cu James Kaplan

incllcAndtoate glanitele.memorii

Traducere din englezd de Florin Tudose

tutA pumntm itra-o ntutttnnyA cu nuxtcl- pam pAnups,. ERA MrNU-

., nat de frumos gi de lini;te. Aveam doar patru ani, o copiliEd. $i ami vdzut ceva foarte straniu - o linie dreaptd, de-a lungul drumului.E Md intriga atAt de tare, cd am mers dupd ea; tmi doream sd o ating.i par bunica a lipat; a lipat tare. imi amintesc atdt de clar. Era acolo.i.

i un fdrpe urnt.Atunci, pentru prima datd tn viaya mea, am simlit fricd ade-

vdratd - de;i eu habar nu aveam c-ar fi trebuit sd-mi fie fricd. De

fapt, m-am spertat devoceabunicii mele. Iar;arpele;i-avdzut repedede drum.

E incredibil cum se construie;tefricatntine, prinpdrinEi gialgiidin jurul tdu. Lainceput egti atilt de inocent; nu;tii.

VIN DINTR.UN LOC INTUNECAT. IUGOSLAVIA POSTBELIC.T,, MIJLOCUL

anilor'4o, pdni la mijlocul anilor ,7o. Dictaturi comunisti, cuMaregalul Tito la butoane. O penurie permanentizati gi un griomniprezent. Comunismul si socialismul au ceva - un fel de este-tici bazati pe urdgenie purd. Belgradul copiliriei mele nu aveanici micar monumentalitatea piefei Ro$ii din Moscova. Totul eracumva la mAna a doua. De parci liderii ar fi privit comunismul

L2

llrin lentilele altora, pentru a construi ceva mai prost, mai nefunc-

lional gi mai debil.

Eu 1n Belgrad, 1951

imi amintesc mereu de spaliile comunitare - verdele murdarcu care erau vopsiti perelii ;i becurile firi abajur care emiteau olurnini gri ce parcl iEi punea o umbrl pe ochi. Combinatia dintrelumini si cuioarea perelilor ficea ca pielea tuturor sd pari gal-ben-verzuie, de parcl am fi fost cu tofii bolnavi de ficat.

in blocurile masive si hidoase de apartamente locuiau familii intregi. Tinerii nu aveau sanse si aibi apartamentele lor, aga

ci in fiecare casi triiau mai multe generafii - bunica si bunicul,

'ioEd

!

L6a

cuplul tanfu gi progeniturile acestora. inghesuirea familiilor in spa-

lii restrdnse crea tot soiul de complicagii imposibile. Ca si faci sex,

cuplurile tinere se duceau la cinema sau in parc. Si-!i cumperi

vreodati ceva nou sau drigul nici nu intra in discufie.

Un banc din perioada comunisti: un tip se pensioneazilqi,

fiindci fusese un muncitor exceptional, primegte ca premiu nu

obignuitul ceas, ci o magini noui. Colegii il feliciti pentru norocul

lui - va primi magina la data cutare qi cutare, peste douizeci de ani.

,,Dimineaf a sau dupi-amiaza? ", intreabi omul.

,,Dar ce conteazd?", i se rispunde.

,,Pei, il aqtept gi pe instalator in aceeasi zi", explici el.

Familia mea nu a indurat toate acestea. Pdrinfii mei erau

eroi de rlzboi- luptaseri impotriva nazigtilor impreuni cu parti-

zanii iugoslavi, comunigtii condugi de Tito - astfel ci dupd rizboi

au ajuns membri importanfi ai Partidului" cu funcfii importante.

Tata a ficut parte din garda de eliti a Mareqalului Tito; mama a

condus un institut care administra monumentele istorice qi gesti-

ona achizifionarea de lucriri de arti pentru clddirile institu$ilor

publice. Aga se face ci ne-am bucurat de multe privilegii. Am locuit

intr-un apartament mare in centrul Belgradului - strada Makedon'

ska, la numirul 32. O cl5dire mare, de modi veche, din anii tgzo,

cu decoraliuni elegante din fier gi sticli, aseminitoare clidirilor de

apartamente din Paris. Aveam un etaj intreg doar pentru noi, opt

camere pentru patru oameni - pirinlii, fratele meu mai mic 9i eu -ceva nemaiauzit pe atunci. Patru dormitoare, camera in care se lua

masa, un salon mare (aga spunem noi la sufragerie), o bucdtdrie,

doui bii gi camera servitoarei. Salonul avea rafturi pline cu cdrgi,

un pian mare negru gi perelii plini de picturi. Mama igi permitea,

in calitate de director al Muzeului Revoluliei, si intre in atelierele

pictorilor gi si cumpere lucriri - picturi influenEate de C6zanne,

Bonnard gi Vuillard, dar gi multe lucrdri abstracte.

in adolescen!5, credearn ci apartamentul nostru era o

culme a luxului. Mai tArziu am aflat ci aparlinuse unei familii

bogate de evrei qi fusese confiscat in timpul ocupafiei naziste.

'llrt mai tdrziu am aflat;i ci picturile expuse de mama pe perefiilpartamentului nu erau prea grozave. Privind in urmi, cred -rlin aceste motive, dar Si din altele - ci triiam intr-un loc oribil"

Perintii mei, Danica 9i Vojin Abramovid, 1945

Mama mea, Danica, gi tatll meu, Vojin - cunoscut ca Vojo -,au triit o mare poveste de dragoste in timpul celui de-al DoileaRizboi Mondial. O poveste extraordinari - ea era frumoasi, el era

arltos qi igi salvaseri viafa unul celuilalt. Mama, maior al armatei,conducea un pluton din prima linie, insircinat cu descoperireapartizanilor rinifi 9i retragerea lor in siguranfd. Dar odati, in tim-pul unui asalt german, ea s-a imbolnivit de tifos si a ajuns incon-

$dente printre cei grav rdniEi, acoperiti complet cu o pituri, cuf'ebri mare.

Ar fi avut toate sansele si moari, daci tata nu ar fi fost unasa rnare iubitor de femei. I-a vizut pirul iegind de sub pituri qi

nu s-a putut abgine si nu ridice pitura. Cdnd a vizut ce frumoasiera, a luat-o de-acolo gi a dus-o in cel mai apropiat sat, unde local-nicii au ingrijit-o gi au pus-o pe picioare.

$ase luni mai tArziu, era inapoi in prima linie, ajutind larecuperarea riniEilor si transportarea lor la spital. Acolo, printre

cei grav rinifi, l-a recunoscut pe cel care o salvase. Tata zicea, pe

moarte, sAngerind abundent * nu exista s0nge pentru transfuzii.

Dar mama a descoperit ci aveau aceeagi grupd sanguini. I-a dat

din sAngele ei gi i-a salvat viafa.

Ca intr-un basm. Apoi rizboiul i-a despdrlit din nou.

Dar s-au regisit, iar dupi terminarea rdzboiului s-au gi cisi-torit. in anul urmltor m-am ndscut eu - pe 3o noiembrie 1946.

in noaptea dinaintea nagterii mele, mama a visat ci nig-

tea un garpe uriag. A doua zii s-a rupt apa in timp ce conducea o

gedinfi de partid. A refuzat si intrerupi gedinfa: a plecat la spitai

doar cAnd s-a incheiat.M-am ndscut prematur gi, pentru mama mea, naqterea a fost

foarte dificili. Placenta nu a iegit complet; a ficut infec$e. A fost,

din nou, la un pas de moarte. ALI finut-o in spital un an de zile.

Dupi aceea, o weme ia fost foarte greu si munceascd sau si se

ocupe de mine.

La inceput am fost ingrijiti de didaci. Nu o duceam nici eu

prea bine gi nici nu mdncam cum ar fi trebuit - eram numai piele

qi os. Didaca avea un fiu, de aceeagi vArsti cu mine, gi-i didea luitot ce nu puteam eu mAnca; biiatul a ajuns mare gi gras. CAnd a

venit bunica Milica, mama mamei, in viziti, s-a speriat de cAt de

slabi eram. M-a luat de indati acasl la ea, unde am rimas gase ani,

pdni la nagterea fratelui meu. Pirinlii mi vizitau doar in weekend.

Pentru mine, erau ca nigte striini care ne vizitau o dati pe siptd-mdni gi ne aduceau cadouri.

Miau povestit ci nu-mi plicea si merg. Bunica mi punea pe

un scaun la masa dinbucitirie 9i pleca la pia!5, iar cAnd se intor-

cea migiseain acelagi loc. Nu gtiu de ce refuzam si merg, dar migdndesc ci poate avea de-a face cu plimbatul de la un adult la altul.

Md simleam rupte din locul meu gi cred ci, pe undeva, asociam

mersul cu o noud relocare.

Mariajul pdringilor rnei a avut probleme de la inceput, pro-

babil chiar dinaintea nagterii mele. Povestea lor extraordinari de

dragoste qi frumuselea lor ii aduseseri impreund - sexul i-a adus

.iloEL

3

d

Ld

=

irnpreund -, dar ii despirEeau atAt de multe alte lucruri. Mama

venea dintr-o familie bogati gi era intelectuali; studiase in Elvefia.

imi amintesc ci bunica povestea cum mama lisase in urma ei gaizeci de perechi de pantofi c6nd plecase si se aliture partizanilor,Iu0nd cu ea doar unii vechi, $rinegti.

Tata se trdgea dintr-o familie de eroi militari, dar siraci. Tatils:iu fusese maior decorat al armatei. Tata a fost inchis pentru con-

vingerile sale cornuniste ;i inainte de rizboi.Pentru mama, comunismul era o idee abstractS, ceva ce stu-

cliase la qcoald in Elvelia, citindu-i pe Marx gi Engels. Pentru ea,

partizanatul era o alegere idealist5, chiar una la mod5. insi pentru

tata era singura opfiune, deoarece el venea dintr-o familie siracS,insl una cle rdzboinici. El era adeviratul Comunist" Comunismulcra pentru el calea de schimbare a sistemului de clase sociale.

Mama iubea si meargi la balet, la oper5, la concerte de

rnuzicd clasicd. Tata iubea si perpeleasci purcelugi de lapte inbucitirie gi si bea cu vechii lui amici partizani. Aga ci nu aveau

aproape nimic in comun, ceea ce a dus la o cisnicie foarte nefericiti. S-au certat tot timpul.

Dar mai era gi pasiunea tatelui meu pentru femei, adicd toc-

ruai ceea ce-l atrisese la mama mea la inceput.A fost constant infidel, inci de la inceputul cisitoriei lor.

Marna, binein,teles, a urAt asta la el, iar curAnd a ajuns sd{ urascisi pe el. Desigur, cdt am stat cu bunica mea, nu am gtiut nimic din(oate astea. Dar cAnd aveam sase ani s-a ndscut Velimir, fratele meu,

si atunci m-au luat gi pe mine acasi. Pdrinli noi, casi noui, frate

nou, toate deodatd. Viafa mea s-a inriutdtit aproape instantaneu.

imi amintesc cd ag fi wut si mi intorc in casa bunicii, deoa-

rcce acolo mi simlisem in siguranEd. Fusese un loc foarte linigtitpentru mine. Bunica avea ritualurile ei de dimineafd qi seari; zilele

irveau un ritm. Bunica era foarte religioasi si toati viafa ei gravitairr.iurul Lrisericii. in fiecare dimineatS, la ora gase, odati cu risiri-I ul soarelui, aprindea candela ca si se roage. Pdni la gase ani, am

inso{it-o in fiecare zi la biserici 9i apa am aflat despre tof sfingii.

'd

oE

!

6cIG

Casa ei mirosea intotdeauna a timAie gi a cafea proaspit micinatd.Prijea boabe verzi de cafea pe care Ie zdrobea apoi cu mAna. incasa ei am simgit o linigte profunda.

Cind am inceput si stau din nou la pirinqi, mi-au lipsit ritu-alurile. Piringii mei se trezeau dimineala, plecau si munceau toatiziua qi md lisau cu bonele. Pe l6ngi asta, eram foarte geloasi pe

fratele meu. Pentru cI era biiat, primul fiu, a devenit imediat favo-

ritul. Asta era povestea balcanici. PirinEii tatilui meu au avut ;ap-tesprezece copii, dar mama lui $nea in jurul ei doar fotografii cubiieqii ei, niciodati cu fetele. Naqterea fratelui meu a fost perce-puti ca un eveniment irnportant. Mai tdrziu am aflat cl la nagterea

mea, tatil nostru nu a spus niminui, dar la nasterea lui Velimir,Vojo a ieqit cu prietenii, a biut, a tras cu pistoalele in aer, a chel-

tuit gremezi de bani.Mai riu a fost ci fratele meu a dezvoltat destul de repede o

formi de epilepsie a copiilor - ficea crize,intimpul cirora toatllumea se invdrtea in jurul lui gii acorda gi mai multi atenfie. Odati,cdnd eram doar eu cu el (eu aveam $ase sau gapte ani), era si{ inecincercind s5{ spil - l-am pus in cadi gi s-a dus bAldibdc la fund.Dacd nu l-ar fi scos bunicul, rimAneam singurul copil.

Cu mdtuga Ksenija, bunica Milica 9i fratele meu, Velimir, 1953

Am fost pedepsitf,, desigur. Eram pedepsiti frecvent, pentru

cele mai mirunte abateri, iar pedepsele erau intotdeauna fizice -lovituri gi palme. Pedepsele erau aplicate de mama 9i de sora ei,

Ksenija, care intr-o weme a stat la noi, niciodati de tata. Mi loveau

pAni mi ficeam neagri qi albastri; eram plinl de vAndtdi. Dar

uneori aveau alte metode. in apartament exista un fel de dulap

de haine ascuns, un dulap foarte addnc qi intunecat - termenul

sArbo-croat este plakar. Uga lui, firi miner, glisa in perete; ca sd

deschizi, doar impingeai in ea. Eram fascinatd 9i terifiati de dula-

pul ista. Dar nu aveam voie in el. insi uneori, cAnd eram rea - sau

cdnd decideau mama gi mituga ci am fost rea - md inchideau in el.

imi era grozav de frici de intuneric. Dar acestplakar etaplinde fantome, de prezenfe spirituale - flinfe luminoase, firi formd,

tdcute gi deloc infricogitoare. Vorbeam cu ele. Mi se pirea absolut

liresc ci se afli acolo. Fdceau pur qi simplu parte din realitatea, din

viafa mea. Iar in momentul in care aprindeam lumina, dispdreau.

TATA, A$A CUM AM SPUS, A FOST UN BARBAT DEOSEBIT DE CHIPE9,

cu o fagi severi gi un pir des, care transmitea putere. O figuri ero-

ici. in aproape toate fotog:afiile sale din rizboi, apare cf,lare pe

un cal alb. A luptat in Divizia Muntenegru r3, o unitate de gherili,

insircinatd cu atacurile fulger asupra pozi{iilor germane; de un

curaj imposibil. MuUi dintre camarazii sli au pierit acolo.

Cel mai tdnir dintre fralii lui a fost capturat de nazigti 9i tor-

turat pdnd a murit. Plutonul de gherild al tatilui meu l-a prins pe

soldatul care ii omorAse fratele gi l-a adus la el. Tata nu l-a executat.

,,Nimeni nu poate sdl aduciinapoi pe fratele mell", a spus atunci.

L-a lisat si plece. Tata era un luptitor cu o etici profundi in ceea

ce privegte rizboiul.Nu m-a pedepsit niciodati pentru nimic, nu rn-a bdtut nici

odatd, iar eu am ajuns in timp sd{ iubesc pentru asta. 9i, cu toate

cd pe vremea in care fratele meu era doar un bebeluq tata lipsea

adesea de acasi, fiind plecat cu unitatea lui militar5, Vojo gi cu

l:3oEIog

*

mine am ajuns treptat cei mai buni prieteni. Tot timpul ficea c6teceva driguq pentru mine - imi amintesc ci mi ducea la carnavalqi-mi cumpira dulciuri.

Vojo in ziua <jliberdrii, Belgrad, 1944

Se intAmpla rar ca la iegirile noastre in orag si fim doar noidoi; de regule, era insolit de vreo prieteni. prietenele imi cum-pirau cadouri minunate, pe care le luam bucuroasi acasi gi mIliudam, ,,Ah, doamna aceea blondi drigugi mia cumpirat toateastea", iar rnama le arunca prompt pe geam.

Mariajul pirintilor mei era ca un rdzboi - nu iam vlzut nici-odatd si se imbrdpgeze, sI se sdrute sau si exprime vreun fel deafeqiune unul pentru celilalt. poate ci era un obicei rimas dinwemea partizanatului, dar amAndoi dorrneau cu un pistol incdrcatpe noptieri! imi amintesc cd odatd, intr-una din rarele perioadein care igi vorbeau, cAnd tata a venit acasl pentru masa de prinz,mama l-a intrebat: ,Jy'rei sup6?" El a rispuns ci vrea, iar rnama avenit cu oala pe la spatele lui gi ia turnat supa fierbinte in cap. Ela tipat, a impins masa, a spart toate vasele din incipere ;i a plecat.Tot timpul exista o tensiune" Nu vorbeau niciodatd. Nu a existatnici mdcar un Criciun in care toati lumea sI fie fericitd.

Tata cu mine, 1950

Criciun nu aveam oricum; eram comunisti. insi bunica mea,(rare era foarte religioasd, linea Criciunul ortodox, pe 7 ianuarie.lira minunat qi groaznic. Minunat pentru ci dedica trei zile pregi-lirii unei sirbitoriri elaborate - mf,ncdruri speciale, decoratiuni,tot. Dar, totodat5, era forqati si puni draperii negre la ferestre,deoarece la wemea aceea in Iugoslavia era periculos si sdrbito-resti Criciunul. Spionii igi notau numele familiilor care se adunaude Criciun; guvernul ii recompensa pe turnitori. Drept care, ceitlin familie ajungeau la bunica pe rAnd, cdte unul, ca si sdrbito-reasci in spatele draperiilor negre. Bunica era singura capabild sireuneasci intreaga familie. Era ceva frumos.

$i tradiEiile erau frumoase. Bunica fdcea in fiecare an o pli-cinti cu brAnzd, in care ascundea un binuq din argint. Daci mug-cai blnugul - gi nu-ti rupeai dinfii - insemna ci ai noroc. pistrailranul pdni in anul urmitor. Arunca apoi cu orez pe noi si cinesfArsea acoperit cu cel mai mult orez avea si fie cel mai prosperin anul urmdtor.

Groaznic era ci pdrinlii mei nu-gi vorbeau nici mf,car de(lrdciun. $i toate cadourile, invariabil, erau ceva util, care nu-mipldcea. $osete din ldni sau weo carte pe care trebuia s-o citesc sau