiectului Măsuri integrate pentru participare și

reintegrare școlară în structuri defavorizate în vederea creșterii participării la


PARESCO,

- Realizarea de planuri educaționale individualizate pentru elevi cu risc de părăsire

timpurie a școlii

- Organizarea și furnizarea activităților de tip ,, Școală după școală,, prin intermediul

proiectului Măsuri integrate pentru participare și reintegrare școlară în structuri

defavorizate în vederea creșterii participării la educație și formare în mediul rural și

comunități marginalizate în județul Iași PARESCO,

-


- Strategii adecvate nevoilor de formare;

- Număr mare de cadre didactice participante la cursurile de formare;

- Număr mare de cadre didactice care folosesc metode didactice moderne, interactive,

centrate pe elev;

- Creşterea procentului de promovabilitate.

- Organizarea , prin intermediul proiectului : Măsuri integrate pentru participare și

reintegrare școlară în structuri defavorizate în vederea creșterii participării la


PARESCO a unor programe cu credite profesionale pentru dezvoltarea competențelor

transversale care contribuie la prevenirea părăsirii timpurii a școlii , a unei rețele de

mentorat didactic la nivel local

- Participarea cadrelor didactice la cursuiri de formare ,, A doua șansă între ideal și

real,,

- Participarea cadrelor didactice curs formare ,, After School ,, alternativă europeană

- Participare curs formare Noțiuni de prim ajutor




Telefon / fax – 0232 325111



- Şcoala realizeaza proiecte şi aplică în diferite apeluri, pentru obţinerea de proiecte

strategice sau de mobilitate;

- Cadre didactice formate în programul Erasmus+;

- Creşterea interesului elevilor pentru implicarea în proiecte comuniatre;

- Rezultatele proiectelor desfăşurate sunt vizibile prin diverse oportunităti de

diseminare;

- Creşterea gradului de satisfacţie al elevilor şi părinţilor faţă de proiectele

desfăşurate;

- Îmbunătăţirea climatului organizaţional;

- Creşterea calităţii formării profesionale a cadrelor didactice şi a elevilor;

- Creşterea numărului de parteneriate;

- Performanţe şcolare;

- Oferta CDŞ diversificată;

- Centrarea sistemului educaţional pe nevoile elevului şi ale comunităţii locale;

- Asigurarea descentralizării prin implicarea activă a cadrelor didactice în toate

activitătile curriculare şi extracurriculare.

- Cultura organizaţională va deveni mai puternică, elevii, părinţii şi cadrele didactice

vor deveni mai conştienţi de rolul şi de importanţa pe care îl au in şcoală.

- Realizarea de întâlniri cu cadre didactice din şcolile participante la proiecte

Erasmus+.

- Reducerea riscului de părăsire timpurie timpurie a școlii prin dezvoltarea unor

programe educaționale de calitate pentru ante și preșcolari ,, Grădiniță prietenoasă,,

, ,, Grădiniță estivală,,

- Implementarea proiectului educațional ,, Împreună pentru copii ,, -organizarea de 8

sesiuni de educație parentală pentru 13 părinți și a 6 activități nonformale pentru

copiii acestora : 2018, 2019,2020

- Implementarea proiectului : Măsuri integrate pentru participare și reintegrare

școlară în structuri defavorizate în vederea creșterii participării la educație și

formare în mediul rural și comunități marginalizate în județul Iași PARESCO,, în

parteneriat cu Asociația Infojus Iași , Scoala Gimnazială ,, Veniamin Costachi ,,

Sinești, Școala Gimnazială ,,D. Sturdza ,,Popești, Școala Gimnazială Larga Jijia ,

Școala Gimnazială Topile, Școala Gimnazială Gîrbești .


- Toate cadrele didactice propun activităţi educative în conformitate cu interesele

elevilor şi ale comunităţii, în perspectiva îndeplinirii misiunii şcolii;



Telefon / fax – 0232 325111



- Creşterea numarului de proiecte educative desfăşurate la nivel local, judeţean,

naţional, în care şcoala este implicată;

- Creşterea intereselor elevilor şi părinţilor pentru activitatea educativă concretizat în

iniţiative din partea acestora, numărul participanţilor, calitatea activităţii

desfăşurate;

- Rezultate bune obţinute la concursurile cu tematică educativă propuse de ISJ, MENCS

sau de alţi parteneri educaţionali;

- Creşterea gradului de satisfacţie al elevilor şi părinţilor faţă de activităţile educative

desfăşurate;

- Consiliul Elevilor este mai vizibil în viaţa şcolii.


- Reabilitare și extindere Școala Gimnazială Stornești , proiect depus la Agenția pentru

Dezvoltare Regională Nord Est (ADR Nord Est)

- Mărirea terenului aferent Şcolii Gimnaziale Storneşti şi amenajarea unui teren de

sport şi de joacă;

- Amenajarea terenului de sport şi terenului de joacă de la Şcoala Gimnazială Osoi;

- Dotarea cu laptopuri, televizoare, multifuncţionale, table inteligente , material

didactic etc

- Asigurarea supravegherii prin televiziune cu circuit închis la cele două unităţi

şcolare;

- Utilizarea calculatorului în procesul instructiv – educativ;

- Dotarea cu mobilier şcolar nou în cele două unităţi şcolare.



Telefon / fax – 0232 325111



CAPITOLUL II

FUNDAMENTELE EVAULARII INTERNE

Pentru a dezvolta şi a ne dezvolta trebuie să clarificăm, la nivelul unităţii şcolare, ceea

ce este bine, valoros, util pentru noi şi pentru copiii din şcoală, anume ce înseamnă, pentru noi

o „şcoală bună”, un „profesor bun” şi un „elev bun”. Numai după aceea putem defini ce

înseamnă „mai bun” – la nivelul şcolii, al profesorilor, al elevilor – în aşa fel încât aceştia din

urmă să obţină rezultate superioare, să fie mai mulţumiţi, mai adaptaţi, mai eficienţi în viaţa

socială şi profesională.

Pentru a avea calitate, dar şi pentru a nu consuma în mod inutil resurse, este nevoie ca

„eliminarea” produselor cu defecte să fie dublată de măsuri pentru ca aceste defecte să nu mai

(re)apară: activitatea asociată detecţiei şi eliminării produselor cu defecte şi luării măsurilor

corective numindu-se „controlul calităţii”.

Dacã vrem calitate trebuie, în primul rând, sã prevenim apariţia produselor cu defecte.

Calitatea nu trebuie doar urmărită, controlată ci produsă, creată, generată – deci asigurată în şi

prin procesele respective.

Activitatea prin care calitatea se generează, se produce, se creează, prevenind, prin

acest fapt, apariţia produselor cu „defecte” se numeşte „asigurarea calităţii”.

Asigurarea calităţii este indisolubil legată de „încredere”: asigurarea calităţii cuprinde

toate acţiunile planificate şi realizate sistematic, care generează încrederea că un anumit

produs sau serviciu va satisface cerinţele de calitate. Aplicând această definiţie la serviciile

educaţionale, putem spune că elevii, părinţii, ceilalţi beneficiari au (sau vor avea) încredere în

şcoală, dacă şi numai dacă educaţia oferită efectiv va fi cea prevăzută în curriculumul pentru

nivelul de învăţământ sau tipul respectiv de şcoală, iar evaluările confirmă acest lucru. De

exemplu, dacă noul curriculum stabileşte că la sfârşitul clasei a doua, toţi elevii vor fi capabili

să citească şi să scrie corect, iar evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a doua confirmă acest

lucru.

Calitatea educaţiei oferite şi, implicit, încrederea beneficiarilor, se asigură prin obţinerea

rezultatelor care au fost stabilite prin normativele şi standardele în vigoare.

Caliatea, implicit, asigurarea calitãţi are doi poli:

● un pol obiectiv - care reprezintă respectarea, de către produsul respectiv, a setului de

specificaţii exprimat prin standarde;

● un pol subiectiv – care reprezintă atractivitatea respectivului produs pentru client,

atractivitate determinată de capacitatea produsului de a satisface

anumite nevoi ale clientului sau beneficiarului; polul subiectiv este exprimat de satisfacţia

clientului faţă de produsul/serviciul respectiv.

Calitatea trebuie înţeleasă drept măsura standardizată a excelenţei pe care beneficiarii

o stabilesc pentru anumite servicii educaţionale: elevii, părinţii,angajatorii sunt cei care

stabilesc de calitate, iar unitatea şcolară respectivă trebuie să ofere acel program.



Telefon / fax – 0232 325111



Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar îşi susţine

conceptul privind calitatea asumat (şi prezentat mai sus) prin Declaraţia de principii

(adoptată în 2005) în care propune o listă de aserţiuni fundamentale care, în viziunea

autorilor, ar trebui să fundamenteze educaţia „de calitate„:

● Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor

educaţionale. Toate organizaţiile depind de clienţii lor şi, ca atare, trebuie să le înţeleagă

nevoile curente şi viitoare, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările.

● Educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile. Responsabilitatea

socială devine fundamentul managementului calităţii la nivelul organizaţiei şcolare. Toate

instituţiile de educaţie, indiferent de statutul lor juridic, sunt răspunzătoare, în mod public,

pentru calitatea serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin instituţiile abilitate de lege, este

garantul calităţii educaţiei oferite prin sistemul naţional de învăţământ.

● Educaţia de calitate este orientată spre rezultate. Rezultatele, înţelese în termeni

de „valoare adăugată„ şi de „valoare creată„ sunt cele care definesc, cel mai bine, calitatea şi

excelenţa.

● Educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia

instituţională. Educaţia, la toate nivelurile şi prin toate formele, va urmări dezvoltarea

autonomiei individuale, a capacităţii de a lua decizii pertinente. Instituţiile de educaţie se vor

bucura de o autonomie sporită în elaborarea unei oferte educaţionale adecvate nevoilor

individuale şi comunitare, autonomie corespunzătoare creşterii răspunderii acestor instituţii

pentru calitatea ofertei educaţionale.

● Educaţia de calitate este promovată de lideri educaţionali. Liderii sunt cei care

asigură unitatea şi continuitatea scopurilor şi a direcţiilor de dezvoltare a organizaţiei, ei

creând şi menţinând mediul propice pentru participarea la luarea deciziilor a tuturor celor

interesaţi şi pentru realizarea obiectivelor organizaţionale.

● Educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi

valorizarearesursei umane. Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii. De implicarea lor şi de

dezvoltarea lor profesională depinde modul în care îşi folosesc competenţele în beneficiul

organizaţiei.

● Educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii,

organizaţii, cu beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie. Sistemul de asigurare a calităţii

nu este doar apanajul şcolii, întreaga comunitate educaţională fiind implicată în acest proces.

Ca urmare, dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta dezvoltarea educaţiei la nivel

naţional şi local.

● Educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi pe diversificare. În interiorul

cadrului legal existent, vor fi stimulate abordările educaţionale inovative, originale şi creative,

aplicarea celor mai noi rezultate ale cercetării în educaţie şi a noilor metode şi tehnici de

educaţie şi formare, introducerea noilor tehnologii de informare şi comunicare etc.

● Educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic. Un

rezultat dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile şi resursele necesare sunt abordate în mod

unitar, iar procesele derulate sunt gândite şi manageriate în mod sistemic. Totodată, decizia

educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent, credibil şi transparent de indicatori.

● Educaţia de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor.

Având în vedere ritmul schimbărilor sociale, învăţarea permanentă, inovarea şi dezvoltarea



Telefon / fax – 0232 325111



continuă devin principii fundamentale ale funcţionării şi dezvoltării instituţiilor şcolare.

Asigurarea calităţii va fi privită ca un proces de învăţare individuală şi instituţională, ea având

ca scop identificarea ariilor de dezvoltare şi orientarea dezvoltării personale şi instituţionale

spre direcţii benefice.

● Educaţia de calitate mizează pe interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii

implicaţi în oferta de educaţie. O organizaţie şi furnizorii ei sunt interdependenţi, iar

avantajul reciproc întăreşte capacitatea instituţională de a crea valoare.

După clarificarea valorilor şi principiilor pe baza cărora se defineşte un concept propriu de

calitate, se poate trece la conceperea/selectarea indicatorilor în funcţie de care urmărim

creşterea calităţii. Aceşti indicatori pot fi grupaţi în trei categorii:

● Indicatori interni – care se referă la „specificaţiile” menţionate mai sus relative la

resursele educaţionale (umane şi materiale), la procesele de educaţie şi viaţa şcolară, la

curriculum etc.

● Indicatori de „interfaţă” – care se referă la nivelul de satisfacţie a beneficiarilor

direcţi şi indirecţi ai educaţiei, la vizibilitatea şcolii în comunitate şi la parteneriatul dintre

şcoală şi comunitate.

● Indicatori de relevanţă a educaţiei – o categorie apărută relativ recent –, care se

referă la utilitatea şi relevanţa educaţiei oferite de către şcoală pentru nevoile prezente şi, mai

ales, viitoare ale indivizilor şi ale comunităţilor, având în vedere şi tendinţa vizibilă de

globalizare. Ca exemple de indicatori de relevanţă putem menţiona: nivelul de autonomie şi

de responsabilizare a elevilor pentru propria lor învăţare, dezvoltarea competenţelor de

învăţare pe

tot parcursul vieţii şi de orientare în societate, procentului absolvenţilor care îşi continuă

studiile, procentul absolvenţilor care îşi găsesc rapid un loc de muncă, nivelul de participare a

tinerilor la viaţa civică etc.

Şcoala, împreună cu partenerii ei din comunitate, trebuie să selecteze şi să se

concentreze asupra acelor indicatori care sunt relevanţi pentru şcoală şi comunitate, în

funcţie de priorităţile stabilite prin proiectul de dezvoltare instituţională.

Sistemul de management şi de asigurare a calităţii are ca funcţie principală

orientarea dezvoltării unităţii şcolare în direcţia creşterii calităţii educaţiei oferită

membrilor comunităţii şi comunităţii în ansamblul ei. Astfel, evaluarea calităţii devine

parte integrantă a ciclului de dezvoltare instituţională.

Prin evaluare internă sau externă sunt evidenţiate ariile în care calitatea lasă de dorit

(de exemplu: pregătirea profesorilor, asigurarea accesului la educaţie pentru grupurile

dezavantajate, dotarea cu echipamente etc.). Toate aceste zone sunt susceptibile de

îmbunătăţiri, deci se pot constitui în ţinte strategice pentru dezvoltarea ulterioară a şcolii.

Acest proces de explicitare, de conştientizare şi de asumare se realizează la nivelul tuturor

elementelor proiectului: misiune, diagnoză, ţinte şi abordări strategice, planuri operaţionale,

acţiuni şi procese efective.

Pentru ca şcoala să-şi realizeze misiunea, este necesar ca tot ceea ce se întâmplă în

şcoală – începând cu procesul de învăţământ (orele de curs şi alte activităţi curriculare) şi

terminând cu activităţile extracurriculare, cu şedinţele de lucru şi cu întâlnirile informale cu

membrii comunităţii – să fie privit din perspectiva progresului realizat în îndeplinirea



Telefon / fax – 0232 325111



misiunii asumate şi în atingerea ţintelor stabilite în proiectele şi planurile de dezvoltare

instituţională.

Acest lucru nu înseamnă, nicidecum, proceduri birocratice suplimentare, ci doar

conştiinţa faptului că orice se întâmplă în şcoală are o influenţă – în bine sau în rău -

asupra calităţi educaţiei oferite.

Creşterea calităţii educaţiei trebuie să devină, în mod explicit, baza întregului

proces de proiectare/planificare realizat la nivelul unităţii şcolare, iar ciclul dezvoltării

trebuie văzut ca un ciclu al calităţii. Creşterea calităţii, raportată la dezvoltarea

instituţională, înseamnă:

● un răspuns mai bun la nevoile exprimate de membrii comunităţii, de clienţii

şcolii; nevoile educaţionale nesatisfacute ale indivizilor, grupurilor, comunităţilor şi societăţii

în ansamblul ei reprezintă minusuri, nerealizări privind calitatea educaţiei oferite;

● progres în manifestarea valorilor fundamentale ale şcolii, în realizarea viziunii

comune asupra educaţiei, împărtăşită de membrii unei comunităţi educaţionale, şi a misiunii.

Domeniile, criteriile, subdomeniile şi indicatorii de calitate pentru învăţământul

preuniversitar, sunt:

Domenii/criterii Subdomenii Indicatori

A. Capacitate instituţională

a) structurile

instituţionale,

administrative şi

manageriale

1. Management

strategic

1.1. Existenţa, structura şi

conţinutul documentelor

proiective (proiectul de

dezvoltare şi planul de

implementare).

1.2. Organizarea internă a

unităţii de învăţământ

1.3. Existenţa şi funcţionarea

sistemului de comunicare

internă şi externă

2. Management

operaţional

2.1. Funcţionarea curentă a

unităţii de învăţământ

2.2. Existenţa şi funcţionarea

sistemului de gestionare a

informaţiei; înregistrarea,

prelucrarea şi utilizarea

datelor şi informaţiilor

2.3. Asigurarea serviciilor

medicale pentru educabili

2.4. Asigurarea securităţii

tuturor celor implicaţi în

activitatea şcolară, în timpul

desfăşurării programului

2.5. Asigurarea serviciilor de



Telefon / fax – 0232 325111



orientare şi consiliere pentru

educabili.

1.2. Managementul

personalului didactic auxiliar

şi personalului nedidactic

b) baza materială 1.Spaţii şcolare 1.1. Existenţa şi

caracteristicile spaţiilor

şcolare

1.2. Dotarea spaţiilor şcolare

1.3. Accesibilitatea spaţiilor

şcolare

1.4. Utilizarea spaţiilor

şcolare

2. Spaţii

administrative

2.1. Existenţa,

caracteristicile şi

funcţionalitatea spaţiilor

administrative

3.Spaţii auxiliare 3.1. Existenţa,

caracteristicile şi

funcţionalitatea spaţiilor

auxiliare

3.2. Accesibilitatea spaţiilor

auxiliare

3.3. Utilizarea spaţiilor

auxiliare

4. Materialele

şi mijloacele

de învăţământ,

auxiliarele

curriculare

4.1. Dotarea cu mijloace de

învăţământ şi cu auxiliare

curriculare

4.2. Existenţa şi dezvoltarea

fondul bibliotecii şcolare/

centrului de documentare şi

informare

4.3. Dotarea cu tehnologie

informatică şi de comunicare

4.4. Accesibilitatea

echipamentelor,

materialelor,

mijloacelor de învăţământ şi

auxiliarelor curriculare

5.Documente

şcolare

5.1. Procurarea şi utilizarea

documentelor şcolare şi a



Telefon / fax – 0232 325111



actelor de studii

c) resurse umane

1.Managementul

personalului

1.1. Managementul

personalului didactic şi de

conducere

1.2.Managementul

personalului didactic auxiliar

şi nedidactic

B. Eficacitate educaţională

a)conţinutul programelor

de studiu

1.Oferta

educaţională

1.1. Definirea şi promovarea

ofertei educaţionale

1.2. Existenţa parteneriatelor

cu reprezentanţi ai

comunităţii

2.Curriculum

2.1.Proiectarea

curriculumului

2.2. Realizarea curriculum-

ului

b) rezultatele învăţării

1.Performanţele

şcolare

1.1. Evaluarea rezultatelor

şcolare

2.Performanţele

extraşcolare

2.1. Evaluarea rezultatelor la

activităţile extracurriculare

(extra-clasă şi extra-şcolare)

c) activitatea de cercetare

ştiinţifică sau metodică,

după caz

1.Activitatea

ştiinţifică şi

metodică

1.1. Activitatea ştiinţifică

1.2. Activitatea metodică a

cadrelor didactice

d) activitatea financiară a

organizaţiei

1.Activitatea

financiară

1.1. Constituirea bugetului

şcolii

1.2. Execuţia bugetară

C. Managementul calităţii

a) strategii şi proceduri

pentru asigurarea calităţii

1.Autoevaluarea

instituţională

1.1. Existenţa şi aplicarea

procedurilor de autoevaluare

instituţională

2.Managementul

calităţii la nivelul

organizaţiei


procedurilor interne de

asigurare a calităţii

2.2. Dezvoltarea

profesională a personalului

b) proceduri privind

iniţierea, monitorizarea

şi revizuirea periodică a

programelor şi activităţilor

1.Revizuirea

periodică a ofertei

şcolii

1.1. Revizuirea ofertei

educaţionale şi a proiectului

de

dezvoltare



Telefon / fax – 0232 325111



desfăşurate

c) proceduri obiective şi

transparente de evaluare

a învăţării

1.Optimizarea

procedurilor de

evaluare a învăţării


procedurilor de optimizare a

evaluării învăţării

d) proceduri de evaluare

periodică a calităţii

corpului profesoral

1.Evaluarea

corpului profesoral

1.1. Evaluarea calităţii

activităţii corpului profesoral

e) accesibilitatea

resurselor adecvate

învăţării

1.Optimizarea

accesului

la resursele

educaţionale

1.1. Optimizarea accesului la

resursele educaţionale

f) baza de date

actualizată sistematic,

referitoare la asigurarea

internă a calităţii

1.Constituirea şi

actualizarea bazei

de date

1.1. Constituirea bazei de

date a unităţii de învăţământ

g) transparenţa

informaţiilor de interes

public cu privire la

programele de studii şi,

după caz, certificatele,

diplomele şi calificările

oferite

1.Asigurarea

accesului la

informaţie al

persoanelor

şi instituţiilor

interesate

1.1. Asigurarea accesului la

oferta educaţională a şcolii

h) funcţionalitatea

structurilor de asigurare a

calităţii educaţiei, conform

legii

1.Funcţionarea

structurilor

responsabile cu

evaluarea internă

a calităţii

1.1. Constituirea şi

funcţionarea structurilor

responsabile

cu evaluarea internă a

calităţii

Standardele cuprind dezvoltări ale domeniilor şi criteriilor stabilite în Legea

calităţii educaţiei, pe următoarea structură (comună pentru toate cele trei niveluri de

standarde):

● Domeniile şi criteriile prevăzute în art. 10 din Lege.

● Subdomeniile corespunzătoare domeniilor şi criteriilor respective.

● Un număr (variabil) de indicatori pentru fiecare domeniu, criteriu şi subdomeniu

prevăzut de lege.

● Un număr (variabil, şi el) de descriptori care să arate, pentru fiecare indicator:

–„ regula” care trebuie respectată sau „rezultatul” care trebuie obţinut - pentru

standardele de funcţionare (de autorizare, de acreditare/de

evaluare periodică);

–„ cerinţele” care indică nivelul optimal de realizare – pentru standardele

de calitate (de referinţă).



Telefon / fax – 0232 325111



CAPITOLUL III

REGULAMENT CEAC

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1 Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (C.E.A.C.) este un organism de

asigurare internã a calităţii educaţiei în cadrul Şcolii Gimnaziale Storneşti, comisie înfiinţată

conform următorului cadru legal stabilit prin:

Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.75/2005 privind asigurarea calităţii,

articolele 11şi 12;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ preuniversitar

aprobat prin O.M. Ed. nr.4925/2005;

Legea Nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, cu completãrile şi

modificãrile ulterioare;

O.U.G 75/2005 privind asigurarea calitãţii educaţiei;

Legea NR. 87 din 13 apilie 2006;

H.G. nr. 128din 1 oct. 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a ARACIP cu modificãrile ulterioare;

Decizia Consiliului de Administraţie de înfiinţare a comisiei conform Art. 11, alin (1)

din O.U.Gnr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitãţii educaţiei, aprobatã cu

completãri şi modificãri prin Legea nr. 87/2006, cu modificãrile ulterioare;

H.G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobareaRegulamentul de Organizare şi

Funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul

Preuniversitar;

H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare si funcţionare

H.G. nr., 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi

evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

Art. 2 Misiunea CEAC este de a efectua evaluarea internă a calităţii serviciilor educaţionale

oferite de Şcoala Gimnazială Storneşti, cu scopul de aîmbunãtãţi calitatea serviciilor

educaţionale furnizate în urma revizuirii şi optiizãrii politicilor şi strategiilor educaţionale la

nivelul unitãţii şcolare.

Finalitatea acestui deziderat se va realize parcurgand urmãtorii paşi:

Planificarea şi monitorizarea rezultatelor scontate ale procesului de învãţare de cãtre

cadrele didactice, elevi şi pãrinţi ;

Evaluarea internã a rezultatelor (autoevaluarea) la fiecare început de an şcolar şi pe

parcursul acesuia, prin aplicarea de teste, chestionare, activitãţi demonstrative prin

care elevii sã poatã demonstra nivelul competenţelor dobândite ;

Aplicarea mãsurilor remedeiale – dacã este cazul, prin revizuirea documentelor de

proiectare, adaptarea acestora condiţiilor specifice, astfel încât procesul remedial sã

aibã eficienţ maximã.



Telefon / fax – 0232 325111



Art. 3 CEAC est subordonatã Consiliului de Administraţie al Scolii Gimnaziale Storneşti

Art. 4 Rolul CEAC :

1. Realizeazã evaluarea internã a calitãţii ;

2. Coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a

calităţii;

3. Implementază sistemul de management al calităţii;

4. Elaborează un Raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei la Scoala

Gimnazialã Storneşti, raport ce urmeazã a fi adus la cunoştinţã tuturor

beneficiarilor prin afişarea sau postarea pe site-ul şcolii;

5. Formuleazã propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.

CAPITOLUL II

Structura organizatoricã

Art.5.1 ComisiapentruEvaluareaşiAsigurareaCalităţii (CEAC) esteformatădin 7 membridupă cum

urmează:

Coordonator - directorul şcolii;

3 reprezentanţi ai corpului profesoral;

reprezentant al părinţilor;

reprezentant al sindicatului;

reprezentant al Consiliului local;

5.2 Unul din membrii comisiei va îndeplini funcţia de secretar de comisie CEAC,

acesta fiind desemnat de coordonatorul comisiei. Secretarul comisiei are printre

atribuţii şi redactarea proceselor - verbale ale şedinţelor CEAC

Art. 6 Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ocuparea funcţiilor de membru în cadrul

C.E.A.C.:

bine pregătiţi profesional, titulari;

cu bună reputaţie în şcoală şi comunitate;

cu rezultate obţinute de către elevi, prin care a sporit prestigiul şcolii;

adepţi ai principiilor calităţii, ai muncii de calitate;

buni organizatori;

persoane nonconflictuale;

ţinută morală impecabilă;

ataşaţi de elevi, comunicativi, empatici.

Art. 7 Procedura de alegere/desemnare a membrilor CEAC

(1) Alegerea reprezentanţilor corpului profesoral va respecta următoarea procedură:

a. Întrunirea şedinţei Corpului Profesoral ce are drept scop alegerea membrilor

comisiei CEAC

b. Prezentarea de propuneri în acest scop şi argumentarea propunerilor ;



Telefon / fax – 0232 325111



c. Votarea propunerilor în Consiliul profesoral prin vot deschis ;

d. Criteriul de selectie îl reprezintã numãrul cel mai mare de voturi ;

(2) Desemnarea reprezentantului sindicatului se va face de cãtre Consiliul profesoral, cu

condiţia ca acesta sã aibã minimum trei ani vechime în învãţãmânt şi sã fie membru USLIP

(3) Selecţia reprezentantului pãriinţilor :

a. Aplelul cãtre pãrinţi, împreunã cu comunicarea condiţiilor pe care trebuie sã le

îndeplineascã, afişate la loc vizibil, studii minim liceale, au un copil, elev al unitãţii, care nu

este în an şcolar terminal ;

b. Se întruneşte comitetul de pãrinţi ;

c. Se alege reprezentantul prin vot deschis ;

d. Se comunicã în scris directorului şcolii.

(4) Desemnarea reprezentantului Consiliului local se va face de cãtre acesta conform regulilor

interne de organizare şi se va comunica în scris conducerii unitãţii şcolare numele acestuia în

termen de 15 zile de la solicitare.

Art. 8 Durata mandatelor membrilor CEAC este de 4 ani, dar componenţa poate fi modificatã

anual dacã este necesar.

Art. 19. Un membru al CEAC îşi pierde calitatea în următoarele condiţii:

a) la finalul mandatului

b) la cererea expresă a acestuia, fără a fi necesară motivarea cererii;

c) ca urmare a decesului;

d) ca urmare apariţiei unei situaţii de incompatibilitate cu calitatea de membru CEAC;

e) în urma retragerii votului de încredere acordat de către forurile care l-au ales/desemnat;

f) ca urmare a pierderii calităţii de membru în Comitetul de părinţi.

g) prin revocare de către directorul unităţii la solicitarea coordonatorului CEAC, în baza unui

raport motivat şi acceptat de autoritatea care l-aales/desemnat pentru următoarele motive:

- absenţa nejustificată de la două şedinţe consecutive sau de la trei şedinţe într-un an

calendaristic;

- dacă se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile, din diverse motive, pe o

perioadă mai mare de 90 zile

- neîndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor ce-i revin în cadrul comisiei;

- încălcarea codului de etică profesională în evaluare;

CAPITOLUL III

Roluri şi responsabilităţi specifice CEAC Dovezi. Organizarea dovezilor. Stabilirea

hărţii dovezilor

Art. 10. Stabilirea domeniilor (şi subdomeniilor) supuse evaluării:

(1).Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă a infrastructurii

disponibile, definită prin următoarele criterii:

a) structurile instituţionale, administrative şi manageriale;

b) baza materială;

c) resursele umane.



Telefon / fax – 0232 325111



(2).Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine

rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:

a) conţinutul programelor de studiu;

b) rezultatele învăţării;

c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică după caz;

d) activitatea financiară a organizaţiei.

(3).Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:

a) strategii şi proceduri privind asigurarea calităţii;

b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi

activităţilor desfăşurate;

c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării;

d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;

e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;

f) baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;

g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi,

după caz, certificatele, diplomele si calificările oferite;

h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii.

Art.11 Atribuţiile Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii:

1. Monitorizează realizarea acţiunilor propuse în planurile operaţionale şi colectează

dovezi;

2. Elaborează planul de acţiune privind asigurarea calităţii;

3. Elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi

asigurare a calităţii, conform criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare ;

4. Gestionează documentele elaborate;

5. Pregăteşte şi efectuează evaluarea internă;

6. Întocmeşte anual raportul de autoevaluare privind calitatea educaţiei pe baza căruia

directorul elaborează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului.

Raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor (elevi, părinţi) şi este pus la

dispoziţia evaluatorului extern.

7. Elaborează planuri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei pe baza observărilor la lecţii

a predării-învăţării, a raportului de autoevaluare şi a recomandărilor organismelor de

control abilitate

8. Elaborează propuneri de îmbunătăţirea calităţii educaţiei

9. Colaborează şi cooperează cu Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în

Învăţământul Preuniversitar

10. Colaborează cu alte Comisii din reţeaua şcolară, agenţi economici şi organisme

abilitate sau instituţii similare, potrivit legii

11. Pune la dispoziţia organelor abilitate, potrivit legii, raportul de autoevaluare şi

dovezile aferente precum şi planurile de îmbunătăţire



Telefon / fax – 0232 325111



12. Colaborează cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor aducând la cunoştinţa

acestora nivelul serviciilor de calitate furnizate de unitatea de învăţământ, rezultatele

şcolare obţinute.

13. În cadrul CEAC se constituie urmãtoarele subcomisii :

a. de elaborare, aplicare şi interpretare a chestionarelor

b. de selectare, păstrare şi verificare a materialelor

c. de verificare a modului de completare a documentelor oficiale

d. de elaborare, aplicare şi verificarea orarului

e. de observare a predării şi învăţării

f. de contestaţii

g. acțiuni corective

Art.12 Subcomisia de elaborare, aplicare şi interpretare a chestionarelor

elaborează chestionarele pe bază analizei de nevoi

aplică chestionarele

analizează chestionarele

realizeazã un raport final care să cuprindă interpretarea rezultatelor

prezintã raportul în Consiliul profesoral

îndeplineşte şi alte atribuţii trasate de responsabilul CEAC

Art.13 Subcomisia de selectare, păstrare şi verificare a materialelor:

selecteazã matrialele la începutul anului şcolar şi apoi pe parcursul acestuia;

realizează păstrarea materialelor;

realizeazã evaluarea materialelor prin fişa de evaluare;

aceste materiale pot fi: programe şcolare, planificãri calendaristice, planificãri pe unitãţi de învãţare, planuri de lecţie, modele de teste, modele de fişe, fişe de progres,

etc.

Art.14 Subcomisia de contestaţii:

primeşte contestaţii privind acordarea calificativelor, la programele de

învăţare (note), la aplicarea sancţiunilor pentru elevi/cadre didactice,

auxiliare sau nedidactice şi alte măsuri care se pot contesta;

analiza argumentele contestaţiei, prin investigarea aspectelor semnalate;

elaborează documentul care cuprinde măsurile de remediere şi

modalităţile de aplicare ale acestora;

prezintã raportul în CEAC

Art.15 Subcomisia de verificare a modului de completare a documentelor oficiale:

elaboreazã fişele de verificare a documentelor;

completeazã fişele



Telefon / fax – 0232 325111



extrage din fişe aspectele constatate

stabileşte mãsuri de corectare a erorilor constatate;

urmãreşte corectarea erorilor

prezintã rapoartele in CEAC şi în Consiliul profesoral.

Art.16 Subcomisia de elaborare, aplicare şi verificarea orarului:

urmăreşte modul de îndeplinire a programului conform orarului verificarea orarului se va face conform planificării;

verificã dacã este afişat orarul în fiecare clasã;

verificã orarul conform planificãrii şi pe baza unei fişe de evaluare (de cel puţin douã ori pe lunã);

prezintã rappotul în CEAC, CP şi CA;

Art.17 Subcomisia de observare a predării şi învăţării:

defineşte modul şi mijloacele de realizare a activităţilor de asistenţă la ore ;

afişeazã graficul de monitorizare la panoul CEAC (preferabil la începutul

fiecărei luni)

efectuarezã observărea activităţilor la clasă:

verificarea documentelor de proiectare didactică (unde este cazul)

pregătirea pentru lecţie

evaluarea activităţii cadrului didactic pe parcursul lecţiei

evaluarea activităţii elevului pe parcursul lecţiei

eista de strategii şi materiale ajutătoare folosite

verificã portofoliului cadrului didactic, pe baza listei primite la începutul anului

şcolar

completeazã fişa de observare a lecţiei, precizeazã punctele tari şi slabe,

precum şi calificativul acordat cadrului didactic asistat

elaborareazã planurile de îmbunătăţire, acolo unde este cazul, cu termene clare

de realizare

colectaeazã fişele de observare în portofoliul comisiei;

elaboreazã rapoarte pe care le prezintã lunar în CEAC şi semestrial in CP;

Art.18 Subcomisia “Acţiuni corective” are urmãtoarele atribuţii”

1. verificã notarea ritmicã şi relaţia elev-cadru didactic-familie

2. Notarea ritmică

Verificarea cataloagelor

Identificarea cadrelor didactice care nu respectă procedura de notare

Analizarea cauzelor:

Comoditatea cadrelor didactice



Telefon / fax – 0232 325111



Programă încărcată, timp insuficient pentru predare şi

verificare

Număr mare de elevi într-o clasă

Lipsa aparaturii de multiplicare a testelor (imprimante, copiatoare)

Discutarea acţiunilor preventive întreprinse pentru eliminarea cauzelor

neconformităţii

Informarea Conducerii şcolii/ISJ asupra stării de fapt

Găsirea soluţiilor pentru obţinerea fondurilor în vederea dotării şcolii cu mai multe

copiatoare

Atenţionarea cadrelor didactice

Schimbarea atitudinii echipei de management în privinţa notării ritmice prin

exemplul personal

3. Relaţia elevi – cadre didactice – familie

a. Discutarea sesizărilor primite din partea elevilor/cadrelor didactice/părinţilor

b. Analizarea cauzelor

a) elevi:

stilul de predare

tactul pedagogic

lipsa de comunicare

orarul şcolii

manuale deteriorate b) cadre didactice:

Comportare nepotrivită statutului de elev: impertinenţă, lipsa stăpânirii de sine, lipsa de concentrare la ore etc.

Nesupravegherea din partea familiei

Familia nu mai are autoritate asupra elevului

Ţinută necorespunzătoare

Limbaj vulgar şi obscen

c) Părinţi:

Stilul autocrat al cadrelor didactice

Refuzul acestora de a da explicaţii suplimentare (la cerere)

Cadrele didactice nu ştiu să-şi apropie sufleteşte copiii pentru a-i motiva în învăţare

Profesorul nu este un model demn de urmat pentru elevi

Rezolvarea conflictelor prin eliminarea nonconformităţilor

Asistarea la ore a cadrelor didactice în cauză

Înscrierea la cursuri de perfecţionare pentru îmbunătăţirea relaţionării elevi – cadre

didactice

Schimbarea atitudinii cadrelor didactice faţă de elevi

Art.19 CEAC are urmãtoarele atribuţii specifice :



Telefon / fax – 0232 325111



1. În conformitate cu prevederile legale, analizează şi aprobă proiectul de strategie

instituţională;

2. Evaluează modul de aplicare a standardelor, standardelor de referinţă, indicatorilor de

performanţă, pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar,

precum şi standardele de acreditare, specifice fiecărei etape a procesului de acreditar,

în

conformitate cu notele de probleme transmise de evaluatorii externi ;

3. Aplică şi respectă metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare a

organizaţiilor

furnizoare de educaţie;

4. Adoptã Regulamentul de funcţionare al comisiei

5. Elaboreazã Planul managerial şi operaţional al comisiei

6. Elaboreazã documentele de lucru ale comisiei

7. Defineşte, în mod explicit, valorile, principiile şi indicatorii calităţii

8. Construieşte, prin participare şi dezbatere, consensul tuturor purtătorilor de interese

(elevi, părinţi, cadre didactice, angajatori, administraţie locală, alţi reprezentanţi ai

comunităţii) în privinţa valorilor, principiilor, indicatorilor de calitate;

9. Urmăreşte respectarea, în toate procedurile curente de funcţionare şi dezvoltare, a

valorilor, principiilor şi indicatorilor conveniţi;

10. Evaluează impactul tuturor proceselor (inclusiv şi mai ales al procesului de

învăţământ) şi al activităţilor desfăşurate în şcoală asupra calităţii educaţiei oferite şi

să raporteze în faţa autorităţilor şi a comunităţii, asupra modului în care a fost

asigurată calitatea;

11. Creazã grupuri de lucru pentru identificarea punctelor slabe şi a ţintelor de intervenţie

pentru remediere/dezvoltare şi primeşte rapoarte de evaluare parţiale de la aceste

grupuri.

12. Propune măsuri de optimizare/creştere/dezvoltare a calităţii educaţiei oferite de

unitatea şcolară – la nivelul conceptului, principiilor, indicatorilor, standardelor

privind calitatea, dar şi al procedurilor curente care privesc funcţionarea şi dezvoltarea

şcolii;

13. Elaboreazã Planul de îmbunãtãţire a calitãţii educaţiei.



Telefon / fax – 0232 325111



14. Deţine toate materialele informative despre sistemul de management al calităţii

transmise în sistem, fiind obligată să prelucreze informaţia primită şi să o disemineze

în şcoală şi către parteneri (elevi, părinţi).

15. Întocmeşte şi publicã rapoarte de autorizare, de acreditare, respectiv de evaluare

internã a calitãţii

16. Aplicã manualele de evaluare internã a calitãţii.

17. Îşi îndrumã activitatea bazându-se pe ghidurile de bune practici publicate pe site-ul

ARACIP

18. Aduce la îndeplinire propunerile venite din partea I.S.J. Iaşi, Ministerul Educaţiei

sau/şi ARACIP mãsurile de asigurare şi îmbunãtãţire a calitãţii învaţãmântului

preuniversitar.

CAPITOLUL IV

Atribuţiile coordonatorului/preşedintelui

Art. 20 (1) Preşedintele CEAC asigură conducerea executivã a comisiei.

(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, preşedintele emite hotărâri, note de sarcini,

semnează

documentele, adresele, comunicările care urmăresc îndeplinirea sarcinilor de asigurarea

calităţii;

(3) Preşedintele CEAC are următoarele atribuţii principale:

1. reprezintă comisia în raporturile cu conducerea colegiului, I.S.J. , Ministerul

Educaţiei şi Cercetării, ARACIP, cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice

sau juridice din ţară şi din străinătate, cu orice instituţie, organism etc. interesat de

domeniul de activitate al comisiei cu respectarea prevederilor legale în acest sens;

2. numeşte secretarul comisiei, în condiţiile prezentului regulament;

3. stabileşte sarcinile membrilor comisiei;

4. elaborează graficul anual de efectuare a monitorizărilor şi a evaluării;

5. informează conducerea unitãţii, I.S.J., Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ARACIP

privind monitorizările efectuate la nivelul unitãţii de învãţãmânt pe baza standardelor,

standardelor de referinţă, precum şi a standardelor proprii, specifice unitãţii şi propune

măsuri de îmbunătăţire;

6. elaborează sinteze anuale ale rapoartelor de autoevaluare ale Şcolii Gimnaziale

Storneşti şi ale activităţilor desfăşurate prin inspecţie şcolară şi de evaluare



Telefon / fax – 0232 325111



instituţională de către I.S.J. Iaşi, pe care le înaintează atât directorului unitãţii,

Consiliului de Administraţie, Consiliului Profesoral, I.S.J. Iaşi, direcţiilor de

specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cât

şi ARACIP;

7. aprobă evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale personalului din cadrul

comisiei, propunând modificările legale;

8. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de către I.S.J. Iaşi, ARACIP,

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

CAPITOLUL V

Atribuţiile membrilor Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii

Art. 21 Membrii Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii îşi desfăşoară

activitatea conform atribuţiilor din fişa postului, având următoarele responsabilităţi:

a) elaborează politici şi proceduri pentru fiecare domeniu al activităţii din şcoală

;

b) revizuiesc şi optimizează politicile şi procedurile elaborate;

c) elaborează fişe şi instrumente de autoevaluare;

d) reactualizează baza de date referitoare la asigurarea internă a calităţii;

e) întocmesc rapoarte de neconformitate şi note de constatare şi propun măsuri

corective şi preventive;

f) participă la întocmirea documentelor de proiectare la nivelul comisiei;

g) colectează dovezi pentru întocmirea raportului de autoevaluare;

CAPITOLUL VI

Drepturi şi obigaţii ale membrilor CEAC

Art. 22 (1) Coordonatorul Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii are următoarele

atribuţii principale:

a) asigură conducereaexecutivă a comisiei

b) reprezintă CEAC în raporturile cu conducerea unităţii, I.S.J. Iaşi, Ministerul Educaţiei,

Cercetării, Tineretului şi Sportului, ARACIP, cu celelalte autorităţi publice, cu

persoanele

fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, cu orice instituţie, organism etc interesat

de

domeniul de activitate al comisiei cu respectarea prevederilor legale în acest sens;

c) numeşte secretarul comisiei, în condiţiile prezentului regulament;

d) stabileşte sarcinile membrilor comisiei;



Telefon / fax – 0232 325111



e) întocmeşte fişele cu atribuţiile fiecãrui membru al comisiei şi le înainteazã CA spre

aprobare. Pentru membrii care sunt salariaţi ai unitãţii, fişele cu atribuţii vor deveni

anexe la contractul individual de muncã.

f) întocmeşte fişele de evaluare a activitãţii membrilor din comisie şi le înainteazã spre

aprobarea CA

g) realizeazã evaluarea membrilor comisiei şi o înainteazã CA

h) In îndeplinirea atribuţiilor sale, coordonatorul emite hotãrâri, note de sarcini,

semneazã documentele, adresele, comunicãrile care urmãresc îndeplinirea sarcinilor.

i) elaborează graficul anual de efectuare a monitorizărilor şi a evaluării în unitatea

şcolară;

j) Realizeazã informãri privind rezultatele montorizãrii efectuate, consilierii şi

îndrumãrii unitãţii pe baza standardelor, standardelor de referinţã, precum şi a

standardelor proprii.

k) elaborează sinteze anuale ale rapoartelor de autoevaluare ale unităţii de învăţământ şi

ale activităţilor de evaluare externã realizatã de către ISJ şi ARACIP, pe care le

înaintează atât directorului unităţii cât şi Consiliului de Administraţie.

l) dupã aprobarea tuturor /validarea documentelor întocmite în comisie de cãtre CA, le

va aduce la cunoştinţã tuturor beneficiarilor prin afişare, publicare pe site-ul unitãţii

sau utilizând alte mijloace.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, coordonatorul va emite acte administrative (decizii,

hotãrâri, note, etc) cu caracte obligatoriu pentru membrii comisiei.

Art. 23 Membrii CEAC au următoarele obligaţii:

a) ducerea la îndeplinire a atribuţiilor ce le revin din prezentul regulament şi a fişelor de

atribuţii stabilite de coordonatorul comisiei de comun acord cu membrii comisiei;

b) respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la evaluarea şi asigurarea calităţii în unităţile de

învăţământ preuniversitar;

c) participarea la şedinţele ordinare şi extraordinare ale comisiei;

d) respectarea Codului de etică profesională în evaluare.

Art. 24 Membrii CEAC au următoarele drepturi :

a) de a fi remuneraţi pentru munca prestată în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi

hotărârile consiliului de administraţie al unităţii;

b) de a fi degrevaţi de anumite activităţi, cum ar fi serviciul pe şcoală, stabilite de către

consiliul de administraţie la începutul fiecărui an şcolar;

c) dreptul de a fi respectaţi de conducerea unitãţii şi de toţi ceilalţi colegi

d) de a solicita şi a li se pune la dispoziţie documentele necesare desfăşurării activităţii de

evaluare si asigurare a calităţii;



Telefon / fax – 0232 325111



e) de a fi sprijiniţi de conducerea unităţii şi de salariaţii unităţii în demersul lor privind

implementarea procedurilor de evaluare;

f) de a înainta propuneri pentru îmbunãtãţirea calitãţii activitãţilor în unitate ;

g) de a organiza, de a susţine instruiri cu salariaţii unităţii pe problematica evaluării şi

asigurării calităţii în unitate.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 25 Evaluare CEAC

Orice control sau evaluare externã a calitãţii se va baza pe analiza Raportului de

evaluare internã a calitãţii din unitatea de învãţãmânt.

Art. 26 Revizii regulament

Prezentul Regulament cadru de organizare şi funcţionare al CEAC poate fi modificat,

completat, îmbunãtãţit în funcţie de necesitãţile ivite pe parcursul activitãţii, cu aprobarea

Consililului de Administraţie al şcolii.

Art. 27 Prezentare Regulament

Regulamentul va fi adus la cunoştinţa membrilor comisiei, cadrelor didactice,

elevilor, pãrinţilor, autoritãţilor locale, comunitãţii şi va fi afişat la loc vizibil.

Art. 28 Definiţii şi abrevieri

CEAC – Comisia de Evaluarre şi Asigurare a Calitãţii

ARACIP – Agenţia Românã pentru Asigurarea Calitãţii în Învãţãmântul Preuniversitar

ISJ – Inspectoratul Scolar Judeţean

CA- Consiliul de Administraţie

CP – Consiliul Profesoral



Telefon / fax – 0232 325111



Anexa 1

Responsabilităţi membrii CEAC/ Fişa postului

Coordonatorul Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii

Reprezintă principala autoritate a managementului organizaţiei, cu drept de decizie în

toate problemele referitoare la SMC (Sistem de Management al Calităţii),emite hotărâri, note

de sarcini, semnează documentele, adresele, comunicările care urmăresc îndeplinirea

sarcinilor de asigurare a calităţii.

Coordonatorul reprezintă CEAC în raporturile cu conducerea unităţii, I.S.J.Iaşi, MEN,

ARACIP, cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice din ţară şi din

străinătate, cu orice instituţie, organism etc interesat de domeniul de activitate al comisiei cu

respectarea prevederilor legale în acest sens;

Responsabilităţi:

asigură condiţiile necesare pentru funcţionarea SMC;

aprobă măsurile pentru funcţionarea şi autorizarea SMC;

aprobă documentele SMC;

numeşte prin decizie personalul din CEAC (Comisia de Evaluare şi Asigurare a

Calităţii);

asigură responsabilului CEAC deplina autoritate şi responsabilitatea controlului

întregului SMC, a eficacităţii acestuia şi prin aceasta autoritatea reprezentanţilor

CEAC în raport cu celelalte compartimente ;

aprobă la propunerea responsabilului CEAC atribuţiile şi responsabilităţile tuturor

nivelurilor din subordine directă pentru aplicarea şi consemnarea eficienţei SMC;

aprobă accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la documentele SMC,

inspecţii, controale, audit-uri ;

aprobă acţiuni corective pentru remedierea deficienţelor constatate de organele de

control ;

sancţionează abaterile conform legislaţiei în vigoare de la normele de asigurarea

calităţii la propunerea membrilor CEAC şi la propunerea conducătorilor de

compartimente ;

aprobă organigrama organizaţiei CEAC;

aprobă Raportul anual de autoevaluare şi Planul de îmbunătăţire.



Telefon / fax – 0232 325111



Responsabilul Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii

Stabileşte strategia, politica, obiectivele şi priorităţile în domeniul calităţii. Urmăreşte

cunoaşterea şi aplicarea lor în unitatea de învăţământ.

Responsabilităţi:

răspunde de alcătuirea bazei logistice;

verifică şi controlează în toate structurile organizaţiei, aplicarea cerinţelor SMC şi

menţinerea SMC;

elaborează procedurile şi activităţile de evaluare şi asigurare a calităţii;

evaluează şi raportează conducerii organizaţiei despre funcţionarea SMC şi

eficacitatea sa, în vederea analizei şi pentru a servi ca bază pentru îmbunătăţirea

sistemului;

raportează rezultatele evaluării SMC la director şi Consiliul de Administraţie;

asigură interfaţa cu părţi externe în probleme referitoare la SMC ;

reprezintă principala autoritate în planificarea calităţii în unitate ;

răspunde de îndeplinirea sarcinilor dispuse de către directorul organizaţiei

referitoare la politica în domeniul calităţii, la nivelul instituţiei de învăţământ prin

controlul permanent al serviciilor;

analizează şi avizează din punct de vedere al asigurării calităţii documentele SMC

ale instituţiei de învăţământ: proceduri, instrucţiuni, lista documentelor de asigurarea

calităţii în vigoare;

colaborează în rezolvarea atribuţiilor cu toate compartimentele organizaţiei;

evaluează modul de aplicare a standardelor de evaluare, a indicatorilor şi a

descriptorilor de performanţă;

aplică şi respectă legislaţia în vigoare în domeniul evaluării şi asigurării calităţii;

respectă Codul de etică profesională în evaluare;

participă la elaborarea graficelor anuale de efectuare a monitorizărilor şi a evaluării

în unitatea de învăţământ;

efectuează planificarea observării lecţiilor şi elaborează rapoarte de monitorizare a

calităţii;

participă la colectarea dovezilor necesare demonstrării îndeplinirii descriptorilor de

performanţă pentru principiile calităţii şi la întocmirea portofoliului de evaluare a

unităţii şcolare.



Telefon / fax – 0232 325111



Membrii Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii

Membru 1

colectarea şi selectarea dovezilor;

contribuie la elaborarea planului operaţional al comisiei CEAC;

elaborează şi aplică procedurile din cadrul planurilor de acţiune şi programelor de

îmbunătăţire ale şcolii;

informează personalul şcolii cu privire la rapoartele de autoevaluare parţială,

planuri de îmbunătăţire şi activităţile cuprinse în aceste planuri;

colectează dovezi privitoare la OSP şi proiecte educative;

participă la şedinţele comisiei, lunar conform graficului, respectiv la şedinţele

extraordinare, ori de câte ori este cazul;

participă la întocmirea raportului anual de autoevaluare şi elaborarea planurilor de

acţiune şi de îmbunătăţire a calităţii procesului de învăţământ;

implementează sistemul de asigurare a calităţii.

Membru 2

elaborează instrumentele de evaluare necesare desfăşurării activităţii de evaluare a

comisiei;

contribuie la elaborarea planului operaţional al comisiei CEAC;

colectarea raporturilor de autoevaluare a cadrelor didactice;

colectarea şi selectarea dovezilor;





participă la întocmirea raportului anual de autoevaluare şi elaborarea planurilor de

acţiune şi de îmbunătăţire a calităţii procesului de învăţământ;

implementează sistemul de asigurare a calităţii.

Sindicat - Reprezentantul sindicatuluiasigură respectarea prevederilor Statutului Cadrelor

didactice şi are următoarele atribuţii:

menţine legătura între Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii şi membrii de

sindicat;





Telefon / fax – 0232 325111





participă la colectarea dovezilor necesare demonstrării îndeplinirii descriptorilor de

performanţă pentru principiile calităţii şi la întocmirea portofoliului de evaluare a

unităţii şcolare

Reprezentantul părinţilor

Reprezentantul părinţilor asigură consultarea beneficiarilor şi clienţilor educaţiei în ceea ce

priveşte satisfacţia lor faţă de serviciile educaţionale oferite şi are următoarele atribuţii:

răspunde de raportul şcoală – familie în cadrul procesului de evaluare şi asigurare a

calităţii;

elaborează, aplică şi interpretează chestionarele părinţilor;


extraordinare, ori de câte ori este cazul ;



Telefon / fax – 0232 325111



Reprezentantul autorităţii locale - Reprezentantul autorităţilor localeare următoarele

atribuţii:

menţine legătura între Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii şi Consiliul local



sprijină comisia în îndeplinirea scopurilor şi obiectivelor propuse pentru

îmbunătăţirea calităţii în procesul de învăţământ

Anexă la fişa postului pentru restul personalului

Responsabilii de catedre / compartimente funcţionale conduc şi răspund de proiectarea,

implementarea, menţinerea şi îmbunătăţirea SMC în sectoarele pentru care sunt responsabili,

derulând activităţile privitoare la asigurarea calităţii; Ei alocă şi urmăresc utilizarea resurselor

aferente acestor sectoare.



Telefon / fax – 0232 325111



Anexa 2

Dovezi. Organizarea dovezilor. Stabilirea hărţii dovezilor

Dovezile trebuie să aibă următoarele calităţi: să fie reale (cu informaţii curente, actuale,

veridice), verificabile, corespunzătoare temporal (actualizate pentru anul şcolar vizat),

suficiente (dar nu exagerat de multe), explicite, concrete, concise şi la îndemâna oricui ar dori

verificarea lor. Astfel dovezile care sunt necesare în susţinerea raportului de autoevaluare ar

putea fi sintetizate astfel:

A. Dovezi generale - Gestionarea acestora se face de către echipa managerială şi membrii

CEAC:

PDI şi anexele acestuia, Planul managerial, Plan operațional

Materiale de marketing-ul şcolii (oferte şcolare, pliante, ş.a.)

Prezentare oferta CDŞ;

Regulamentul de ordine interioară şi Regulamentul pentru elevi (însoţite de tabele de

luare la cunoştinţă);

Baza de date - cu personalul şcolii, cu elevii, cu absolvenţii şi alte baze de date;

Orarul activităţilor diferenţiate (recuperare, performanţă)

Cataloagele şcolare;

Mape de lucru;

Orarul şcolii;

Portofoliul consilierului educativ, responsabilului comisiei diriginţilor si portofoliile

diverselor comisii din şcoală

B. Dovezi specifice 1. Dovezi ale CEAC

Portofoliul comisiei

Dosare cu rapoarte de activitate

Dosare cu chestionare

Dosare cu fişele de observare ale lecţiilor

Dosare cu procese verbale

Documente de lucru ale comisiei

Mapa de lucru/dosarul de lucru cu formularele pe care le utilizează cadrele didactice

(cancelarie)

2. Dovezi serviciul administrativ (secretariat-contabilitate)

Cărţi de muncă şi fişe ale postului; statul de funcţii, componenţa catedrelor şi a

documentelor care atestă modul de angajare şi de ocuparea funcţiilor

Procese verbale şi note interne, precum şi decizii interne de numire a diverselor comisii din

şcoală



Telefon / fax – 0232 325111



Cataloagele şcolare ale diferitelor examene – corigenţă, încheierea situaţiei, diferenţă,

examene naţionale, ş.a.

Fişe pentru CDŞ

Fişe completate de diriginţii absolvenţilor

Baza de date cu situaţia absolvenţilor

Chestionare de feed-back

Asigurarea şanselor egale – alcătuirea colectivelor de elevi se face fără nici o discriminare;

Diverse fişe de instructaj(protecţia muncii, PSI, ş.a)

Documentele din arhiva şcolii

3. Documente contabile specifice – documentele financiare specifice necesare în

argumentarea unor indicatori

4. Dovezi cadre didactice – de două categorii: pe programe de învăţare(discipline) şi

consiliere şi orientare/dirigenţie, astfel:

a. Dovezi personale pe programe de învăţare (discipline)

programe şcolare

planificări calendaristice şi planificări pe unităţi de învăţare

planuri de lecţie complete

modele de teste : iniţiale, pe parcurs, sumative

modele de fişe de lucru

catalog personal

fişe de evaluare a lecţiilor (pentru elevi şi pentru profesori) a câtorva lecţii

instrumente de evaluare

fişe de notare paralelă

chestionare pentru managementul comunicării• situaţii statistice care să cuprindă

diverse medii

fişe de activitate elevi

rapoarte de activitate şi de autoevaluare

b. Dovezi consiliere şi orientare (dirigenţie)

mapa activităţii educative – caietul dirigintelui

tabele nominale semnate de elevi pentru luarea la cunoştinţă

chestionare pentru stabilirea stilului de învăţare la elevi (însoţite de răspunsurile

elevilor)

fişe pentru opţiuni CDŞ

procese verbale ale întrunirilor Consiliului Profesorilor clasei, ale şedinţelor cu

părinţii şi procese verbale pentru discutarea situaţiei şcolare la sfârşitul unui

semestru/an

diverse documente de lucru ale dirigintelui rapoarte de activitate.



Telefon / fax – 0232 325111



Un aspect important privind dovezile este cel referitor la gestionarea/selectarea şi

păstrarea lor. Astfel gestionarea/selectarea dovezilor se face in funcţie de categoria din care

fac parte:

1. Dovezile generale - sunt selectate în funcţie de specificul lor de către întregul personal;

gestionarea se face în principal de către conducerea unităţii şcolare şi CEAC.

2. Dovezile specifice - sunt selectate de către CEAC, serviciul administrativ şi de către

cadrele didactice; de exemplu de portofoliile cadrelor didactice se pot ocupa membrii comisiei

CEAC sau responsabilii de arii curriculare.

Păstrarea dovezilor se face in funcţie de categoria din care fac parte:

1. Dovezile generale - sunt păstrate în funcţie de specificul lor de către direcţiune, de serviciul

administrativ sau de către comisia de calitate.

2. Dovezile specifice - sunt păstrate de către comisie (la sediul comisiei), serviciul

administrativ (secretariat, contabilitate, arhiva), iar portofoliile cadrelor didactice se păstrează

de către cadrele didactice.

Activitatea de selectare, păstrare şi verificarea dovezilor este supervizată de comisia

CEAC. Recomandarea care se poate face este de a avea strict dovezile care să argumenteze

indicatorii şi de a se evita supraaglomerarea mai ales cu hârtii inutile. Importanţa dovezilor

este cea legată de calitatea lor şi nu de cantitate.

Deviză: Dovezile să fie reale, verificabile, actuale, suficiente, explicite, concrete,

concise şi la îndemână! Calitate, NU cantitate!

CAPITOLUL IV

CERCUL CALITÃŢII ŞI EVALUAREA INTERNÃ

Orice activitate de asigurare sau de evaluare a calităţii să aibă ca scop îmbunătăţirea

calităţii, reflectată în rezultatele elevilor.

Scopurile fundamentale ale activităţii şcolare trebuie sã fie constituite din „valoarea

adăugată” (sau progresul în reuşita şcolară, în realizarea obiectivelor curriculare) şi, „valoarea

creată” (crearea de obiective şi activităţi adaptate condiţiilor concrete, desfăşurate explicit la

cererea sau în folosul beneficiarilor, care nu rezultă explicit din obiectivele curriculare)

„Drumul” care trebuie parcurs pentru a adauga sau pentru a crea valoare, este descris de aşa

numitul „cerc al calităţii” sau „cerc al lui Deming”, evocat mai sus, de mai multe ori, şi care

cuprinde patru etape esenţiale:

• Planificarea – prin planul de îmbunătăţire a calităţii.

• Realizarea – prin activităţile de îmbunătăţire a calităţii realizate efectiv.

• Evaluarea – prin raportul anual de evaluare internă a calităţii educaţiei (RAEI).



Telefon / fax – 0232 325111



• Revizuirea – prin judecarea rezultatelor evaluării, reflecţia asupra lor şi decizia

privind

priorităţile de dezvoltare, negociată cu principalele părţi interesate (mai ales cu beneficiarii de

educaţie). Această decizie va fundamenta următorul plan de îmbunătăţire a calităţii şi

reintrarea în „cercul calităţii”.

Trebuie avut în vedere cã şcoala este un sistem dechis care realizaezã permanent

schimburi (materiale, financiare, informaţionale, culturale etc.) cu mediul înconjurător. Ca

urmare, în fiecare dintre etapele enumerate trebuie să se ţină seama de influenţele, adesea

neaşteptate, pe care mediul le exercită asupra unităţii şcolare, şi pe de altã parte, prin care activitãţile şcolii influienţeazã mediul în care funcţioneazã.

4.1. PLANIFICAREA

Activitatea CEAC are ca punct de plecare Strategia de asigurare internă a calităţii

care îşi are originea în PDI, care fundamentează, desigur, şi PO.

În această fază sunt elaborate instrumentele de investigare care pot fi grupate în

ghidul de observare, chestionare, ghiduri de interviu (individuale sau de grup), ghiduri de

analiză a documentelor.

Tot în această fază sunt elaborate procedurile aferente sistemului de calitate, planul de

îmbunătăţire a calităţii va cuprinde obiective,resurse, termene, responsabilităţi, indicatori de

realizare şi instrumentele de evaluare.

Planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde activităţi referitoare la acei descriptori şi

indicatori care nu sunt îndepliniţi la nivel de „funcţionare”.

În aceastã etapã trebuie sã vedem „de unde ştim cât de buni suntem” pentru aceasta

stabilind care sunt datele necesare pentru a asigura aceastã cunoaştere, precum şi

instrumentele pe care le vom folosi pentru a obţine aceste date.

4.2 REALIZAREA



Telefon / fax – 0232 325111



În aceastã etapã se realizeazã efectiv activitãţile de îmbunãtãţire a calitãţii, activitãţi

care sunt coordonate de CEAC.

Ideal ar fi ca fiecare activitate în şcoală - toate orele de clasă, toate activităţile

extracurriculare, celelalte activităţi de la nivelul şcolii (de management etc.) să aibă explicit şi

să contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor.

Activităţile derulate trebuie sã producã dovezi, iar dovezile vor fi centralizate la

nivelul CEAC. Dovezile respective fundamentează, la rândul lor, raportul anual de evaluare

internă a calităţii (RAEI)care se realizeazã anual şi e facut public.

În cadrul acestei etape se realizează:

● Aplicarea instrumentelor de evaluare internă.

● Colectarea şi analiza datelor.

4.3 EVALUAREA

Evaluăm pentru a dezvolta, pentru a creşte, pentru a învăţa şi nu pentru a

sancţiona, pentru a lăuda, pentru a spune „nu se poate” sau pentru a ne linişti că

lucrurile merg bine.

Evaluarea se aplică:

● contextului, având ca ţinte nevoile (exprimate sau nu) la care activitatea respectivă

răspunde, nivelul de acceptare din partea grupului ţintă (pentru activităţi şi pentru obiectivele

acestora) etc.;

● intrărilor, având ca ţinte ale evaluării starea iniţială (rezultată din diagnoză),

resursele (materiale, financiare, de timp) alocate etc.;

● proceselor, având ca ţinte derularea concretă a activităţilor, abaterile de la

planificarea iniţială, resursele consumate efectiv etc;

● ieşirilor, având ca ţinte rezultatele obţinute (inclusiv reacţiile, favorabile sau

nefavorabile, ale părţilor implicate) în raport cu realizarea obiectivelor stabilite şi cu

satisfacerea nevoilor identificate.

Din punctul de vedere al dezvoltării instituţionale şi al managementulschimbărilor

propuse, criteriile pe care le folosim în evaluare pot fi:

● nivelul schimbărilor introduse

● nivelul implicării grupului ţintă

● impactul activităţilor

Rezultatul principal al acestei activităţi îl reprezintă Raportul Anual de Evaluare

Internă a Calităţii (RAEI), care are un format prestabilit şi, conform legii, se face public.

Funcţiile evaluãrii în şcoalã sunt:

Îmbunãtãţirea activitãţii curente

Asigurarea feed-backului pentru grupurile semnificative de interes

Revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale.

În aceastã etapã prelucrãm datele şi interpretãm rezultatele. Acum constatãm dacã datele

colectate sunt valide, sunt complete relevante.

4.4. REVIZUIREA

În aceastã etapã are loc judecarea datelor şi identificarea punctelor tari şi a ariilor de

dezvoltare.



Telefon / fax – 0232 325111



În aceastã etapã se analizeazã importanţa rezultatelor evaluãrii interne şi se decide : care

sunt punctele tari, sau dimpotivã, care sunt ariile de dezvoltare, care sunt cele mai urgente

porbleme de dezvoltat, dar şi cele mai importante şi, în ultimã instanţã care este ordinea

rezolvãrii lor, asigurându-se astfel reintrarea în „ cercul calitãţii”.

A decide înseamnă a alege un curs de acţiune în detrimentul altora. Ca urmare, un

proces decizional există numai acolo unde apar mai multe alternative de desfăşurare a

acţiunii respective.

Etapele procesului decizional sunt:

● Înainte de luarea deciziei: definirea problemei; colectarea datelor relevante şi

identificarea cauzelor reale ale problemei respective; dezvoltarea soluţiilor alternative;

aprecierea consecinţelor posibile şi probabile ale fiecărei soluţii şi la consultarea părţilor

interesate. Este momentul în care CA şi directorul şcolii, reflectând asupra datelor strânse în

RAEI, judecă ce anume trebuie reţinut, care sunt situaţiile în care este nevoie de decizii şi

schimbări, este etapa în care sunt consultaţi beneficiarii şi se hotărăşte, împreună cu ei, care

sunt posibilităţile de acţiune.

● Luarea deciziei – în care este selectată soluţia considerată optimă.

● După luarea deciziei: comunicarea deciziei luate tuturor părţilor interesate şi

asigurarea condiţiilor pentru implementarea ei. Este momentul în care (re)începe procesul de

planificare a îmbunătăţirii calităţii: se stabilesc obiective, termene, responsabilităţi, sunt

identificate resurse, oportunităţi şi riscuri.

Această abordare a procesului decizional este utilă numai dacă suntem conştienţi că

există anumiţi factori care pot afecta calitatea deciziei luate. Printre factorii care pot afecta

negativ calitatea deciziei, putem enumera:

● Incapacitatea de a identifica toate alternativele posibile – de aceea este bine ca

deciziile importante să nu le luăm singuri.

● Incapacitatea de a estima corect consecinţele fiecărei variante de acţiune.

● Incapacitatea de a ne detaşa, din punct de vedere emoţional, de problemă, şi de a o

analiza „la rece”.

● Incapacitatea de a procura toate informaţiile relevante.

Această incapacitate de a determina corect toate datele problemei este de multe ori

determinată de factori obiectivi, întrucât suntem nevoiţi să luăm decizii în condiţii de

incertitudine. Având în vedere că nu putem elimina incertitudinea, este necesar ca

oamenii să fie pregătiţi pentru a lucra cu situaţii incerte, de risc sau ambigue.

Având în vedere că şcoala lucrează într-un sistem de calitate, pe lângă întrebările

„clasice” adresate proceselor de dezvoltare instituţională (De ce? Cine? Ce? Cum?

Unde? Când? Cu ce rezultate?), activităţile de îmbunătăţire a calităţii, deci şi deciziile

subsumate, vor trebui să răspundă şi la cătevaintrebări suplimentare.

● Cât de buni suntem? (prin comparaţie cu standardele în vigoare, cu cerinţele

beneficiarilor dar şi cu ceea ce se întâmplă în alte instituţii de învăţământ similare – din ţară

sau străinătate).

● De unde ştim cât de buni suntem? (prin crearea unei baze solide de date, de

dovezi, care să fundamenteze judecata privintoare la „cât de buni suntem”).



Telefon / fax – 0232 325111



● Ce vom face în continuare pentru a deveni şi mai buni? (prin decizii privitoare la

programe şi acţiuni menite să asigure respectarea standardelor, îndeplinirea cerinţelor

beneficiarilor şi, respectiv, pentru a ne putea compara cu „cei mai buni dintre cei buni”).

Autoevaluarea vizează activităţile de îmbunătăţire a calităţii planificate la nivelul

unităţii şcolare (în planul operaţional sau în planul de îmbunătăţire a calităţii) cât şi un

aspect al vieţii şcolare care nu este corelat direct cu activităţile de îmbunătăţire a

calităţii (planificate şi/sau derulate în mod curent), dar a cărui evaluare este necesară fie

pentru raportările curente, fie pentru că a apărut un eveniment neaşteptat care ne obligă la

acest lucru.

CAPITOLUL V

PLANIFICAREA EVALUARII INTERNE

Dupã ce am stabilit „ceea ce trebuie să fie”, înainte de a trece la planificarea propriu-

zisă a activităţilor de îmbunătăţire a calităţii şi de evaluare internă, trebuie să ştim foarte bine

„ceea ce este”. Cu alte cuvinte, trebuie să facem diagnoza situaţiei existente, trebuie să

completăm o bază de date şi să identificăm problemele. Pentru aceasta se vor folosi mai multe metode şi instrumente care trebuie sã fie valide,

coerente şi fidele.

5.1. REALIZAREA DIAGNIGEZI ŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR.

CNSTITUIREA BAZEI DE DATE PRIVIND ŞCOALA ŞI COMUNITATEA

Pentru realizare a diagnozei şi a analizei nevoilor comunităţii în domeniul educaţiei se vor

folosi urmatoarele metode:

- Analiza informatiilor de tip cantitativ

- Analiza informaţiilor de tip calitativ

- Analiza complexă a comunităţii

- Analiza PEST(EL)

- Analiza SWOT Analiza informaţiilor de tip cantitativ se referă atât la unitatea şcolară, cât şi la

comunitate. De exemplu, sunt utile datele referitoare la: numărul elevilor/preşcolarilor din

unitatea şcolară; dacă acest număr creşte sau descreşte de la un an la altul; vârsta elevilor; rata

abandonului şcolar; procentul elevilor care trec în la niveluri superioare de învăţământ; spaţiul

şcolar şi starea clădirilor; nivelul de dotare cu resurse educaţionale – manuale, material

didactic, echipamente; numărul angajaţilor din şcoală; rata mişcării personalului,etc.

Informaţiile cantitative pot fi obţinute prin analiza documentelor şi prin chestionare

sau interviuri aplicate elevilor, părinţilor sau cadrelor didactice – ale căror rezultate pot fi

sintetizate şi prelucrate statistic.

Toate informaţiile cantitative, necesare evaluării interne şi raportării în privinţa calităţii

educaţiei, sunt cuprinse în baza de date a şcolii şi vor forma RAEI partea I. Fără a completa

aceste date nu putem demara procesul de planificare.

Analiza informaţiilor de tip cuprinde, printre altele, date despre:



Telefon / fax – 0232 325111



● ambianţa din unitatea şcolară

● relaţiile dintre diferitele categorii de personal

● mediul social de provenienţă a elevilor

● calitatea personalului

● modul de comunicare

● managementul unităţii

Informaţiile de tip calitativ pot fi obţinute prin observare directă prin aplicarea de

chestionare sau prin interviuri prin analiza documentelor şi a produselor activităţii.

Analiza complexă a comunităţii cuprinde:

● Identificarea componentelor comunitare şi evoluţia lor în timp suprafaţă, densitatea

populaţiei, dacă populaţia este în creştere sau în descreştere ,starea de sănătate, structura

ocupaţională, etc.

● Explorarea nevoilor şi a problemelor;

● Relaţia dintre instituţiile educaţionale şi comunitate: dacă şi în ce măsură şcoala

satisface nevoile comunitare; ce nevoi comunitare sunt nesatisfăcute şi de ce; ce resurse

educaţionale pot fi identificate în comunitate; dacă există conflicte între şcoală şi comunitate

şi care este motivaţia acestor conflicte etc.

Investigarea comunităţii se realizează prin observarea directă, prin aplicarea de

chestionare sau interviuri, prin analiza documentelor.

Analiza PEST(EL) (= analiza contextului Politic, Economic, Social, Tehnologic - la

care, în ultimul timp, s-au adăugat şi contextul Ecologic şi cel Legislativ - în care

funcţionează şcoala)

● Politicul se referă, cu precădere, la politicile educaţionale existente (politicile şi

programele de reformă, modul în care acestea pot influenţa existenţa şi dezvoltarea unităţii

şcolare)

● Economicul se referă la resursele existente la nivelul analizat (naţional, regional sau

local): dacă există expansiune sau recesiune economică; ce ramuri economice sunt prioritare

şi ce resurse pot oferi ele educaţiei şi formării; care este nivelul mediu al câştigurilor

familiilor elevilor;

● Socialul se referă la:

– existenţa minorităţilor etnice;

– nivelul şomajului;

– nivelul sărăciei;

– nivelul şi structura delincvenţei;

– dacă este educaţia văzutã sau nu ca un mijloc de promovare socială.

● Tehnologicul se referă la nivelul tehnologic accesibil educaţiei şi formării.

De exemplu:

– proporţia familiilor din zonă care au acces la televiziune, câte posturi sunt

recepţionate în zonă, dacă în zonă există sau nu televiziune prin cablu;

– dacă există reţea de telefonie fixă şi accesul la reţele de telefonie mobilă;

– dacă există alte resurse pentru educaţia şi formarea la distanţă – de exemplu, accesul

la Internet;

– câte familii au calculatoare personale şi câte dintre acestea sunt conectate la Internet.



Telefon / fax – 0232 325111



● Ecologicul se referă la modul în care activitatea şcolii afectează mediul prin gunoiul

şi deşeurile produse în urma unor activităţi.

● Legislativul se referă la aspectele care ţin de normativitate, de exemplu: stabilitate

sau instabilitate legislativă.

Analiza PEST(EL) se realizeazã prin aceleaşi metode enumerate.

Analiza SWOT se referã la analiza : punctelor tari („Strengths”), punctelor slabe

(„Weaknesses”), oportunitãţilor („Opportunities”) şi ameninţãrilor („Threats”).

Punctele tari şi slăbiciunile se referă la „mediul intern”, asupra căruia putem

interveni.

Oportunităţile şi ameninţările se referă la „mediul extern”, care scapă, de regulă,

posibilităţilor noastre de intervenţie.

Resursele strategice, pe care le obţinem asociind punctele tari cu oportunităţile

privind aspectul respectiv.

Puncte Tari Puncte slabe/provocări

Oportunităţi Resurse strategice

Ameninţări Ţinte strategice

Analiza SWOT orientează elaborarea strategiei, proiectelor şi planurilor de dezvoltare

şi de îmbunătăţire a calităţii, pe baza:

● punctelor tari – care trebuie folosite;

● slăbiciunilor – care trebuie înlăturate, compensate sau atenuate;

● oportunităţilor – care trebuie valorificate;

● ameninţărilor – care trebuie evitate.

5.2. METODOLOGIA ŞI INSTRUMENTARUL EVALUARII INTERNE

Dupã identificarea nevoilor în faza de diagnozã, stabilim mijloacele concrete prin care

se colecteazã informaţia. Principalele surse de informare sunt:

● Mediul şcolar şi comunitar, activitatea din şcoală şi din afara ei, care pot fi

observate.

● Produsele activităţii care pot fi analizate.

● Persoanele – elevi, părinţi, cadre didactice, alte persoane cheie – care pot fi

intervievate sau chestionate.

Principalele metode şi instrumente de culegere a informaţiilor sunt:

● Observarea – cu instrumentul „ghid/fişă de observare”

● Analiza produselor activităţii şi a documentelor – cu instrumentul „ghid/fişă de

analiză a produselor activităţii/a documentelor.

● Ancheta (în accepţiune sociologică) – cu instrumentele „chestionar” şi „ghid de

interviu”.



Telefon / fax – 0232 325111



Construirea instrumentelor de evaluare se realizează, pornind de la nişte obiective clar

definite, în mai multe etape esenţiale:

1. Stabilirea obiectivelor evaluării.

2. Operaţionalizarea conceptelor.

3. Selecţia şi/sau construirea instrumentelor adecvate.

4. Stabilirea eşantionului de date necesare.

Pentru stabilirea obiectivelor evaluării trebuie să existe o decizie la nivelul

conducerii unităţii şcolare, în privinţa aspectului din viaţa şcolară sau din activitatea unităţii

şcolare care este supus procesului de evaluare: ce anume dorim să evaluăm şi de ce dorim

să evaluăm aspectul respectiv.

Toate obiectivele activităţilor din planurile operaţionale şi/sau din planurile de

îmbunătăţire a calităţii trebuie să fie SMART:

specifice – deci să fie rezultatele activităţii respective şi nu ale altei activităţi sau ale

funcţionării generale a unităţii şcolare

măsurabile, evaluabile – deci palpabile, vizibile (de exemplu, nu trebuie să se refere

la procese mentale cum ar fi înţelegerea sau cunoaşterea)

abordabile, posibil de atins, nu fanteziste

relevante să fie obţinuite într-un timp precis stabilit.

Operaţionalizarea conceptelor înseamnă a stabili o relaţie logică între aspectul pe care

dorim să-l evaluăm şi itemii.

Trebuie sã stabilim:

● „Ce înseamnă, cum poate fi definit aspectul evaluat?”

● „Care sunt notele definitorii, dimensiunile aspectului evaluat?”

● „Care dintre aceste note definitorii sunt relevante pentru contextul în care funcţionează

unitatea şcolară și care, în consecință, vor fi evaluate?”

● „Cum pot fi măsurate, evaluate, aceste note definitorii?”

Aspectele rezultate din operaţionalizarea conceptelor trebuie să corespundă

obiectivelor evaluării şi - să fie relevanţe pentru deciziile care trebuie luate.

Selecţia şi/sau construirea instrumentelor adecvate

În aceastã etapã se definesc elementele constitutive ale acestor instrumente, numite

„itemi”. Itemul este definit ca temă, element constitutiv, fragment strict determinat și

unic al unui test, chestionar sau alt instrument de investigaţie, care se referă la o notă

definitorie specifică a fenomenului investigat.

În cadrul unui chestionar sau ghid de interviu, itemii pot fi întrebări sau aserţiuni

referitoare la informaţii, acţiuni, opinii etc.

În cadrul ghidului/fişei de observare itemii pot fi întrebări sau aserţiuni referitoare la

obiecte, comportamente, manifestări de observat



Telefon / fax – 0232 325111



În cadrul ghidului/fişei de analiză a documentelor/produselor activităţi itemii pot fi

întrebări sau aserţiuni referitoare la caracteristicile analizate.

Regulilor care trebuie urmate în formularea itemilor:

adecvarea limbajului folosit la caracteristicile grupului ţintă

termenii folosiți nu trebuie să lase loc interpretarilor

întrebările din chestionar nu trebuie să solicite răspunsuri de natura evidenţei (de

tipul „iarna nu-i ca vara”) şi nici să sugereze un anumit răspuns (de tipul „nu-i aşa

că...?”)

fiecare item să se refere la un singur aspect investigat şi numai la unul

Reguli care trebuie respectate în formularea întrebărilor şi în organizarea internă a

chestionarului:

● În funcţie de conţinut, întrebările din chestionar pot fi:

– de clasificare - servesc la gruparea indivizilor după variantele unor variabile socio-

demografice (sex, naţionalitate, vârstă, religie etc.):

– factuale - prin care se înregistrează stări şi acţiuni cuantificabile, direct observabile,

ale indivizilor sau ale comunităţilor (de exemplu: „câte cărţi aveţi în bibliotecă?”;

„folosiţi zilnic mijloacele de transport în comun?”);

– privind cunoştinţele deţinute;

– de opinie – care înregistrează date referitoare la „universul interior” - păreri,

atitudini, motivaţii, credinţe.

● În funcţie de modul de înregistrare a răspunsurilor, întrebările pot fi:

– închise – care au variante de răspuns prestabilite; întrebările închise pot fi: de tipul

„da/nu/nu ştiu” (acesta din urmă cu variante: „nu este cazul” sau „prefer să nu

răspund”); cu scale (de exemplu, o scală cu 5 trepte: „în foarte mare măsură/în mare

măsură/în măsură medie/în mică măsură/în foarte mică măsură sau deloc”; bifarea

unuia sau mai multor răspunsuri dintr-o listă dată; răspunsurile la întrebările închise

sunt mai uşor de prelucrat, dar acest tip de întrebări nu se pretează la fenomene noi,

puţin studiate, pentru care nu putem stabili foarte clar categoriile de răspunsuri

aşteptate;

– deschise – la care cel care răspunde formulează răspunsul (putânduse, eventual,

realiza o codificare ulterioară, prin încadrarea răspunsurilor libere în clase sau

categorii); răspunsurile la acest tip de întrebări sunt mai nuanţate, permit o analiză mai

fină a fenomenului studiat, dar sunt mult mai greu de prelucrat statistic;

– semi-închise/semi-deschise: la care, pe lângă variantele prestabilite apare şi o

variantă deschisă - de tipul „altele, anume.............”

● Se recomandă ca formularea întrebării să fie directă şi pozitivă: se va spune: „De

câte ori aţi participat la şedinţe cu părinţii în ultima lună?” şi se va evita: „La câte şedinţe cu

părinţii nu aţi participat?”. Se va evita dubla negaţie (care crează confuzii): nu se va spune:

„Nu există motive pentru care nu „Nu ştiu” şi „Nu e cazul” nu trebuie să lipsească atunci

când sunt posibile aceste răspunsuri. Răspunsurile „nu ştiu” pot indica neinformare dar şi

lipsa de interes pentru tema abordată.



Telefon / fax – 0232 325111



● Vor fi evitate întrebările stânjenitoare, care îl pot pune pe cel care repunde în situaţii

neplăcute. În acest sens, în multe ţări sunt interzise întrebările care se referă la aparteneţa

politică sau sindicală, la orientarea sexuală, la statutul marital sau la veniturile obţinute.

Dacă este absolută nevoie de datele respective, se vor folosi întrebări indirecte. De

exemplu, pentru a vedea nivelul de sărăcie din comunitate, nu punem părinţilor întrebări

directe

cum ar fi „cât câştigaţi, în medie, pe lună”, ci întrebări indirecte cum ar fi: „aţi depus, anul

trecut, dosarul pentru bursa socială?”; „intenţionaţi să depuneţi dosarul pentru venitul minim

garantat?”; „ce obiecte de folosinţă îndelungată deţineţi în gospodărie?” etc.

● Întrebările factuale (care definesc apartenenţa celui care răspunde la un anumit grup -

vârstă, gen, studii etc.) se aşează, de regulă, la sfârşit. Ele pot fi aşezate şi la începutul

chestionarului, dar pot provoca o reacţie de respingere („de ce mi se cer atâtea date

personale?”) înainte de a înţelege despre ce este vorba în chestionar.

● Trebuie evitate întrebările de tip „de ce?”, care pot fi percepute ca agresive de

persoana care răspunde. În plus, găsirea explicaţiilor este treaba celui care prelucrează

răspunsurile la chestionar şi nu a celui care răspunde la întrebări...

● Este recomandabil ca, pentru verificarea sincerităţii sau acurateţei răspunsurilor, mai ales

dacă este vorba de aspecte sensibile sau importante, să fie formulate întrebări de control

(întrebări repetate într-o formulare schimbată).

● Tot în vederea obţinerii unor răspunsuri sincere, trebuie asigurat caracterul

confidenţial al răspunsurilor şi, pe cât se poate, cel anonim.

● Întrebările să fie cât mai scurte, pe cât posibil sub 20 de cuvinte.

● Chestionarul trebuie să fie cât mai scurt, acoperind, desigur, toate aspectele

investigate.

● Chestionarul trebuie precedat de instrucţiuni pentru completare – cât mai scurte, dar

care să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea corectă a chestionarului.

Pentru a facilita procesul de elaborate a itemilor, recomandăm aşezarea obiectivelor,

indicatorilor de realizare, aspectelor reţinute în urma operaţionalizării conceptelor şi a

itemilor într-un tabel comun. În tabelul de mai jos, va oferim căteva ilustrări de itemi (pentru

cele trei exemple reţinute). Itemii sunt prezentaţi doar ca exemplu, neexistând nicio

obligaţie de a fi preluaţi şi utilizaţi ca atare. În tabelul de mai jos, la itemii formulaţi, din motive de economie de spaţiu, nu am

menţionat instrucţiunile de completare care, într-o situaţie reală, trebuie introduse

(„încercuiţi/bifaţi varianta de răspuns corespunzătoare”; „sunt posibile mai multe opţiuni” etc.

Exemplul 1, evaluarea atitudinii personalului şcolii faţă de minorităţile etnice

Obiective

Indicatori

de realizare

Aspecte

reţinute în urma

operaţionalizării

conceptelor

Itemi formulaţi pentru

instrumentele de

investigare

Identificarea,

până la

sfârşitul

semestrului

Cel puţin un

instrument

de

investigare

•poziţionarea în

ultima bancă a

elevilor de etnie

romă;

• Fişa de observaţie a lecţiei:

– Aşezarea în bănci/pupitre a

elevilor romi

heteroidentificaţi (identificaţi



Telefon / fax – 0232 325111



1, an şcolar

2011-2012,

a tuturor

elevilor

romi din

clasele I-IV

care au fost

victime ale

discriminării

are ca grup

ţintă părinţii

elevilor romi

•refuzul cadrelor

didactice de a

permite elevilor

romi participarea

la activităţi

extracurriculare.

ca atare de

către

diriginte/profesori).....................

– Aşezarea în bănci/pupitre a

elevilor romi

autoidentificaţi (ai căror familii

se consideră

de etnie romă).................

• Ghid de interviu pentru

părinţi:

– Care este apartenenţa

etnică/etnia de care

aparţineţi?

– A participat copilul

dumneavoastră la

excursii, serbări, vizite la

muzee sau la alte

instituţii, concursuri şcolare sau

sportive sau

la alte activităţi în afara

programului şcolar?

– Dacă da, la care (din cele

organizate în

ultima lună)?

– Dacă nu, care sunt motivele

pentru care

copilul dumneavoastra nu a

participat la

activităţile din afara

programului şcolar?

– Unde este aşezat copilul

dumneavoastră: în

prima bancă, la mijlocul sălii de

clasă sau în

ultima bancă?

•Chestionar pentru cadre

didactice:

– Ce activităţi extracuriculare

aţi organizat în

ultimele 30 de zile?

1. Excursii - Nr....

2. Serbări – Nr.....

3. Vizite la muzee – Nr....

4. Concursuri şcolare Nr....



Telefon / fax – 0232 325111



5. Concursuri sportive – Nr....

6. Alte activităţi,

anume................Nr.....

– Vă rugăm să ataşaţi lista

elevilor din clasa la

care sunteţi diriginte/învăţător,

menţionând

în dreptul fiecăruia apartenenţa

etnică.

•Fişă de analiză a produselor

activităţii/

documentelor:

– Diferenţele de identificare a

copiilor

de etnie romă (între listele

diriginţilor/

învăţătorilor şi răspunsurile

părinţilor la

interviu):................

Exemplul 2, evaluarea utilizării în predare a tehnologiilor moderne de informare şi

comunicare

Obiective

Indicatori

de realizare

Aspecte

reţinute în urma

operaţionalizării

conceptelor

Itemi formulaţi pentru

instrumentele de

investigare

Inventarie-rea,

până la sfârşitul

anului şcolar, a

tuturor lecţiilor

de pe Platforma

AEL folosite

de cadrele

didactice (altele

decât cele

care predau

Informatică

sau TIC) din

unitatea şcolară,

pe parcursul

întregului an

şcolar

Fiecare cadru

didactic trimite,

prin email, pe

adresa.......,

până pe data

de 5 a fiecărei

luni, inventarul

lecţiilor AEL

folosite în luna

anterioară

•lecţiile utilizate

de cadru

didactic în

predare şi

evaluare;

•lecţiile în care

elevii au lucrat

efectiv cu

calculatorul;

•Fişa de observaţie a

lecţiei:

– Lecţia AEL cu

numele...... a fost:

1. utilizată de cadru

didactic în predare;

2. utilizată de cadru

didactic în evaluare;

3. Utilizată de elev în

învăţare

4. Nu a fost utilizată nicio

lecţie AEL.

•Chestionar pentru

cadre didactice:

– Numiţi lecţiile AEL

utilizate în

ultima săptămână (puteţi



Telefon / fax – 0232 325111



continua

enumerarea):

1...........

2...........

3...........

.............

Nu am utilizat lecţii AEL

– Dacă aţi utilizat lecţii

AEL, în ce mod aţi

făcut-o:

1. În pregătire, la lecţiile

1, 2, 3...

2. În predare, la lecţia 1,

2, 3...

3. În evaluare, la lecţia 1,

2, 3...

•Chestionar pentru

elevi:

– Enumeraţi lecţiile AEL

folosite de cadrele

didactice, indiferent de

specialitate,

în ultima săptămână

(puteţi continua

enumerarea):

1...........

2...........

3...........

Nu au fost utilizate lecţii

AEL

– Cum anume au fost

utilizate lecţiile

AEL (dacă au fost

utilizate):

1. de către profesori, în

predare, la

lecţiile 1, 2, 3...

2. de către elevi, în

învăţare, la lecţiile

1, 2, 3...

3. pentru evaluarea

elevilor, la lecţiile 1,

2, 3...

•Fişă de analiză a



Telefon / fax – 0232 325111



produselor activităţii/

documentelor:

– Lecţiile AEL

menţionate în planificarea

calendaristică/proiectarea

unităţilor de

învăţare........................

– Lecţiile AEL folosite

(pe baza

rapoartelor lunare

solicitate cadrelor

didactice):.........................

Exemplul 3, evaluarea satisfacţiei beneficiarilor faţă de activitatea cadrelor didactice

Obiective

Indicatori

de realizare

Aspecte

reţinute în urma

operaţionalizării

conceptelor

Itemi formulaţi pentru instrumentele

de

investigare

Ierarhizarea,

până la 10

ianuarie

2012,

a motivelor

de

insatisfacţie

a părinţilor

în privinţa

cadrelor

didactice care

au predat

la clasele a

VIII-a între

12

septembrie şi

31 decembrie

2011

Identificarea,

până la 1

octombrie, a

motivelor de

insatisfacţie,

care vor fi

investigate

•accesibilitatea,

pentru elevi,

a limbajului

profesorului;

•obiectivitatea

notării.

•Fişa de observaţie:

– Termeni probabil necunoscuţi de

către elevi, dar

utilizaţi de cadrul didactic (de

verificat!):

1............

2............

..............

– Explicarea, de către cadrul didactic a

rezultatelor

evaluării:

1. Feed back

oferit:......................................

2. Motivarea notei

acordate:...........................

3. Indicarea activităţilor de remediere/

îmbunătăţire:...........................................

•Ghid de interviu/chestionar pentru

părinţi:

Varianta 1:

– Cum se comportă profesorii atunci

când

evaluează şi notează elevii?

Profesorii comunică nota: 1.

Toate orele 2. Majoritatea orelor

3. Unele ore 4. (Aproape)



Telefon / fax – 0232 325111



niciodată

Profesorii comunică elevului

dacă răspunsul „e corect” sau

„nu e corect”: 1. Toate orele 2.

Majoritatea orelor 3. Unele ore 4.

(Aproape) niciodată


ceea ce a făcut bine: 1. Toate

orele 2. Majoritatea orelor 3.

Unele ore 4. (Aproape) niciodată


ceea ce nu a făcut bine: 1. Toate

orele 2. Majoritatea orelor

3. Unele ore 4. (Aproape) niciodată

Profesorii completează sau

corectează răspunsul elevului: 1.

Toate orele 2. Majoritatea orelor

3. Unele ore 4. (Aproape)

niciodată

Profesorii comunică elevului ce

ar trebui să facă pentru a-şi

îmbunătăţi rezultatele la

învăţătură în viitor: 1. Toate

orele 2. Majoritatea orelor 3.

Unele ore 4. (Aproape)

niciodată

Profesorii îi comunică elevului

direct şi imediat nota acordată:

1. Toate orele 2. Majoritatea

orelor 3. Unele ore 4. (Aproape)

niciodată


motivele pentru care i-a acordat

nota respectivă: 1. Toate orele 2.

Majoritatea orelor 3. Unele ore

4. (Aproape) niciodatã

Varianta 2: – În ce măsură sunteţi mulţumit de

modul în care

copilul dumneavoastră este notat? 1.

Foarte

mulţumit 2. Mulţumit 3. Nici mulţumit,

nici

nemulţumit 4. Nemulţumit 5. Foarte



Telefon / fax – 0232 325111



nemulţumit

– (Pentru cei care se declară

nemulţumiţi

sau foarte nemulţumiţi): Care sunt

motivele

nemulţumirii

dumnavoastră?..............................

•Chestionar pentru elevi:

– Ce înseamna...........(termen utilizat de

cadru didactic în predare):....................?

– Dar...........(termen utilizat de cadru

didactic în predare), cum poate fi

definit:..............?

Varianta 1:

– Cum se comportă profesorii atunci

când vă evaluează şi vă notează?

Profesorii comunică doar nota: 1.

Toate orele 2. Majoritatea orelor 3.


Profesorii comunică doar dacă

răspunsul elevului „e corect” sau „nu e

corect”: 1. Toate orele 2. Majoritatea


niciodată

Profesorii comunică elevului ceea ce

a făcut bine: 1. Toate orele 2.



Profesorii comunică elevului ceea ce

nu a făcut bine: 1. Toate orele 2.



Profesorii completează sau

corectează

răspunsul acestuia: 1. Toate orele 2.

Majoritatea


niciodată

Profesorii comunică elevului ce ar

trebui să facă pentru a-şi îmbunătăţi

rezultatele la învăţătură în viitor: 1.

Toate orele 2. Majoritatea orelor 3.


Profesorii îi comunică elevului direct



Telefon / fax – 0232 325111



şi imediatm nota acordată: 1. Toate

orele 2. Majoritatea orelor 3. Unele ore

4. (Aproape) niciodată


motivele pentru care i-a acordat nota

respectivă: 1. Toate orele 2. Majoritatea


niciodată

Varianta 2:

– În ce măsură eşti mulţumit de modul

în care te notează profesorii? 1. Foarte

mulţumit 2. Mulţumit 3. Nici mulţumit,

nici nemulţumit 4. Nemulţumit 5.

Foarte nemulţumit

– Pentru cei care se declară nemulţumiţi

sau foarte nemulţumiţi): Care sunt

motivele nemulţumirii tale?....

Prin elaborarea în paralel a instrumentelor de evaluare internă se asigură şi corelarea

lor: datele obţinute prin aplicarea unui instrument sunt completate cu datele obţinute prin

aplicarea celorlalte instrumente, în mod unitar.

Trebuie să fim foarte atenţi la modul în care datele obţinute prin aplicarea

instrumentelor se completează reciproc. De exemplu, pentru a evalua şi pentru a îmbunătăţi

relaţia educaţională fundamentală – relaţia profesor elev – ideal ar fi ca toate lecţiile predate

să fie observate, discutate şi evaluate. Desigur, acest lucru este imposibil şi, prin urmare,

trebuie să completăm

datele directe, obţinute prin observare, cu date indirecte, strânse de la elevi, părinţi, cadre

didactice (prin interviuri sau chestionare) sau din analiza documentelor şi a celorlalte produse

ale activităţii. Mai mult decât atât, pentru a fi siguri că datele colectate reflectă realitatea, se

recomandă ca ele să provină din mai multe surse, adică să fie obţinute prin utilizarea mai

multor instrumente. Cu alte cuvinte, itemi care se referă la un anumit aspect trebuie să apară

în mai multe instrumente.Acest lucru a fost avut în vedere şi în exemplele prezentate mai sus.

După construirea itemilor pentru fiecare aspect analizat, se realizează sinteza la nivel

de instrument. Porinind de la constatarea că s-ar irosi resurse dacă ar fi realizat câte un set de

instrumente pentru fiecare activitate/obiectiv de evaluare internă, după inventarierea itemilor

necesari pentru fiecare aspect evaluat, construim câte un instrument, din fiecare categorie: un

ghid de observaţie a lecţiei, un ghid de interviu pentru părinţi, un chestionar pentru cadre

didactice ş.a.m.d. – fiecare cuprinzând itemii corespunzători tuturor aspectelor evaluate.

Pentru a uşura prelucrarea ulterioară a datelor, itemii din cadrul instrumentelor vor fi

codificaţi, în

aşa fel încât să ştim, în orice moment, cărei activităţi de îmbunătăţire a calităţii/de evaluare

internă îi este asociat fiecare item (de exemplu, punem în dreptul itemului numărul activităţii

din planul de îmbunătăţire a calităţii sau din planul de evaluare internă căruia îi este ataşat).



Telefon / fax – 0232 325111



Stabilirea eşantionului de date necesare pentru luarea unei decizii

Avându-se în vedere dimensiunile majorităţii unităţilor şcolare („mici”, din punct de

vedere statistic), ideală ar fi aplicarea instrumentelor de investigare (chestionare, ghiduri de

interviu, ghiduri de observare) la toată populaţia investigată (cadre didactice, elevi, părinţi,

respectiv activităţi observate sau produse ale activităţii analizate). Dar, din motive de cost,

timp sau de lipsă de resurse, nu este, de regulă, posibilă o cercetare exhaustive la nivelul

întregii populaţii investigate (toţi elevii, profesorii, părinţii, toate lecţiile şi activităţile

extracurriculare, toate documentele şi alte produse ale activităţii). În acest caz, se face apel la

cercetarea selectivă, care presupune culegerea şi prelucrarea datelor la nivelul unei părţi

a colectivităţii generale, în condiţiile în care rezultatele obţinute se pot extinde, cu un grad

rezonabil de încredere, la nivelul întregii populaţii ţintă.

Condiţia unei generalizări corecte este ca eşantionul să reproducă cât mai corect

caracteristicile de bază ale întregii colectivităţi reprezentate.

În cazul unităţii şcolare, populaţia investigată este formată, de regulă, din

Cadre didactice,

Elevi

Părinţii acestora.

Caracteristicile unităţilor de învăţământ care trebuie luate în considerare sunt

● distribuţia pe niveluri de studiu;

● responsabilitatea în reţea a unităţi.

În unitatea noastrã şcolarã se regasesc trei nivele de învãţãmânt:

- Preprimar

- Primar

- Gimnazial

În funcţie de scopul investigaţiei selecţia eşantionului va depinde şi de nivelurile de

învãţãmânt din unitate.



Telefon / fax – 0232 325111



CAPITOLUL VI

PLANIFICAREA EVALUARII INTERNE

Planificarea evaluãrii interne se concretizeazã în Planul Operaţional de Îmbunãtãţire a

calitãţii cu urmãtoarea structurã:

Nr.

crt

Activităţi Tipul de

activitate

Obiective Termene Responsabilităţi Indicatori de

realizare

Instrumente

de evaluare

Obiectivele sunt rezultatele aşteptate în urma realizării activităţii la care se referă şi

trebuie să fie, aşa cum am explicat mai sus, „SMART”.

Responsabilităţile şi termenele trebuie să fie foarte precise.

Indicatorii de realizare) reprezintă repere observabile ale realizării obiectivelor stabilite

(adică ne spun dacă şi în ce măsură un rezultat aşteptat a fost obţinut).

Instrumentele de monitorizare şi de evaluare sunt cele mentionate în capitolele

precedente.

Existã 6 categorii de activitate care determinã o îmbunãtãţite a calitãţii:

1. Intervenţii/activităţi la nivel de curriculum şi metodologie didactică

2. Intervenţii/activităţi la nivel extracurricular

3. Intervenţii/activităţi privind baza materială şi dotarea

4. Intervenţii/activităţi privind resursa umană

5. Intervenții/activităţi de proiect

6. Intervenţii/activităţi la nivelul managementului unităţii şcolare

Se vor trece, în tabel, toate numerele corespunzătoare categoriilor respective: 1, 3, 4 şi 5.

Trebuie avut în vedere cã o activitate poate fi încadratã în mai multe categorii.

Activităţile de îmbunătăţire a calităţii trebuie monitorizate şi evaluate cu ajutorul unor

instrumente de evaluare menţionate mai sus.

Toate aceste activitãţi vor fi cuprinse în urmãtorul tabel care apare şi pe aplicaţia

on-line:

Activitatea:

Obiectivele

evaluării

Indicatori

de

realizare

Aspecte

reţinute

Itemi pentru

instrumentele

de

investigare

Eşantionul

de date

Evaluatori

(Responsabili)

Termene

Instrumentele de investigare trebuie sã fie cele menţionate în PDI coloana

„instrumente de evaluare”.

În rubrica obiectivele evaluãrii trecem ce anume evaluãm în fiecare activitate stabilitã

în PDI. Aspectele reţinute se determinã urmând paşii deja descrişi ai opertaţionalizãrii

conceptelor, la fel itemii instrumentelor de investigare.

Eşantionul de date poate fi:



Telefon / fax – 0232 325111



● eşantionul de elevi, părinţi, cadre didactice etc. la care se aplică interviuri şi/sau

chestionare;

● numărul de lecţii, activităţi, persoane, săli de clasă, obiecte etc. observate;

● tipul şi numărul documentelor produselor activităţii analizate.

Evaluatorii reprezintă persoanele responsabile cu aplicarea instrumentelor şi

colectarea datelor.

Termenele reprezintãla care datele pânã la care un instrument trebuie aplicat sau la

care datele trebuie colectate, prelucrate şi sistematizate.

În acest caz, recomandăm ca ţintele evaluării să derive din, sau să fie corelate cu

indicatori sau descriptori din standardele naţionale în vigoare.

CAPITOLUL VII

REALIZAREA EVALUARII INTERNE

În aceastã etapã:

- Se deruleazã activitãţ de îmbunãtãţire a calitãţii;

- Sunt aplicate instrumentele de evaluare;

- Sunt colectate şi analizate datele obţinute;

Aplicarea instrumentelor de evaluare internă

Primul lucru care trebuie verificat este existenţa activităţii respective: daca a fost

pregătită şi realizată, dacă au fost angajate resursele alocate, dacă au fost respectate

termenele stabilite iar persoanele responsabile şi-au făcut treaba.

Pasul urmãtor se referã la realizarea propriu-zisã a activitãţii de evaluare internã:

● Sunt observate lecţii sau alte activităţi, pe baza fişei/fişelor de observaţie concepute.

● Sunt analizate documentele sau celelalte produse ale activităţii luate în considerare,

pe baza fişei de analiză a documentelor/produselor activităţii.

● Sunt aplicate chestionarele sau interviurile proiectate.

Instrumentele de evaluare pot fi aplicare:

● înainte de derularea propriu-zisă a activităţii

● în timpul ei

● sau chiar după încheierea acesteia

După ce am aplicat instrumentele de evaluare primul pas este colectarea datelor.

Datele sunt:

● Răspunsurile la întrebările din chestionare/ghiduri de interviu.

● Aspectele consemnate din fişele de observare/de analiză a produselor activităţii.

Colectarea datelor se poate face în mod clasic „creion + hârtie” sau electronic

(Excel,SPSS).

Pasul următor este analiza datelor obţinute. În această etapă stabilim categoriile,

punem datele obținute pe categorii şi ierarhizăm valorile obținute.



Telefon / fax – 0232 325111



CAPITOLUL VIII

EVALUAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

EVALUARII INTERNE

În această etapă :

-interpretăm rezultatele brute obţinute în timpul derulării activităţilor de îmbunătăţire a

calităţii, respectiv a activităţilor de evaluare internă,

-este finalizat RAEI şi este trimis, pentru analiză şi dezbatere, tuturor celor interesaţi.

8.1 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII INTERNE

În această etapă judecăm dacă activităţile respective şi-au atins obiectivele şi

indicatorii de realizare, ce am învãţat din realizare, din realizarea parţialã şi chiar din

nerealizarea activitãţilor.

Trebuie sã judecãm valoarea acestor activitãţi:

● Cum judecăm amânarea sau nerealizarea unor activităţi, din schimbarea unor responsabili

de activităţi sau din neaplicarea unor instrumente? Ce concluzii tragem pentru viitoarele

activităţi?

● Cum judecăm realizarea parţială sau nerealizarea obiectivelor sau a indicatorilor? Ce

concluzii tragem pentru viitoarele activităţi?

● Poate fi considerat nivelul de realizare a activităţilor mulţumitor pentru noi? S-a realizat, în

fapt, o îmbunătăţire a activităţii? În ce constă această îmbunătăţire? Sunt aceste activităţi de

îmbunătăţire a calităţii cele mai eficiente?

Deci se stabilesc concluziile generale reieşite atât din activităţile de îmbunătăţire a

calităţii, cât şi din activităţile de evaluare internă derulate. Pe baza rezultatelor obţinute,

răspundem la întrebările la care orice proces de evaluare trebuie să răspundă (v., mai sus, p.

32-33):

● Contextul în care funcţionează unitatea şcolară, a fost el corect descris? Au fost

nevoile (exprimate sau nu) ale beneficiarilor satisfăcute? Activităţile derulate şi obiectivele lor

au fost acceptate de beneficiari şi de celelalte părţi interesate?

● Resursele alocate pentru îmbunătăţirea activităţii au fost suficiente şi bine folosite?

● Procesele şi activităţile au fost ele derulate corespunzător? S-au înregistrat abateri

de la planificare? Care au fost motivele acestor abateri şi cum pot fi ele evitate pe viitor?

● Au fost obţinute rezultatele scontate (inclusiv reacţiile favorabile ale părţilor

implicate) în privinţa îmbunătăţirii calităţii şi a unei mai bune cunoaşteri a situaţiei din

organizaţia şcolară?

● Au fost activităţile de îmbunătăţire a calităţii şi de evaluare internă eficace? (Şi-au

realizat, adică, obiectivele propuse?) Au respectat activităţile derulate criteriile de

economicitate? (S-au încadrat ele în consumul planificat de resurse?) Pe scurt, au fost

activităţile de îmbunătăţire a calităţii şi de evaluare internă eficiente?



Telefon / fax – 0232 325111



● Cât de mari au fost schimbările introduse prin activităţile derulate (corectarea unor

aspecte, îmbunătăţire a unor situaţii, creare de la „0” a unor sisteme sau procese)?

● Cât de mult s-a implicat grupul ţintă? Cât de mult ştiu beneficiarii despre

activităţile derulate? Care este nivelul lor de satisfacţie faţă de rezultatele activitãţii?

● Care a fost impactul activităţilor derulate - asupra grupului ţintă, asupra

discursului public, asupra resurselor disponibile, asupra instituţiilor implicate, asupra

cooperării cu alte instituţii etc.?

8.2 REALIZAREA RAPORTULUI DE EVALUARE INTERNA (RAEI)

Pe baza concluziilor formulate se va completa, pe baza dovezilor obţinute:

● RAEI partea a III-a - nivelul de realizare pentru fiecare din cei 43 de indicatori de

calitate.

● RAEI partea a IV-a – propunerile CEAC privind noul plan de îmbunătăţire a

calităţii.

RAEI are IV pãrţi:

● Partea I – cu datele şcolii;

● Partea a II-a – activităţile de îmbunătăţire a calităţii planificate, realizare şi

evaluate: pentru fiecare activitate de îmbunătăţire a calităţii sau de evaluare

internă, cu toate datele completate în etapele respective;

● Partea a III-a – nivelul de realizare pentru cei 43 de indicatori;

● Partea a IV-a – activităţile de îmbunătăţire a calităţii şi activităţile de evaluare internă

propuse pentru anul şcolar următor.

RAEI finalizat va deveni operaţional numai în etapa următoare, după decizia de validare a

acestuia de către Consiliul de Administraţie al şcolii. Numai după decizia de revizuire şi

validare, RAEI va fi publict iar RAEI, partea a IV-a, va deveni RAEI partea a II-a pentru

viitorul ciclu de evaluare internă. După consultarea organismelor reprezentative ale

beneficiarilor (Consiliul reprezentativ al părinţilor şi/sau - după caz - Consiliul consultativ

al elevilor), a Consiliului profesoral, a autorităţilor publice locale şi (dacă este cazul) a

altor părţi interesate, RAEI va fi supus validării (aprobării) CA.

Nota bene!

Cum se judecã nivelul de realizare a celor 43 de indicatori?

Nivelurile de realizare sunt:

- Nesatisfãcãtor (N)

- Satisfãcãtor (S)

- Bine (B)

- Foarte bine (FB)

- Excelent (E)

Aceste niveluri se stabilesc dupã cum urmeazã:

- Nesatisfãcãtor (N) dacã unul sau mai mulţi descriptori din standardele de acreditare

şi evaluarea periodicã nu sunt îndeplinite;



Telefon / fax – 0232 325111



- Satisfãcãtor (S) dacã toţi aceşti descriptori sunt îndepliniţi;

- Bine (B) dacã pe lângã aceşti descriptorii obligatorii, se îndeplineşte cel puţin o

cerinţã din standardele de referinţã;

- Foarte bine (FB) dacã pe lângã descriptorii obligatorii, se îndeplinesc toate cerinţele

din standardele de referinţã;

- Excelent (E) dacã unitatea de învãţãmânt a depãşit nivelul de realizare a cerinţelor

din standardele de referinţã, demonstrându-şi capacitatea creatoare şi ilustrativã

Manualul -...

Documents

Transcript of Manualul -...