Manual Final

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

1

Manual de

Practici Europene in Managementul Mediului

EMAS si Eticheta Ecologica: ce sunt,

cum se obtin si ce beneficii pot aduce companiilor romanesti

Iulie 2004


2

AUTORI:

Klaas Jan Kramer URS Netherlands BV

Prof. Dr. Ing. Ion Hohan, Carmen Balaban, Simona Diaconu Institutul Roman pentru Educatie si Calitate

Europeana

Bogdan Albu REC Romania

Acest material a fost realizat de Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est Biroul Local Romania (REC Romania), in cadrul proiectului Practici Europene in Managementul Mediului, derulat cu sprijinul financiar al UNIUNII EUROPENE, prin Programul Phare Societate Civila 2001 si in parteneriat cu Patronatul Roman, Institutul Roman pentru Educatie si Calitate Europeana si Fundatia StrawberrNet.

Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin Programul Phare Societate Civila 2001


3

CUPRINS: 1. Despre acest manual4 2. Introducere in Managementul si Marketingul Mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .6

2.1.Problematica de mediu din perspect iva compani i lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6 2.2. Sisteme de Managementul Mediului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 2.3. Eco-Market ing.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 3.1. EMAS.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 3.2. Et icheta Ecologica.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

4. EMAS Schema Europeana de Management si Audit de Mediu....16

4.1. Scurt istor ic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 4.2. Ce este EMAS ? .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17 4.3. Care sunt diferentele si asemanari le EMAS fata de celelalte sisteme de management... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19 4.4. Care sunt pasi i implementari i EMAS?.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 4.5. Cum inregistram EMAS?... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 4.6. Cine poate implementa EMAS?... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 4.7. Care sunt avantajele EMAS?.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 4.8. Care sunt costur i le EMAS?.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 4.9. Concluzi i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

5. Eco-Etichetarea Produselor si Servicii lor... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 5.1 Ce este et icheta si et ichetarea ecologica?... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 5.2 Cum funct ioneaza schema de ecoetichetare?.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37 5.3. Ce este grupul de produse eco-et ichetabile?.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37 5.4 Diverse t ipuri de et ichete ecologice.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37 5.5. Eco-Eticheta Uniuni i Europene... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39 5.6. Eco-Eticheta in Romania... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

6. Managementul de Mediu instrument valoros in cresterea competitivitatii f irmelor pe Piata Comuna Europeana.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48 7. Rolul organiza i i lor patronale n promovarea practicilor in Managementul Mediului...56 8. Studii de caz privind folosirea EMAS si a Etichetei Ecologice.....58


4

1. Despre acest manual Felicitari pentru interesul acordat practicilor in Managementul Mediului !

Cresterea cerintelor legale si a sensibilitatii pietei fata de aspectele legate de performantele de

mediu ale firmelor, cat si implicatiile procesului de Integrare Europeana, face ca acest manual sa

acopere o cerere generala de informatii in acest domeniu.

Practicile Europene in Managementul Mediului (acesti termeni definind in acest manual Schema de Management si Audit de Mediu EMAS, corespondentul european al standardului

international ISO 14.001, si Eco-Etichetarea Europeana pentru produse si servicii), au devenit in

ultimii 15 ani instrumente de referinta pentru imbunatatirea performatelor de mediu ale

companiilor in aceasta regiune si pentru punerea in valoare a acestor performante in cadrul

Pietei Comune Europene.

Aportul cel mai valoros al acestor doua instrumente si motivul pentru care ele au fost inventate,

este transpunerea cerintelor legale de conformare cu normele de protectia mediului in avantaje

de piata, utilizarea lor transformandu-le, deci, in instrumente de marketing.

Astfel, Sistemele de Managementul Mediului sunt parte integranta a planurilor de promovarea a

tot mai multe firme: astfel, 3065 companii europene au implementat un sistem de managementul mediului conform EMAS pana in Mai 2004 si 61.287 in intreaga lume, erau certificate cu ISO 14.001, in decembrie 2003.

Eticheta Ecologica Europeana (Floarea Europeana) a

devenit un element de promovare pentru un tot mai mare

numar de produse si servicii (aproape 18.000 produse si servicii etichetate doar cu aceasta eco-marca in tarile

membre si candidate ale Uniunii Europene).


5

In prezent companiile din tarile Uniunii Europene (ca si cele care au relatii comerciale cu astfel de

companii), depun eforturi serioase pentru implementarea acestor sisteme de eco-

management/eco-marketing, depasind de multe ori efortul autoritatilor cu responsabilitati in

domeniul mediului prin introducerea acestor instrumente in noi domenii de activitate si grupe de

produse si servicii.

Spre deosebire insa de majoritatea companiilor Europene, cele romanesti resimt o lipsa generala

de informare in acest domeniu, iar responsabilitatea pentru performantele de mediu ramane, de

obicei, in sarcina conducerii, adica a unui numar mic de persoane foarte ocupate, care au,

bineinteles, numeroase alte prioritati.

Acest Manual a fost, de aceea, elaborat ca o introducere pentru manageri - in utilizarea celor doua instrumente principale in managementul (EMAS) si marketingul (Eco-Etichetarea) mediului

in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si a extinderii Pietei Comune. Insusirea acestui

material nu presupune cunostiinte de specialitate si a fost scrisa intr-un stil clar, fara a utiliza

jargonul de specialitate. Termenii tehnici au fost introdusi intr-o proportie cat mai mica, iar cand au

fost utilizati au fost explicati intr-un limbaj accesibil.

Acest Manual nu isi propune sa acopere toate aspectele instrumentelor de Managementul

Mediului, prin includerea tuturor detaliilor tehnice, legislative si organizationale posibile. Facand

acest lucru, acest material ar fi fost de cateva ori mai gros si ar fi fost citit cu atentie (si utilizat) de

putini dintre managerii carora ne adresam. In schimb Manualul va ofera o eficienta introducere

in instrumentele de managementul si marketingul mediului, cat si informatiile necesare pentru

acele companii care vor sa faca urmatorul pas in utilizarea lor.


6

2. Introducere in Managementul si Marketingul Mediului

Cuprins:

2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

2.3. Eco-Marketing

2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

Globalizarea problemelor de mediu provoaca ingrijorari din ce in ce mai mari. Companiile sunt din ce in ce

mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea

impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului. Ele efectueaz "auditri" pentru a

aprecia performanta lor ecologica. Totusi, aceste auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o

organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale.

Standardele Managementului Mediului (cum ar fi EMAS-ul si seriile de standarde ISO 14000) constituie un

etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. In acelasi timp, opinia publica a

devenit din ce in ce mai preocupata de problemele mediului inconjurator acestea fiind adesea reflectate in

comportamentul consumatorilor, care isi exprima interesul pentru produsele care nu sunt daunatoare

pentru mediu. In acest fel a aparut eticheta ecologica care ofera informatii despre impactul produs asupra

mediului, promovand produsele cu impact redus.

Relatia dintre mediu si activitatile socio-economice se poate prezenta sintetic astfel:

Evaluarea impactului pe care activitatile economico-sociale il au asupra mediului se realizeaza pe 2 directii

principale:

- una cu caracter obligatoriu consta in obtinerea de catre agentii economici a unor avize, acorduri,

premise de functionare in raport cu institutiile abilitate pe linia protectiei mediului. In aceasta situatie

formele de evaluare a impactului ecologic sunt reglementate prin legislatia cadru nationala de mediu i

detaliate prin legislatia secundara i tertiara nationala din domeniile respective;

- cealalta, cu caracter voluntar, prin care agentii economici, stimulati de anumite avantaje potentiale, se angajeaza sa-i imbunatateasca performanta de mediu. In acest caz formele de evaluare a


7

impactului ecologic sunt reglementate de standardele mentionate (seria ISO 14000, SA8000, EMAS,

Ecoetichetarea) care au o recunoastere la nivel international, european si national.

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

Sistemul de management de mediu este o componenta a sistemului de management general care include

structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile si procedurile, procesele si

resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea analizarea si mentinerea politicii de mediu.

Un sistem de management de mediu reprezint un instrument managerial prin care se urmrete

asigurarea funcionalitii i a aplicrii continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu,

precum i conformarea cu obiectivele i intele de mediu.

Sistemul de management de mediu este un instrument de indentificare si de rezolvare ce ofera

organizatiilor o metoda de organizare/ administrare sistematica a activitatilor lor de management,

produsele si serviciile si ajuta la atingerea obligatiilor si performantelor de mediu.

Activitatile firmei care au sau pot avea un impact asupra mediului se refera la:

Fabricile producatoare implicate in extractia materiilor prime din mediu si prelucrarea lor. Ca rezultat al proceselor de productie rezulta diverse forme de deseuri (solide, lichide, gazoaze) in mediul inconjurator

obligatorii

voluntare EMAS

Eticheta Ecologica

Instrumente in managementul

mediului

permise

autorizatii

avize

Managementul de mediu este managementul acelor activitati ale unei firme care are sau pot avea

un impact asupra mediului.


8

Activitatile legate de procesul de fabricatie (intretinerea, infrastructura, ambalarea si transportul) au impact asupra mediului

Marfurile ce sunt fabricate si depozitate Companiile furnizoare de servicii ce utilizeaza diverse produse si energie pentru oferirea serviciilor lor.

Pentru un management de mediu eficient in cadrul acestor activitati se utilizeaza instrumente voluntare de

genul ISO 14000, EMAS, SA 8000, CERES.

Seria ISO 14000 - Organizatia Internationala de Standardizare a dezvoltat o serie de standarde voluntare in domeniul managementului de mediu care sunt unanim recunoscute ca fiindseria ISO 14000. Aceasta

serie de standarde se adreseaza urmatoarelor aspecte ale managementului de mediu:

o Sisteme de Management de Mediu specificatii si ghid de utilizare (ISO 14001)

o Ghid privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare (ISO 14004)

o Ghid pentru audit de mediu (ISO 14010 ISO 14015)

o Etichete si declaratii de mediu (ISO 14020 ISO 14024)

o Evaluarea performantei de mediu (ISO 14031)

o Evaluarea ciclului de viata (ISO 14040 ISO14043)

Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in

scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. Scopul seriei 14000 este

acela de a promova protectia mediului din punctual de vedere al intereselor socio-economice. ISO 14001 a

fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. El specifica

cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o

politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de

mediu.

EMAS - la nivel european s-a dezvoltat un standard propriu intitulat Eco-management and Audit Scheme EMAS. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea

Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. EMAS si seria ISO

14001 - sunt similare in multe privinte, dar exista diferente in modul de abordare si in unele detalii. Aceste diferente decurg din faptul ca reglementarea EMAS si standardele ISO 14000 au fost elaborate la diferite

date in diferite foruri.

SA 8000 (Social Accountability) - Standard universal acceptat si recunoscut care defineste raspunderea sociala, dezvoltat prin eforturile de colaborare al personalitatilor din industrie, organizatiilor

nonguvernamentale, auditori si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice.

CERES - Initiativa Raportarii Globale, este un efort de colaborare international, tinzand spre dezvoltarea si stabilirea sistemelor de management si raportare cadru pentru o dezvoltare durabila.


9

Managementul de mediu cunoaste amploare si reprezinta o provocare datorata complexitatii legislatiei de

protectia mediului. Fundamentarea managementului mediului reprezinta intelegerea legilor si

reglementarilor care se aplica in companii. Totusi, simpla conformare cu legea nu este suficienta si multe

companii au optat pentru strategii dincolo de conformare.

Aparitia EMAS sau ISO 14001 au transformat managementul mediului dintr-o cerinta locala intr-una

globala. In viitor, performanta de mediu a firmelor din intreaga lume va fi comparata cu utilizarea

Infrastructura

Procese

COMPANIE

energie

materiale

Produse si servicii

(ambulate si/sau

transportate)

Deseuri solide lichide gazoase

Avantajele managementului de mediu

- Reducerea costurilor, care poate fi un efect al:

o imbunatatirii performantelor de mediu

o eficientizarii proceselor existente,

o introducerii unor procese noi, eficiente

o depozitarea deseurilor

o reducerea cantitatii de materii prime

o proiectarea produsului

- Asigurarea respectarii legislatiei

- Anticiparea legislatiei viitoare

- Reducerea riscului de mediu

- Cresterea oportunitatilor de piata

- Imbunatatirea imaginii in fata clientilor, partenerilor, investitorilor si

comunitatii locale


10

instrumentelor de managementul mediului, iar abilitatea companiilor de a satisface aceste standarde poate

afecta acceptabilitatea produselor lor pe piata .

2.3 Eco-Marketing

Piata este mai receptiva in prezent la impactul produselor asupra mediului mai mult decat a fost vreodata,

iar aceasta tendinta se va accentua in anii urmatori. Exista numeroase alte motive pentru aceasta evolutie

dintre care vom mentiona perspectiva extinderii Pietei Comune Europene in Romania si cresterea

interesului pentru produse de calitate.

In opinia generala ecomarketingul (marketingul verde) se refera numai la promovarea si publicitatea

produselor care au caracteristici ecologice. Termeni ca Ozone Friendly, Recyclable sau

Environmentally Friendly fac ca multi consumatori sa asocieze aceste notiuni cu ecomarketingul.

Conceptul de ecomarketing are insa o arie mult mai larga, aplicandu-se atat pentru bunuri de consum, cat

si pentru bunuri industriale si chiar servicii. Astfel, ecomarketingul inglobeaza termeni in limba engleza

precum: Green Marketing, Environmental Marketing,

Ecological Marketing.

Desi conceptul de ecomarketingul a aparut la sfarsitul anilor

1980, acesta a inceput sa capete importanta mult mai tarziu.

Ecomarketingul se refera la toate acele activitati menite

sa genereze si sa faciliteze orice schimburi destinate sa

satisfaca nevoile umane, cu un impact minim asupra

mediului.

Utilizarea etichetei ecologice reprezinta un instrument al ecomarketingului. Eticheta ecologica este un

simbol graphic, insotit sau nu de un text descriptive aplicat pe produs, ambalaj intr-o brosura sau document

informative ce insoteste produsul. Cu siguranta un produs cu eticheta ecologica va avea o valoare mai

mare pe piata, deoarece ofera informatii cu privire la impactul pe care respectivul produs il are asupra

mediului.

Stabilirea unui astfel de sistem de etichetare ecologica este destinat s ajute consumatorii s aleag

produsele care pot determina reducerea impactului asupra mediului oferindu-le informaii privind

caracteristicile de impact asupra mediului ale produselor etichetate ecologic.


11

3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania

Cuprins: 3.1. EMAS

A) In Uniunea Europeana

B) In Romania

3.2. Eticheta ecologica


B) In Romania

Primul lucru pe care il vom sublinia in acest capitol, este faptul ca Sistemele de Managementul Mediului si

Eco-Etichetele au fost gandite ca si instrumente voluntare, cerute doar de relatiile parteneriale si de piata,

si nu impuse prin cerinte minime legale.

Cadrul legislativ in care se aplica aceste practici, este asadar unul foarte general si nerestrictiv, si este

specific mai ales practicilor specific europene (transpuse deja in legislatia romaneasca) EMAS si Floarea

(eco-eticheta) europeana, pe cand alte practici similare sunt implementate fara un suport legislativ specific,

pentru ca majoritatea lor au fost concepute si sunt in continuare dezvoltate mai ales de catre companii si

organizatii non-guvernamentale.

3.1. EMAS


In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de EC si a actiunilor internationale si nationale in

acest domeniu, calitatea mediului lasa de dorit atat la nivel regional, cat si planetar.

Asa cum a fost definit de tratatul de la Maastricht, obiectivul global a Comunitatii Europene este acela de

a promova o dezvoltare economica durabila. Dezvoltarea durabila reclama utilizarea unor instrumente ale

politicii de mediu si recomanda ca responsabilitatea de mediu sa fie impartita intre autoritati, industrie,

consumatori etc. Reglementarea (EC) Nr 761/2001 a Parlamentului European permite participarea

voluntara a organizatiilor in cadrul EMAS1. Decizia (EC) No 681/2001 si Recomandarea (EC) 680/2001 din

7 September 2001 este un ghid pentru implementarea Reglementarii (EC) 761/2001.

1 Pe 4 Decembrie 2002 un corrigendum la Reglementarea EMAS a fost publicata in the Official Journal L327 la pagina 10.


12

La nivelul Comisiei Europene aceast aspect este probabil cel mai bine evidentiat in Schema de Audit si

Eco Management care a fost adoptata de Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. Aceasta reglementare

stabileste o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor

specifice Uniunii Europene. Reglementarea a intrat in vigoare in Iulie 1993. Totusi, schema s-a deschis

pentru participarea companiilor tocmai in Aprilie 1995. Reglementarea EMAS se aplica tuturor celor 15

State Membre UE si celor trei State membre ale ariei economice UE: Norvegia, Islanda si Lichtenstein.

B) In Romania

In Romania, Ordinul nr. 50 din 01/14/2004 stabileste procedura de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste

sisteme.

Aceasta procedura se stabileste pentru:

- introducerea in cadrul organizatiilor care desfasoara activitati cu impact asupra mediului a

sistemului de management si audit de mediu;

- evaluarea si imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiilor;

- furnizarea de informatii relevante de mediu publicului si altor parti interesate din afara

organizatiilor.

Acest ordin se aplica organizatiilor din toate domeniile de activitate, care doresc sa-si imbunatateasca

performanta de mediu (pentru o parte a activitatii sau pentru toate activitatile desfasurate).

In cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor exista Comitetul consultativ EMAS si Biroul EMAS, ca

parte a Serviciului controlul integrat al poluarii.

Biroul EMAS este constituit din experti in domeniul managementului si auditului de mediu. Comitetul

consultativ EMAS aproba, iar Biroul EMAS este responsabil cu inregistrarea organizatiilor in cadrul EMAS.

Biroul EMAS asigura inscrierea si mentinerea organizatiilor intr-un registru.

3.2. Eticheta Ecologica


Un alt instrument al politicii de mediu la nivel European a fost introdus prin Regulamentul Consiliului (CEE)

nr. 1980/2000 privind schema de acordare a etichetei ecologice care are ca obiect stabilirea unui sistem

voluntar de acordare a etichetei ecologice, pentru promovarea produselor cu un impact minim asupra


13

mediului pe parcursul ntregului lor ciclu de via i care ofer consumatorilor informaii precise, exacte i

stabilite pe baz tiinific cu privire la impactul acestora asupra mediului.

Eticheta ecologic desemneaz acele produse care determina reducerea impactului asupra mediului, n

comparaie cu alte produse din acelai grup de produse, fr a incalca cerintele legale aplicabile

produselor la nivel naional.

In afara deciziilor specifice referitoare la acordarea etichetei ecologice pentru aceste grupe de produse (de

exemplu Decizia nr. 40/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice

comunitare pentru aparate frigorifice, Decizia nr. 45/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare

a etichetei ecologice comunitare pentru masini de spalat rufe de uz casnic, etc), exista si Decizia

nr.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare

ecologica, unde sunt specificate tarifele aferente obtinerii etichetei ecologice.

Deciziile Regulamentului nr. 1980/2000/EEC stabilesc criteriile specifice pentru etichetarea ecologica a urmatoarelor grupe de produse:

B) In Romania

In Romania a fost elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie 20022, privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice, prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind

stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind contractul

2 publicata in Monitorul Oficial nr. 166/ 8 martie 2002

1. Masini de spalat vase

2. Aparate frigorifice

3. Masini de spalat rufe

4. Detergenti pentru vase

5. Detergenti pentru rufe

6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc

7. Vopsele de interior si lacuri

8. Produse textile

9. Incaltaminte

10. Lenjerie de pat si camasi

11. Becuri cu o singura terminatie

12. Becuri cu doua terminatii

13. Hartie pentru copiere

14. Hartie pentru servetele

15. Amelioratori pentru sol

16. Hartie de toaleta

17. Role de hartie pentru bucatarie

18. Computere personale

19. Computere portabile

20. Saltele de pat


14

cadru referitor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si Deciziei nr.728/2000/EEC referitoare la

stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata

Aceasta hotarare are scopul de a introduce eticheta ecologica pentru a promova produsele care au un

impact redus asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de via, n comparaie cu alte produse

aparinnd aceluiai grup de produse. Promovarea acestor produse contribuie la utilizarea eficient a

resurselor i la un nivel ridicat de protecie a mediului, prin furnizarea ctre consumatori de informaii

corecte, exacte i stabilite pe baz tiinific despre produsele respective.

Hotrrea nu se aplic:

a) substanelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, duntoare mediului,

cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum i bunurilor fabricate prin procedee

duntoare pentru om sau pentru mediu i care pot duna consumatorului n condiii normale de

utilizare;

b) produselor alimentare, buturilor, produselor farmaceutice;

c) aparaturii medicale destinate utilizrii n scopuri profesionale sau care este prescris ori utilizat

de ctre personal medical calificat, n conformitate cu legislaia n vigoare.

HG 189/2002 prevede faptul ca Eticheta Ecologic se acord la cerere, si se acord grupurilor de produse

care ndeplinesc urmtoarele condiii:

a) potenial ridicat de protecie a mediului, care s determine alegerea fcut de cumprtor;

b) avantaje competitive pentru productorii de bunuri i/sau prestatorii de servicii;

c) cerere mare de consum sau utilizare final prin volumul de vnzri.

Legislatia romaneasca cu privire la Eticheta Ecologica stabileste si procedurile de acordare a etichetei

pentru diverse produse (numarul acestora se va extinde in urmatorii doi ani):

Hotararea Guvernului nr. 827/31 iulie 20023 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru aparate frigorifice.

Hotararea Guvernului nr. 40/20034, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru masinile de spalat rufe, de uz casnic.

Hotararea Guvernului nr. 253/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii pentru masini de spalat vase.

Hotararea Guvernului nr. 254/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru incaltaminte.

Hotararea Guvernului nr. 284/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat.

3 publicata in Monitorul Oficial nr.638/29 august 2002 4 publicata in Monitorul Oficial nr. 82/10 februarie 2003


15

Pentru obtinerea etichetei ecologice, a fost elaborat Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr.1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice5, privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice, ca si Regulamentul de functionare al Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Acordarea

Etichetei Ecologice.

Atribuiile principale ale Comisiei Nationale pentru Eco-Etichetare sunt urmtoarele:

a) analizeaz i evalueaz procedura de acordare a etichetei ecologice produselor introduse pe piata;

b) studiaz sistemul actual de etichetare ecologica a produselor i serviciilor din rile Uniunii Europene,

analizeaza si formuleaza propuneri asupra proiectelor de acte normative ce vizeaza perfectionarea cadrului

legislativ si institutional in domeniu;

c) stabileste lista cuprinzand laboratoarele acreditate in vederea efectuarii verificarilor si testelor pentru

fiecare grup de produse;

d) face propuneri privind perfecionarea procedurilor de informare a publicului i de colaborare ntre

institutiile cu competen n materie.

e) primeste si analizeaz solicitarile de acordare a etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata

de catre agentii economici, evalueaza aceste solicitari si propune Autoritatii Competente pentru Acordarea

Etichetei Ecologice Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor acordarea si respingerea acestor solicitari,

pe baza procesului de analiza a rezultatelor evaluarii performantelor produsului conform criteriilor specifice

de acordare a etichetei ecologice produselor respective.

5 publicat in MO nr.851/26.11.2002


16

4. EMAS Schema Europeana de Management si Audit de Mediu

Cuprins:

4.10. Scurt istoric

4.11. Ce este EMAS ?

4.12. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS fata de

celelalte sisteme de management

4.13. Care sunt pasii implementarii EMAS ?

4.14. Cum inregistram EMAS?

4.15. Cine poate implementa EMAS ?

4.16. Care sunt avantajele EMAS

4.17. Concluzii

4.1. Scurt istoric

In statele membre UE instrumentele de mediu sunt bazate in principal pe legislatia de mediu in vigoare. In

ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de Comisia Europeana si sectiunile nationale si

internationale in acest domeniu, calitatea mediului nu este inca imbunatatita in ritmul in care se doreste. Pe

de alta parte, pentru multe organizatii simpla conformare cu legislatia este numai un prim pas pe drumul

spre o dezvoltare durabila. De aceea, beneficiile aduse de instrumentele voluntare de management de

mediu sunt binevenite, in comparatie cu plata penalitatilor si realizarea remedierilor.

Evolutia EMAS Iunie 1993 Reglementarea Consiliului 1836/93 a fost adoptata pe 29 June 1993. Aceasta a fost creat schema EMAS cu o prevedere ce permite companiilor participarea voluntara in cadrul schemei de management de mediu. Este deschisa companiilor din sectorul industrial ce functioneaza in cadrul Uniunii Europene si in Spatiul Economic European.

1993-1995 Infiintarea structurilor de implementare a schemei (organisme de acreditare) Aprilie 1995 EMAS este deschisa pentru participarea si altor companii 1996 Comisia recunoaste EN ISO 14001 ca fiind baza participarii la EMAS.


17

1997 Procesul de consultare pentru analiza EMAS Octombrie 1998 Comisia prezinta o propunere pentru revizuirea EMAS. Martie 2001 apare EMAS II; noua reglementare EMAS este adoptata de catre Consiliul si Parlamentul European.

Septembrie 2001 Comisia adopta un ghid pentru implementarea schemei. Iulie 2004 3700 in intreaga lume companii au implementat si certificat EMAS

4.2. Ce este EMAS ?

EMAS (The European Eco-Management and Audit Scheme), este un instrument de management pentru companii si alte tipuri de organizatii ce permite evaluarea si imbunatatirea performantei lor de mediu.

Participarea este voluntara si se adreseaza organizatiilor private sau publice ce opereaza in cadrul Uniunii

Europene, a Spatiului Economic European Islanda, Liechtenstein, si Norvegia si a tarilor candidate,

care creeaza cadrul legislativ si institutional pentru implementarea acestui sistem, ca o parte a Acquis-ului

Comunitar de Mediu.

EMAS pe scurt: o reglementare europeana cu cerinte precise

valabila numai n Spatiul Economic European

audit extern obligatoriu

publicarea obligatorie a rezultatului dupa audit

respectarea legislatiei este o cerinta

mbunatatirea continua a performantei de mediu este o necesitate

se poate aplica la intreprinderi economice, autoritati, organizatii si institutii de orice fel

si la orice nivel : birou, atelier, fabrica, lant de magazine, ferma, primarie, spital, scoala,

port

un sistem intern de management "a la carte"

mbunatatirea continua si prevenirea poluarii

audit: la maximum 3 ani

bilant ecologic exhaustiv conform unor criterii stabilite n prealabil

referinta la utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile

este o continuare a ISO 14001, o varianta mai evoluata

este perfect compatibil cu seria ISO 14000,seria ISO 9000, OHSAS


18

Caracteristici EMAS:

Scopul EMAS este promovarea imbunatatirii continue a performantelor de mediu prin:

dezvoltarea si implementarea SMM-ului (Sistemul de Managementul Mediului). evaluarea performantelor de mediu prin auditare. oferirea informatiilor legate de performantele de mediu pentru public.

PERFORMANTA: EMAS este o schema de management de mediu voluntara, bazata pe schema armonizata peste tot in Uniunea Europeana cu obiective de imbunatatire a performantei de mediu a organizatiilor prin angajamente proprii de evaluare si reducere a impactului lor asupra mediului.

CREDIBILITATE: Natura externa si independenta a intregistrarii si a procesului de verificare EMAS asigura credibilitatea publica si increderea ca schema include sistemul de management si declaratia de mediu.

TRANSPARENTA: Informarea publica cu privire la performanta de mediu a organizatiei este un aspect important al obiectivului schemei. Aceasta se realizeaza prin declaratia de mediu care ofera informatii publicului asupra impactului de mediu si performanta organizatiei, si a modului in care organizatia se implica active prin angajatii sai in implementarea schemei. Logo-ul EMAS poate fi aplicat pe diverse produse, este un instrument vizual atractiv care demonstreaza angajamentul organizatiei de imbunatatire a performantei de mediu si indica increderea informatiilor oferite.

EMAS

Transparenta

Performanta

Credibilitate

In majoritatea cazurilor, companile romanesti au relatii parteneriale cu firme din tarile europene, astfel ca

EMAS (ca instrument recunoscut si utilizat in spatiul european) pare din acest punct de vedere mai

atractiv. In alte cazuri insa, avand clienti din tari din afara Europei, firmele se pot orienta catre ISO

14.001.

Implementarea SMM conform EMAS cat si ISO 14.001 este desigur posibil si exista suficiente motive

pur economice pentru a proceda in acest fel.


19

Obiectivele EMAS sunt:

mbunatatirea performantei de mediu. conformare cu legislatia din domeniu. informarea publicului asupra masurilor luate n domeniul protectiei mediului.

Imbunatatirea continua a performantelor de mediu ale companiilor se realizeaza prin:

a) elaborarea si implementarea de catre organizatii a sistemelor de management de mediu;

b) evaluarea sistematica, obiectiva si periodica a performantei acestor sisteme;

c) furnizarea informatiilor privind performanta de mediu si mentinerea unui dialog cu publicul si cu alte parti interesate din afara organizatiilor;

d) implicarea activa a angajatilor in organizarea si in instruirea proprie, adecvata, initiala si avansata, care sa le permita participarea activa la elaborarea si punerea in aplicare a sistemelor de

solicitarea angajatilor, orice reprezentant relevant al acestora trebuie sa fie implicat.

4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS fata de celelalte sisteme de management ?

Noiunea de sistem de management a aprut n dup 1975, iar ISO Organizaia Mondial a

Standardizrii a nceput dezvoltarea de standarde n domeniul sistemului de management al calitii. n

1987 primele astfel de standarde au fost publicate. A urmat o etap de revizuiri iar n 1994 au fost

publicate standardele din seria ISO 9000:1994, foarte cunoscute i utilizate pentru implementarea i

certificarea sistemelor de management al calitii. n 1996 a fost publicat i standardul ISO 14001 pentru

sisteme de management de mediu iar n 1999 a fost publicata prima forma a standardului OHSAS 18001,

pentru sistemul de management al sntii i securitii forei de munc.

Standardul OHSAS 18001 - Standard de Asigurare a Sntii i Siguranei Forei de Munca, a fost

dezvoltat considerndu-se compatibilitatea cu ISO 9001- managementul calitii, ISO 14001 sisteme de

management de mediu pentru a se asigura integrarea sistemelor de management al calitii, mediului si al

securitii ocupaionale, de ctre organizaii.

Integrarea sistemelor de management a devenit un instrument folosit de companii pentru a atinge niveluri excelente ale performanelor. n tabelul de mai jos este prezentat modalitatea de integrare a celor

mai cunoscute trei sisteme de management (calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc).

Angajaii i managerii sunt adesea rezervai cu privire la standardele de management deoarece certificarea

obinuita i verificarea metodologiei tind s se concentreze pe nevoia de realizare a documentelor auditului

pentru satisfacerea certificatorului. Angajaii se simt acaparai de necesitatea realizrii unor documente


20

suplimentare, ceea ce poate genera resentimente pe termen lung si negativism. Resursele limitate ale unei

companii sunt adesea redirecionate n mod cresctor ctre rezolvarea aspectelor birocratice ale

managementului mediului n detrimentul managementului de mediu n sine.

Pentru atingerea de rezultate bune n integrarea sistemelor de management o companie trebuie s se

concentreze asupra mbuntirii performanei de mediu i a securitii i sntii forei de munc.

Abordarea bazata pe performante se concentreaza pe evaluarea companiilor. Atunci cand se face o

observatie sau o constatare, se folosesc tehnici de analiza a cauzelor pentru a se determina cauza de baza care a generat problema in discutie. Aceasta implica interviuri si investigarea detaliata a

documentatiei legate de managementul de mediu, inclusiv a licentelor si autorizatiilor de mediu, a emisiilor,

a sistemului de canalizare, a planurilor cladirii si ale vecinatatii, etc.

Integrarea sistemelor de management are drept scop limitarea documentaiei sistemelor de management

si concentrarea pe performane i mbuntirea continu.

Exist o serie de elemente ale sistemului de management care pot fi uor integrate, cum ar fi:

- manualul sistemului de management (n companiile cu sistem integrat, manualul sistemului de management calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc este unic. Exista ns posibilitatea

de a avea un manual pentru calitate, i un alt manual pentru mediu sntatea i securitatea forei de

munc)

- proceduri de sistem o parte din elementele de sistem pot fi cuplate pentru realizare procedurilor de sistem. Dac n cazul sistemulu integrat mediu sntatea i securitatea forei de munc se poat integra

toate procedurile de sistem, cu excepia celor pentru Aspecte de mediu la ISO 14001 i Riscuri de

sntate i securitate a forei de munc la OHSAS 18001, in cazul integrrii celor 3 sisteme de

management se pot realiza urmtoarele proceduri de sistem combinate:

- Politic de calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc

- Obiective generale, obiective specifice i inte

- Programul de management calitate mediu sntatea i securitatea forei de munc

- Structur i responsabilitate

- Instruire, Contientizare i Competen

- Comunicare

- Controlul documentelor

- Pregtire i reacie pentru situaii de urgen / controlul produsului neconform

- Monitorizare i msurtori, verificare i aciuni corective

- Audit intern

- Analiza de management.


21

- Procedurile operaionale sunt specifice departamentelor i acestea pot fi integrate la nivel departamental dar depinde de domeniul de activitate al companiei

Integrarea sistemelor de management este posibila ns certificarea acestora nu poate fi realizat dect

individual. Cel mai adesea companiile vor avea 2 sisteme de management, unul pentru Calitate i altul

pentru Mediu sntatea i securitatea forei de munc, cu legturi ntre acestea, cu responsabiliti

mprite ntre diferitele categorii de personal.

La sfritul anului 2002 existau n lume peste 560.000 companii cu un sistem de management al calitii

certificat conform standardelor ISO 9001/2/3. In Romnia n prezent aceast cifr cu greu se apropie de

2500. La acelai moment numrul companiilor cu un sistem de managementului certificat conform

standardului ISO 14001:1996 era de aproape 50.000. In Romnia nu s-a ajuns nc la 50. Cu privire la

managementul securitii muncii, n Romnia situaia este foarte incipienta. A fost implementat standardul

doar n foarte mic msur la nivelul industriei petrolului i gazelor naturale i n industria cimentului.

n contextul integrrii rii noastre n Uniunea European, economia i Industria din Romnia se afl n faa

unei mari provocri, respectiv aceea de a opera conform principiilor negociate n capitolul nr. 1 din Tratatul

de Aderare a Romniei la UE, Libera circulaie a produselor. Acesta va fi momentul adevrului. Firmele

romneti necompetitive i care nu vor satisface cerinele internaionale de securitate i calitate vor nceta

s existe.

n tabelul de mai jos sunt prezentate clauzele celor trei standarde de sistem de management: ISO

9001:2000 sistem de management al calitii, ISO 14001:1996 sistem de management de mediu i

OHSAS 18001:1999 sistem de management al sntii i securitii forei de munc.

Legtura ntre sistemele de management ISO 14.001, ISO 9001 si OHSAS 18.001 Clarificarea nivelurilor

Nivelul 1: Manual

Nivelul 2: Proceduri de sistem

Nivelul 3: Proceduri operaionale (nu sunt specificate n standard dar este o modalitate de bun practic n companii)

ISO 14001 Cerin ISO 14001

OHSAS 18001 Cerin OHSAS 18001

ISO 9001 Cerin ISO 9001

Tip procedura

Nivel

Cerine generale 4.1 Manual 4.1 Manual 4.1

Responsabilitate, autoritate si comunicare

5.5

Manual 1


22

Responsabilitate si autoritate

5.5.1

Angajamentul managementului

4.5.1

Politica pentru calitate

5.3

Politica de mediu

4.2 Politica de Sanatate si Securitate

4.2

Imbunatatire 8.5

Procedura de sistem

2

Planificare 4.3 Planificare 4.3 Planificare 5.4 Procedura de sistem

2

Orientarea catre client

5.2

Determinarea cerintelor referitoare la produs

7.2.1

Aspecte de mediu

4.3.1 Evaluarea si controlul riscurilor

4.3.1

Analiza cerintelor referitoare la produs

7.2.2

Procedura de sistem

2

Orientarea catre client

5.2 Cerinte legale si de alta natura

4.3.2 Cerinte legale si de alta natura

4.3.2

Determinarea cerintelor referitoare la produs

7.2.1

Procedura de sistem

2

Obiective si tinte

4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiectivele calitatii 5.4.1 Procedura de sistem

2

Planificarea sistemului de management al calitatii

5.4.2 Programul de management de mediu

4.3.4 Programul de management pentru sanatate si securitate

4.3.4

Imbunatatire continua

8.5.1

Procedura de sistem

2

Realizarea produsului

7 Procedura de sistem

2 Implementare si operare

4.4 Implementare si operare

4.4

Planificarea realizarii produsului

7.1 Procedura de sistem

2

Responsabilitatea managementului

5

Angajamentul managementului

5.1

Responsabilitate si autoritate

5.5.1

Reprezentantul managementului

5.5.2

Managementul resurselor

6

Furnizarea resurselor

6.1

Resurse umane 6.2 Criterii generale 6.2.1 Infrastructura 6.3

Structura si responsabilitati

4.4.1 Structura si responsabilitati

4.4.1

Mediul de lucru 6.4

Procedura de sistem

2


23

Instruire, constientizare si competenta

4.4.2 Instruire, constientizare si competenta

4.4.2 Competenta, constientizare si instruire

6.2.2 Procedura de sistem

2

Comunicare interna

5.5.3 Comunicare 4.4.3 Comunicare si consultare

4.4.3

Comunicarea cu clientii

7.2.3

Procedura de sistem

2

Documentarea SMM

4.4.4 Documentare 4.4.4 Sistemul calitatii 4.2.1 Procedura de sistem

2

Cerinte de documentare

4.2 Controlul documentelor

4.4.5 Controlul documentelor

4.4.5

Manualul calitatii 4.2.2

Procedura de sistem

2

Control operational

4.4.6 Control operational

4.4.6 Realizarea produsului


2

Instructiuni de baza / generale

4.4.6 Instructiuni de baza / generale

4.4.6 N.a. N.a. Procedura operationala

3

Gestiunea susbstantelor periculoase

4.4.6 Gestiunea susbstantelor periculoase


3

Control operational / contracte cu furnizorii si contractorii

4.4.6 Control operational / contracte cu furnizorii si contractorii


3

Controlul contractorilor

4.4.6 Controlul contractorilor


3

Managementul schimbarii

4.4.6 Managementul schimbarii


3

Monitorizarea aerului

4.4.6 Monitorizarea aerului


3

N.a. Controlul echipamentului de protectie personala


3

N.a. Analiza securitatii postului


3

N.a. Inspectii la locul de munca


3

N.a. Securitatea echipamentului


3

N.a. Securitate electrica


3

N.a. Echipamente de ridicat


3

Controlul apei si a apei reziduale

4.4.6 N.a. N.a. N.a. Procedura operationala

3

Administrarea solului si apelor reziduale


3

Managementul deseurilor


3


24

Reclamatii de mediu

4.4.6 Reclamatii de igiena si securitate


3

Managementul energiei


3

Pregatire si reactie pentru situatii de urgenta

4.4.7 Pregatire si reactie pentru situatii de urgenta

4.4.7 Controlul produsului neconform

8.3 Procedura operationala

3

Verificare si actiuni corective

4.5 Verificare si actiuni corective

4.5 Masuratori, analize si imbunatatire


2

Inspectie si incercari

4.10

Masuratori, analize si imbunatatiri

8

Notiuni generale 8.1 Monitoriuare si masuratori

8.2

Satisfactia clientilor

8.2.1

Monitorizarea si masurarea proceselor

8.2.3

Monitorizarea si masurarea produsului

8.2.4

Monitorizare si masuratori

4.5.1 Monitorizare si masuratori

4.5.1

Analiza datelor 8.4

Procedura operationala

3

Controlul produsului neconform

8.3

Actiuni corrective 8.5.2

Neconformitati, actiuni corrective si preventive

4.5.2 Managementul accidentelor si incidentelor, neconformitati si actiuni corrective si preventive

4.5.2

Actiuni preventive 8.5.3

Procedura de sistem

2

Inregistrari 4.5.3 Inregistrari si managementul inregistrarilor

4.5.3 Controlul inregistrarilor de calitate


2

Auditul sistemului de management de mediu

4.5.4 Auditul sistemului de management de sanatate si securitate a fortei de munca

4.5.4 Auditul intern al calitatii


2

Analiza de management

4.6 Analiza de management

4.6 Analiza de management

5.6 Procedura de sistem

2


25

Asemanari EMAS ISO 14001 Obtinerea angajamentului din partea managerului general al companiei privind dorinta si

sprijinul in implementarea sistemului de management de mediu.

Au ca obiectiv comun promovarea unui management de mediu eficient. Comisia Europeana a

recunoscut ca Standardul European pentru Sisteme de Management de Mediu, ISO 14001,

poate oferi o baza pentru EMAS.

Analiza initiala: stabilirea exacta a pozitiei unde se afla compania in relatie cu mediul.

Constituie baza de pornire in implementarea SMM, fata de care se va judeca ulterior si

imbunatatirea performantei de mediu.

Politica de mediu, de obicei publicata in scris ca Declaratie a Politicii de Mediu, exprima

angajamentul managerului general de a se conforma legislatiei de mediu si de a urmari

imbunatatirea continua a performantei de mediu. In felul acesta se asigura nu numai

responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, ci si suportul necesar acesteia.

Programul de mediu porneste de la identificarea aspectelor de mediu si a impactului asociat

acestora, contine masurile ce vor fi luate de-a lungul unei perioade de timp. Acesta traduce

politica de mediu a companiei in obiective si tinte, identifica activitatile necesare atingerii

acestora, defineste responsabilitatile angajatilor si resursele financiare corespunzatoare.

Structuri si responsabilitati: definirea, atribuirea si comunicarea structurilor, responsabilitatilor

si autoritatii de mediu necesare pentru a implementa SMM. Constientizare, motivare si

furnizarea de cunostinte corespunzatoare printr-un program de instruire. Va fi desemnat un

reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protectie a mediului.

Integrarea managementului de mediu in managementul general al companiei, ce include

proceduri pentru inglobarea cerintelor de mediu in toate sectoarele companiei.

Diferente EMAS - ISO 14.001

EMAS ISO 14.001

Reglementare legislativa in cadrul UE (1836/29.06.1993)

Standard international (1996)

Aplicabila numai in UE Aplicabil la scara internationala

Solicita analiza initiala a impactului asupra mediului

Analiza initiala de mediu nu este obligatorie (fiind doar sugerata in anexa 4.2.1 a standardului)

Imbunatatirea continua a performantei de mediu la nivelul celei mai bune tehnologii a

Imbunatatirea continua a SMM reflectata prin cresterea performantei de mediu


26

momentului disponibila

Impune o declaratie publica de mediu, ce permite accesul la politica si programul de mediu

Sugereaza comunicarea externa, dar este la latitudinea companiei sa decida continutul informatiilor, impune accesul public doar la politica de mediu

Frecventa de realizare a auditului la maxim 3 ani

Nu specifica frecventa de realizare a auditului de mediu

SMM cere existenta unui registru al efectelor asupra mediului

Nu se impune

Pentru conformarea cerintelor EMAS, verificarea si atestarea presupune angajarea unor auditori si agenti acreditati.

Ofera trei posibilitati pentru verificare si atestare: Emiterea unei declaratii dupa cum urmeaza: "ntreprinderea noastra dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor ISO 14001". Atestarea de catre o organizatie independenta este cea mai populara metoda, care se bucura de recunoastere

EMAS cere ca politica, programul, sistemul de mangement de mediu si detaliile cu privire la performanta organizatiei sa fie facute publice, ca parte a situatiei de mediu

ISO cere numai ca politica sa fie facuta publica

4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS ?

Partea centrala a schemei EMAS este numita ciclul

imbunatatirii continue sau "PDCA" (plan-do-check-act).

Elementele ciclului sunt prezentate in urmatoarea

diagrama alaturata:

Cele trei cerinte pentru implementarea EMAS, sunt:

Cerintele EMAS privind sistemul de management de mediu

este asemanator cu acelea ale ISO 14001.

EMAS cere ca firma sa aiba o declaratie de mediu care sa descrie sistemul de

management de mediu si performanta de mediu. Declaratia trebuie facuta

1. Sistemul de Management de Mediu

2. Declaratia de Mediu

planifica

executa

verifica

actioneaza


27

Politica de mediu, inclusiv conformitatea cu legislatia de mediu si mbunatatirea continua

Analiza de mediu Programul de mediu SMM Auditul de mediu Analiza scopului si programului de mediu

Declaratia de mediu

Verificarea politicii si programului de mediu,SMM-ului, procedurii de audit si declaratiei de mediu

Prezentarea de declaratii de mediu validate catreorganismul competent

SMM

Declaratie

Verificare

EMAS EMAS cerincerintte de e de implementareimplementare

publica si trebuie sa include urmatoarele:

O descriere a activitatilor companiei la sediu

O evaluare a tuturor aspectelor semnificative de mediu cu relevanta asupra activitatilor de interes

Un rezumat/raport al cifrelor al emisiilor poluante, generarii de deseuri, consumului de materii prime, energie si apa, mirosuri si alte aspecte de

mediu semnificative corespunzatoare.

Alti factori cu privire la performanta de mediu

O prezentare a politicii de mediu a companiei, programul si sistemul de

management implementat

Cele mai importante modificari de la ultima declaratie de mediu

Numele verificatorului de mediu acreditat

Nu orcine poate verifica daca sistemul de management al firmei respecta cererile

reglementarilor. Verificarea trebuie facuta de un verificator de mediu acreditat.

Pasii implementarii EMAS:

1. Investigarea interactiunilor unei organizatii cu mediul intr-o analiza de mediu.

2. Stabilirea unui sistem de management de mediu eficient bazat pe analiza ce are ca scop imbunatatirea performantei de mediu a organizatiei.

3. Comunicarea performantei de mediu din declaratia de mediu. Aceasta declaratie de mediu este verificata de o terta parte pentru a oferi credibilitate externa.

3. Verificarea


28

Formularea politicii de mediu, reflectand angajamentul top-managementului de imbunatatire continua a performantei de mediu in interiorul cadrului legal este primul pas vizibil al procesului.

In analiza initala de mediu se studiaza aspectele de mediu ale organizatiei. Aspectele de mediu semnificative sunt identificate prin utilizarea unui set de criterii definite de organizatie pentru a evalua

semnificatia si impacturile sale de mediu. Aceasta va fi baza pentru definirea obiectivelor potrivite si tintele pentru imbunatatirea performantei de mediu.

1. POLITICA DE MEDIU

3. RESPECTAREA LEGISLATIEI DE MEDIU

6. DECLARATIA DE MEDIU

7. RECUNOASTERE OFICIALA: - VALIDAREA - INREGISTRAREA

5. AUDIT DE MEDIU

OBIECTIVE DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU

4. PROGRAM DE MEDIU

2. ANALIZA DE MEDIU INITIALA

EMAS


29

EMASEMAS -- OORGANIZARERGANIZARE

Sedii de Producie / Deversare

Verificatori Acreditai

Organism deAcreditare

Comitet de Reglementare

OrganismCompetent

Un program de mediu va descrie aceste obiective si tinte si va realiza calea de atingere a lor. Implementarea si functionarea fazelor pun programul de mediu in actiune si este periodic verificat prin

auditurile de mediu interne. Actiunile corective sunt realizate urmand analiza de management periodica.

EMAS cere ca fiecare stat membru al UE sa

stabileasca un sistem de acreditare al

verificatorilor independenti si pentru

supervizarea activitatilor lor. In cele mai

multe tari ale UE, exista aceeasi organizare

privind acreditarea atat pentru certificari ISO

14001 cat si pentru verificatori.

Validarea cerintelor EMAS

Datele si informatiile din declaratia de mediu sunt de incredere.

Declaratia acopera in mod adecvat toate aspectele semnificative de mediu, relevante pentru locatia respectiva.

Increderea in descrierile si textele din declaratie. Evaluarea necesitatii declaratiei anuale sau reemiterea declaratiei de mediu.

Tehnici de validare a datelor

Obtinerea de explicatii din partea personalului. Analiza procedurilor de management, incercari, etc. Analiza echipamentului si a metodelor de monitorizare.

Esantioane de date, verificari ale calculelor, analizarea rapoartelor cu privire la progrese etc.

Investigarea transferului de date de sus in jos. Implica analiza acuratetei. Cautarea de dovezi vizibile pentru reclamatii.


30

Finalizarea validarii

Activitatea nu este completa pana cand declaratia finala, pusa la dispozitia publicului nu a fost analizata si validata

Forma intermediara a declaratiei nu este acceptata Verificatorul nu trebuie sa faca nici o declaratie in declaratia de mediu pusa la dispozitia publicului

Finalizarea evaluarii

Inregistrarea locatiei ca una responsabila si a organismului competent Nu exista nici o cerinta pentru audituri periodice sau de supraveghere intre emiterea declaratiilor de mediu

Ar trebui discutata optiunea pentru audituri periodice. Pentru o locatie cu SMM certificat, auditurile periodice necesare pot facilita aspectele permanente cu privire al EMAS.

Validarea externa nu este necesara

Acest proces este descris in intregime in declaratia de mediu, care include urmatoarele informatii:

O descriere a organizatiei, structura ei si activitatile sale, produsele si serviciile; O evaluare a aspectelor de mediu semnificative directe si indirecte; O evidenta a datelor anuale cu privire la emisiile poluante si deseurile generate, consumul de materii prime, energie, apa, zgomot;

O prezentare a politicii de mediu a organizatiei, programelor si sistemului de management; Data limita pentru viitoarea declaratie de mediu; Numele si numarul de acreditari al verificatorilor de mediu si data validarii. Odata ce declaratia de mediu a fost acreditata de catre verificator, Organismul Competent va inregistra compania dupa primirea taxei de inregistrare. Atunci compania va avea dreptul de a utiliza EMAS logo.


31

4.5. Cum inregistram EMAS?

In scopul obtinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii: a) sa realizeze cel putin o analiza de mediu pentru activitatile, produsele si serviciile sale si pe baza rezultatelor obtinute, sa implementeze un sistem de management de mediu care sa raspunda tuturor

cerintelor (in special, sa respecte legislatia relevanta din domeniul mediului). Pentru organizatiile care au

deja un sistem de management de mediu certificat nu este necesara efectuarea acestei analize de mediu

in momentul implementarii EMAS, daca sistemul contine informatiile necesare pentru identificarea si

evaluarea aspectelor de mediu;

b) sa efectueze sau sa solicite efectuarea a cel putin unui audit de mediu, avand ca scop evaluarea performantei de mediu a organizatiei;

c) sa pregateasca un raport de mediu care sa includa:

- rezultatele obtinute de organizatie fata de obiectivele si tintele de mediu propuse;

- cerintele de imbunatatire continua a performantei de mediu si sa ia in considerare necesitatile de

informare ale partilor interesate;

d) sa se asigure ca:

- analiza de mediu, sistemul de management, procedura de audit si raportul de mediu sunt examinate in

scopul de a verifica indeplinirea cerintelor prezentului ordin;

- raportul de mediu este validat de catre un verificator de mediu;

e) sa inainteze organismului national competent raportul de mediu validat.

In scopul mentinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii: a) sa detina un sistem de management de mediu si un program de audit privind frecventa verificarilor

b) sa inainteze anual catre organismul competent actualizarile necesare si validate ale raportului de mediu si sa le puna la dispozitie publicului.

Documentele necesare inregistrarii unei organizatii in cadrul EMAS sunt:

a) raportul de mediu;

b) formularul tip completat;

c) dovada achitarii tarifului de inregistrare6.

6 Valoarea tarifelor de inregistrare este stabilita prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale de mediu.


32

Comitetul consultativ EMAS hotaraste daca organizatia intruneste toate cerintele prezentului ordin, in baza informatiilor primite si in special a investigatiilor facute pe langa autoritatea locala de mediu in privinta

respectarii de catre organizatie a legislatiei de mediu relevante.

Biroul EMAS inregistreaza organizatia, ii atribuie numar de inregistrare si instiinteaza conducerea organizatiei referitor la acordarea inregistrarii EMAS.

Comitetul consultativ EMAS refuza, suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea EMAS a organizatiei

daca primeste un raport de supraveghere din partea organismului de acreditare, din care rezulta ca

activitatile verificatorului de mediu nu s-au desfasurat in mod corespunzator pentru a intruni cerintele

prevazute de prezentul ordin.

Deasemenea, comitetul consultativ EMAS suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea unei organizatii,

in urmatoarele situatii:

a) organizatia nu prezinta actualizarile anuale validate ale raportului de mediu, in termen de trei luni

de la data la care sunt solicitate;

b) organizatia nu achita tarifele de inregistrare corespunzatoare, in termen de trei luni de la data la

care sunt solicitate;

c) organizatia nu mai respecta una sau mai multe dintre conditiile prezentului ordin;

d) autoritatea publica locala de mediu informeaza ca organizatia a incalcat una dintre prevederile

legislatiei privind protectia mediului.

Organismul de acreditare deschide, revizuieste si actualizeaza o lista cu verificatorii de mediu pe care o

comunica lunar Comitetului consultativ EMAS.

4.6. Cine poate implementa EMAS ?

Initial, EMAS era o schema disponibila numai pentru companiile din sectorul industrial, dar a fost extins la

toate organizatiile care au un impact asupra mediului. EMAS identifica tipuri diferite de activitati economice

utilizand Codul CAEN (Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale).

Inregistrarea in cadrul acestei scheme cere unei organizatii sa adopte o politica de mediu care sa contina

angajamente care sa respecte legislatia de mediu si simultan sa atinga imbunatatirea continua a

performantei de mediu.


33

Pe scurt, beneficiile aduse de implementarea EMAS sunt:

integrare abordare sistemica costuri mai mici si reguli mai putine un bun management de mediu noi oportunitati de afaceri credibilitate cresterea constientizarii personalului atragerea investitiilor increderea clientilor promovarea inovatiei avantajul competitivitatii imbunatatirea relatiei cu clientii si comunitatea locala.

4.7. Care sunt avantajele EMAS

Cele mai cunoscute avantaje aduse de implementarea EMAS sunt:

Reducerea costurilor la intrari, in procesul cumpararii prin minimizarea materialelor, consumului de energie, consumului de apa. Pe de alta parte reducerea deseurilor si deversarilor de poluanti, emisii

poluante. Aceste castiguri nu sunt vizibile numai in sectorul industrial, ci si in companiile de servicii,

universitati, administratiile publice, si in general in randul tuturor organizatiilor unde EMAS este

aplicabil, care pot beneficia de reducerea consumului de energie si resurse. Cheltuielile pentru apa,

electricitate, incalzire si materiale si echipament de birou pot scadea toate considerabil odata cu

introducerea EMAS.

Reducerea riscurilor de mediu poate deasemenea crea beneficii, prin sporirea increderii actionarilor, investitorilor, companiilor de asigurare si institutiilor financiare.

Stabilirea unui sistem de management de mediu de obicei determina oportunitati pentru implementarea eficenta in ceea ce priveste diferitele activitati ale organizarii.Mentinerea si cresterea

competitivitatii.

O abordare sistematica a managementului de mediu va intensifica toate aspectele managementului general.

Imbunatatirea abilitatii de a respecta legislatia de mediu. Logo-ul EMAS si verificarea declaratiei de mediu sunt dovezi ale efectului pe care managementul de

mediu si preocuparea pentru prosperitatea comunitatii. Astfel, ambele instrumente evidentiaza profilul

de mediu al organizatiei si poate fi utilizat in activitatile sale de marketing pentru a imbunatati relatiile

cu consumatorii, partenerii si alti

detinatori de interes.

Implicarea angajatiilor in implementarea schemei de

management de mediu reprezinta

identificarea personalului cu

compania si cresterea participarii lor

in dezvoltarea pe termen lung a

organizatiei.


34

4.8. Care sunt costurile EMAS?

Costurile externe ale implementarii sunt legate in principal de costurile pentru verificarea externa, taxa de

inregistrare si suportul extern aditional potential (pentru analiza initiala, pentru implementarea schemei,

pentru auditarea si instruirea managerilor de mediu). Verificatorii sunt consultanti privati si sunt platiti cu

preturi corespunzatoare, practicate pe piata de consultanta.

Taxa de inregistrare este diferita de costurile de verificare si poate varia de la 0 la 1500 Euro in cazul unor

companii mari. Costurile interne precum beneficiile interne si externe sunt mult mai dificil de cuantificat.

4.9. Concluzii

Grija pentru mediu, cresterea presiunii publicului si masurile de reglementare schimba modul in care

oamenii din intreaga lume fac afaceri. Consumatorii si producatorii si-au marit preocuparea pentru mediu,

cerand produse si servicii environmentally-friendly care sunt oferite de catre companii responsabile social.

A inceput sa devina important pentru companii faptul de a demonstra ca nu numai filosofia lor dar

deasemenea si investitiile lor strategice si actiunile repetate sunt durabile.

Un management de mediu calitativ se datoreaza utilizarii unei scheme de dezvoltare evoluata Contributia organizatiei la managementul riscului de mediu Economisirea resurselor si reducerea costurilor in concordanta cu nevoile organizatiei Reducerea eforturilor financiare datorita strategiilor de management cum sunt remedierea, plata penalitatilor pentru nerespecarea legislatiei

Beneficii financiare printr-un control mai bun al operatiunilor Stimulente pentru procese de productie eco-innovate in timp ce impacturile asupra mediului cresc din ce in ce mai mult la scara mondiala

Verificarea conformitatii cu legislatia de mediu de catre verificatorul EMAS Invatarea din experientele pozitive ale altor companii si organizatii Noi oportunitati de afaceri pe pietele unde procesele de productie ecologica sunt importante Cresterea credibilitatii si increderii in fata autoritatilor publice, altor oameni de afaceri, clienti, cetateni Imbunatatirea relatiilor cu comunitatea locala Imbunatatirea calitatii locurilor de munca, moralei angajatilor si stimularea dezvoltarii abilitatilor de lucru in echipa

Un loc pe piata avantajos si imbunatatirea imaginii companiei Pentru declaratiile de mediu anuale, simplificate.


35

Avantajele certificarii sistemului de management de mediu EMAS

Limitarea incidentelor ce implica responsabilitatea juridica a organizatiei;

Simplificarea demersurilor de obtinere a acordurilor si autorizatiilor de mediu;

Imbunatatirea relatiilor publice;

Obtinerea de beneficii evidente si imediate cum ar fi: o mai buna respectare a

legislatiei de mediu, o mai buna utilizare a materiilor prime si a energiei, scaderea

consumului de apa, etc.;

Imbunatatirea imaginii si cresterea prezentei pe piata, cu deosebire pe piata

internationala;

Conditiile de acordare a asigurarilor si a creditelor pot deveni mai avantajoase;

Castigarea increderii partilor interesate;

Imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor;

Satisfacerea cerintelor actuale ale pietei privind realizarea de produse ecologice.

Retineti:

- Managementul de Mediu si Eco-Marketingul sunt perfect

compatibile cu managementul general si strategia de piata a oricarei

firme, iar

- Imbunatatind performantele de mediu ale activitatilor firmei, veti

contribui inevitabil si la imbunatatirea performantelor financiare ale

acesteia.


36

5. Eco-Etichetarea Produselor si Serviciilor

Cuprins:

5.1 Ce sunt eticheta si etichetarea ecologice?

5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?

5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?

5.4 Diverse tipuri de etichete ecologice

5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene

5.6. Eco-Eticheta in Romania

Cresterea preocuparilor la nivel global cu privire la protectia mediului din partea guvernelor, mediului de

afaceri si publicului au determinat aparitia etichetei ecologice. Mediul de afaceri a perceput ingrijorarile cu

privire la mediu ca putand fi transformate intr-un avantaj de piata pentru anumite produse si servicii, diferite

etichete/declaratii/cerinte ecologice/de mediu aparand pe produse, ca si in ceea ce priveste serviciile pe

piata (natural, reciclabil, eco-friendly, low energy, etc). In timp ce acestea au captat interesul unei parti a

consumatorilor, realizandu-se reducerea impactului asupra mediului prin alegerea cumparaturilor eco, o

alta parte a consumatorilor au fost sceptici.

Fara o ghidare standardizata si investigatii realizate de catre o terta parte, consumatorii pot sa nu fie siguri

ca declaratiile companiilor garanteaza ca fiecare eticheta a produsului sau serviciului este o alternativa

preferabila pentru mediu. Aceasta preocupare privind credibilitatea si impartialitatea au condus la formarea

unor organizatii de terta parte de ecoetichetare atat publice cat si private. In multe situatii, astfel de etichete

au luat forma unor ecoetichete acordate produselor aprobate de catre un program de ecoetichetare ce

opereaza la nivel national si regional (multinational).

5.1 Ce este eticheta si etichetarea ecologica?

Eticheta ecologica este un simbol grafic i/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs, ambalaj, ntr-o

brour sau n alt document informativ care nsoete produsul i care ofer informaii despre cel puin unul

i cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. O ecoeticheta identifica performanta de mediu generala a

unui produs sau serviciu in cadrul categoriei de produse sau servicii bazate pe analiza ciclului de viata.


37

Schema de ecoetichetare acorda o eticheta ecologica acelor produse ce sunt considerate a fi mai putin

dauntoare mediului decat altele din cadrul aceluiasi grup de produse. Ecoetichetarea este o metoda

voluntara a certificarii performantei de mediu ce este practicata in intreaga lume.

5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?

Ecoetichetarea opereaza pe baza unor criterii, pe grupe de produse. O firma care doreste sa obtina o

eticheta ecologica pentru unul sau mai multe din produsele sale trebuie sa solicite unui organism

competent. Daca produsul indeplineste cerintele, atunci i se acoda eticheta ecologica.7

5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?

Bunurile i/sau serviciile care se folosesc n scopuri similiare i care sunt echivalente n ceea ce privete

utilizarea i perceperea lor de ctre consumatori.

5.4. Diverse tipuri de etichete ecologice

Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare.

Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare:

Tipul I voluntara, bazata pe o schema multicriteriala, o terta parte acorda licenta care autorizeaza folosirea etichetei ecologice pentru produse ce indica preferabilitatea de mediu generala a produsului in

cadrul categoriei de produse bazata pe consideratiile ciclului de viata.

Tipul II autodeclaratii ecologice informative

Tipul III: Etichete obtinute prin Certificare de Terta Parte

Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului, sub categorii

ai parametrilor stabiliti de o terta parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de

catre o alta terta parte calificata.

Prima initiativa de acest fel a fost Blue Angel, in Germania, care a inceput sa functioneze din 1978 si acum

acopera peste 4 000 de produse. Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor 90, precum Nordic

Swan, Green Seal, Milieuker, European Union Ecolabel, etc., asa cum este prezentat in tabelul urmator:

7 In contrast cu simbolurileverzi, o eticheta ecologica se acorda de catre o terta parte pentru anumite produse sau servicii care satisfac criteriile ecologice determinate.


38

Regiune/tara Numele etichetei Marca Infiintata

SUA Green Seal 1989

Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia si

Danemarca

Nordic Swan 1989; in prezent aplicata la 60 grupe de produse

Austria Eticheta Ecologica Austriaca

1991

Franta NF

1991; in prezent 155 produse etichetate

Germania Blue Angel

1977; 4000 produse, 800 producatori

Olanda Milieukeur

1992

Suedia Good Environmental Choice

1992; in prezent 1418 produse eco-etichetate

Uniunea Europeana Eticheta ecologica a Uniunii Europene

1993

Ungaria

Ecoeticheta Ungara

1993


39

Spania AENOR 1993

Canada Environmental Choice Program

1995

Republica Ceha Produse prietenoase Mediului

1998

Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare

Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse Schemele sunt voluntare, companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica Sunt protejate legal de un simbol sau logo Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului

Revizuirea periodica si, daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata.

5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene

Eticheta ecologica europeana este voluntara si permite

consumatorilor sa identifice cu usurinta produsele cu impact redus

asupra mediului. Produsele care au acest logo garanteaza

publicului respectarea criteriilor ecologice, ce au fost testate de o

terta parte.


40

Comisia Europeana a introdus aceasta schema in anul 1992 in sprijinul consumatorilor din statele

membre ale UE, ca si in Norvegia, Islanda, Elvetia si Liechtenstein pentru a recunoaste produsele ce nu

afecteaza mediul inconjurator, denumite generic produse cu eticheta ecologica (sau ecoetichetate).

Obiectivul general al politicii Comunitatii Europene referitor la protectia mediului si afacerilor este un pas

catre o dezvoltare durabila. Schema de ecoetichetare a Uniunii Europene (in noua Reglementare (EC) Nr

1980/2000) este acum parte a abordarii mai largi asupra Integrated Product Policy (IPP) prin noul Program

de Actiune.

Eticheta ecologica a Uniunii Europene se bazeaza pe promovarea imaginii unor produse ecologice ne-alimentare in toata Europa.

Ce este Eticheta Ecologica Europeana?

Eticheta ecologica a UE este o schema de certificare unica care are ca scop spijinirea consumatorilor

pentru a distinge produsele si serviciile care nu afecteaza mediul, environmentally friendly, neincluzand

alimentele si medicamentele.

Scopul

Scopul schemei este acela de crestere a numarului de consumatori si utilizatori: informarea, ideile si

dorintele lor pentru promovarea produselor verzi in toata Europa.

Eticheta ecologica este un brand cu o crestere rapida, un instrument de politica pentru o mai buna

integrare a mediului comunitar, Pietei Unice si altor politici. Datorita noilor activitati a Statelor Membre si

Comisiei cu privire la IPP, o atentie sporita a fost acordata protectiei consumatorilor, managementului

resurselor, al mediului si sanatatii.

Obiectivul general al etichetei ecologice europene este acela de a promova productia si vanzarea

produselor care au un impact potential redus negativ asupra mediului, comparativ cu alte produse

neetichetate ecologic din acelasi grup de produse.

Schema de etichetare ecologica europeana are 2 tinte:

1. de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a

produselor

2. de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului


41

Grupe de produse eligibile :

1. Masini de spalat vase

2. Aparate frigorifice

3. Masini de spalat rufe

4. Detergenti pentru vase

5. Detergenti pentru rufe

6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc

7. Vopsele de interior si lacuri

8. Produse textile

9. Incaltaminte

10. Lenjerie de pat si camasi

11. Becuri cu o singura terminatie (un filament)

12. Becuri cu doua terminatii (doua filamente)

13. Hartie pentru copiere

14. Hartie pentru servetele

15. Amelioratori pentru sol

16. Hartie de toaleta

17. Role de hartie pentru bucatarie

18. Computere personale

19. Computere portabile

20. Saltele de pat

Produsele eligibile

Etichetele sunt in mod normal acordate unui grup de produse. Teoretic toate grupele de produse sunt

eligibile ecoetichetarii, cu exceptia produselor

alimentare, bauturilor si medicamentelor.In practica

insa, acordarea etichetei este limitata la un numar

redus de grupe de produse. Pentru a fi incluse in

schema de ecoetichetare, un grup de produse

trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

trebuie sa reprezinte un volum semnificativ de vanzari si comercializare pe piata interna a Uniunii

Europene si trebuie mai ales sa fie folosite sau

consumate;

trebuie sa fie produse ale productiei si consumului care au un impact semnificativ asupra

mediului si pentru care acordarea etichetei

ecologice ofera un potential semnificativ pentru

imbunatatirea efectiva a mediului prin alegerea

consumatorului.

Criteriile ecologice

Pentru a fi acordata eticheta ecologica, produsele

trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de

mediu stricte, cunoscute ca criterii ecologice. Aceste

criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupelor de produse in

concordanta cu calitatea apei, calitatea aerului, conservarea solului, reducerea deseurilor, economisirea

energiei, managemetnul resurselor naturale, prevenirea incalzirii globale, protectia stratului de ozon,

nontoxicitatea mediului, zgomot, biodiversitate.

Toate partile interesate (organismele competente ale Statelor Membre, reprezentanti ai uniunilor

comerciale, industrie, IMM-uri, comert, mediu si organizatii ale consumatorilor) formeaza Consiliul Etichetei

Ecologice a Uniunii Europene - European Union Eco-labelling Board - EUEB. Criteriile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp, revizuite in general intre 3 si 5 ani.


42

De departe, grupa de produse cel mai des implicata in etichetarea ecologica, este cea care cuprinde

produsele textile si de incaltaminte.

Grupa de produse: Produse textile, mbrcminte, aternuturi de pat, textile de interior

Pentru a primi eco-eticheta, produsele dintr-o grup trebuie s ndeplineasc un numr de cerine de

mediu stricte, cunoscute sub numele de criterii ecologice. Documentul de certificare pentru textile a fost

publicat i implementat pe 15 mai 2003 i stabileste un set de criterii de mediu i calitatea funcional a

produselor. Criteriile generale includ:

Reducerea consumului de ap i a polurii aerului n procesul de producie a fibrelor; Utilizarea limitat a substenelor duntoare mediului (n special asupra mediului acvatic, asupra

mediului i sntii);

Garantarea rezistenei la micorare n timpul splrii i uscrii; Garantarea rezistenei culorilor la transpiraie, splare, udare, frecarea la uscare i expunerea la

soare;

Acoperirea ntregului lan de producie. Mai multe informaii despre eco-eticheta pentru textile pot fi gsite la URL:

http://europa.eu.int/comm/environment/ecolabel/product/pg_clothing_textiles_en.htm#applicationpack

Aceast pagin de web include urmtoarele informaii pentru eco-eticheta textil:

- O descriere general a grupei de produse;

- Criteriile revizuite valide de la 15 mai 2002 pn la 31 mai 2007;

- Un pachet de aplicaie pentru Floare;

- Informaii de fond cu privire la revizia criteriilor pentru aceast grup de produse;

- Criteriile anterioare, valide de la 1 martie 1999 pn la 31 august 2003;

- Vizit n catalogul eco-etichetei europene pentru a vedea companiile care au primit Floarea.

Acordarea etichetei ecologice

Schema de ecoetichetare este voluntara. O solicitare pentru acordarea etichetei ecologice europene poate

fi facuta de catre producatori sau importatorii de bunuri si servicii, si de asemenea de catre comercianti, cu

conditia ca producatorii sa fie preocupati de vanzarea sub marca lor de comericializare. Acordarea tuturor

acestor etichete ecologice este realizata de catre organisme competente nationale.


43

Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare

Are o dimensiune europeana un producator, comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care

Manual Final

Documents

Transcript of Manual Final