Manual realizat de: Cu sprijin financiar din partea ... · nonformale Un scurt istoric ne duce...

Cu sprijin financiar din partea:

Sprijinit de:

Manual realizat de:

Manual realizat de:

Bogdan Istrate, Președintele Asociației Semper Musica Filiala Tecuci

Eva Iaia, Președintele Consiliului Județean al Elevilor Galați

Colaborator:

Andreea Speianu

O parte dintre jocurile de educație nonformală prezentate în cadrul acestui manual au fost puse în practică cu ocazia unei

tabere organizată la Bușteni pentru 30 de liceeni, reprezentanți ai Consiliilor Școlare ale Elevilor din 30 de licee din județul Galați.

Manualul de educație nonformală face parte din proiectul 30 de Consilii Școlare ale Elevilor decid că implicarea în comunitate este o prioritate, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation,

sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Salutare!

Ne bucură faptul că ai intrat în posesia acestui manual și spe-răm să îl folosești pentru a aduce în discuția cu egalii tăi chestiuni actuale pentru societatea contemporană și anume: discriminarea bazată pe orice criteriu, discursul instigator la ură, violența sau problematica infecției cu HIV.

De asemenea, manualul include și drepturile și obligațiile elevului precum și informații utile despre cum să îți întrebi proprii elevi reprezentați legat de ce vor să facă pentru comunitatea lor, pe cine vor să ajute sau în ce acțiuni și-ar dori să se implice, pașii de organizat un eveniment public, modul în care poți promova un eveniment pe care dorești să îl organizezi și ce înseamnă să ai spirit civic.

În interior vei găsi diferite instrumente de educație non-formală, de la jocuri de cunoaștere între participanți și pentru „spargerea gheții“, până la jocuri de energizare și care aduc în discuție problematicile mai sus menționate. Fiecare joc este descris în detaliu așa că, dacă vei urmări pas cu pas indicațiile respective, nu ai cum să nu reușești să organizezi o sesiune de succes!

www.voluntardetecuci.ro

www.cjegalati.ro

www.fdsc.ro

Despre noi, cei de la Asociația Semper Musica Filiala Tecuci

Asociația nonprofit și apolitică a luat naștere în iunie 2015 cu ocazia proiectului Voluntar de Tecuci! și își propune să obțină un oraș în care tinerii tecuceni SE IMPLICĂ, MOBILIZEAZĂ comunitatea ȘI REZOLVĂ problemele celor în dificultate. În prezent, asociația are 6 membri fondatori și are în vedere dezvoltarea de proiecte și programe de promovare a voluntariatului și a implicării în comunitate a tinerilor, precum și unele de formare pe teme specifice.

Asociația Semper Musica Filiala Tecuci câștigă în 2016 două premii importante și anume: Premiul pentru cea mai activă organizație din județul Galați la Gala Voluntariatului organizată de DJST Galați și Marele Premiu pentru ONG-uri la Gala Premiilor pentru un Mediu Curat organizată de ECOTIC.

Asociația a lucrat în trecut cu finanțatori precum Rețeaua Internațională FARE, Ministerul Tineretului și Sportului și beneficiază în prezent de sprijin din partea Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile prin Fondul de Inovare Civică și YVES ROCHER România.

Dacă ai întrebări legate de activitatea noastră, suntem de găsit pe www.voluntardetecuci.ro sau pe Facebook: www.facebook.com/voluntartecuci.

Proiectul a vizat creșterea capacității a 30 de Consilii Școlare ale Elevilor din județul Galați de a dezvolta şi implementa un mecanism de evaluare, online şi offline, a percepţiei elevilor cu privire la problemele propriilor comunități, problemele întâlnite în liceele în care studiază, activităţile comunitare în care s-ar implica sau beneficiarii pe care i-ar ajuta, urmând ca, pornind de la concluziile evaluării, fiecare Consiliu să își stabilească un plan de acțiuni proprii de implicare în comunitate care a inclus și o serie de inițiative comune bazate pe priorități naționale.

De asemenea, în urma organizării proiectului, Consiliul Județean al Elevilor Galați a beneficiat de un sistem online prin care Consiliile Școlare ale Elevilor din județul Galați și-au putut raporta reușitele comunitare, website-ul fiind și o resursă importantă pentru elevii din județ cu privire la diferite tematici (efectele discriminării, drepturile și obligațiile elevilor, discursul instigator la ură și combaterea acestuia etc), metode de educație nonformală pe care le pot folosi în adresarea de diferite problematici sau resurse disponibile pentru tineri. www.cjegalati.ro

Despre proiect

Tabără Bușteni7-11 septembrie 2017

• Istoria educației nonformale

• Caracteristicile fiecărui tip de educație

• Caracteristici ale educației nonformale

• Metode de educație nonformală

• Capitolul 1:

- Jocuri de cunoaștere,

- Jocuri de de energizare

- Jocuri de „spargerea gheții”

• Capitolul 2:

- Jocuri de educație nonformală pe problematica violenței

- Jocuri de educație nonformală pe problematica discriminării

- Jocuri de educație nonformală pe alte problematici

• Discursul instigator la ură

• Despre Consiliul Județean al Elevilor Galați

• Drepturile și obligațiile elevului

• Despre voluntariat

• Spiritul civic și exemple de acțiuni de implicare în comunitate a tinerilor

• Implicarea în comunitate a liceenilor din județul Galați

• Organizarea unui eveniment public

• Model comunicat de presă

• Website-uri resursă

Cuprins

Istoria educației nonformale

Un scurt istoric ne duce către sfârșitul anilor ’60 și începu-tul anilor ’70, perioadă care marchează atenţia crescută acordată la nivel internaţional educaţiei nonformale. Diferiţi autori au făcut referire la importanţa acesteia și au descris diferite perspective de abordare. Dintre aceștia, Tight (apud Smith) susţinea că educaţia nonformală se referă la „recunoașterea importanţei educaţiei, învă-ţării și formării, care se întâmplă în afara instituţiilor cu rol dedicat”, iar autori precum Coombs & Ahmed (apud Rogers) ofereau în 1974 o clasificare a tipurilor de educaţie (nonformală, informală și forma-lă), idee - preluată mai târziu de diferiţi actori importanţi cu rol de decizie la nivel internaţional - care și-a făcut loc în discursul și docu-mentele de politici educaţionale actuale din diferite ţări.

Pășind către anii ’90, UNESCO (1997) definea educaţia nonfor-mală ca fiind constituită din „orice activităţi educaţionale organizate și susţinute care nu corespund exact a ceea ce numim educaţie for-mală. Aceasta poate fi realizată în cadrul sau în afara instituţiilor de educaţie și se adresează persoanelor de toate vârstele (...) Educaţia nonformală nu urmează un sistem ierarhizat și poate diferi ca durată, fără a implica în mod obligatoriu certificarea rezultatelor învăţării”.

Sursa: www.nonformalii.ro

Context Nivel de organizare Cadru DuratăIntenţionalita-tea celui care

învaţăCertificare

Învă

ţare

a în c

onte

xt

form

al

Este bine organi-zată și structurată, presupune pro-iectare didactică explicită, obiective definite și alocare de resurse

Se desfășoară în cadru instituţi-onalizat

Are o durată determinată

Participarea celui care învaţă la proces (învă-ţarea în context formal depinde de voinţa aces-tuia)

Presupune certifi-carea cunoștinţelor și competenţelor, în raport cu o serie de criterii clar definite ce ţin de participa-re și evaluare

Învă

ţare

a în c

onte

xt no

nfor

mal

Activităţile sunt bine planificate și au asociate obiec-tive de învăţare, însă nu urmează în mod explicit un curriculum. Presu-pune alocarea unor resurse în raport cu caracteristicile, structura și nevoile grupului ţintă

Adaptat la ne-voile grupului ţintă (stabilirea cadrului se face în strânsă legătură cu planificarea activităţilor și obiectivele asociate aces-tora)

Durata poate fi variabilă și deter-minată de caracteristi-cile grupului ţintă (nevoi, interese, grad de participa-re etc.)

Cel care învaţă participă activ la proces

Nu presupune în mod automat certificarea cunoș-tinţelor, abilităţilor sau competenţelor dezvoltate/ do-bândite

Învă

ţare

a în c

onte

xt

infor

mal

Nu presupune structurare în raport cu anumite obiective, este acel tip de învăţare asociat activităţilor cotidiene ale persoanei

Nu există un cadru predefi-nit, acesta este raportat la ac-tivităţile zilnice ale persoanei

Nu are o du-rată asociată, „se întâmplă în fiecare zi”

Nu presupune intenţionalitate din partea celui care învaţă

Nu presupune în mod automat certificarea cunoș-tinţelor, abilităţilor sau competenţelor dezvoltate/ do-bândite


Caracteristicile fiecărui tip de educație

Caracteristici ale educaţiei nonformale

- este centrată pe beneficiar și pe nevoile reale de învăţare, facilitând identificarea acestora pentru o mai bună adaptare a procesului de învăţare;

- este adaptată comunităţii, grupului și/ sau individului și presupune o învăţare în ritm propriu;

- este structurată și organizată, are atașate obiective clare de învăţa-re și presupune un management eficient al resurselor;

- presupune un proces de învăţare, care poate fi încadrat într-un curriculum, conduce la obţinerea de rezultate într-o perioadă de-terminată de timp (de cele mai multe ori mai scurtă decât în cazul educaţiei formale), conţinuturile putând fi ușor înnoite sau îmbu-nătăţite; presupune extinderea cadrului de învăţare, diversificarea și flexibilizarea spaţiului și timpului de învăţare;

- se bazează pe multe metode active/ interactive și diversificate de învăţare;

- ca și celelalte contexte de învăţare, învăţarea în context nonformal permite acumularea de noi cunoștinţe, abilităţi, atitudini;

- susţine dezvoltarea personală a indivizilor/ grupurilor;

- reprezintă, în primul rând, învăţare prin noi experienţe și permite valorificarea experienţei anterioare;

- poate să conducă la recunoașterea competenţelor dobândite;

- presupune proces de reflecţie;

- poate produce o schimbare în bine la nivelul participantului și co-munităţii.


Metode de educaţie nonformalăTEHNICA ACVARIULUIAceastă metodă presupune furnizarea unui context în care partici-panții pot să exerseze observaţia care contribuie la dezvoltarea spi-ritului critic și a înţelegerii diferenţelor de opinie.Avantaje:- Permite focalizarea atenţiei participanţilor pe proces;- Arată aplicaţiile practice ale metodei;- Crește implicarea participanţilor prin participarea la testarea metodei;- Feed-back-ul vine din partea colegilor în sprijinul celui venit de la formator.Dezavantaje:- Trebuie ţinut cont de criteriile în funcţie de care se împart partici-panţii în cele două grupuri.Etape:1. Împărţiţi participanţii în două grupuri care vor fi așezate în două cercuri concentrice.2. Precizaţi sarcina sau tema discuţiei.3. Invitaţi grupul interior să discute deschis sau să lucreze.4. Invitaţi grupul din exterior să observe ceea ce se discută în cercul interior și interacţiunile care au loc între membrii săi.5. Grupul exterior prezintă grupului interior observaţiile în legătură cu ceea ce s-a petrecut în timpul exerciţiului.6. Facilitaţi analizarea comportamentului participanţilor care au fost observaţi.7. Rezumaţi.Tips & Tricks:• Persoanele din interior pot trece în exterior și invers• Persoanele din grupul interior sunt active, în timp ce cele din gru-pul exterior ascultă și observă.

JOCUL DE ROLJocul de rol este o metodă derivată din psihodramă, metodă terape-utică creată de J. L. Moreno în 1921, prin care se urmărește, în prin-cipal, formarea modului de a gândi, simţi și acţiona, specific unui anumit statut, dezvoltarea capacităţilor empatice, a capacităţii de a rezolva situaţii problematice, verificarea corectitudinii și eficien-ţei comportamentelor și înlăturarea comportamentelor inadecvate, neeficiente.Avantaje:- Oferă participanţilor posibilitatea de a se pune în pielea altora;- Stimulativ și distractiv;- Participanţii experimentează atitudini și valori diferite de cele per-sonale.Dezavantaje:- Participanţii pot fi furaţi de rol sau pot intra cu dificultate în rol.Etape:1. Identificarea și definirea situaţiei.2. Proiectarea scenariului, constând în selectarea rolurilor celor mai importante din situaţia reală și a interacţiunilor esenţiale, elaborân-du-se un scenariu.3. Alegerea participanţilor și instruirea lor în legătură cu specificul fiecărui rol pe care urmează să-l interpreteze (se pot folosi în acest scop fișe cu descrierea fiecărui rol).4. Învăţarea individuală a rolului (constând în studierea fișei).5. Interiorizarea (internalizarea) rolului și conceperea modului de in-terpretare, durata acestui moment fiind mai extinsă sau mai restrân-să, în funcţie de timpul total avut la dispoziţie.6. Interpretarea rolurilor.7. Dezbaterea cu toţi participanţii la joc a modului de interpretare (prin intervievarea actorilor, analiza conţinutului și analiza compor-tamentului de rol).Tips & Tricks:• După Jocul de rol, scoateţi participanţii din rol și lăsaţi-i să comen-

teze chiar și reacţiile personajelor pe care le-au jucat.• Nu este adecvată modalitatea impunerii rolurilor, ci alegerea lor, oferind posibilitatea de a opta voluntar în a interpreta anumite ro-luri, altfel poate să apară pericolul unor blocaje emoţionale. • Jocul de rol va fi precedat de prezentarea unor situaţii relativ ase-mănătoare cu cea care va fi simulată și a modurilor de rezolvare a lor.• Atmosfera de joc trebuie să fie relaxată, lipsită de exagerări care să îngreuneze interpretarea rolurilor și concentrarea asupra situaţiei.• Interpretarea rolurilor va putea fi reluată pentru însușirea compor-tamentelor de rol.• Analiza jocului de rol trebuie să fie condusă cu tact și pricepere de către conducătorul jocului, evidenţiindu-se aspectele adecvate/inadecvate, deciziile corecte/incorecte, atitudinile mai mult sau mai puţin adecvate ale personajelor aflate în anumite situaţii.

BINGOIdeea jocului este de a interacționa cu membrii grupului cu scopul de a găsi pe cineva pentru care afirmațiile de mai jos sunt adevărate. Pen-tru a face acest lucru, participanții trebuie să se plimbe prin sală și vor-bind în șoaptă trebuie să găsească pe cineva căruia i se aplică oricare din afirmațiile de mai jos. Persoana respectivă semnează pe pătrățelul potrivit și amândouă continuă căutarea. Un participant poate semna doar o singură dată pentru o persoană. Se dorește ca fiecare partici-pant să vorbească cu câți mai mulți din grup ca să completeze fișa.

Bunicii mei sunt din altă țară.

Eu vorbesc două limbi străine.

Locuiesc cu mai mulți din familia

mea.Am activat ca

voluntar.

Sunt singurul copil din familie.

Știu să cânt la un instrument muzical.

Numele meu se găsește în Biblie.

Am mai mult de două animale.

Am părul vopsit Îmi place mandarina. Am o soră mai mică. Sunt vegetarian.

Știu bancuri multe. Îmi place să gătesc. Nu știu să înot. Îmi place să fac sport.

Am decorat casa recent.

Am consumat droguri

Citesc știrile în mod regulat.

Am călătorit în afara Europei.

Întrebări de procesare/debriefing:• Ce ați avut de făcut?• Cum v-ați simțit jucându-vă? Ce v-a plăcut cel mai mult?• Ați întâlnit multe persoane cu același răspuns?• Ce ați aflat surprinzător despre colegii voștri?• Ce similitudini interesante ați descoperit?

STUDIUL DE CAZÎn comparaţie cu alte metode de instruire, metoda studiului de caz nu prezintă un ansamblu de cunoștinţe adevărate și încercate, ci oferă oportunitatea de a învăţa experimentând.Participanţii își vor da seama că a lucra cu studiile de caz se aseamă-nă foarte mult cu a lucra efectiv cu problemele pe care le întâmpină în viaţa reală. În cele mai multe cazuri, vor identifica și clarifica pro-bleme prin analiza informaţiilor calitative și cantitative, prin evalua-rea diferitelor modalităţi de acţiune și, apoi, prin luarea unor decizii legate de strategia pe care să o urmeze în viitor.Le va plăcea mai mult procesul – și vor învăţa probabil mai mult – dacă vor accepta să se implice activ, decât dacă vor fi niște obser-vatori dezinteresaţi care nu au o opinie sau un interes în rezolvarea problemelor în cauză. Scopul studiilor de caz nu este acela de a dez-volta un set de adevăruri „corecte”, ci acela de a stimula învăţarea legată de luarea deciziilor cât mai bune pe baza unor date avute la îndemână.Studiile de caz reflectă incertitudinea mediului real, în care informa-ţia prezentată este de multe ori imprecisă și ambiguă. S-ar putea să apară frustrări, deoarece nu există un răspuns corect sau o soluţie perfectă la niciunul dintre cazurile prezentate. În schimb, pot exista mai multe strategii fezabile, pe care le-ar putea adopta.„Cazul” ales trebuie să fie autentic, reprezentativ, accesibil, să conţi-nă o problemă de rezolvat prin adunare de informaţii și luarea unei decizii.Avantaje:- Sunt situaţii ipotetice care nu implică personal pe nimeni;

- Crește implicarea participanţilor.Dezavantaje:- Poate apărea frustrarea pentru că nu exista o soluţie corectă întot-deauna.Etape:1. Alegerea cazului de către formator;2. Prezentarea lui participanţilor;3. Obţinerea informaţiilor necesare;4. Prelucrarea informaţiilor;5. Elaborarea variantelor de rezolvare;6. Alegerea variantei optime;7. Verificarea deciziei adoptate.Valoarea metodei rezidă în faptul că favorizează investigarea unor situaţii reale, dezvoltând capacităţi de analiză, interpretare, antici-pare, luare de decizii. De cele mai multe ori metoda se bazează pe activităţi de grup, putând fi îmbinată și cu jocuri de rol.

Tips & Tricks:• Răspunsurile la studiul de caz pot fi puternic influenţate de experi-enţa trăită de fiecare. Atenţia formatorului trebuie să fie îndreptată pentru a nu exista conflicte de percepţii asupra aceluiași lucru.

ALEGERILE FORŢATEParticipantului i se prezintă o afirmaţie și acesta trebuie să adopte poziţia „DE ACORD” sau „ÎMPOTRIVĂ”. Nu se poate alege o poziţie ne-utră. Ulterior stabilirii poziţiei, acesta trebuie să o argumenteze. Este o metodă care deschide comunicarea și sondează opinii și compor-tamente.Avantaje:- Favorizează argumentarea valorică a propriilor opinii;- Permite participanţilor să-și conștientizeze atitudinile pe care le au faţă de anumite teme controversate.Dezavantaje:- Este posibil ca nu toţi participanţii să fie implicaţi;

- Este o metodă care consumă foarte mult timp.Etape:1. Introduceţi tema.2. Precizaţi regulile.3. Se alege o singură variantă: acord sau dezacord.4. Se poate schimba alegerea iniţială ca variantă de răspuns.5. Anunţaţi din nou afirmaţia și lăsaţi participanţii să se împartă în două grupuri: acord și dezacord.6. Se argumentează alegerea făcută.7. La sfârșit, rezumaţi ce s-a spus de o parte și de alta.Tips & Tricks:• Atunci când se discută despre valori personale, nu există valoare corectă sau greșită.• Discuţiile sunt despre opinii, nu despre persoane!• Nu se trage o concluzie a dezbaterii, se face doar un rezumat al argumentelor discutate.

PARCAREAScop: Transpunerea participanților în pielea oamenilor care se con-fruntă cu anumite probleme Avantaje: Creșterea nivelului de empatie și acceptare pentru cei care se confruntă cu anumite probleme Înțelegerea facilă a contextului în care se regăsesc personajele PASUL 1: Mergi cu participanții undeva afară, într-un spațiu deschis. Prezintă-le jocul, dă-le fiecăruia câte un personaj și roagă-i să citeas-că personajul și caracteristicile acestuia. Personajele ar trebuie alese înainte de joc pentru a le lega de contextul cursului/taberei. PASUL 2: Cere-le participanților să se așeze în linie ca la o cursă de alergare. Linia este punctul de pornire pentru fiecare dintre ei și în același timp reprezintă Articolul 1 din Declarația Universală a Drep-turilor Omului care spune că TOȚI OAMENII SE NASC LIBERI ȘI EGALI ÎN DEMNITATE ȘI DREPTURI. Înainte să începeți, cere-le participanților să își imagineze că sunt personajele de pe cartonașe și să intre în roluri. Explică-le că per-

sonajele trebuie să rămână secrete pe toată durată jocului până la momentul în care îi vei ruga să și le facă publice. Cere-le participan-ților să asculte câteva afirmații și pentru fiecare afirmație la care PER-SONAJUL lor POATE răspunde cu DA trebuie să facă un pas în față. Dacă răspunsul este NU, atunci rămân pe loc. Întreabă participanții dacă instrucțiunile au fost clare. TIMP-5 min PASUL 3: Citește afirmațiile una câte una și vezi dacă participanții se mișcă conform personajelor lor.PASUL 4: La terminarea afirmațiilor, roagă participanții care au ajuns cel mai în față să spună ce personaje au avut. Discutați cu toți participanții: De ce sunt ei în față? Ce i-a făcut mai puternici să ajungă în față? În ce mod îi influențează pe ceilalți? Cum exact? PASUL 5: Cere-le celor din spate să își facă publice personajele. Îi poți întreba și pe ei: Ce le face pe aceste grupuri mai puțin puter-nice? Cine are control asupra resurselor? Cine poate participa la in-fluențarea deciziilor? Ce le face pe aceste personaje să rămână în spate? PASUL 6: Concluzionare.

TAKE A STAND – PUNCTUL DE VEDERE Utilizare și avantaje: - Deschide comunicarea - Sondaj de opinie cu privire la valori și atitudini - Participanții își argumentează alegerile sau viziunea - Abordează subiecte tabu - Participare activă la dezbatere - Permite facilitatorului să cunoască grupul - Dezvoltă abilități de comunicare și implică asumarea opiniilor - Chestionează propriul sistem de valori Tips & Tricks:- Moderatorul rămâne imparțial. NU își prezintă opiniile - Nu există păreri greșite sau corecte - Nu se urmărește compromisul sau consensul

- Poate fi urmată de o activitate pe grupuri mici, discuție facilitată, dezbatere Cum funcționează?Participanții stau pe mijlocul unei săli. Pe mijloc se marchează o linie imaginară sau se folosesc hârtii sau scotch pentru marcare. Într-o parte va fi TABĂRA PRO, de partea cealaltă a liniei TABĂRA CONTRA. Li se explică că urmează să citești câteva afirmații și că ei vor trebui să se așeze în funcție de PRO și CONTRA. După citirea afirmației, se poate trece la o dezbatere a subiectului respectiv între taberele PRO și CONTRA. Se citesc diferite afirmații legate de subiectele tabu actuale. Exemplu de afirmație: Persoanele infectate cu HIV ar trebui să aibă doar parteneri infectați cu HIV.

ALTE METODE DE EDUCAŢIE NON-FORMALĂCAFENEAUA PUBLICĂ• Cafeneaua este o metodă de dialog activ, schimb de informaţii și găsire de soluţii creative de acţiune. În general, cafeneaua publică se folosește atunci când vrei să supui unei dezbateri relaxate un anu-me subiect, permiţând totodată o interacţiune mare și relaţii apro-piate între participanţi. Este și o metodă foarte bună de consultare și participare la luarea deciziilor.• Așa cum sugerează și denumirea, dezbaterea se organizează într-un spaţiu cât mai asemănător unei cafenele, sau chiar într-o cafenea.• Participanţii la cafenea sunt așezaţi la mese de câte 4-5 persoane, la fiecare masă dezbătându-se un aspect al problemei în discuţie și, evident, servindu-se cafea și răcoritoare. Subiectele de discuţie de la fiecare masă rămân aceleași pe toată durata cafenelei.• La fiecare masă unul dintre participanţi este „gazda” mesei. După o primă rundă de 20-30 de minute, participanţii se mută la alte mese, unde vor dezbate subiectele meselor respective, în timp ce gazdele rămân la mesele iniţiale pe toată durata cafenelei. Gazda introduce noii veniţi în conversaţie și are grijă ca dialogul să se desfășoare în mod logic și constructiv.

ARTA POVESTIRII (STORYTELLING) Metoda Storytelling, denumită și Arta povestirii, este o metodă ce por-nește de la o poveste, un mesaj, o valoare, un principiu ce se dorește a fi transmis, nu pentru a fi copiat, ci pentru a fi înțeles, explorat și apoi adaptat în manieră personală de fiecare ascultător în parte. Ea implică trei elemente esențiale: Povestea, Povestitorul și Publicul. Storytelling este o metodă participativă ce implică publicul în toate etapele.

BIBLIOTECA VIEBiblioteca Vie își propune să promoveze respectul pentru drepturile omului și demnitatea umană, să atragă atenția asupra diversității în toate formele ei, să stimuleze dialogul între oameni. De ce acest di-alog? Pentru că de multe ori diferențele dintre oameni nu sunt valo-rificate ca fiind resurse, de cele mai multe ori aceste diferențe duc la discriminare, suspiciune și respingere. Alege diferite persoane care să devină cărți vii, publicul având posibilitatea să îi întrebe despre viața lor, probleme întâmpinate, sentimente etc.

EXPOZIȚIA VIEEste o metodă activă care promovează dialogul între un grup preo-cupat de o problemă specifică și membrii unei comunități, prin ma-nifestări creative în spațiul public. În expoziția vie, spațiul public de-vine o ”galerie” deschisă, unde “exponatele” (inițiatorii acțiunii) prind viață, interacționând cu “vizitatorii” (membrii comunității) cu scopul de a transmite un mesaj de interes pentru comunitate.

DELIVERING LIFE Metoda constă în identificarea unor nevoi și provocarea unor eve-nimente memorabile prin care aceste nevoi sunt împlinite. Este asemănător unui flashmob, diferența constând în faptul că este un eveniment care îi face pe spectatori actori și îi instigă la participare, scopul acțiunii fiind unul de evidențiere a nevoilor existente în dife-

rite comunități sau grupuri sociale și conștientizarea și sublinierea lor în fața celor care nu le observă.

TEATRUL DE UMBREEste acea formă a artei spectacolului în care personajele dintr-un scenariu, prind viață prin jocul actorilor păpușari cu o sursă de lu-mină și cu umbrele unor obiecte special create. El este o formă a teatrului de animație, cunoscut uneori și sub numele de teatru de păpuși și/sau marionete.

TEATRU FORUM ȘI TEATRU DE IMAGINEÎn termeni teatrali, metoda implică un SPECTATOR ce primește lo-cul ACTORULUI și care invadează PERSONAJUL și SCENA. Acesta va ocupa spațiul și va oferi soluții. Făcând aceasta, SPECT-ACTORUL va realiza conștient un act responsabil; scena fiind o reprezentație a realității și ficțiunii. Însă SPECT-ACTORUL nu este de natură fictivă. Există și pe scenă și în afara ei într-o realitate duală.

Să trecem la treabă!

Vom începe cu câteva exemple de jocuri pe care ai putea să le organizezi atunci când participanții nu se cunosc între ei – jocuri de cunoaștere – când vrei să se energizeze un pic pentru că îi simți moleșiți și fără chef – jocuri de energizare – sau jocuri de „spargerea gheții“.

CAPITOLUL 11.1. Jocuri de cunoaștere

1.2. Jocuri de energizare

1.3. Jocuri de „spargerea gheții“

1.1. Jocuri de cunoaștere

Pe internet le vei găsi drept – Name games – și au drept rol ca participanții de la sesiunea/cursul/activitatea pe care o organizezi să se cunoască între ei atât la nivel de prenume, cât și la nivel personal.

Iată 5 exemple de jocuri de cunoaștere:

FAZA 1:- participanții trebuie să se

aranjeze în ordine alfabetică după prenume fără să vorbească între ei, utilizând doar mimica și gestica;

- aceștia se vor așeza într-un semi-cerc, de la prenumele care încep cu A până la V, Z etc;

- Apoi, urmează verificarea –îi pui pe toți să își spună prenumele!

Este un joc haios pentru că aproape de fiecare dată, cel puțin 1 participant se poziționează greșit în semi-cerc.

TOTAL: 15 minute

Timp explicație: 2 minute

Timpul în care participanții își află numele și se aranjează în semi-cerc: 5 minute

Timp alocat verificării: 1 minut

Timp alocat fazei 2: 7 minute

Nu ai nevoie de resurse pentru acest joc! De la 5 în sus!

1. Fără cuvinte îmi spun numele!

FAZA 2 – EXTRA FUN!

• Îl pui pe primul participant să își spună numele. De exemplu: Andreea;• Al 2 lea îi va spune numele Andreei și pe al său. De exemplu: Andreea, Bogdan;• Al 3 lea le va spune numele celor 2 dinaintea lui și pe al său. De exemplu: Andreea, Bogdan

și eu, Călin;• Al 4 lea la fel și se va menține acest proces până la finalul semi-cercului;• Ultimul din semi-cerc va trebui să le spună numele tuturor înainte să și-l spună pe al său, iar

primul, la fel, doar că de la finalul semi-cercului către față.

Participanții se așează în cerc, fie pe scaune sau în picioare, și se prezintă colegilor prin menționarea prenumelui și a unui lucru care începe cu prima literă din prenume.DE EXEMPLU: Bună! Sunt Andreea cu A de la Acadea.La fel vor face și ceilalți participanți.

EXTRA: în loc de lucru, îi poți ruga să îți spună porecla pe care o aveau când erau mici, însă fără legătura cu prima literă din prenume.

TOTAL: 10 minute Nu ai nevoie de resurse pentru acest joc! –

2. Sunt Bogdan cu B de la Bondar!

Ce le spui participanților?

„Urmează să jucăm un joc care se numește – Fără cuvinte îmi spun numele! – pentru ca în final să ajungem să ne știm după prenume. Iată ce vom face! Vom încerca să ne aflăm prenumele fără să folosim cuvinte, doar gesturi sau mimică. După ce credem că am înțeles cum se numesc colegii, ne vom așeza în ordine alfabetică, fără să vorbim, după prenume, în semi-cerc, în așa fel încât, la un capăt al semi-cercului să avem participanții ale căror prenume încep cu A, B, C etc, iar la final să îi avem pe cei ale căror prenume încep cu V, Z etc.“ Apoi, le mai spui că au 5 minute să afle numele tuturor și să se aranjeze în semi-cerc.

Ce le spui participanților?

„Urmează să jucăm un joc care se numește – Sunt X (numele vorbitorului) cu X de la X – pentru ca în final să ajungem să ne știm după prenume. Iată ce vom face! Ne vom aranja într-un cerc, iar apoi, fiecare dintre noi își va spune prenumele și un lucru care începe cu prima literă a acestuia. De exemplu: Bună! Eu sunt Bogdan cu B de la Bondar. Următorul își va menționa propriul nume și un lucru care începe cu prima literă a acestuia.“

Vorbitorul va menționa diferite afirmații, participanții urmând să se așeze în grupuri conform cu cerințele afirmațiilor. De exemplu: Să se grupeze cei care poartă ochelari și să se prezinte între ei! sau Să se grupeze cei cu ochii verzi și să se prezinte între ei etc.

Depinde de numărul de afirmații folosite și complexitatea lor. Poate să dureze de la câteva minute la 15-20 de minute!

Nu ai nevoie de resurse pentru acest joc! –

3. Gruparea!

AFIRMAȚII pe care le poți utiliza:

1. Formați grupuri de câte 3 persoane și faceți cunoștință între voi!

După ce participanții s-au grupat în grupuri de câte 3 persoane și s-au prezentat, se invită participanții din nou în mijlocul sălii, renunțând la grupurile lor de 3 și să asculte următoarea afirmație!

2. Formați grupuri de câte 5 persoane și faceți cunoștință între voi!

3. Cei născuți în același anotimp să se grupeze, să facă cunoștință prin menționarea prenumelui și apoi să se aranjeze în ordine după anul nașterii!

4. Grupați-vă în echipe de câte 6-10 participanți și cântați în cor imnul României!

5. Toți participanții să se aranjeze într-un cerc, să se prindă unul de altul folosindu-și degetele mici, apoi să strige în cor – Hey, Hey, Ura, Ura! de 3 ori.

.....afirmațiile pot continua și pot fi și altele. Te poți gândi și tu la unele amuzante

Fiecare participant primește un tabel cu mai multe pătrate (în funcție de numărul de participanți). Dacă ai 10 participanți, vei dezvolta o foaie A4 cu 10 pătrate. Apoi, vei multiplica foaia în funcție de numărul de participanți. Vezi explicațiile de mai jos.

Timp: 5-7 minuteTabel cu pătrate multiplicat în funcție de numărul de participanți.

Pixuri sau creioaneIdeal ar fi să fie cel puțin 10!

4. BINGO!

EXPLICAȚII

Fiecare va primi câte 1 tabel cu diferite caracteristici (Găsește un participant cu ochii verzi! sau Găsește participantul din orașul Y etc.), iar la semnalul START va trebui să scrie în fiecare pătrat numele tuturor participanților. Cel care termină primul strigă - BINGO!

EXTRA

Dacă mai ai timp, la final, poți lua tabelul câștigătorului și să citești fiecare nume. Cel strigat va trebui să spună câte ceva despre el: Câți ani are? Orașul în care locuiește! Dacă are frați sau surori! Un hobby etc. După ce acesta își spune scurta prezentare, mergi la următorul nume din tabel și, tot așa, până la finalul tabelului și până ce toți participanții s-au prezentat.

Participanții se așează în cerc, mai puțin unul dintre aceștia. Acesta va merge la un partici-pant, imitând o locomotivă, se va opri în fața acestuia, își va spune numele - Salut, sunt Bogdan, iar celălalt, la fel - Salut, sunt Vlad. Bogdan va striga de 3 ori numele lui Vlad - Vlad, Vlad, Vlad. Vlad apoi devine locomotiva, Bogdan îl va prinde de șolduri și va deveni vagon. Cei doi vor merge la alt participant și vor repeta procesul.

Timp: 15 minute, în funcție de numărul de participanți. Nu vei avea nevoie de resurse.

Peste 5!

5. Locomotiva!

PRACTIC:

Odată ce Vlad a devenit locomotiva, iar Bogdan este în spatele lui, vor merge la un alt participant imitând o locomotivă (Chiu, chiu, chiu). Odată ajunși în fața unui alt participant, ambii se prezintă: Salut, sunt Vlad; Salut, sunt Bogdan. Persoana din fața lor se prezintă: Salut, sunt Andreea. Cei 2, Vlad și Bogdan, strigă în cor numele Andreei de 3 ori – Andreea, Andreea, Andreea. Apoi, Andreea devine locomotivă, Vlad și Bogdan vor deveni vagoane, iar toți 3 vor merge, imitând o locomotivă, către un alt participant. Jocul se termină când toți participanții au fost pe rând locomotivă și s-a format un tren din participanți.

Împarți participanții în două grupuri folosind numărarea 1-2. Apoi, le vei cere celor cu numărul 1 să se așeze într-un cerc, cu fața către exterior. Apoi, celor cu număr 2 le vei cere să se așeze într-un cerc exterior cercului format de cei cu numărul 1, în așa fel încât în fața lor să fie un coleg cu numărul 1.

Timp: 1 minut/tură. Dacă ai 20 participanți, 20 minute. Nu vei avea nevoie de resurse.

Număr egal, minim 6

6. Cerc în cerc

PRACTIC:

Odată așezați unul în fața celuilalt în cercuri, participanții au la dispoziție 1 minut să se prezinte, să menționeze hobby-urile avute, ce vor să realizeze în viitor și tot ceea ce doresc. Când timpul s-a scurs, vei striga SCHIMBAȚI!, participanții urmând să se miște în sensul acelor de ceasornic către următorul coleg. Doar cei din cercul exterior se vor muta. Jocul se termină când participanții ajung din nou la cei cu care au discutat prima dată.

7. Hârtia igienică

PRACTIC:

Fiecare participant, în funcție de câte bucăți de hârtie a rupt, va trebui să spună: 1 lucru oarecare despre el (Îmi place ciocolata) și unul personal. Vorbitorul nu le va spune participanților regula jocului atunci când le va da hârtia. Aceștia află abia după ce și-au rupt bucățile de care au avut nevoie. Dacă există participanți care și-au rupt o singură bucată de hârtie, atunci aceștia vor trebui să spună un lucru personal. De la două bucăți în sus, un lucru oarecare și unul personal, două oarecare și unul personal, trei oarecare și unul personal etc. Jocul se termină când toți au menționat lucrurile oarecare și personale. Vorbitorul le va mulțumi tuturor pentru curajul de a împărtăși cu restul grupului detaliile de viață personale.

Participanții se așază în cerc. Vorbitorul spune că toți sunt într-o excursie prin pădure și că au o singură rolă de hârtie igienică. Fiecare va primi rola și își va lua câte bucățele de hârtie are nevoie.

Timp: 20 minute (pentru 20 de participanți).

O rolă de hârtie igienică cu posibilitatea ruperii de bucăți mici de hârtie.

Nu contează numărul de participanți

Participanții se așează în cerc, mai puțin unul dintre aceștia care va rămâne în centru. Acesta se învârte ușor și alege un participant din cerc, spunându-i numele - Ioana!. Ioana și persoana din stânga ei vor trebui să alerge, în direcții opuse, în jurul cercului pentru a-și ocupa rapid locul. Participantul din mijloc care a nominalizat-o pe Ioana, îi va lua rapid locul, rămânând ca Ioana sau colegul său să ocupe locul rămas liber. Cel care rămâne pe dinafară va trece în centru și se va repeta!

Timp: cât dorești să joci!Nu vei avea nevoie de resurse.

Peste 5!

1. Fugi, fugi!

PRACTIC:

Acest joc de energie este interesant prin faptul că participanții trebuie să fie atât atenți, cât și rapizi în a alerga în jurul cercului și astfel, de a ocupa unul dintre locurile libere. Cel din mijloc care a nominalizat persoana care aleargă cu cel din stânga sa, trebuie să treacă rapid în locul celui nominalizat. Este haios, energizant, însă trebuie să vă îngrijiți ca participanții să rămână în siguranță, fără să se accidenteze.

1.2. Jocuri de energizare

Numite și Energizers, sunt de obicei folosite pentru a energiza participanții după o sesiune cu multe informații sau după prânz. Le poți folosi și ca metode de rupere a ritmului unei sesiuni. Adică? De exemplu, dacă vezi că participanții sunt adormiți, nu au chef, cască, se joacă pe telefon, oprește-te și organizează un joc de energizare!

Participanții se împart în perechi, li se dă un ziar pe care îl pun pe podea, sunt invitați să se urce pe acesta, se pune muzică, iar aceștia încep să danseze în cupluri. Ce trebuie să facă ei? Dansând trebuie să împăturească ziarul în două, în 80 de secunde. Se oprește muzica! Cei care au reușit vor dansa din nou urmând să îl împăturească din nou în două. Și se continuă până când ziarul a devenit mult prea mic pentru a mai putea susține două persoane.

Timp: 10-15 minute în funcție de dimensiunea grupului.

Ziare în funcție de numărul de perechi. Peste 6!

2. Dansul ziarului!

PRACTIC:

Acest energizant este haios prin faptul că participanții sunt puși să se gândească la soluții în timp ce sunt pe o foaie de ziar. Ai grijă ca muzica să fie oprită la timp pentru ca să poți avansa la următorul nivel.

Participanții stau așezați în cerc, pe scaune. Vorbitorul va sta în interiorul cercului. Vorbitorul le atribuie participanților nume de fructe: căpșună, măr, pepene, banană. Când vorbitorul strigă unul dintre numele de fructe (BANANĂ), toți participanții cu numele de banană vor trebui să plece de pe scaunul propriu și să facă schimb cu un alt participant cu acest nume de fruct.

Timp: 7 minute.Scaune

Peste 6!

3. Salata de fructe!

PRACTIC:

Pentru atribuirea numelor de fructe, puteți să îi puneți pe participanți să numere de la 1 la 4 (1, 2, 3, 4), iar apoi următorii, tot de la 1 la 4 și tot așa până se termină șirul de participanți. Practic, în felul acesta reușiți să îi împărțiți. Cei cu numărul 1 vor fi căpșuni, cei cu numărul 2 vor fi mere, cei cu numărul 3 vor fi pepeni, iar cei cu numărul 4 vor fi banane.

EXTRA:

Mai există și varianta <SALATEI DE FRUCTE> când vorbitorul poate menționa 2, 3 nume de fructe. De exemplu, vorbitorul strigă „Mere și banane” și atunci cei care au primit acest nume se vor mișca. De asemenea, vorbitorul poate striga <SALATĂ DE FRUCTE> și atunci se vor mișca TOȚI participanții indiferent de numele de fruct pe care l-au primit.

Participanții sunt împărțiți în 2 echipe egale. Sunt puși în șir indian, primul primește un balon. La fel și cealaltă echipă. La semnalul start, primul trebui să paseze balonul celui de al 2 lea, din spatele său, pe deasupra capului, al 2 lea îl primește și pasează balonul celui de al 3 lea printre picioare. Al 3 lea îl va pasa pe deasupra capului și tot așa până ce balonul ajunge la ultimul. Ultimul va alerga cu balonul și se va poziționa primul din șir. Se va pasa în continuare balonul.

Timp: 5-7minute.2 baloane umflate; ar trebui să ai unul sau 2 în plus pentru situația în care unul se va sparge în timpul jocului.

Peste 6!

4. Cursa balonului!

PRACTIC:

JOCUL SE TERMINĂ atunci când primul care a pasat balonul ajunge din nou primul. Practic, fiecare participant de la finalul șirului va deveni primul, primul inițial ajungând ultimul și apoi iar primul. Și atunci jocul se va încheia și se va putea desemna echipa câștigătoare.

Participanții stau aranjați în cerc. Vorbitorul se poziționează și el în cerc. Acesta îi va face cu ochiul unui participant. Participantul vede și strigă - ACUM! -, iar vorbitorul va fugi prin exteriorul cercului către participantul căruia i-a făcut cu ochiul și a strigat - ACUM! -. Până să ajungă vorbitorul la acesta, participantul care a primit semnul trebuie RAPID să facă cu ochiul unui alt participant, acela să strige - ACUM! - și cel de al 2 lea participant să înceapă să alerge prin exteriorul cercului către locul celui de-al 3 lea.

Timp: 10-15 minuteNu ai nevoie de resurse Ar fi bine să fiți cel puțin 7-10

ca să existe un cerc generos.

5. Îți fac cu ochiul!

PRACTIC:

Chiar dacă pare un pic greoi, jocul este chiar haios și pune în mișcare participanții. Ca să fie și mai clar, iată încă o dată ce trebuie sa faci:

1. Toți participanții stau în cerc >>Tu îi vei face cu ochiul unui participant oarecare >>Participantul te vede și strigă – ACUM! - >> Tu vei fugi prin exteriorul cercului de participanți către locul participantului căruia i-ai făcut cu ochiul >> Până să ajungi acolo, participantul căruia i-ai făcut cu ochiul trebuie RAPID să facă cu ochiul unui alt participant, acela să vadă, să strige – ACUM! –, acesta astfel, putând să plece de la locul său >>Tu vei putea să îi iei locul și așa mai departe!

Participanții stau aranjați în cerc. Vorbitorul începe prin a se prezenta și odată cu numele, menționează și un adjectiv care începe cu prima literă din prenume. Acesta se va prezenta persoanei din dreapta sa. De exemplu: Salut, Sunt Bogdan Bondar!. Cel căruia i se prezintă - Marius - se va întoarce către persoana din dreapta și va spune: - Salut! Acesta este Bogdan Bondar, iar eu sunt Marius Mașină!... și tot așa până se termină șirul.

Timp: 15-30 minuteNu vei avea nevoie de resurse.

5-7 participanți

1. Jocul cuvintelor!

PRACTIC:

Este un joc amuzant pentru că participanții vor căuta tot felul de cuvinte cât mai haioase. Pe lângă faptul că ajung să își cunoască numele, vor avea acces și la tot felul de cuvinte legate de prenumele lor care, cumva, sunt reprezentative pentru participanți.

FINALUL jocului: Jocul se va termina când ultimul participant din cerc îi va menționa pe toți dinaintea lui, începând cu primul. Haios!

1.3. Jocuri de „spargerea gheții“

Se mai numesc pe internet și icebrakers și se utilizează pentru a sparge gheața dintre participanți. Imaginează-ți că ai o sală cu 20 de liceeni care nu se cunosc între ei. Ai organizat 2-3 jocuri prin care au reușit să își rețină numele. Acum, prin aceste jocuri, vei putea să îi faci să uite că nu se cunosc și să încerce să o facă!

Participanții se împart în 2 echipe. La mijlocul echipelor se va ridica o pătură în așa fel încât cele 2 echipe să nu se vadă între ele. Fiecare echipă își va alege câte 1 reprezentant care va înainta înspre pătură, rămânând exact în fața ei. Când pătura se va lăsa spre podea, cei 2 reprezentanți vor trebui să spună cât mai rapid numele persoanei care se află de cealaltă parte a păturii. Cel care îi spune numele celuilalt cât mai rapid, îl va câștiga pe participant în echipa sa.

Timp: 5-7 minuteVei avea nevoie de o pătură.

5-7 participanți

2. Pătura!

PRACTIC:

Odată ce echipele au fost făcute, se vor alege 2 persoane care să țină pătura: vorbitorul și încă un participant. Ideea jocului este ca participanții să își amintească rapid numele persoanei pe care o văd în urma lăsării păturii spre podea și astfel, să câștige cât mai mulți participanți din echipa adversă.

JOCUL SE TERMINĂ când una dintre echipe i-a câștigat pe aproape toți membrii echipei adverse.

Participanții sunt așezați în formă de cerc. Vorbitorul, așezat și acesta în cerc, începe prin a spune ceva despre sine. De ex: „Sunt puternic” și va gesticula în acest sens. Restul participanților vor repeta: -Sunt puternic!. Următorul participant va continua povestea adaugând ceva de la el: - Sunt puternic și îmi place să cânt sub duș!. Restul participanților vor repeta. Se continuă până la finalul șirului de participanți.


5-7 participanți

4. O poveste haioasă!

PRACTIC:

În final, după ce toți participanții vor adăuga ceva la povestea care se dezvoltă, va rezulta ceva extrem de haios. Ai grijă ca participanții să repete toate părțile de poveste până la finalul acesteia.

Participanții sunt împărțiți în 2-3 echipe, în funcție de mărimea grupului. Vorbitorul, la semnalul START, le va menționa o formă geometrică, toate grupurile urmând, ca într-un timp anume (10 secunde), să se aranjeze în forma respectivă.


5-7 participanți

3. Geometrie!

PRACTIC:

Vorbitorul va striga – PĂTRAT – și atunci toate echipele, incluzându-i pe toți membrii acestora, vor trebui să se așeze în forma specificată de vorbitor. NU UITA de timp! Nu le lăsa foarte mult timp la dispoziție să se aranjeze în forma respectivă. Spune-le: - Aveți la dispoziție 10 secunde să vă aranjați în.....ROMB! Vorbitorul va urmări timpul respectiv.

Participanții sunt așezați în formă de cerc. Se așează pe podea cu picioarele sub ei. Vorbitorul le va spune participanților ce să facă. Vezi mai jos povestea ce trebuie spusă și ce trebuie să facă participanții.


5-7 participanți

5. Cursa de cai!

PRACTIC:

Povestea spusă de vorbitor:„Suntem căluți și așteptăm START-ul cursei. Suntem emoționați și abia așteptăm să înceapă!– participanții vor imita niște cai nerăbdători prin sunete sau/și mișcări –

Și iată că se dă START-ul cursei!– participanții vor imita alergătura unui cal bătând cu palmele pe genunchi –

Și alergăm, alergăm și acum virăm la dreapta!– participanții se vor lăsa toți odată spre dreapta –

Și iarăși este linie dreaptă și alergăm! Și iată că vine o groapă și trebuie să sărim peste!– participanții imită sărirea gropii –

Ajungem la o parte a cursei cu teren cu apă. Încetinim, încetinim....– participanții își vor freca mâinile între ele pentru a imita contactul cu apa –

Și iată finalul cursei! Suntem aproape. Haideți!– participanții vor imita niște cai nerăbdători prin sunete sau/și mișcări –

Am terminat cursa! Bravoooo!– participanții vor aplauda și vor striga Uraaaaaa, Yeeeee, Uraaaaa!

CAPITOLUL 22.1. Jocuri de educație nonformală pe

problematica violenței

De ce este important să aducem în discuția cu colegii noștri aspecte legate de violență?

Pentru că cele mai frecvente forme de violenţă elev-elev ţin de domeniul violenţei verbale: injurii, jigniri referitoare la diferite trăsături fizice sau psihice, certuri, conflicte. Jignirile sunt făcute pe criterii de religie, etnie, situație socială, trăsături fizice etc. De cele mai multe ori, aceste jigniri și chiar și certurile sau situațiile de vi-olență fizică se întâmplă în pauzele dintre ore sau după ore. Cele mai multe astfel de cazuri sunt întâlnite între elevii din aceeași clasă, între elevii din clase diferite și, între elevii din clase mari și cei mici. STUDIU PRIVIND PERCEPŢIA ELEVILOR DIN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN JUDEŢUL DOLJ ASUPRA FENOMENULUI DE VIO-LENŢĂ ÎN MEDIUL ŞCOLAR, Inspectoratul Şcolar Județean Dolj.

Cât despre fenomenul de bullying prezent în școli, conform unui studiu realizat de organizația Salvați Copiii în 2016, doar 13% dintre elevi au auzit de bullying în context educațional. De aseme-nea, 2 din 10 copii exclud colegi din grupul de egali, iar 3 din 10 cer unui alt coleg să nu se joace cu cineva. 84% dintre copii au menționat că au fost martorii unei situații în care un copil îl amenință pe un al-tul.

Bullying-ul este în general caracterizat ca un comportament agresiv intenționat care: (a) este menit să provoace disconfort sau durere, (b) implică un dezechilibru de putere și tărie între agresor și victimă, și (c) se manifestă repetitiv, regulat (Limber, 2002; Olwe-us, 1993a; Nansel et al., 2001). Bullying-ul este de mai multe feluri și anume: fizic, verbal, social, cyberbullying (mailuri, postări, mesaje,

imagini, filme cu conținut abuziv / jignitor / ofensator; excluderea deliberată a unui copil din spațiul online; spargerea de parole ale unor conturi personale etc). Sursa: Bullying-ul în rândul copiilor, Stu-diu Sociologic la nivel național, Salvați Copiii, 2016.

După cum vezi, fenomenul de bullying se întâmplă încă din școala primară și atunci, practic, copiii ajung cu aceste tipuri de comportamente la liceu, unde unii continuă să facă același lucru.

Cât despre violența împoriva femeilor, conform Eurobaro-metrului 72.3 din 2010 „Violenţa domestică împotriva femeilor” co-ordonat de Comisia Europeană, în Europa, o femeie din patru este victimă a violenţei domestice la un moment dat în viaţă. Între 6% și 10% din populaţia feminină a Europei este afectată de violenţa domestică în decursul unui an.

Statisticile realizate de Agenţia Naţională de Protecţia Famili-ei până în 2009 și Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale în continuare, pe cazurile de violenţă în familie înregistrate în perioada 2004-2011, indică un număr de aproximativ 82.000 de cazuri; în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 800 decese.

Sursa: STUDIU EXPLORATORIU PRIVIND SERVICIILE SOCIALE PEN-TRU VICTIMELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE, Fundația Sensiblu, 2013.

Așadar, ai o tonă de motive pe care să le iei în considerare atunci când ești în dubii dacă să alegi sau nu această temă! Prin efortul tău de a aduce în discuție această temă, alături de alți li-ceeni, vei contribui la reducerea nivelului de violență îndreptat către copii, femei sau alte grupuri vulnerabile.

Înainte de începerea exercițiului, tu, în calitate de vorbitor, vei lipi în cele 4 colțuri ale sălii de clasă 4 decizii: Nu fac nimic; Stai cu Shane restul nopții și uiți ce s-a întâmplat; Pleci din club și le povestești prietenilor tăi ce ai pățit; Începi să dai în Shane până se va opri din urlat. Ideea exercițiului este ca participanții să adopte o decizie legată de povestea pe care urmează să o spui!

Timp: 30-40 minute 4 foi A4 pe care să notezi cele 4 opțiuni 5-7 participanți

1. O dilemă!

POVESTE:

Ingrid și Shane au amândoi 17 ani. Formează un cuplu de 2 ani. Într-o seară, decid să meargă în club, ocazie cu care Shane se îmbată. Ingrid se decide să meargă la un alt club fără Shane, acesta devenind extrem de agresiv. Începe să urle, să o jignească și o împinge atât de tare încât Ingrid cade la pământ. Ce ar trebui ca Ingrid să facă?

PROCES:

După ce le citești povestea, iar participanții s-au decis ce opțiune să aleagă, în grupurile formate în dreptul fiecărei opțiuni, acordă-le 5-7 minute să discute legat de opțiunea aleasă și să aducă argumente legate de alegere. – DE CE AȚI ALES ACEASTĂ OPȚIUNE?

După terminarea timpului alocat discuțiilor în grup, participanții rămân în grupuri, însă revin în grupul mare și își prezintă argumentele.

După ce își prezintă argumentele, pentru continuarea discuției, îi poți întreba:

- Credeți că se întâmplă astfel de situații în comunitatea noastră?

- Ce aleg să facă tinerii, de obicei, când trăiesc o astfel de experiență?

- Ce efecte ar putea să aibă o astfel de situație asupra unui tânăr dacă aceasta se repetă?

- De unde poate obține sprijin un tânăr pentru această situație?

De la această discuție, la final, îi poți informa pe tineri despre ce este violența, de câte feluri este și cum se manifestă în diferite tipuri de relații.

Se împart participanții în 4 grupuri (sau 2); grupurile se vor așeza în cele 4 colțuri ale sălii în așa fel încât să nu intre în contact unele cu celelalte, li se dau o jumătate dintr-o poză și li se va cere să scrie pe o coală A4 exact ce le inspiră poza respectivă. Pentru discuția în grupuri este nevoie de 7-10 minute. Apoi, grupurile își prezintă părerile..... VEZI MAI JOS CE TREBUIE SĂ FACI ÎN CONTINUARE!

Timp: 30-40 minute Cele 2 poze de mai jos printate într-un număr egal cu cel al grupurilor care vor lucra. Peste 6 participanți

2. Ceea ce nu vezi!

PROCES:

Pe rând, grupurile își prezintă ideile lor despre jumătatea de poză. După ce au terminat, le vei da poza întreagă și îi vei întreba:

- Care a fost reacția atunci când ai văzut poza întreagă? (întrebare adresată diferiților participanți)

- Cum crezi că se simte acest copil? Sau ce crezi că simte el?

- Ce fel de violență este ascunsă în jumătatea de poză? Dar în cea întreagă?

- Ce alte tipuri de violență mai cunoaștem? (vezi mai sus)

- Care sunt efectele violenței verbale? Dar fizice?

- Ce ai face dacă partenerul tău de viață te-ar agresa fizic zilnic?

- Cum ți-ai ajuta cea mai bună prietenă/ cel mai bun prieten care este agresat verbal zilnic de către partenerul de viață?

Ideea jocului este să se discute despre violență și formele ei și nu să se ajungă la o concluzie!

Poza 1

Poza 2

Sursa: Unicef, Our right to be protected from violence (găsești manualul online și pozele pentru joc)

Ideea jocului este ca participanții să își exprime ideile legate de motivele violenței. De asemenea, aceștia vor învăța să își argumenteze părerea, dar să le respecte și celorlați propriile opinii. Vezi mai jos cum îl poți organiza!

Timp: 30-40 minute Foi și creioane/pixuri. Ideal, foi mari de hârtie. Peste 6-8 participanți

3. De ce se întâmplă?

PROCES:

Participanții sunt rugați să își găsească un partener din cadrul grupului cu care se simte confortabil. În perechi vor discuta despre ce știu despre violența asupra copiilor sau ce au auzit. Pentru această fază, lasă-le la dispoziție 5-6 minute. Apoi, din 2 perechi vei face grupuri de câte 4, le vei da o foaie mare de hârtie, 1 marker/pix, și le vei cere să scrie, bazat pe câteva afirmații, motivele care stau la baza acestor situații de violență. Fiecare grup va primi câte o afirmație:

1. Care ar fi motivele pentru care unii părinți își pedepsesc proprii copii prin aplicarea de violență fizică?

2. Care ar fi motivele pentru care unii adulți pun porecle unor copii sau tineri doar ca să îi umilească?

3. Care ar fi motivele pentru care unii părinți își neglijează copiii?

4. Care ar fi motivele pentru care unii părinți își obligă copiii să muncească de la o vârstă fragedă? Roagă grupurile să scrie 1-2 motive pentru care cred ele că se întâmplă aceste situații. Pentru asta vor avea maxim 10 minute. După ce grupurile termină, își pasează foile unora-altora. Practic, grupul 1 își va pasa foaia cu ce au scris către grupul 2, grupul 2 către 3 șamd. În continuare, grupurile se vor uita pe ce au notat colegii lor și vor avea 2 sarcini și anume: - să pună o steluță în dreptul celor cu care sunt de acord; - să adauge altele.

La final, vei aduna foile și le vei prezenta grupului. După prezentare, poți pune următoarele întrebări: 1. Toți participanții au fost de acord cu motivele care stau la baza acestor situații? 2. S-au găsit și idei despre cum am putea face în așa fel încât să prevenim astfel de situații? 3. Care ar fi acelea?

2.2. Jocuri de educație nonformală pe problematica discriminării

De ce să vorbim despre discriminare în licee?

CE ESTE DISCRIMINAREA?

Conform Ordonanței nr. 137/2001 privind prevenirea și sancţiona-rea tuturor formelor de discriminare, discriminarea reprezintă ori-ce deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, in-fectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recu-noașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a dreptu-rilor omului și a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunos-cute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

TIPURILE DE DISCRIMINARE

Discriminarea directă are loc atunci când o persoană este tratată în-tr-un mod mai puțin favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situație comparabilă, iar diferența de tratament are la bază oricare criteriu de discriminare prevăzut de legislația în vigoare.

EXEMPLE:

• Într-un anunț de angajare este menționat următorul lucru:„Nu an-gajăm femei”, „Nu angajăm romi”

• Într-un spațiu public (bar, restaurant, teatru, cinema etc.) este inter-zis accesul persoanelor infectate cu HIV

• Angajatorul află că una din angajate este însărcinată și o concediază

• Angajatorul află că unul/una din/dintre angajații/angajatele lui are altă orientare sexuală decât cea heterosexuală și îl/o concediază.

Discriminarea indirectă apare atunci când practici, politici sau pro-ceduri ale unei instituții au efectul de a dezavantaja oameni care împărtășesc anumite caracteristici protejate, chiar dacă acest lucru nu este menționat într-o formă explicită ca în cazul discriminării di-recte.

EXEMPLU:

• Într-un anunț de angajare sunt prezente cerințe precum înălțimea sau alte caracteristici fizice care nu sunt necesare pentru desfășura-rea muncii, precum și un nivel de studii care nu este necesar pentru specificul muncii

FORME ALE DISCRIMINĂRII

STEREOTIPURI

>>> Idee fixă pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva, în special una greșită.

SUMARIZÂND despre un grup, spunem: „X grup este într-un anumit fel! „ EX: Toți „țiganii„ fură!

ETNOCENTRISM

>>> Tendință de a considera valorile și modelele culturale ale pro-priului grup ca fiind superioare celor ale altor grupuri.

EX: Valorile noastre și modul în care trăim sunt cele corecte, ale ce-lorlalți, nu.

XENOFOBIA

>>> Frica de necunoscut

Îmi este frică de cei diferiți pentru că nu îi cunosc și nu îi cunosc pen-tru că îmi este frică de ei.

Se traduce prin respingere, ostilitate, respingere față de cei din alte culturi sau aparținând diferitelor minorități.

INTOLERANȚA: lipsa de respect pentru părerile sau practicile altora;

ANTI-SEMITISM: ura față de evrei;

RASIM: ura față de cei din alte rase

DE CE DISCRIMINEAZĂ ROMÂNII?

Nivelul de educație redus sau lipsa unei educații în raport cu discri-minarea reprezintă principalul motiv care favorizează manifestarea fenomenului de discriminare în România. Doi din trei români sunt de părere că lipsa educației poate duce la comportamente discrimi-natorii. Lipsa unei informări în raport cu acest subiect constituie de asemenea un motiv pentru care oamenii discriminează.

Un alt motiv important este nepăsarea sau indiferența manifestată de oameni în raport cu semenii lor. Mai mult, lipsa toleranței în soci-etate (43%) combinată cu nivelul de corupție perceput (44%) creea-ză un cadru propice manifestării discriminării.

În funcție de frecvența percepută, politicienii sunt grupul asociat cel mai puternic cu discriminarea. Astfel, 59% dintre persoanele intervi-evate sunt de părere că politicienii discriminează în România. O altă categorie din domeniul public, mai exact, funcționarii din instituți-ile publice, este asociată cu discriminarea în România, 46% dintre

respondenți indicând această asociere. De remarcat că aproximativ aceeași proporție (47%) dintre persoanele chestionate consideră că oamenii obișnuiți sunt cei care discriminează în România.

În ceea ce privește contextele favorizante discriminării diverselor grupuri, școala și locul de muncă sunt percepute ca locurile în care apar în mai mare măsură tratamente diferențiale la adresa persoa-nelor infectate cu HIV, persoanelor cu dizabilități fizice/ psihice sau persoanelor de etnie romă.

Nivelul cel mai ridicat de discriminare este asociat cu persoanele in-fectate cu HIV, peste jumătate dintre respondenți indicând că aces-tea sunt discriminate la școală, la locul de muncă, dar și în locurile publice. Pe palierul următor se situează persoanele cu dizabilități sau handicap fizic/ psihic.

Persoanele infectate cu HIV reprezintă categoria cu cele mai mici șanse de acces pe piața muncii, 70% dintre români considerând că este mai ușor pentru persoanele neinfectate să-și găsească un loc de muncă. Comparativ cu românii, persoanelor de etnie romă le este mai greu să își găsească un loc de muncă, 62% dintre respondenți desemnând romii ca fiind categoria etnică cea mai dezavantajată când vine vorba despre ocuparea unui loc de muncă. Ruralul, ca me-diu de proveniență, pare a reprezenta un dezavantaj în procesul de ocupare comparativ cu mediul urban.

Cele mai discriminate grupuri din România, conform Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, sunt: persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele consumatoare de droguri, persoane-le cu dizabilități psihice, persoanele cu dizabilități fizice, persoa-nele de etnie romă, persoanele cu o altă orientare sexuală, copiii instituționalizați, românii, acolo unde sunt minoritari, vârstnicii, per-soanele fără venituri.

Sursa: Raport Percepții și atitudini ale populației României față de Stra-tegia națională de prevenire și combatere a discriminării, 2015, Consi-liul Național pentru Combaterea Discriminării.

www.cncd.org.ro

Jocul îi va ajuta pe participanți să managerieze un conflict, să înțeleagă efectele pe care le au stereotipurile, discriminarea și modul în care socializarea și educația transmit anumite stereotipuri.

Timp: 30-40 minute Rolurile de mai jos care urmează să fie date participanților. Peste 10 participanți

1. Ghici cine vine la cină?

PROCES:

Jocul este unul de rol în care 4 dintre participanți primesc câte un rol pe care vor trebui să le interpreteze în fața celorlalți. Cere ajutorul a 4 participanți care să joace rolurile. Oferă-le rolurile participanților și lasă-i 2-3 minute să se acomodeze cu acestea. Așează 4 scaune în semi-cerc, menționează-le participanților că au în față sufrageria dintr-un apartament în care locuiește o familie și că vor viziona o discuție între membrii familiei. Odată așezați pe scaune, cei 4 pot începe discuția. Acordă 15-20 minute pentru discuție, iar apoi ai grijă să închei discuția și să îi ajuți pe cei 4 să își iasă din rol (Ai terminat rolul! Acum nu mai ești fiica, mama, tatăl etc. Ești Ioana etc)

ATENȚIE: notează o parte dintre argumentele folosite de cei 4 pentru a putea discuta pe marginea lor la finele jocului de rol!

Întrebări la final de joc pentru toți participanții:

1. Argumentele folosite de actori sunt similare cu cele folosite în familiile noastre? Care?

2. Ar fi mai simplu pentru cele 4 personaje dacă partenerul fetei, în loc să fie rom, ar fi fost nerom? De ce?

3. Ar fi fost altfel dacă în loc ca fata să își aducă acasă iubitul, ca băiatul să își aducă partenera acasă? De ce?

4. Credeți că aceste tipuri de situații se mai întâmplă în zilele noastre sau nu mai este cazul?

5. Ați auzit de vreun astfel de caz întâmplându-se în comunitatea voastră?

Tu, în calitate de vorbitor, încearcă să dezbați argumentele folosite de cei 4 actori cu restul participanților. Întreabă-i, provoacă-i să îți spună daca acele argumente sunt încă folosite, dacă sunt de acord sau nu cu ele etc. De asemenea, legat de cine își aduce partenerul acasă, dezbateți rolul femeii în societate. De ce este mai simplu ca băiatul să aducă o parteneră romă acasă decât o fată să facă asta? Le sunt permise mai multe lucruri băieților decât fetelor? Ce au voie să facă fetele, iar băieții, nu? Dar invers?

De asemenea, nu uita să îi întrebi și pe actori:

- Cum s-au simțit în rolul respectiv?

- În realitate, este la fel? Diferit? Și mai complicat?

- Cum cred ei că s-ar simți un băiat rom în situația respectivă?

- Dar fata?

- De ce au reacționat așa părinții? Cum ar fi trebuit să reacționeze diferit?

FIICA

Situație:

Ai decis să îți confrunți familia prin a le spune că urmează să te muți cu iubitul tău de etnie romă. Îți începi rolul prin a le spune celor din familia ta că vei locui cu iubitul tău care este de etnie romă. Îți vei apăra decizia și le vei spune că vei face tot ce este posibil pentru a susține relațiile dintre tineri, în mod special pe cele care sunt forma-te din tineri care aparțin diverselor etnii.

MAMA

Situație:

Fiica ta are un iubit de etnie romă cu care are o relație foarte apropi-ată. Îți iubești mult fiica, dar nu înțelegi cum de ți-a putut face asta. Îți vei susține soțul în tot ceea ce va spune acesta. Nu îți vei amenința fiica, doar îți pare rău de durerea pe care ți-o cauzează prin decizia pe care a luat-o. Crezi că iubitul ei de etnie romă o va abandona și că va suferi foarte mult din această cauză.

FRATELE MAI MARE

Situație:

Sora ta are un iubit de etnie romă cu care are o relație foarte apro-piată. În principiu, nu îți pasă că sora ta are un iubit de etnie romă și chiar aperi dreptul tinerilor de a decide singuri legat de relațiile pe care doresc să le aibă. Oricum, atunci când mama ta spune că iubi-tul ei o va părăsi, începi să te gândești dacă nu cumva el se folosește de ea. Îți arăți îngrijorarea la acest nivel și nevoia de a o proteja pe sora ta.

TATĂL

Situație:

Fata ta are un iubit de etnie romă cu care are o relație foarte apro-piată. Reprezinți autoritatea în familia ta și nu aprobi deloc această relație. Reprezinți majoritatea oamenilor cu principii morale, comu-ne celorlalți și de aceea te gândești la ce vor spune cei din jurul tău. Nu te consideri ca fiind rasist, dar faptul că fata ta urmează să se căsătorească, probabil, cu un băiat de etnie romă este deja altceva. Ești un tată strict care nu tolerează astfel de comportamente și vei acționa în consecință!

Jocul aduce în discuția cu participanții stereotipurile legate de gen. De exemplu: Fetele poartă roz, iar băieții albastru. Vezi mai jos care este procesul și întrebările pe care trebuie să le pui!

Timp: 40-50 minuteNu ai nevoie de resurse

Peste 10 participanți

2. Băieții nu plâng niciodată!

PROCES:

Vei împărți participanții în 4-5 grupuri. Fiecare grup va primi una dintre următoarele afirmații:

- Păpușile sunt doar pentru fete

- Băieții nu plâng niciodată

- O fată nu poate să ajungă șefă

- Doar băieții pot juca fotbal

- Fetele sunt slabe, iar băieții sunt puternici

- Fetele își ajută mamele, iar băieții, tații

- Este mai bine să fii fată decât băiat

- Băieții pot înjura, fetele nu

- Fetele sunt mai deștepte decât băieții

- Este ok ca băieții să se bată, în timp ce pentru fete nu este ok

- Băieții sunt mai puturoși decât fetele

- Fetele mint mai bine decât băieții

Apoi, fiecare grup va primi 15 minute să dezvolte o piesă de teatru scurtă pe care o vor prezenta în fața tuturor celorlalți participanți. Cei care vor viziona piesa nu vor cunoaște afirmația pe baza

căreia a fost dezvoltată piesa. După prezentarea piesei, publicul format din ceilalți participanți va fi rugat să ghicească care a fost tema piesei, ce mesaj a transmis aceasta. După ce fiecare dintre cele 4-5 grupuri își vor prezenta piesa, toți participanții se adună și în plen se vor pune următoarele întrebări:

- Legat de afirmațiile pe baza cărora s-au dezvoltat piesele de teatru, mai sunt valabile în zilele noastre? De fapt, există așteptări diferite de la fete față de băieți și invers?

- Puteți să îmi dați exemple despre părerea oamenilor, în general, legată de cum și ce ar trebui să facă o fată și cum ar trebui să fie și ce să facă un baiat?

- Ce se întâmplă cu fetele și băieții care sunt diferiți, nu se încadrează în aceste roluri stabilite de către societate?

- Credeți că lucrurile acestea primite în copilărie ajung să ne afecteze cumva în viața de adult?

- Credeți că aceste stereotipuri de gen ne limitează cumva? (Ex: Fetele sunt slabe, iar băieții sunt puternici)

Ar fi bine să notezi câteva dintre opiniile participanților pe tablă, iar apoi, la finalul întrebărilor, să le recitești pentru a trece în revistă opiniilor acestora.

Explicație:

Nu există un rol specific pentru femei și bărbați; orice femeie poate să muncească și să câștige mai mult decât un bărbat sau să exceleze într-un domeniu monopolizat de bărbați. Genul nu ne face să fim mai puternici sau mai slabi. Sunt bărbați puternici așa cum sunt și femei puternice și invers. Toate afirmațiile pe care ați lucrat sunt idei fixe pe care oamenii încă le mai folosesc pentru a le oferi celorlalți un loc, un rol în grup, familie, comunitate. Însă acestea nu sunt ancorate în realitate având în vedere multiplele exemple în care femeile au demonstrat că pot face ceea ce fac și bărbații și chiar mai bine. Așadar, oare toți bărbații nu plâng? Sau dacă o fac demonstrează că sunt slabi?

Jocul aduce în discuția cu participanții diferite problematici, îi pune în situația de a decide pe cine să aleagă pentru cele câteva apartamente libere, dar să și se gândească la argumentele pe baza cărora au luat acele decizii.

Timp: 40-50 minute 3-5 foi mari de flichart pe care să desenezi vilele. Peste 10 participanți

3. Cine să se mute în casă?

PROCES:

Primul pas este să le povestești participanților despre ce este vorba. Iată povestea:

„Câțiva dintre voi sunt în căutarea unui apartament. Găsiți o vilă în care sunt disponibile doar 5 apartamente. Numărul de persoane care au aplicat pentru un apartament este de 8. Trebuie să decideți și care sunt cele 5 familii/persoane care se vor muta și care nu. 5 dintre voi veți reprezenta câte o familie/persoană în căutarea unui apartament, iar 2 din grup vor fi monitori, aceștia urmând să noteze argumentele aduse în discuție legate de fiecare dintre aplicanți. Aceștia le vor prezenta la final.”

Vei împărți participanții în 3 grupuri (grupuri raportate la o clasă de 30 de liceeni). Fiecare grup va primi câte un desen cu o vilă. Vei alege câte 2 persoane din fiecare grup care să fie monitori. Celelalte 8 vor reprezenta diferite familii/persoane aplicante. Poți oferi aceleași variante de familii/persoane celor 3 grupuri pentru a compara argumentele aduse în discuție la finalul jocului.

Iată care vor fi acestea:

1. Un tânăr în căruț cu rotile

2. Două tinere care lucrează în domeniul modeling-ului. Niciuna nu este căsătorită sau într-o relație stabilă. Călătoresc foarte mult

3. O familie romă compusă din 5 persoane; tatăl lucrează ocazional. Fac parte dintr-o familie mare și le place să sărbătorească cu orice ocazie.

3. 3 studenți iranieni care au solicitat azil politic

4. Un tânăr homosexual

5. Un bărbat din Africa care are o prietenă în România. Intenționează să se căsătorească cu aceasta dacă familia ei îl va accepta.

6. O familie alcătuită din tatăl – funcționar la bancă și mama – profesoară

7. O pensionară de 70 ani care trăiește din pensie

8. O tânără nevăzătoare care trăiește singură fiind ajutată de câinele său.

La final, fiecare grup își prezintă opțiunile, iar monitorii prezintă ce și-au notat. Aceștia vor avea în vedere argumentele aduse împotriva unei anumite familii sau persoane, dar și argumentele pro pentru celelalte care sunt propuse pentru un apartament.

Discuția de final va fi legată de argumentele prezentate de monitori.

- Ia să vedem, în viața reală, ați accepta să aveți ca vecini o familie de romi? Dar câțiva tineri din Iran?

- De ce v-ar fi greu să conviețuiți cu cei pe care nu i-ați ales pentru cele 5 apartamente?

- De ce ați ales grupul X? Dar grupul Y?

Concluzia:

De obicei, oamenii se simt confortabili cu cei care se încadrează în normele sociale și de fapt, care sunt cel mai apropiat ca stil de viață de ei. Ceea ce ne împiedică să acceptăm familii sau persoane diferite este că nu înțelegem diferențele și că nu avem respect pentru acestea. Până la urmă, cu toții suntem diferiți, fie că vorbim de culoarea părului, a ochilor, a rasei, a culorii pielii, etniei etc. Aceste lucruri nu ar trebui însă să ne împiedice să conviețuim și să ne înțelegem. Din contră, ar trebui să fim curioși să aflăm mai multe despre alte culturi, alte stiluri de viață, etnii, rase pentru că până la urmă faptul că știi, nu înseamnă că vei urma acele stiluri de viață sau tradiții.

Exemplu de casă; poți desena o astfel de casă, dar cu 5 ferestre!

2.3. Jocuri de educație nonformală pe alte problematici

Acestea vor aduce în discuția cu colegii tăi sau tinerii, în ge-neral, alte aspecte precum, sănătatea, problematica HIV, drepturile omului etc.

Jocul aduce în discuția cu participanții problematica HIV din perspectiva vieții cu HIV în România și a stereotipurilor din jurul unei persoane care trăiește cu HIV. Jocul poate fi aplicat pe problematica romă, problematica persoanelor cu dizabilități etc.

Timp: 30-40 minute3-5 foi mari de flipchart


1. Scriu tot ce știu despre...

PROCES:

Înainte să le prezinți colegilor tăi problematica HIV – căi de transmitere, diferența dintre HIV și SIDA, testare, tratament etc, ar fi interesant de văzut care este percepția lor asupra unei persoane care trăiește cu HIV. Pentru ca acest proces să aibă loc, iată ce instrument poți aplica:

1. Îți împarți colegii/grupul în 4 echipe

2. Le dai câte o foaie de hârtie mare sau dacă nu ai, o foaie A4

3. Ceri fiecărui grup să își desemneze câte un reprezentant

4. Vei ieși cu fiecare dintre cei 4 reprezentanți afară din sală

5. Le vei da un cuvânt și instrucțiunea că trebuie să se întoarcă la grupul său, să le șoptească cuvântul colegilor săi, în așa fel încât celelalte grupuri să nu îl audă, și să le ceară membrilor grupului să noteze tot ce le vine în minte legat de acel cuvânt, chestiuni pozitive sau negative

6. Dă-le grupurilor 10 minute

7. La final fiecare grup își va prezenta părerile.

8. Cum 2 grupuri sau toate au avut același cuvânt, tu, în calitate de vorbitor, vei putea să scoți în evidență părerile similare și să menționezi că 2 grupuri de persoane, fără să vorbească între ele, au menționat mai mult sau mai puțin aceleași lucruri. Acest lucru înseamnă că mai mult sau mai puțin, avem cam aceleași păreri legate de un anumit grup sau altul, păreri care ne ghidează în deciziile pe care le luăm, atunci când discriminăm sau marginalizăm.

CUVINTE pentru liderii de grup: HIV, SIDA, rom, gay etc

ATENȚIE: cel puțin 2 dintre grupuri, dacă nu toate, vor primi același cuvânt ca să poți face o comparație între cele 2 grupuri vizavi de părerile notate.

PROCES:

1. Vei printa pozele cu fețele alese; vezi mai jos câteva exemple. Poți căuta și altele utilizând Google;

2. Vei lipi pozele pe câte o foaie mare. Practic 3 poze pe 3 foi mari;

3. Vei împărți participanții în 3 grupuri;

4. Fiecare grup va primi câte o foaie cu fața respectivă, urmând ca fiecare membru al grupului să își scrie prima impresie în partea de jos a foii. Apoi, înainte ca foaia să fie transmisă către următorul grup, se va îndoi, în partea de jos, în așa fel încât următorul grup să nu poată vedea ce au scris ceilalți;

5. Cele 3 foi trebuie să ajungă pe rând la fiecare dintre cele 3 grupuri;

6. La final, tu, în calitate de vorbitor, vei desfășura foile în așa fel încât participanții să poată vedea ce au scris toate grupurile/membrii acestora;

7. Vei căuta similarități, concluzia fiind că grupurile, fără să vorbească unele cu celelalte, au notat mai mult sau mai puțin aceleași păreri.

Iată ce întrebări mai poți pune ca să îi provoci pe participanți la o discuție:

1. Este o noutate pentru voi că sunt multe păreri similare?

2. Pe ce v-ați bazat prima impresie?

3. Ați trăit vreo experiență când v-ați făcut o părere complet greșită despre o persoană? Care a fost aceasta și ce s-a întâmplat?

4. Ce ne arată acest joc? Care ar fi concluzia acestuia?

Jocul aduce în discuția cu participanții părerile pe care ni le facem imediat despre o persoană, pe baza modului în care aceasta arată, fără să depunem vreun efort să o cunoaștem. Vezi mai jos modul de organizare al jocului.

Timp: 30-40 minute3 poze cu fețe de oameni. Vezi câteva exemple mai jos! Vei mai avea nevoie de scotch și 3 foi mari.


2. Prima impresie!

Exemple de poze

Jocul aduce în discuția cu participanții părerile pe care ni le facem imediat despre o persoană care face parte dintr-un grup vulnerabil la discriminare și modul în care o tratăm.

Timp: 30-40 minute 20-30 Stickere, în funcție de numărul de participanți. Peste 10 participanți

3. Etichete

PROCES:

1. Fiecare participant va primi câte un sticker cu un cuvânt pe el

2. Stickerele vor fi scrise de tine înainte de joc în așa fel încât participanții să nu vadă cuvântul scris pe acestea

3. Fiecare participant își va lipi stickerul pe frunte

4. Ceilalți vor trebui să se poarte cu el în funcție de ce este scris pe sticker. De exemplu, dacă pe sticker este scris – persoană cu deficiențe de văz – atunci toți ceilalți se vor purta cu persoana respectivă așa cum ar face-o în realitate, însă fără să spună cuvinte

5. Odată distribuite și lipite stickerele, lasă-le 10 minute participanților să interacționeze între ei și să se poarte conform stickerele pe care le văd

6. Sarcina participanților este să își dea seama de cuvintele care sunt scrise pe stickere

7. Chiar dacă până la final, nu își dau seama de cuvinte, nu este nicio problemă

8. La final, vei adresa următoarele întrebări:

- Cum v-ați simțit în timpul jocului?

- A fost dificil să vă purtați cu cei din jur în funcție de ce era notat pe stickere?

- Participanții care și-au dat seama de cuvânt au început să se poarte exact în direcția cuvântului?

- Ce fel de etichete le punem celor din jur în viața reală?

- Cum îi afectează?

- Cum afectează etichetele modul în care gândim despre aceștia?

- Ce ne îndeamnă să punem aceste etichete?

Jocul îi pune pe participanți în poziția unei persoane cu deficiențe de auz, de văz și de vorbit. Vezi mai jos modul de organizare al jocului.

Timp: 30-40 minute 4-5 foi A3 sau A4, în funcție de numărul de grupuri, pixuri, creioane sau markere. Peste 10 participanți

4. Desenăm fericirea!

PROCES:

1. Se împart participanții în 4-5 grupuri, în funcție de mărimea grupului

2. Dacă ne raportăm la o clasă de 25-30 de elevi, atunci ar fi bine să faci 6 grupuri a câte 5 elevi

3. Fiecare dintre cei 5 vor primi câte un rol astfel: - 2 vor fi persoane cu deficiențe de auz, 2 cu deficiențe de vorbit și unul cu deficiențe de văz

4. Cei cu deficiențe de auz și vorbit vor trebui să îl ghideze pe cel cu deficiențe de văz spre a desena fericirea

5. Cei 5 trebuie să își ia rolul în serios pentru ca să înțeleagă ce presupune viața acestor persoane

6. Dă-le participanților 10 minute să deseneze

7. La final, fiecare grup își va prezenta lucrarea

Tu, în calitate de vorbitor, vei putea pune următoarele întrebări:

- Cum v-ați simțit în rolul desemnat?

- Credeți că în viața reală cei cu aceste deficiențe primesc tot sprijinul de care au nevoie pentru a duce o viață cât se poate de normală?

- Cum a fost colaborarea pentru desen? Cum v-ați coordonat? Cine și ce a făcut?

- Ce credem că știm despre cei cu aceste deficiențe?

- Cum sunt adaptate serviciile locale sau diferite oportunități pentru aceștia?

LA FINAL poți face poze cu participanții și desenele lor, iar apoi le poți posta pe Facebook cu mesaje de sprijin pentru persoanele cu aceste deficiențe!

Cuvinte pe care le poți trece pe stickere: rom, leneș, murdar, gay, consumator de droguri, infectat cu HIV, persoană în cărucior, femeie în vârstă, persoană cu deficiențe de auz etc

5. Joc elvețian (problematica gay)

PROCES:

1. FAZA HETERO

Practic, participanții, organizați în grupuri, vor aranja afirmațiile de mai jos de la statutul de prietenie între 2 persoane de sex opus până când începe relația de iubire și sex. În partea de jos a șirului vor așeza afirmațiile aferente statutului de prietenie, mergând spre vârful șirului cu cele aferente statutului de iubit/ă. APOI, trebuie să așeze o bucată de sfoară exact unde se termină prietenia și începe relația de iubire.

2. FAZA GAY

După ce au terminat de așezat afirmațiile și postat sfoara, vor face același lucru pentru un cuplu gay.

DISCUȚII:

La finalul exercițiului, întreabă-i pe participanți cum este diferită imaginea de cuplu hetero față de cea gay. S-a schimbat poziționarea sforii? De ce? Este percepția generală legată de un cuplu gay mai sexualizată? De ce se întâmplă asta?

CONCLUZII: Cuplurile sunt diverse, însă sexualizarea celor gay nu este ancorată în realitatea grupului. Așa cum se formează și trăiesc cuplurile hetero, o fac și cele gay.

Diferența dintre cele două, dincolo de sexul partenerilor, este că cuplurile hetero beneficiază de anumite drepturi pe care cele gay nu le au în prezent: dreptul la moștenire, căsătorie etc.

AFIRMAȚII:

Să dormim în același pat

Să mergem de mână pe stradă

Să îi faci un masaj partenerului

Să vă sărutați

Preludiul (tachinarea înainte de sex)

Masturbarea reciprocă

Să vorbiți

Să vă zâmbiți unul-altuia

Să vorbiți despre temeri și îngrijorări

Să mergeți să vedeți împreună un film

Să vă luați în brațe

Să dansați

Să dormiți împreună fără a face sex

Să faceți sex

Să faceți ceva împreună într-o după-amiază

Să vă pupați pe obraz

Să vă atingeți fără nici un scop sexual

Înainte de începerea exercițiului, va trebui să le explici participanților că urmează să jucați un joc legat de percepția pe care o avem față de cuplurile hetero versus cuplurile gay. Vei împărți participanții în 4 grupuri, fiecare dintre acestea urmând să primească 17 afirmații, puse pe foi diferite, pe care vor trebui să le aranjeze în funcție de părerile proprii, de sus în jos astfel: - în partea de jos, prietenia; - spre partea de sus - relația de iubire.

Timp: 30-40 minuteCele 17 afirmații de mai jos puse pe foi separate, multiplicate în funcție de numărul de grupuri formate. Sfoară.

Minim 2 grupuri a câte 3 persoane.

Discursul instigator la urăAșa cum este acesta definit de Consiliul Europei, acesta cuprinde toate formele de exprimare care incită, promovează sau justi-fică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, sau orice altă formă de ură bazată pe intoleranță.

Pornind de la toate acestea, Consiliul Europei a demarat o campanie împotriva discursului instigator la ură – NO HATE SPEECH – care are drept scop atragerea atenției asupra acestei probleme, schimbarea de atitudini și mobilizarea tinerilor pentru combaterea acestui dis-curs. Campania a fost lansată în martie 2013 și este încă în curs de implementare. Consiliul Europei vede acest discurs ca un atentat la democrație și drepturile omului. Campania încurajează respectul pentru libertatea de exprimare și își propune să găsească căi alter-native de răspuns la discursul instigator la ură prin prevenire, educa-ție, atragerea atenției, sprijin pentru victime etc. În esență, campa-nia este despre promovarea drepturilor omului online și obținerea unui spațiu virtual sigur pentru toți.

BULLYING = comportament ostil/de excludere și de luare în derâ-dere a cuiva, de umilire.

Cum se manifestă? Un copil/tânăr/adult este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl stri-gă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.

Numeroase jocuri de educație nonformală pentru combaterea dis-cursului instigator la ură din mediul online pot fi găsite în manualul dezvoltat de Consiliul Europei – BOOKMARKS, disponibil inclusiv în limba română.

https://www.nohatespeechmovement.org

Despre Consiliul Județean al Elevilor Galați

DOMENIUL DE ACTIVITATE: Educație DESCRIERE: Certificat oficial prin OMECS Nr. 2782 din 12 decembrie 2007. În prezent funcționează în baza Regulamentului de Organiza-re și Funcționare aprobat prin OMECS 3838/2016. Consiliul Județean al Elevilor Galați este o formă de organizare aso-ciativă a elevilor și reprezintă un factor important al democratizării școlii și a relațiilor profesor-elev. Prin intermediul acestui cadru de organizare, elevii își pot alege reprezentanții pe baza principiului re-prezentativității. MISIUNE: Consiliul Județean al Elevilor reprezintă interesele elevilor din învățământul preuniversitar de stat și privat la nivel județean și are rol de structură consultativă a factorilor decizionali la nivelul ju-dețului Galați. CINE ESTE ȘI CE FACE REPREZENTANTUL ELEVILOR?Statutul elevului definește reprezentantul elevului astfel:Art. 32 Se consideră reprezentanți ai elevilor următorii: a) președintele și vicepreședinții Consiliului Școlar al Elevilor; b) reprezentanţii elevilor în Birourile Executive ale Consiliului Jude-ţean al Elevilor/Consiliul Naţional al Elevilor și în structurile de con-ducere ale asociaţiilor reprezentative ale elevilor legal constituite, ce au prevăzut în Statut scopul reprezentării elevilor; c) reprezentantul elevilor în Consiliul de Administraţie;d) reprezentanţii elevilor în comisiile unităţii de învăţământ, inspec-toratelor școlare, autorităţilor locale sau centrale.Reprezentatul elevilor este orice elev care a fost ales de către cole-gii săi să le reprezinte interesele în fața factorilor decidenți. Acesta are datoria să păstreze dialogul cu elevii pe care îi reprezintă și să comunice mai departe interesele acestora, fără a se lăsa influențat de factori terți. Acestuia îi este interzis să se asocieze în structuri cu

caracter politic. Reprezentanții elevilor apără interesele elevilor la nivel local și național, sunt promotori ai dezvoltării climatului școlar, dar și ai unui cadru de dezvoltare, de educație civică autentică și de formare a unor cetățeni responsabili. Statutul Elevului prevede următoarele drepturi ale elevilor repre-zentanți: Art 35.) b) de a folosi baza materială a unității de învățământ, în con-formitate cu îndatoririle ce le revin în calitatea de reprezentant; c) de a li se reprograma evaluările periodice, dacă acestea s-au su-prapus peste activitățile aferente calității de elev reprezentant; d) de a li se motiva absențele în baza unor documente justificati-ve, care atestă prezența elevului reprezentant la activitățile derulate prin prisma calității și care sunt semnate de președintele/directorul comisiei/structurii la care elevul reprezentant a participat. Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național al Elevilor prevede: Art 80) (2) Cheltuielile de transport ocazionate de participarea mem-brilor consiliilor județene ale elevilor la adunările generale sunt de-contate de unitatea de învățământ de proveniență a elevilor. REPREZENTATUL ELEVILOR ÎN CADRUL C.A.Reprezentantul elevilor în cadrul Consiliului de Administrație al școlii este membru cu drept de vot și poate fi ales din rândul elevilor institu-ției ce au împlinit vârsta de 18 ani. Acesta beneficiază de toate dreptu-rile elevului reprezentant prevăzute anterior și are aceleași îndatoriri. Alegerile pentru elevul reprezentant cu drept de vot în Consiliul de Administrație sunt organizate de către C.Ș.E. ( Statutul elevului, art. 41, lit. m). De asemenea, C.Ș.E. desemnează un membru observator pentru consiliul de administrație (Statutul elevului art 41., lit l), dife-rit de reprezentatul cu drept de vot prevăzut de OMECS NR. 5231. În consecință, la ședințele CA vor fi prezenți 2 elevi, un membru obser-vator și un membru cu drept de vot.REPREZENTANTUL ELEVILOR ÎN COMISIILE ȘCOLIIReprezentanții elevilor în comisiile școlii sunt membrii cu drept de vot și pot fi aleși din rândul elevilor instituției. Aceștia beneficiază

de toate drepturile elevului reprezentant prevăzute anterior și are aceleași îndatoriri. C.Ș.E. deleagă reprezentanți, prin decizia președintelui consiliului școlar al elevilor, în Consiliul elevilor comisia de evaluare și asigurare a calității, comisia de prevenire și combatere a violenței și orice altă comisie din care reprezentanții elevilor fac parte, conform legii (Sta-tutul Elevului, art 41, lit n).PRIORITĂȚILE CONSILIULUI ELEVILOR Consiliile Elevilor sunt structurile care apără interesele elevilor la ni-vel local și naţional, promotori ai dezvoltării climatului școlar, dar și cadrului de dezvoltare, de educaţie civică autentică și de formare a unor cetăţeni responsabili. Consiliul Naţional al Elevilor este unica structură care reprezintă în prezent peste 3.200.000 de elevi din Ro-mânia, fiind un factor important al democratizării școlii și încurajării relaţiei de parteneriat profesor-elev. Prin intermediul acestui cadru de organizare, elevii își pot alege reprezentanţii pe baza principiului legitimităţii, pot formula puncte de vedere specifice lor și pot elabo-ra propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii școlare.Prioritățile Consiliului Elevilor se află în strânsă legătură cu nevoile copiilor și adolescenților din România. Din acest motiv, printre aces-tea se număra și: -creșterea accesului elevilor la servicii specializate;-asigurarea protecției elevilor împotriva abuzului, neglijării și violen-ței ;-creșterea accesului la programe de voluntariat, consiliere în carieră, ucenicie și activități recreative ;-asigurarea protecției împotriva discriminării bazate pe diferențe de naționalitate, sex, religie, orientare sexuală, convingeri politice etc. ;-creșterea calității actului educațional;-creșterea accesului la educație pentru copii și adolescenții ce pro-vin din medii sociale dezavantajate ;-realizarea și derularea unui parteneriat educațional funcțional în sistemul preuniversitar românesc, unde elevii să își exprime liber in-teresele și să participe activ la procesul decizional; -combaterea fenomenelor de absenteism, abandon școlar etc.

Drepturile și obligațiile elevului

Sursa: STATUTUL ELEVULUI (OMENCS NR.4742/2016):

Art. 6) (1) Elevii, ca membri ai comunității școlare, beneficiază de toate drepturile și îndeplinesc toate îndatoririle pe care le au în cali-tate de elevi și cetățeni.

(2) Elevii au dreptul la respectarea imaginii, demnității și personali-tății proprii.

Art. 7) Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educa-țional:

l) dreptul de a contesta rezultatele evaluării lucrărilor scrise; (de va-zut: Art. 9 pentru detalii)

o) dreptul de a avea acces gratuit la baza materială a unității de învă-țământ, inclusiv acces la biblioteci, săli și spații de sport, computere conectate la Internet, precum și la alte resurse necesare realizării ac-

tivităților și proiectelor școlare în afara programului școlar, în limite-le resurselor umane și materiale disponibile.

s) dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de ma-ximum 15 zile lucrătoare

aa) dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă, prin fișe anonime. Acestea vor fi completate la clasă și predate cadrelor didactice în vederea identificării celor mai efici-ente metode didactice;

bb) dreptul de a fi informat privind notele acordate, înaintea con-semnării acestora.

ff) dreptul de a le fi consemnată în catalog absența doar în cazul în care nu sunt prezenți la ora de curs. Este interzisă consemnarea absenței ca mijloc de coerciție.

Art. 10) b) dreptul la protest, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, fără perturbarea orelor de curs;

Art. 12) c) dreptul de a le fi înregistrate toate cererile scrise și semna-te, în condițiile legii;

Art. 14) c) [...]Ținuta vestimentară sau lipsa elementelor de identi-ficare NU poate reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului în perimetrul școlii; (de asemenea, de consultat: hotărârea Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pri-vind uniforma din data 13.01.2016)

Art. 16) (2) Pentru a putea fi sancționați, faptele trebuie să se pe-treacă în perimetrul unității de învățământ sau în cadrul activităților extrașcolare. [...] (Elevii nu pot fi sancționați pentru fapte petrecute în afara școlii.) (6) Sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei sau al școlii este INTERZISĂ în orice context.

Art. 33) (3) Cadrelor didactice sau personalului administrativ din unitatea de învățământ le este interzis să influențeze procedurile de alegere a elevilor reprezentanți, indiferent de nivelul de reprezen-tare. Influențarea alegerilor se sancționează conform prevederilor art. 280 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Despre VOLUNTARIATVoluntariatul în România beneficiază de o lege în care sunt menționate aspecte de organizare a unui stagiu de voluntariat, drepturile și obliga-țiile voluntarilor și ale ONG-urilor care au activitate de voluntariat.Conform legii 78/2014, voluntariatul reprezintă participarea volun-tarului persoană fizică la activităţi de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remuneraţie, indi-vidual sau în grup.Un alt aspect important prevăzut în lege este că:- Activitatea de voluntariat se consideră experienţă profesională și/sau în specialitate, în funcţie de tipul activităţii, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.În ceea ce privește drepturile voluntarilor:- Pe durata perioadei activităţii de voluntariat, cât și la încheierea ac-tivităţii de voluntariat, organizaţia gazdă, la cererea voluntarului, eli-berează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României.- Voluntariatul se desfășoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între voluntar și organizaţia gazdă. Obliga-ţia de încheiere a contractului de voluntariat în formă scrisă revine organizaţiei gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.- Organizaţia gazdă este obligată ca, anterior începerii activităţii de voluntariat, să înmâneze voluntarului un exemplar din contractul de voluntariat.- Contractul de voluntariat este însoţit obligatoriu de fișa de volun-tariat și fișa de protecţie a voluntarului.Pentru a avea acces la legea 78/2014 și documentele aferente activi-tății de voluntariat, te rugăm să accesezi link-ul: http://federatiavolum.ro/legea-voluntariatului/

Este o activitate sau un serviciu care implică oferirea de

timp, fără plată, în beneficiul unei

persoane, grup de persoane sau

comunități.

Asumarea de către cetățeni a oportunităților

de a deveni activi și implicați din

punct de vedere democratic în identificarea și abordarea problemelor comunității.

Este un proces ce are scopuri

multiple: educarea și motivarea oamenilor

în a se ajuta pe ei înșiși; dezvoltarea

leadership-ului; crearea printre

membrii comunității a conștiinței

cetățeniei, a unei conștiințe civice.

(UNICEF)

VOLUNTARIAT

SPIRIT CIVIC /

CETĂȚENIE

ACTIVĂ IMPLICARE ȘI DEZVOLTARE COMUNITARĂ

SPIRIT CIVIC

În Centrul Civic al municipiului Vaslui, circa 100 de elevi de la Grupul școlar Industrial “Ion Mincu”, însoțiți de cadre didactice,

au manifestat împotriva fenomenelor de violențã în școli, fenomene cãrora, an de an, le cad victime tot mai mulți elevi.

1. Ce faci cu un portofel pe care îl gãsești pe stradă?Răspuns: Îl duci proprietarului direct la adresa unde locuiește!

Caz adevărat din Alexandria, 5 februarie 20142. 20 noiembrie 2014, 2 tineri din Brașov găsesc un portofel cu

1300 euro pe care îl duc apoi la poliție.

ELEVII ÎȘI CER DREPTURILE

Asociația Elevilor Constanța a depus, în 4 februarie, la DNA o plângere penală împotriva lui Radu Mazăre pentru abuz în serviciu. Asociația reclama că Primăria Constanța refuză să acorde reducerea

de 50 la sută la transportul local în comun pentru toți elevii, prevedere stipulată la art. 84 (1) în Legea educației naționale, şi că astfel a fost adus un prejudiciu de peste 50 de milioane de euro.

Consiliul Local Constanța decide să ofere 50% reducere tuturor

elevilor din județ, indiferent de venitul familiei din care fac parte,

gratuit tinerilor fără părinți și celor cu dizabilități.

Au văzut zebra 3D într-un orăşel din Islanda şi au zis să aibă şi ei una la fel, chiar în faţa şcolii. Elevii Liceului de Artă din Buzău au

aşteptat acceptul autorităţilor iar miercuri s-au apucat de treabă.

IMPLICARE COMUNITARĂ

Reciclare creativă: PET-uri folosite, pământ de flori,

sfoară, plante!=

GRĂDINĂ VERTICALĂ

Teens 4 Jeans

Colectă de blugi pentru persoanele fără adăpost, organizată de tineri

INSERT_____HEREProiect prin care locuitorii unui oraș, prin intermediul unor săgeți galbene de mari

dimensiuni, atrag atenția autorităților asupra spațiilor în paragină sau

neamenajate!

FUNDAŢIILE COMUNITARE sunt un motor al schimbărilor pozitive în comunitatea

unde activează; acestea ajută comunităţile să îşi folosească resursele

pentru a se dezvolta. Ele iniţiază legătura vitală între donatori, nevoi şi soluţii,

conectează oamenii cu cauzele şi sprijină un impact crescut al donaţilor în

comunitate.https://www.fundatiicomunitare.ro/

EXISTĂ 16 FUNDAȚII

COMUNITARE ÎN TOATĂ ȚARA

Implicarea în comunitate a liceenilor

din județul Galați Înainte să demarăm acțiuni de implicare în comunitate adresate li-ceenilor prin cele 30 de Consilii Școlare ale Elevilor din județul Galați cu care am colaborat pe parcursul proiectului 30 de Consilii Șco-lare ale Elevilor din județul Galați decid că implicarea în comu-nitate a elevilor este o prioritate, am realizat o cercetare pentru a înțelege pe de-o parte care sunt problemele liceenilor, iar pe de altă parte în ce acțiuni s-ar implica aceștia.

Astfel, cu ajutorul unui chestionar online, am intervievat 1803 lice-eni din 30 de licee din județul Galați și astfel am înțeles care sunt problemele întâmpinate de aceștia în liceele în care învață și în ce tipuri de activități s-ar implica.

Din poziția de Președinte al Consiliul Școlar al Elevilor din cadrul li-ceului tău, înainte de a demara diferite acțiuni, îți recomandăm să folosești chestionarul de mai jos pentru a înțelege care ar fi cele mai potrivite acțiuni în care liceenii pe care îi reprezinți s-ar implica. AL-TFEL, riști să organizezi acțiuni nepopulare și deci, cu o participare scăzută ceea ce înseamnă în final, impact scăzut. Așa că, mai întâi, întreabă-i!

Pentru detalii legate de rezultatele cercetării realizată în 2017, te ru-găm să accesezi următorul link: https://voluntardetecuci.ro/cercetare-liceeni-judetul-galati-implicare-in-comunitate-si-probleme/

Chestionarul poate fi accesat aici: http://bit.do/chestionar-galati

Organizarea unui eveniment public

Înainte să organizezi un eveniment public, încearcă să îți pui urmă-toarele întrebări:

SCOPCe vreau să se întâmple la final?DE CE fac ceea ce fac?Răspunde evenimentul meu unei nevoi reale?- Ideea este ca înainte să organizezi un eveniment public să te gân-dești la scopul acestuia. Pe cine ajută acesta? Sau ce îmi propun să obțin prin acest eveniment? Scopul poate să fie unul social, educa-tiv, de petrecere a timpului liber, de strângere de fonduri etc.

CONCEPTCum vreau să arate evenimentul? Ce să se întâmple acolo?- Când cineva din afara echipei de organizare se uită la afișul eveni-mentului tău ar trebui să își dea seama care este scopul acestuia și ce presupune. Încearcă să îți pui ordine în gânduri și așterne pe hârtie exact ce ai dori să se întâmple în cadrul evenimentului.

PLANIFICARECând aș vrea să aibă loc evenimentul? Cât timp am nevoie pentru adunarea resurselor și organizare? E nevoie de un plan?- Cu siguranță că vei avea nevoie de un plan! Planul de organizare ar trebui să cuprindă toate aspectele legate de eveniment, de la locul în care se va desfășura acesta, până la timpul alocat organizării, vor-bitori, invitați etc.

RESURSEDe ce aș avea nevoie ca să organizez evenimentul? (sală, fonduri, voluntari, flyere etc.)- Planul de mai sus ar trebui să cuprindă și o parte legată de resur-

sele necesare pentru eveniment. Fie că vorbim de spațiul necesar, fonduri, voluntari, grafică afișe sau orice altceva, acestea trebuie să se regăsească în planul de organizare. Înainte să te apuci să plătești pentru diverse, cere o sponsorizare. Dacă ai nevoie de afișe printate, contactează o tipografie din oraș și roagă-i să te sponsorizeze. Dacă ai nevoie de o sală de întâlnire, caută una fără costuri.

EVALUARECum fac? – număr persoanele prezente? Aplic chestionare pre și post sesiune? Poze? Cum evaluez impactul?- În funcție de specificul evenimentului, ar fi interesant de înțeles care a fost impactul acestuia. Dacă organizezi un concert de strân-gere de fonduri, îți poți evalua evenimentul pornind de la numărul de spectatori și biletele vândute sau donațiile primite. Dacă orga-nizezi un workshop pentru promovarea educației nonformale, ar trebui să înțelegi dacă participanții, ca urmare a participării la wor-kshop, au înțeles ce este educația nonformală și câteva tehnici pe care le pot replica pe cont propriu. Cum faci această evaluare? Prin discuții directe, unu la unu sau prin aplicarea de chestionare pre și post workshop.

PROMOVAREDau un comunicat de presă înainte și după eveniment? Invit jurna-liști la eveniment? Promovez activ pe Facebook? Împart flyere? Pun afișe? Etc – Cu cât timp înainte?- Toate cele de mai sus reprezintă variante bune pentru o promovare eficientă. Poți emite un comunicat de presă, invita jurnaliștii locali la eveniment, promova evenimentul prin Facebook, afișe, stickere, flyere și orice altă metodă care te va ajuta să ai o vizibilitate cât mai mare pentru evenimentul tău. Dacă înainte de eveniment, comu-nicatul de presă va conține detalii legate de ceea ce urmează să se întâmple, cel emis, după ce a avut loc evenimentul, va conține date despre ceea ce s-a întâmplat efectiv la eveniment, câți participanți ai avut, ce au învățat ei etc.

ORGANIZAREOrganizarea propriu-zisă a evenimentului!

- Felicitări! Ai ajuns în punctul în care îți organizezi evenimentul. Ai grijă ca echipa ta să aibă sarcini precise cu TERMENE. Adică, până mâine Cristi va face afișul, Mălina va scrie un comunicat de presă, iar Maria va găsi o sală pentru care nu va trebui să plătim chirie etc.

PROMOVAREA EVENIMENTULUI PRIN FACEBOOKÎți poți promova evenimentul, înainte ca acesta să aibă loc, prin Fa-cebook, fie prin postări plătite sau simple! Ai grijă ca postarea ta să nu aibă mai multe de 40-60 de caractere, folosește o poză cu impact semnificativ și clară, cu o rezoluție bună, iar mesajul să fie cât mai atractiv. Postează pe Facebook la ore de vârf, fie dimineața până în ora 9 sau seara în jurul orei 21:00.Pentru promovare, poți scrie și un comunicat de presă! Mai jos gă-sești un model de comunicat de presă.

REGULI pentru un comunicat de presă bun:- Prima parte a comunicatului trebuie să răspundă la întrebările: cine? ce? unde?, când? cum? de ce?- Nu îți recomand să folosești superlative (IMPRESIONANTĂ creștere a cifrei de afaceri)- Nu oferi informații incorecte sau controversate în comunicat- Ai grijă să ai un singur subiect- Nu se trimit mai mult de 2 comunicate pe lună- Comunicatul trebuie să fie scurt – o pagină maximum- Include statistici, menționând sursa lor- Trimite comunicatul marțea sau joia până în 11:00- Trimite comunicatul însoțit de o poză legată de subiect- Titlul trebuie „să vândă”

Alte metode de comunicare: afișe, stickere, flyere, evenimente ne-convenționale realizate pe domeniul public sau alte spații, folosirea de vedete sau persoane publice etc.

Model comunicat de presă----------- antet -----------

COMUNICAT DE PRESĂDATA: 15.03.2017 / GalațiRef: 30 de Consilii Școlare ale Elevilor din județul Galați decid că implicarea în comunitate a elevilor este o prioritate

Începând cu luna aceasta, Asociația Semper Musica FILIALA TECUCI demarează, în parteneriat cu Consiliul Județean al Elevilor Galați, proiectul “30 pentru GALAȚI”, o ocazie pentru președinții sau vicepreședinții a 30 de Consilii Școlare ale Elevilor din județul Galați de a-și dezvolta planuri de acțiune de implicare în comunitate bazate pe opiniile elevilor reprezentați. “30 pentru GALAȚI” este un proiect re-alizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dez-voltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Ro-manian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Proiectul vizează creșterea capacității a 30 de Consilii Școlare ale Elevilor din jude-țul Galați de a dezvolta și implementa un mecanism de evaluare, online și offline, a percepţiei elevilor cu privire la problemele propriilor orașe, problemele întâlnite în liceele în care studiază, activităţile comunitare în care s-ar implica sau bene-ficiarii pe care i-ar ajuta, urmând ca, pornind de la concluziile evaluării, fiecare Consiliu să își stabilească un plan de acțiuni proprii de implicare în comunitate care va include și o serie de inițiative comune bazate pe priorități naționale. De asemenea, în urma organizării proiectului, Consiliul Județean al Elevilor Galați va beneficia de un sistem online prin care Consiliile Școlare ale Elevilor își vor putea raporta reușitele comunitare, website-ul urmând să fie și o resursă importantă pentru elevii din județ cu privire la diferite tematici (efectele discriminării, drep-turile și obligațiile elevilor, discursul instigator la ură și combaterea acestuia etc), metode de educație nonformală pe care le pot folosi în adresarea de diferite pro-blematici sau resurse disponibile pentru tineri.

Proiectul “30 pentru GALAȚI” vine în contextual în care, conform cercetării „Situa-ția tineretului și așteptările sale – Diagnoză - Barometru de opinie publică tineret, 2016” comandată de Ministerul Tineretului și Sportului, doar 31% dintre tineri au participat regulat sau ocazional, în 2016, la activități de voluntariat. Participanţii la Barometrul din 2016 sunt de acord cu afirmaţii precum „Activităţile derulate în afara școlii sunt puţine sau lipsesc” (60% în 2016). Conform aceluiași barometru, doar 15% dintre tineri au participat în ultimii 2 ani, regulat sau ocazional, la pro-iecte comunitare.

Conform Sondajului de opinie realizat în 2016 de UNICEF și Consiliul Național al Elevilor – Perspectiva elevilor asupra priorităților de politici publice vizând copiii și adolescenții, 2 dintre prioritățile adolescenților din România sunt: 1. 57,62% - Acces la programe de voluntariat; 2. 47,21% - Protecție împotriva discriminării.

Despre Asociația Semper Musica FILIALA TECUCI

Asociația Semper Musica Filiala Tecuci – a luat naștere în iunie 2015 cu ocazia pro-iectului Voluntar de Tecuci!, inițiativă finanțată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile prin Fondul ONG, granturile SEE 2009-2014. Filiala Tecuci a Asoci-ației Semper Musica, prin viziunea asumată, are în vedere dezvoltarea unui oraș în care tinerii tecuceni SE IMPLICĂ, MOBILIZEAZĂ comunitatea ȘI REZOLVĂ pro-blemele celor în dificultate. Asociaţia a beneficiat pânâ în prezent de sprijin din partea Ministerului Tineretului și Sportului, FARE Network International, Direcţiei Judeţene pentru Sport și Tineret Galaţi și diverșilor donatori firme sau individuali din Tecuci.

Despre Consiliul Județean al Elevilor Galați

Consiliul Elevilor este o formă de organizare asociativă a elevilor și reprezintă un factor important al democratizării școlii și a relației elev-profesor. Prin intermediul acestui cadru de organizare, elevii își pot alege reprezentanții pe baza principiului reprezentativității. Pot formula puncte de vedere specifice lor și pot elabora pro-puneri pentru îmbunătățirea calității vieții școlare.Pentru informații suplimentare despre această știre, vă rugăm să ne contactați la: e-mail: [email protected], telefon: 0769.986.260. Persoană de contact: Mădălin Ianuș, coordonator proiect, Asociația Semper Musica Filiala Tecuci.

//////Acest comunicat de presă este parte a proiectului “30 de Consilii Şcolare ale Elevilor decid că implicarea în comunitate este o prioritate”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Website-uri resursă, statistici, sau organizații care lucrează cu diferite gru-puri vulnerabile la discriminare:Infecția cu HIVwww.unopa.ro (Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA)www.arasnet.rowww.y4y.roRomiwww.romacenter.rowww.romaeducationfund.rowww.romanicriss.orgwww.agentiaimpreuna.rowww.e-romnja.roDizabilitățiwww.disabnet.ro/membri (Rețeaua tuturor organizațiilor active în acest domeniu)www.motivation.roDiscurs instigator la urăwww.nohatespeech.rowww.nohatespeechmovement.orgViolența împotriva femeilor (Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor)www.violentaimpotrivafemeilor.roConsiliul Național pentru Combaterea Discriminăriiwww.cncd.org.roWebsite-uri resursă pentru alte jocuri de educație nonformală:SALTOYouth: website-ul are o bază de date întreagă de manuale și jocuri pe dife-rite problematiciwww.salto-youth.net/tools/toolbox/Website-ul Fundației Europene de Tineret conține mai multe manuale cu meto-de de educație nonformală pe diferite problematici:www.coe.int/en/web/european-youth-foundation/coe-publicationsConfederația europeană a cluburilor de tineret (ECYC GAME BOOK)http://www.ecyc.org/projects/ecyc-game-book-0UNICEFwww.unicef.org/violencestudy/pdf/Our%20Right%20to%20be%20Protected%20from%20Violence.pdfNonformalii (partea dreaptă a website-ului sunt postate numeroase metode)www.nonformalii.ro/metode

Manual realizat de: Cu sprijin financiar din partea ... · nonformale Un scurt istoric ne duce...

Documents

Transcript of Manual realizat de: Cu sprijin financiar din partea ... · nonformale Un scurt istoric ne duce...