Cursuri DCI 2013 - Buglea - Completate Cu Manual - Final

7/22/2019 Cursuri DCI 2013 - Buglea - Completate Cu Manual - Final

1/66

Cursul nr. 1 07.02.2013

Dreptul Comerului Internaional (DCI)

DCI = ramur de drept care are ca obiect de reglementare comerul internaional, adic ansamblul raporturilor juridicede drept privat care apar n cadrul comerului internaional.

- este o ramur de drept privat- DCI CI (comer internaional)

o Dreptul international privat este un drept conflictualo Dreptul comertului international este un drept material.o Dreptul international privat da legea aplicabila oricarui raport de drept privat.

Acceptiuni:- Comertul internationalare 2 accepiuni:

1) stricto-sensu sensul clasic (etimologic):CI = totalitatea operaiunilor de import, respectiv de export de mruri, servicii, lucrri care se des!oar "ntrepersoane i#ice !i$sau %uridice care&!i au domiciliul, respectiv sediul "n state dierite sau care privesc o mar cese al "n tran#it internaional.

- dup cum se poate observa! comerul internaional nu prive"te doar operaiunile de import#e$port de mrfuri! ci "i pe cele de lucrri"i servicii

- DCI o ramur a dreptului privat, n componena obiectului su intrnd o anumit categorie de raporturi juridice dedrept privat.

- %iind o ramura a dreptului privat! ca orice ramura! si dreptul comertului international se ocupa cu anali&a unor raporturi 'uridice ce senasc intre persoane i#ice si %uridice de drept privat.

- vom studia raporturile 'uridice ce apar ntre persoanele fi&ice "i persoanele 'uridice de drept privat- n raporturile n care intervine totu"i statul! acesta acionea& aflndu*se pe picior de egalitate cu cealalt parte a raportului 'uridic

contractual.- DCI Drept Internaional +ublic

Ce particulari#ea# DCI sunt ' elemente: comercialitatea internaionalitatea

- comercialitatea nu este speciic DCI! fiind ntlnit "i n Dreptul Comercial intern- ceea ce particulari#ea#cu adevrat disciplina este elementul de extraneitate (elementul internaional) ce apare "n orice

raport %uridic ce intr sub incidena de reglementare a acestei ramuri de drept . ,cest element de e$traneitate poate savi#e#e oricare din elementele raportului %uridic respectiv.

1


2/66

- noiunea de internaionalitate din DCI nu este de internaionalitate din Dreptul Internaional ublic- nu este acela!i lucru cu noiunea de extraneitate cu care ne "ntlnim la Drept Internaional rivat- n Drept Internaional +rivat! orice element de e$traneitate face ca acel raport de drept privat s devin un raport de drept

internaional privat! caruia trebuie sa ii identificam legea aplicabila.- n DCIspunem c elementul de extraneitate este calificat, si este dat in principal:

1) fie de subiectele raportului %uridic!2) fie de obiectul derivat al raportului %uridic! repre&entat de marfa! lucrare sau serviciu.

***orice raport civil! din dreptul familiei etc. cu element de e$traneitate se transform ntr*un raport de drept internaional privat! ns nuorice element de extraneitate din raportul comercial ace ca acel raport s devin de DCI- criteriul internaional din DCI se refer n principiu la 2 aspecte ale raportului civil:

+) subiectele raportului %uridic(condiia este ca acestea s*"i aib sediile$ domiciliul "n state dierite) - acest criteriu

este de natur subiectiv (ine de persoanele! subiectele raportului 'uridic) "i este prev#ut "n toate conveniileinternaionale care interesea# aceast disciplin(spre e$emplu! Convenia aiunilor /nite privind contractul devn&are internaional de mrfuri de la 0iena din 13)

') mara, lucrarea sau serviciul, "n drumul lor, trebuie s parcurg cel puin o rontier sau s ie "n tran#itinternaional. ,ceasta este notiunea aceea stricta pe care o cunoste dreptul comertului international.

- aceste criterii pot fi alternative! oricare dintre ele iind suicientpentru a conferi caracter de internaionalitate raportului 'uridicrespectiv

') lato&sensu:- cooperarea economic internaional un ansamblu de relaii de conlucrare (colaborare) ntre subiectele de drept

aparinnd unor state diferite care pun n comun o valoare economic n vederea desfurrii unei activiti lucrative,

ce are drept scop producerea de profit, profit care se va mpri, la fel ca i activitatea, ntre participanii la cooperare

in functie de aportul fiecaruia la acea activitate.- ,ceste operatiuni se pre&inta pe plan 'uridic sub forma unor acte %uridicesi unor apte de cooperare economica internationala.

- aceast form de colaborare se concreti#ea# de regulla nivelul relaiilor dintre persoanele fi&ice sau 'uridice din state diferiteprin:

+)contractul de cooperare economic internaionalatunci cnd mbrac o form exclusiv contractualsau prin')contractul de constituire a unei societi comerciale atunci cnd forma juridic este contractual, dar i

instituional ! in sensul ca se generea&a sau se modifica o persoana 'uridica! o entitate (4e generea&a in sensul ca secreea&a! sau ca se modifica in sensul ca cineva intra in componenta unei persoane 'ruidice de'a e$istenta)

2


3/66

Caracteristicile oliticii (conomice) -omniei "n domeniul CI

- Principiul libertii ! (libertile comerciale internaionale) un principiu antagonic principiului care a guvernat relatiileeconomice internationale ale 5omniei ntre anii 167*1! "i

- Principiul monopolului de stat asupra comerului interntional sau asupra comertului exterior denumire folosita inainte- Conform acestui principiu! operaiunile de comert e$terior nu se puteau reali&a dect prin anumite ntreprinderi speciali&ate de stat

(intreprinderi de comert e$terior)! statul fiind considerat singurul agent economic care derula operaiuni de CI.- acest principiul al monopolului de stat a fost printre primele nlturate dup evenimentele din 1 prin adoptarea unui pac8et de

legi! care au pus ba&ele noului principiu al libertii CI- ac/etul de legi este format din:

o Decretul&0ege nr. 12$+334privind desf"urarea activitilor economice pe ba&a liberei iniiative. ,cest act normativ a caruiaplicare s*a restrans la comerciantii persoane fi&ice dupa aparitia legii nr. 91#13 privind societatile comerciale si a a fost

abrogat prin legea 3;#2332 privind organi&area si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fi&iceo 0egea nr. 5+$+334privind societatile comercialeo Decretul&0ege nr. 36$+334privind unele msuri pentru atragerea investiiilor de capital strin n 5omnia! decret*lege care a

fost abrogat de


4/66

') v&ut dinspre subiectele de drept romn ctre piaa extern"i care ne apare ca posibilitate acordat, recunoscut delegea romn persoanelor i#ice$%uridice romne de a derula operaiuni de CI! adic de a fi subiecte ale DCI! adic de a de aparticipa in tara sau in strainatate la asemenea raporturi comerciale internationale.

Cursul nr. 2 14.02.2013

-egimul uridic al Investiilor ;trine "n -omnia

-egimul %uridic cum este reglementata o anumita institutie! ansamblul normelor %uridice care reglementea#a o institutie.;ediul materiei:- primul act normativ care a permis accesul liber al investitiilor straine pe teritoriul 5omaniei! pe piata comerciala romaneasca dupa

decembrie 1! a fost "ecretul #ege $%&'$$( privind unele masuri pentru atragerea investitiilor de capital strain in)omania.

- acest act normativ a fost abrogat prin 0egea nr. 51$+33+privind regimul investitiilor straine in 5omania- ,cestei legi i s*a adaugat 0egea nr. 9+$+332privind acordarea unor facilitati suplimentare fata de


5/66

') investiia de portofoliu- actul normativ de ba&a este repre&entat de 0egea nr. '?9$'442privind piata de capital carereglementea#a investitiile si instrumentele inanciare .

- Cu privire la titlurile de statcare pot repre&enta la randul lor o forma de investitii de portofoliu! este aplicabila


6/66

Investiia Direct

;ediulmateriei


7/66

dect strict n form societar! "i anume o investiie "ntr&o orm pur contractual- mai mult dect att! mai e$ist "i o legislaie special care! dincolo de modalitile prev&ute de cele 2 acte normative! prevd la rndul lor

"i anumite situaii n care avem de*a face cu o investiie pur contractual: contractul de nc8iriere "i de concesiune n general! inclusiv celeprivind &onele libere! dar "i acele contracte de concesiune speciale (de concesiune petrolier - legea petrolului 29#2336! concesiuneminier - legea #2339! concesiunile de ga&e - legea ga&elor 91#2336)

Investiia de ortooliu

;ediulmateriei


8/66

domiciliul in strainatate, sau sediul in strainatate, care investeste in )omania.

- In ceea ce priveste notiunea de nere#ident sau re#identdupa ca&! acestea vor fi reglementate de alte acte normativespune @/A2#1;

- entru ideea de nere#ident ! solutia o gasim in -egulamentul @- 2$'441care spune ca nere&ident este opersoana fi1ica ceisi are domiciliul in strainatate, iar pentru o persoana juridica este aceea care isi are sediul in strainatate.

- @A 77#1; trimite implicit la 5egulamentul 5 care conine asemenea definiii - n spe 5egulamentul nr. 6#233 potrivit cruia!principalele elemente de extraneitate concludente pentru a oeri calitatea de strin "n acest context sunt domiciliul

persoanei fi1ice sau sediul persoanei juridice

- per a contrario! cetenia persoanei i#ice, respectiv alte elemente dect sediul societii pentru determinarea naionalitiipersoanei 'uridice sunt irelevante sub aspectul calitii lor de investitor strin! cu excepiile prev#utede o lege intern sau oconvenie internaional la care 5omnia este parte

,"adar! n principiu! un cetean romn cu domiciliul n strintate va beneficia de calitatea de investitor strin! dar un cetean strincu domiciliul n 5omnia nu va fi considerat investitor strin

arerea pro. @uglea = ,r trebui sa se mearga pe ideea de resedinta obisnuita si nu pe cea de domiciliu. ,ceasta trebuie sa fie atributia5. ,r trebui inlocuirea notiunii de domiciliu cu aceea de resedinta obisnuita! intrucat acesta este trendul la nivel mondial.

rincipiile Aplicabile -egimului Investitorilor ;trini

rincipiul libertii ormelor !i modalitilor de "nvestire "n -omnia:=i3 libertatea formelor de investiresi=ii3 libertatea modalitilor de nvestire n )omnia

rincipiul liberului acces alinvestitorilor strini "n toatedomeniile pieei economicedin -omnia

rincipiul egalitiide tratament(nediscriminrii)

0ibertatea ormelor 0ibertatea modalitilor de "nvestire "n-omnia

investitorii strini pot eectua"n mod liber investiii "ndomeniul industriei,agriculturii, serviciilor,inrastructurii !icomunicaiilor, transporturilor,comerului, etc.

- De preci&at! ca acolo unde suntpreva&ute anumite conditii departicipare! nu inseamna casuntem pe taramul uneidiscrimari a investitoruluistrain! de asemenea! pot e$istae$ceptii! in anumite domeniineputand sa fie reali&ate astfelde investitii

- implic 2 aspecte:+) >galitatea de

tratament ntre

investitorii strini i

romni * nu e$istadiscriminare intre ceidoi! spre deosebire de

anii precedenti cande$ista un regim maifavorabil pentruinvestitorii straini

') >galitatea detratament ntre

investitorii strini

indiferent de 1ona

de provenien a

acestora sau a altorcriterii ce le*ar putea

investitorii strini au libertateade a opta pentru oricare dintre

formele de societi prev1ute

de lege! adica in orice forma desocietate comerciala! in forma unei

asociatii in participatiune! dar siintr-o forma exclusiv

contractuala.

xplicatii:- ,porturile in valori economice

trebuie sa ie evaluabile inbani. ,sa putem sa stabilimcontributia asociatului lacapitalul social. ,portulrepre&inta participarea la capital.

investitorii strini pot aduce aport lacapitalul social: aport n numerar! n bunuricorporale! n drepturi sau bunuri incorporale sauaportul n alte drepturi sau valori economice (nservicii! metode "i cuno"tine n organi&are "i

conducere! ntr*o obligaie de a nu face)a. investitorul strain poate sa verse un aport innumerar! cel mai frecvent in monedastraina! dar este posibil si aporturi innumerar! dar in moneda romana! atunci candinvestitorul strain respectiv a obtinut astfelde moneda nationala romana! din dividende!preturi! tarife! de'a desfasurate in 5omania.In principiu! aporturile in numerar trebuiedepuse la bancile romanesti sau la sucursaleale unor banci straine autori&ate sa


9/66

,ctiunile care deriva dinrespectivul aport devinproprietatea asociatului! bunurileaduse ca aport devinproprietatea societatii.

- Daca asociatul a imprumutatsocietatea! daca nu si*atransformat imprumutul ca aportla capitalul social! imprumutulramane valabil.

- Este foarte important de stiut! cadaca avem un debitor care esteasociat la o societate se poate

pune proprire pe actiunileacestuia.

functione&e pe teritoriul 5omanieib. prin aporturi in bunuri corporale* bunuri

mobile fara restrictii (masini)! dar nimic nu leinter&ice sa aduca ca aport si un bun imobil!in masura in care poate sa il detina in modlegal in tara sau in strainatate.Daca a dobandit un imobil in 5omania! ilpoate aduce ca aport. oate sa aduca caaport si un imobil pe care il detine inmod legal in strainatate, dar cu conditiaca si societatea romana sa poata detineun bun imobil in strainatate.

c. pot sa aduca ca aport si bunuri incorporale

si anume anumite drepturi, cum ar fi! omarca! un drept de autor! sau anumitedrepturi de creanta.

d. pot sa aduca ca aport alte valorieconomice cum ar fi servicii! metode deorgani&are si de conducere! un numecomercial! o piata de desfacere! o obligatiede a nu face.

diferenia

araniile acordate Investitorilor ;trini+) arania "mpotriva indisponibili#rii investiiei: ') arania stabilitii

regimului %uridic aplicabilinvestiiilor

- ,ceasta garantie isi are temeiul %uridic atat in Constitutia -omaniei! cat si in acte normativespeciale dedicate investitiei

ConstituEia -omniei- temeiul %uridic general al acestei garanii este art. 22 alin (5) din Constituie:=nimeni nu poate fi

expropriat dect pentru o cau1 de utilitate public stabilit potrivit legii, cu dreapt i

prealabil despgubire?- alin (9) este completat de alin () - =despgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau prin

'ustiie n ca& de divergen?- ,ceste dispo&itii se regaseau si in Constitutia din 11 si au fost mentinute si in Constitutie modificata si

republicata in 2339- Constituia modificat "i revi&uit a adus o reglementare n plus: astfel! art. 66 alin (6) preci&ea& n plus

c =sunt inter1ise naionali1area sau orice alte msuri de trecere n proprietate public a unorbunuri pe criterii discriminatorii?

investiia strin trebuie sbeneficie&e de regimul %uridicprev#ut de legea "n vigoareexistent "n momentul reali#riiinvestiiilor! pe ntreaga durat dee$istenF a acestia! c/iar daculterior se produce o modiicarelegislativ, cu excepia legi maiavorabile (principiul tempus regitactum - principiul neretroactivitiilegii noi)- ,ceasta garantie consta in aceea

ca atunci cand! dupa ce s*a


10/66

- acest nou te$t ntrea "i mai mult aceast garanie mpotriva indisponibili&rii investiiei


11/66

investiiei pe teritoriul-omniei

ce investitor ar apela la aceasta agentie, can sunt atatia avocati)

'. Dreptul la conversie "nvalut !i la transerul "nstrintate a proituluiobinut "n -omnia caurmare a investiiilor

- 5epre&inta orice venit, dividende, venituri din van#ari de parti sociale- Este foarte important deoarece ar putea sa e$iste riscul ca statul respectiv sa inter&ica scoaterea veniturilor

din 5omania.

5. Dreptul de proprietate alinvestitorilor striniasupra bunurilor alatepe teritoriul -omniei:

- n ceea ce prive"te bunurile mobile! investitorilor strini li se aplic regimul naional (romn)- n ceea ce prive"te bunurile imobile! trebuie s facem distincia ntre:

a) construcii - investitorii strini beneficia& de regimul naionalb)terenuri - Constituia modificat! in noul art. 66 alin. 2 te&a a II*a! prevede ca cetatenii straini si apatri-ii

pot obani reptul e proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile re1ultate din

aderarea )omaniei la +niunea >uropeana si din alte tratate internationale la care )omania este

parte, pe ba1a de reciprocitate, in conditiile preva1ute prin lege organica, precum si prin

mostenire legala.

Din anali&a acestui te$t constitutional! constatam ca persoanele fi&ice straine (cetatenii straini) si apatri&ii audobandit o vocatie de a obtine dreptul de proprietate asupra terenurilor in -omania in doua situatii:

+)mortis causa(testament) - ace"tia nu au nicio condiionare n ceea ce prive"te dobndirea terenurilor prinmo"tenirea legal (nu "i testamentar) si prin actele "ntre vii! ace"tia pot dobndi terenuri! ns numai cundeplinirea n mod cumulativ "i n scar a anumitor condiii:

a) aceast posibilitate s fie prev&ut ntr*oconvenie internaional la care -omnia esteparte! aici intrnd tratatele de aderare la /E

b) s e$iste reciprocitate "ntre statul romn !i cel strin ! adica trebuie sa i se recunoasca inacelasi timp, unui cetatean roman, dreptul de proprietate asupra unui teren alat peteritoriul unui stat de unde provine investitorul strain ce doreste la randul sau sadobandeasca dreptul de proprietate asupra unui teren in 5omania.stat cruia i aparine investitorulJ

,vem mai multe feluri de reciprocitate:

a) reciprocitate legislativ (prev&ut de actele normative din state) * e$ista atunci cand in tara strainaaavem norme 'uridice care prevad aceleasi drepturi pentru persoanele romaneb) diplomatic (prev&ut de o convenie internaional) * atunci cand ea i&voraste dintr*o conventie

internationala la care respectivele state sunt partic) sau ba#at pe o practic a instanelor de %udecat (de apt) * atunci cand este aplicata in practica

autoritatilor competente din statele respective.

c) Conditia e$istentei unei legi organice care sa consacre acest drept * dobndirea proprietii s sefac n condiiile unei legi speciale (n momentul de fa! vorbim despre


12/66

reglementat si dreptul persoanelor %uridice straine.') mostenire legala & Constituita 5omaniei nu mai impune nicio conditie speciala -

legea 912#233 nu se aplica in aceasta situatie

;ituatie speciala:- De asemenea! legea 912#233 nu se aplica in ca&ul dobandirii drepturilor de proprietate asupra terenurilor

de catre cetatenii straini sau apatri&i prin mostenire legala.- +otrivit legii 912#233! regimul dobandiririi dreptului de proprietate asupra terenurilor este dierit

dupa cum avem de&a ace cu un cetatean strain apatrid sau persoana %uridica apartinanad unorstate care nu sunt membre al 8! acestea putand dobandi dreptul de proprietatea asupra terenurilornumai in ca#ul in care exista un tratat international si pe ba#a de reciprocitate

- a doua preci&are! este ca ei (cetatenii straini) nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor inconditii mai avorabiledecat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei 'uridice constituita

in conformitate cu legislatia unui stat membru.- 5eglementarea mai detaliata ii vi&ea&a pe cetatenii statelor membre sau pe apatri&ii cu domiciliul in 5omania

sau intr*un stat membru si de asmenea pe persoanele 'uridice avand nationalitatea acelor state.- In legatura cu aceste categorii legea 912#233 contine o prevedere generala cu caracter de principiu in

art. 5si pe de alta parte! doua reglementari specialeparticulari&ate in functie de natura si scopul terenuluila care se refera.

revederea generala:- Be$tul principal! cel din art. 9! este cel care preci&ea&a ca cetateanul dintr-un stat membru al +>,

apatridul cu domiciliul in )omania sau intr-un stat membru, precum si o persoana juridica

constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate

asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele preva1ute de lege pentru cetatenii romani si pentru

persoanele juridce romane ,ltfel spus! li se aplica regimul national.

+e langa aceasta regula principala! e$ista doua reglementari speciale:a) +rima! in art. 2din lege * cetateanului unui stat membru nere&ident in 5omania! apatridul nere&ident in

5omania cu domiciliul intr*un stat membru! precum si o persoana 'uridica nere&ident consituita inconformitate cu legislatia unui stat membru! pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilorpentru resedinte secundare! respectiv sedii secundare la implinirea unui termen de ani de la dataaderarii 5omaniei la /E.

b) , doua reglementare speciala! art. 1 * cetateanului unui stat membru nere&ident in 5omania! apatridulnere&ident in 5omania cu domiciliul intr*un stat membru! precum si o persoana 'uridica nere&identaconstituita in conformitate cu legislatia unui stat membru! pot dobandi dreptul de prorpietate asupraterenurilor agricole! padurilor si forestiere la implinirea unui termen de ; ani de la data aderarii 5omanieila /E. (e$ist totuKi o preci&are n lege: ?nu se aplic Ki fermierilor ce desfKoar activitFiindependente?)

12


13/66

2. Dreptul investitorilorstrini de a eecturaoperaEiuni valutare peteritoriul -omniei:

- 5egulamentul 5 nr. 6#233 prevede faptul c: ?nere1iden?ii =investitorii strini3 au dreptul sdobndeasc @i s de?in integral, precum @i s utili1e1e active financiare n )omnia exprimate

n valut sau n moned na?ional?- 4umele in moneda nationala! in lei! si in valute cotate! detinute de nere&identi pot fi convertite prin

intermediul pietei valutare.- activele inanciare = att numerar, ct Fi alte instrumente de plat- investitorii strini pot desc8ide Ki menFine conturi curente Ki de depo&it n valut Ki n lei la investiFiile de

credit din 5omnia. e gandim atat la conturi curente cat si de depo&it.- De la 1 septembrie 2337! nere&identii au dobandit dreptul de a afectua tran&actii privind ac8i&itionarea de

instrumente financiare romanesti de pe piata monetara fara a mai fi necesara autori&area ..5. Ec8ivalea&acu o liberali&are completa a operatiunilor valutare si cu o convertibilitate totala a leului.

1. Dreptul investitorilorstrini de a anga%apersonal strin

6. Dreptul investitorilorstrini de a alegeinstanEele competentepentru soluEionarealitigiilor i#vorte dinreali#area investiEiilorrespective

- ,cest drept confera libertatea investitorului de a opta pentru o instanta %udecatoreasca sau pentru oinstanta arbitrala.

- 5eglementat in art. 11 din @/A 2#1;! in sensul ca litigiile intre investitorii straini si statul roman (caci laaceste litigii ne re%erim) vor %i solutionate la alegerea investitorului potrivit uneia intre urmatoarele

proceuri#

a3 procedura interna * in sensul ca investiitorul strain se poate adresa instantelor 'udecatorestiromane pe ba&a legii contenciosului adminsitrativ si pe ba&a dispo&itiilor! din 1 februarie! aleoului Cod de +rocedura Civila! adica Cartea a 0II*a destinata (inainte legea 13#12! partea finalaprivind litigiiile internationale)

b3 procedura de conciliere sau arbitra% institutionali#at * aceasta procedura desfasurata sub

egida Centrului International pentru reglementarea diferendelor relative la investitii (CI5DI saucunoscut IC4ID),cest centru fiind constituit potrivit Conventiei de la Gas/ing/ton din +361 pentrusolutionarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor persoane si ratificatain 1; printr*un decret al Consiliului de stat nr. 72#1;.

c3 procedura de arbitra% ad&/oc * conform 5egulamentului de arbitra' /CIB5,< din 1;7.- ,stfel de prevederi privind solutionarea litiigiilor cu privire la investitii! intre investitori straini si statul roman!

sunt cuprinse in ma'oritatea tratatelor bilaterale privind promovarea si prote'area reciproca a investitiilor!tratate la care 5omania est parte.

19


14/66

>acilitEile de care beneicia# Investitorii ;trini>acilitEi normative >acilitEi individuale

- 4unt reglementate prin legi speciale! tendinFa general fiindns de dispariFie a acestor facilitFi

- !"emplu-


15/66

1


16/66

Cursul nr. 4 / 27.10.2010

Conventia de la Gas/ington din +361 privind crearea centrului international pentru solutionareadierendelor

- una din opEiunile investitorilor strini este aceea de a apela la procedura concilierii sau a arbitra%ului- sub acest aspect! CI-DIG are la ba& ConvenFia de la Has8ington! nc8eiat n anul 17 ntre statele membre ale ncii

>ondiale! convenFie ce are drept scop soluEionarea dierendelor ce se pot naFte din investiEiile strine- -omnia a ratiicat convenEia "n anul +391 prin Decretul Consiliului de 4tat nr. 72#1;

;copul conventiei-

convenFia ofer prFilor o alternativ atractiv "n ceea ce priveFte soluEionarea litigiilor ce i#vorsc din investiEii!aE de soluEionarea acelor litigii (diferende) de ctre instanEele naEionale ale statelor ga#d (care era primaopFiune) sau aE de protecFia diplomatic acordat de ctre statul de naFionalitate a investitorului! protecFie reali&atprintr*o posibil subrogare a acestuia "n drepturile comerciantului su naEional "n vederea soluEionrii litigiuluila nivel interstatal.

- !"plicaie#Ideea de ba&a este ca s*a creat aceasta alternativa. @rice litigiu dintre un investitor (companii puternice din stateputernice de&voltate din punct de vedere economic ce reali&au investitii in alte state mai putin investitor) Ki statul * ga&d sedesfasura in statul ga&da! sau statele din care proveneau investitorii si creau un litigiu interstatal de Drept InternaFional+ublic Insemna ca intr*un asemenea litigiu! statul de nationalitate a investitorului avea puteri mult mai mari. E$ista risculunui abu& in aceste situatii. ,cesta este rolul conventiei! ca alternativa.

- n acest scop! s*au creat mecanisme noi de conciliere Fi arbitra%! mecanisme la care au acces n mod direct attinvestitorii,ct Ki statele ga#d

ConvenEia a creat avanta%e att pentru investitor, ct Fi pentru statul ga#d

A. avanta%ul pentru investitor- este evident Ki const n accesul eectiv Fi direct la un organism internaEional cu competenEe "n soluEionarea unor

asemenea litigii- +e langa faptul ca are acest acces la o instanta internationala! in cadrul procesului arbitral sau de conciliere ca va urma! va fi

evident intr*un raport de egalitate de tratament cu statul pe teritoriul caruia a reali&at investitia! nemaie$istand riscul cain ca&ul in care s*ar 'udeca cu statul ga&da! pe teritoriul acestuia! in fata instantelor 'udecatoresti ale acestuia! sa fie pus intr*o po&itie de inferioritate 'uridica si sa riste obtinerea unei solutii in'uste.

@. avanta%ul pentru statul ga#d este dublu:- acceptnd o asemenea 'urisdicFie! ofer un important element de securitate! de"ncredere "n vederea atragerii

investitorilor strini pe teritoriul statului G Daca un investitor stie ca investete pe teritoriul unui astfel de stat! el poate fi atras

17


17/66

in aceste conditii! decat daca investete in alt stat care nu e membru si ar putea fi abu&at in acest sens. ( ce logic imbatabil,eci m uc s investesc acolo une proteat. u m/a %i g5nit vreoat)

- pe de alt parte! consimFind la arbitra'ul reglementat de convenFie! statul ga&d se prote'ea& pe el nsuKi de alte forme delitigii internaFionale! n concret! se prote%ea# aE de un posibil litigiu internaEional ba#at pe protecEie diplomaticexercitat de statul a crei naEionalitate o are investitorul

CI-DI$IC;ID = Centrul InternaEional pentru -eglementarea Dierendelor relative la InvestiEiiotiune ;tructura CI-DI & 2 organe speciale: consiliul administrativKi secretariatul! elemente de structur ce repre&int latura pur

instituFional! scopul centrului fiind acela de a re&olva diferendele dintre state Ki comercianFi prin intermediul concilierii Kiarbitra'ului

- n vederea reali&riiscopurilor pentru carea fost elaborataceast convenFie! s*ainst ituit CentrulInternaFional pentru5eglementareaDiferendelor relative laInvestiFii

- scopul a fost acelade a oeri mi%loaceledeconciliere$arbitra% "nvederea soluEionriilitigiilor relative lainvestiEiile dintrestatele semnatareale convenEiei Fipersoanei#ice$persoane

%uridice ale altorstate contractante,semnatare aleconvenEiei

- Centrul nusolutionea#a ellitigiul rinintermediul sau seorgani#ea#acentrele deconciliere sauinstantele arbitraleprin care sesolutionea#alitigiile.

- centrul beneficia& depersonalitate

Consiliul Administrativ ;ecretariatul- Conventia de la Gas/ington a ost adoptata sub egida @ancii

ondiale, mai precis, sub egida, @ancii Internationale entru-econstructie si De#voltare (@I-D)

-

,cest organism pastrea&a o legatura concreta cu organismelecentrului! mai ales sub aspect institutionalJ- De asemenea! mecanismul de repre&entare a statelor membre in

cadrul I5D se pastrea&a si in cadrul consiliului administrativ careeste organul de conducere al centrului

- preFedenEia consiliului administrativeste reali&at! e$ercitat depreFedintele @I-D! conform reglementrilor din ConvenFie

- n ceea ce*i priveKte pe membrii consiliului administrativ! aiciavem de*a face cu o repre&entare f idel a principiuluirepre#entativitEii! ntlnit Ki n cadrul bncii (I5D) M consiliuladministrativ are n competenFa sa cte un repre#entant diniecare stat semnatar al convenEiei. In conventie se regasescatributiile consiliului administrativ! insa el nu are scop %uridic;copul centrului = de a reali#a concilierea si arbitra%ul .

AtribuEii Consiliu Administrativ- ai mult! preKedintele consiliului administrativ este abilitat de

convenFie s numeasc un numr de 13 persoane care s figure&e pe

fiecare din cele 2 liste (lista de conciliator #lista de arbitru).- o alt atribuFie i revine preKedintelui n materia constituirii efective a

comisiei de conciliere sau dup ca& a Bribunalului de ,rbitra'. Dinacest punct de vedere! atunci cand in termen de 3 de &ile (stabilit deconventie) sau intr*un alt termen stabilit de parti! comisia sautribunalul arbitral nu s&au putut constitui tocmai din cau&aneintelegerilor dintre parti! in legatura cu numirea conciliatorilorsau arbitrilor! presedintele consiliului administrativ! la cererea uneiaintre parti,si in principiu! in urma consultarii ambelor parti! va numiunul sau mai multi conciliatori#arbitrii! in vederea completariiinstantelor cu numarul necesar desfasurarii concilierii sau arbitra'ului.

- atribuFia se refer la faptul c: dac prFile nu se nFeleg n ceea cepriveKte constituirea comisiei de conciliere#arbitra'! preKedintele

- este compus dintr*un secretar general, din + sau mai mulEi secretari&ad%uncEi Fi din personal(c cineva trebuie s mai i munceasc)

- principala Ki cea mai important atribuFie a secretariatului! potrivit convenFiei!

este cea a secretarului general repre#entantul legal al centrului "nraporturile pe care centrul, "n calitatea de sa de persoan %uridic le arecu terEii

- de asemenea! secretariatul este cel ce Eine o list cu toate statelecontractanteinclu&nd toate informaFiile necesare n legtur cu acesta

- ,tributiile importante sunt cele care au ca scop derularea corecta si inconditii cat mai bune a procedurii de solutionare a dierendelor! dinmomentul in care se declansea&a aceasta procedura si pana in momentul in cares*a pronuntat o 8otarare arbitrala si s*a comunicat partilor

- Din acest punct de vedere procedural! secretariatul general al consiliuluiactionea#a ca o grea a unei instante.o In ceea ce priveste numirea conciliatorilor sau arbitrilor! aceste numiri

pe care partile le reali&ea&a se comunica secretarului general.o De asemenea! partile trebuie sa adrese#e secretariatului general

orice cerere, secretarului general revenindu*I obligatia de a comunicacopiile partile parate! sau dupa ca& cererile reconventionale (asadar toataprocedura de comunicare).

o In acest proces! de primire a cererilor de c8emare in 'udecata! secretaruluigeneral ii revine o atributie foarte importanta deoarece! potrivit conventiei!acesta are posibilitatea de a reu#a inregistrarea cererii, daca in

urma unor cercetari privind datele continute in cerere (asadar siciteste cererea! nu doar o inregistrea&a) constata ca dierendul respectivdepasete in mod eectiv competenta centrului. Dupa finali&areaprocedurii! tot secretarului general ii revine obligatia de a comunicapartilor copii, certiicate pentru conormitate! privind solutiilepronuntate fie de catre comisia de conciliere! fie de catre tribunalul arbitral

- o alt atribuFie: fa&a premergtoare de conciliere#arbitra' se de&volt pe toatperioada derulrii procedurii de conciliere#arbitra' pn la finali&area ei Ki uneoric8iar dup

- n principal! toate cererile prFilor! toate comunicrile relative la desfKurareaprocedurii de conciliere#arbitra' se reali&ea& prin intermediul secretariatului(ec8ivalentul unei grefe a instanFei)

- lista de conciliatori$arbitri urmea& s fie constituit din persoane

1;


18/66

%uridic distinct!acFionnd ca subiectde drept distinct. ,recapacitate deplina dea inc8eia acte 'uridice!de a dobandi bunurimobile sau imobile side a dispune de ele siau posibilitatea de asta in nume propriu in

'ustitie.

poate s dispun pe ba&a consultrii prFilor numirea membrilorcomisiei#tribunalului de arbitra'.

- @ alta atributie importanta este in desasurarea procedurii dere#olvare a dierendelor! mai precis! are o atributie in ceea cepriveste solutionarea unei cereri adresate de o parte! de anulare asentintei arbitrale (singura cale de atac) pentru unul din motivelepreva&ute de conventie! in sensul ca presedintele va numi! imediat! ladata primirii cererii de anulare! un comitet ad*8oc! format din treimembrii! dintre persoanele ce figurea&a pe lista! complet ce urmea&asa solutione&e cererea de anulare a 8otararii.

competentecare s*Ki fi manifestat acceptul de a figura pe eao n ceea ce priveKte calificarea acestor persoane! de reFinut este faptul c! pe

lng nalta consideraFie moral de care trebuie s se bucure! trebuie saib Ki o competenF recunoscut n domeniul 'uridic! comercial! industrial!financiar! etc.

o n ceea ce priveKte numirile persoanelor de pe list! se las la latitudineastatului contractant de a desemna 2 persoanecare nu trebuie neaprat sfie cetFeni ai statelor care i desemnea&

- de asemenea! preKedintele centrului are posibilitatea de a mai numi +4persoane care s fac parte din aceast list pe lng cele 6 persoanemenFionate mai sus

- de regul, numirile se ac pe o perioad de 6 ani ! dar nimic nu mpiedicstatul de a desemna aceeaKi persoan care s fac parte din nou pe list

CompetenEa CI-DI ConsimEmntul rEilor- potrivit convenFiei! competenFa centrului cuprinde diferendele de

ordin 'uridic ntre un stat contractant(sau o anumit colectivitatepublic sau un anume organism dependent de acesta) Kipersoaneleunui alt stat contractantcare sunt n relaFie directcu o investiFie! diferende pe care prFile au consimFit s le supuncentrului

- atunci cnd prFile Ki*au dat consimFmntul! niciuna din ele nu Ki*lva putea retrage ulterior

- persoanele unui stat contractant: orice persoan i#iccare posed naFionalitatea unui

stat contractant! altul dect statul parte la diferent ladata la care prFile au consimFit s supun diferendulconcilierii#arbitra'ului! precum Ki la data la care cerereaa fost nregistrat conform dispo&iFiilor convenFiei! cuexcepEiaoricrei persoane care la una sau la alta dinaceste 2 date posed deopotriv Ki naFionalitateastatului contractant parte la diferend

orice persoan %uridic care posed naFionalitateaunui alt stat contractant dect statul parte la diferendla data la care prFile au convenit s supun diferendul

concilierii# arbitra'ului Ki orice persoan %uridiccareposed naFionalitatea statului contractant parte ladiferend la aceeaKi dat Ki pe care prFile au convenit

n vederea reali&rii Felurilor convenFiei s o considereca aparFinnd unui alt stat contractant din cau&acontrolului e$ercitat asupra acestuia de ctre interesestrine (profesorul consider c ar fi datorit)

- ;e ace trimitere la criteriul controlului din DreptulInternaEional rivato Investitorul poate sa fie o persoan 'uridic care are

nationalitatea altui stat contractant la acele date.o Conventia creea&a o situatie speciala! o persoana 'uridica! desi

are nationalitate romana (sediul in 5omnia) poate sa se

- pe de*o parte! n ceea ce priveKte lucrurile ce Fin de consimFmntul dat de state Ki comerciantul celuilaltstat! consimEmntul condiFia indispensabil pentru atragerea competenFei centrului

- simplul fapt al ratificrii convenFiei de ctre statul ga&d! respectiv de ctre statul de naFionalitate ainvestitorului! nu este suficient prin el nsuKi

- acest fapt nu oblig un stat s apele&e la procedurile centrului! ci doar i creea& aceast posibilitate- convenEia cuprinde "ns ' exigenEe reeritoare la consimEmnt:

1) una referitoare la forma de e$primare a consimFmntului2) una referitoare la momentul la care el trebuie dat

-eeritoare la orma de exprimare aconsimEmntului

-eeritoare la momentul lacare el trebuie dat

- n ceea ce priveKte forma! convenFia se limitea& n aprevedea forma scris pe care trebuie s o mbracee$teriori&area consimFmntului

- n principiu! un acord ntre prFi materiali&at ntr*un singurnscris (instrument) este modul cel mai utili&at de e$primarea consimFmntului

- acest instrument poate lua forma unei:o clau#e conpromisorii (acord privind investiFiile

nc8eiat ntre statul ga&d Ki investitor! clau& princare se stabileste ca litigiile viitoare nascute din

operatiunile de investitii sa fie deduse competenteicentrului international pentru solutionarea diferenduluiCI4D)!

o fie forma unui compromis de arbitra% * aceleasi partipot sa supuna competentei centrului un litigiu de'anascut

o clau#a compromisorie face parte dincontract! fiind accesorie Ki este anterioar iviriilitigiului

o compromisul este un acord prin el nsuKi!nc8eiat ulterior ivirii litigiului

- convenFia nu impune ns obligativitatea e$primriiconsimFmntului ambelor prFi prin acelaKi act 'uridic (n

- n ceea ce priveKte momentul la caretrebuie s se manisfeste! dataconsimFmntului momentul n careoricare din prFile litigante a consimFit nscris s supun litigiul centrului

- dac prFile nu Ki*au manifestatconsimFmntul n acelaKi moment! naceeaKi &i! data manifestrii acestuia seconsider atunci cnd partea a 2a Ki*a datconsimFmntul (ultima)

- n ca&ul n care statul ga&d face o ofertgeneral pentru acceptarea competenFeicentrului prin intermediul legislaFieiinterne! momentul consimFmntului va fideterminat de acceptarea ofertei de ctreinvestitor! iar aceast acceptare se poatereali&a fie printr*un acord scris! direct!e$plicit! dar investitorul poate s accepteaceast ofert "n mod tacit! prinintroducerea unei cererei deconciliere#arbitra'. Depunerea acesteicereri ec/ivalea#a cu acceptarea decatre investitor a competentei

1


19/66

adrese&e centrului intr*un ligitiu cu statul romn atunci candpartile au acceptat faptul ca societatea comercial romnpoate fi considerata ca avand nationalitatea unui stat ststraindatorita controlului care se e$ercita asupra acelei societati . Deobicei se verifica sa nu e$iste identitate intre stat si cetatenie!insa in acest ca&! se accepta criteriul controlului prin urmarepoate sa e$iste cetatenie.

- Investirea instantelor centrului - competenta centrului seba#ea#a pe o latura pur consensuala! respectiv pe acordul devointa al celor doua parti. ,ltfel spus! consimtamantul ambelorparti repre&inta o conditie indispensabila pentru atragereacompetentei centrului.

- ;implul apt al ratiicarii conventiei de catre statul ga#da sistatul de nationalitate a investitorului nu este suicient prinel insusi. El nu obliga un stat sa apele&e la procedurile centrului!ci ii confera doar aceasta posibilitate! astfel incat este importantaconstatarea e$istentei consimtamantului.

sens de intrumentum)- un stat ga&d ar putea! printr*o legislaFie destinat s

promove&e investiFiile! s consimt asupra competenFeicentrului pentru diferendele ce se vor naKte din investiFiilerespective! n vreme ce investitorii ar putea s*Ki deaacordul acceptnd oferte n scris. ,pare ca o oerta, caprima parte a consimtamantului.

- Consimtamantul se naste printr&o oera si o accetare.Investitorul va putea sa isi manifeste acordul! acceptandaceasta ofera a statului in scris. ,cest lucru se regaseste siin legislatia romaniei! in @/A 2#1;! se accepta de catrestat ca investitorul poate sa opte&e pentru cele trei variante(instanta de drept comun! cirdi! arbitra').

centrului.- n momentul n care cele 2 voinFe s*au

ntlnit! consimFmntul devineirevocabilM de atunci! centrul va fi investit cucompetenFa de a organi&a dup ca& fieconcilierea! fie arbitra'ul ntre cele 2 prFil it igante! partile nemaiputand seretraga abilitarea centrului in ceea cepriveste solutionarea respectivuluilitigiu.

1


20/66

Cursul nr. 6 / 27.10.2010

I#voarele DCI

- I#voare forma de exprimare a normelor juridice care intruc4ipea1a un act normativ, jurisprudenta,cutuma, etc

- i&voarele de drept reglementea# relaEiile sociale- i&voarele de drept repre&int materiali#area normelor %uridice- DCI are i&voare interneKi internaEionale

o i&voarele internecuprind actele normative adoptate de stat- actele normative romaneo i&voarele internaEionale convenEiile internaEionale la care -omnia este parte ! conventii care interesea&a

DCI

inseamna ca e$ista o lege de ratificare a conventiilor si vorbim daca acele legi de ratificare ar deveni i&voareinterne N- e$ist alte categorii de i#voarecare! deKi nu sunt convenFii internaFionale! nici norme 'uridice ale altor state! nici legi! au

totuKi o anumit forF 'uridic! fiind elaborate de organisme internaFionale- acestea pot constitui un g8id pentru prFile contractante- un e$emplu destul de des ntlnit n DCI principiile 8ID-


21/66

8#anEele Comerciale InternaEionale (8ci)otiune. Deinitie. lemente deinitorii Clasiicare- rolul u#antelor (cutumelor) este cu certitudine mult mai important decat in dreptul intern de principiu! in dreptul intern!

doar in situatii speciale! cand legea prevede e$pres! u&antele sunt considerate i&voare de drept- n legtur cu ele! trebuie preci&at faptul c ele pre&int un loc special "n categoria i#voarelor DCI- C. Civ. actual vorbeKte despre u&anFe

- 8#anEele practici =activit?i sociale3, n general nescrise, adoptate de ctre participan?ii lacomer?ul interna?ional, care pre1int un anumit grad de vec4ime, repetabilitate @i stabilitate,

fiind aplicate ntre un numr nedefinit de participan?i la comer?ul interna?ional, de regul pe o

1on geografic sau ntr-un anumit domeniu de activitate comercial, practici care n func?ie de

natura lor pre1int sau nu caracter de i1vor de drept

lementele deinitorii ale u#anEelor:

+. au un element obiectiv$material! n sensul c sunt practici sociale! adic repre&inta un ansamblu de acte %uridice Fi aptemateriale (att po&itive! ct Ki negative! adic omisiuni! inacFiuni)! care au dobndit caracter de practic datoritelementelor de vec/ime Fi repetabilitatepe care le pre&int ntr*o anumit perioad de timp

'. un act$apt %uridicinc8eiat intre parti! pentru a deveni o practic! trebuie s ie repetat "ntr&un anumit interval de timpKi spre&inte un anumit caracter de stabilitate

5. u&anFele mai au un element cu caracter colectiv! n sensul c ele sunt generale, impersonale! adic se aplic unui numrnedeterminat de participan?ila comerF (parteneri comerciali)

2. prin acest element de colectivitate dat de generalitate si de impersonalitate! se aseamn cu legea, care are acelaFi caracter(aplicabilitate general)! numai ca! spre deosebire de lege! care repre&inta opera unei autoritati statale! u#antele sunt creatiacomerciantilor

1. u&anFele sunt re#ultatul activitEii economice a comercianEilor "nsuFi! ei fiind cei care creea& u&anFele! care stabilesc acestepractici! comerciantii sunt autorii u#antelor

6. "n uncEie de existenEa$inexistenEa unui element subiectiv! u&anFele pot sau nu s aib caracter de i#vor de drept! astfelnct se naKte o discuFie n funcFie de:

u&anFe normative i&voare de drept

u&anFe convenFionale i&voare de drept- u&anFele nu trebuie confundate cu obiFnuinEelestabilite ntre prFi

- obiFnuinEele sunt stabilite "ntre prEi determinate! se inc8eie doar intre parti(ele mai sunt numite Ki u&anFe ale prFilor) acele practici care se stabilesc ntre acei parteneri de afaceri (comerciali) care au relaFii de afaceri ndelungate constatmdierenEele "ntre obiFnuinE Fi u#anE

- menFionate n toate contractele pe care le nc8eie! aceste e$presii! prin repetare! se transform n clau&e de stil care! la un momentdat, "ncetea# a mai i menEionate expres "n contracte, devenind sub"nEelese "ntre partenerii respectivi

- putem spune ca obisnuintele stabilite intre parti stau la ba#a u#antelor! in sensul ca! in principiu! la inceput se stabilescaceste obisnuinte intre anumiti parteneri de afaceri! dar ele! in timp! se e$tind intre mai multi astfel de parteneri! la nivelul uneiramuri de comert

- obiKnuinFa se aplic ntre aceeaKi parteneri- u&anFele se aplic unui numr nedeterminat de participanF la comerFul internaFional- rolul obiFnuinEelor "ntre prEi:ele interpretea& Ki completea& contractul prFilor Ki pot conferi un nFeles specific termenilor

utili&aFi n contract (asemenea cu u&anFele convenFionale)

Dup "ntinderea aplicriilor "n spaEiu:+)u#anEe locale: ale unui

port! ale unei pieFicomerciale

')u#anEe speciale: se aplicntr*o anumit ramur decomerF sau se aplic uneianumite categoriiprofesionale: u&anFeleagenFilor la burs

5)u#anEe generale: acele

u&anFe care se aplic lanivelul totalitFii relaFiilorcomerciale internaFionale

Cand o u&anta devine atat deimportanta (dobandestecaracter general) foarte desse intampla sa fie preluataintr*o dispo&itie normativa(transformata intr*o lege saupreluata intr*o conventie) incetea&a din acel moment samai fie u&anta

Dup orEa lor %uridic:+)u#anEe normative(/n)')u#anEe convenEionale

(/c)

In unctie de rolul lor:+) /&ante in ceea ce

priveste modul dederulare a negocierilor

') /&ante care vi#ea#ainc/eierea eectiva acontractelor

5) /&ante care vi#ea#acontinutul contractelor

2) /&ante care vi#ea#a

21


22/66

- raportul dintre obiFnuinE Fi u#anE obi@nuin?ele au stat la ba1a unor u1an?e, adic o obi@nuin? repetat pe unanumit interval de timp @i folosit de mai mul?i participan?i la comer?ul interna?ional, se poate transforma ntr-o

u1an? comercial

incetarea contractelor

8#anEele normative (8n) 8#anEele convenEionale (8c)- /n au cele ' elemente definitorii ale u&anFelor:

a) elementul obiectivdat de faptul c sunt practici sociale! cu menFiunea c acestea sunt! in principiu! mai vec8i!mai stabile! mai bine conturate (elementul obiectiv este definit prin principiul ?longa invederata diuturnaconsuetud?) - practica vec/e, continua si repetata

b) elementul colectivn sensul c sunt practici impersonale, generale aplicabile unui numr nedeterminat,nelimitat de persoane

- Elementul nou: elementul subiectivcare intervine n structura u&antelor normative const n faptul c pr?ile care leaplica(acei participanFi ce intr sub incidenFa /n) le respect cu sentimentul c ele se impun ntocmai ca @i legea(opinio iuris sine necessitatis)! deoarece! n ca1 contrar, ea poate fi impus prin aplicarea de sanc?iuni juridice,deci prin mijloacele coercitive prin care poate fi impus @i o lege

- opinio iuris condiFie necesar pentru ca o u&anF s devin normativ! adica sa devina i&vor de drept (condiFie necesar!ns nu Ki suficient) - convingere a partilor ca u&anta respectiva li se aplica e$act ca si lege.

- @ alta conditie care este in stransa legatura cu cea de mai sus: trebuie ca sistemul de drept care ar fi aplicabil nspe?(le" causae)! in cau1a respectiva(unde ar fi aplicabila si u&anta)! s permit existen?a u1antelor normative,adic s recunoasc for?a juridic a i1voarelor de drept u1an?einu toate sistemele de drept accept u#anEe cai#voare de dreptsa recunoasca caracterul de i&vor de drept al u&antelor

- "n dreptul romnesc, de principiu, u#antele normative nu sunt recunoscute = regula- e$cepFie - n anumite domenii particulari&ate de legislaFia normativ! se recunoaKte u&anFa ca i&vor de drept-olul u#anEelor normative :+. pe de*o parte!pot reglementa raporturi juridice pe care legea nu le prevede n aceast situa?ie, u1antele

normative acoper unele lacune legislative! iar n dreptul comerFului internaFional aceste lacune legislative sunt maievidente tocmai pentru c sistemele de drept ale statelor de naFionalitatea comercianFilor sunt diferite! conFinnd uneorireglementri diferite! contradictorii Ocu alte cuvinte! aici u&anFa are rolul de a se aplica acolo unde legea nu e$ist(consuetudo praeter legem)o acele lacune sunt de inteles datorita specificitatii acestei ramuri a comertului international! deoarece le este foarte greu

sistemelor de drept sa reglemente&e! prin acte normative! toate aspectele care pot sa interese&e raporturile de dreptulcomertului international

o aceasta trasatura a u&antelor de a se aplica acolo unde nu e$ista dispo&itii legale este repre&entanta de principiul=consuetudo praeter legem?

'. n al doilea rnd! u1anta normativa poate avea rolul de a interpreta&completa o dispo1itie legala care nu estesuficient de explicita sau de clara (consuetudo secundum legem)

5. n sfrKit! u1antele normative pot uneori s se aplice c4iar mpotriva unor dispo1i?ii legale care nu sunt deordine public n dreptul interna?ional privat al statului a crui lege constituie lex causae ! nlocuindu*le peacestea (consuetudo contra legem)o se intampla acest lucru datorita fortei 'uridice a u&antelor normative

>orEa %uridic a u#antelor normativeeste similar for?ei juridice a unei legi supletive speciale! de aici nscndu*seanumite consecinFe: pe planul raporturilor dintre u&anF Ki lege Ki pe planul raporturilor dintre u&anF Ki contract:

a) ConsecinEe pe planul raporturilor dintre u#anE Fi lege:o u#antele normative prevalea# asupra legii supletive (u&anFa lege supletiv specialJ legea lege

supletiv cu caracter general)o datorita acelui caracter de lege supletiva speciala! u&anta normativa va prevala in relatia cu o lege! atunci cand

legea este la randul ei supletiva si cu caracter generalo 8#anta are caracter special

b) Consecinte pe planul raporturilor dintre u#anE Fi contract:

- au la rndul lor cele ' elemente: elementul material(obiectiv) Fi elementul colectiv

- ele nu au un element subiectivele nu sunt i#voarede drept, nu au acea convingere a partilor

- aplicarea lor se plasea& pe trmul principiul libertFii devoint a prFilor

- n practica comerFului internaFional! 8c = regula (pentruc ele sunt mai numeroase)

- de principiu, au orEa lor %uridic = orEa %uridic aunei clau#e contractuale

- temeiul aplicrii/c voinFa prFilor- ele se impun pentru c prFile au fcut referire la u&anFele

respective- /c le lipseKte acea convingerea intern a prFilor c li se

aplic e$act ca Ki legea! le lipseKte elementul subiectiv!psi8ologic

- prFile se pot referi n mod e$pres la o u&anF princontractul ce st la ba&a raportului 'uridic dintre ele

- uneori! n contract! prFilor pot s trimit la u&anFecodificate

- uneori! trimiterea pe care ele o fac la o u&anF nu va fi otrimitere e$pres! ci aceasta trebuie sa re&ulte din voinFatacit a prFilor! care se deduce din anumite indicii care Finde comportamentul prFilor! de atitudinea lor

- @ referire legala (conventionala in sensul de Conventie): inConvenFia de la 0iena din 13 asupra vn&riiinternaFionale de mrfuri conFine n art. o reglementarece se refer la u&anFe: ?prile sunt inute e orice u-anasupra creia au convenit? (este vorba despre aceatrimitere e$pres)J ?n a%ar e convenia contrar a

prilor, acestea sunt consierate c s/au re%erit n mo

tacit n contract la orice u-an pe care o cunosc sau ar %i

trebuit s o cunoasc i care n comerul internaional este

larg cunoscut i n mo regulat respectat e catre

prile la contractul e acel tip n ramura comercial avut

n veere?.- Este acea acceptare a unor anumite u&ante-olul u#antelor conventionale & cau#e:- )olul este a interpreta si completa contractul

(vointa paritlor) in orice fa&a a e$istentei contractului: /&ante in ceea ce priveste modul de derulare a

negocierilor /&ante care vi&ea&a inc8eierea efectiva a

contractelor /&ante care vi&ea&a continutul contractelor

22


23/66

o n raportul dintre u&anF Ki contract! trebuie preci&at c prEile prin contract pot "nltura de la aplicare ou#anta normativa aFa cum pot "nltura o lege supletiv, pot sa deroge de la u#antele normative

,vnd caracter de lege! u#anEele normative constituie un element de drept ! cu urmtoarele consecinFe:- ;arcina probei- n principiu se invoc din oficiu de ctre judector sau arbitrul de comer? interna?ional @i se

pre1um a fi cunoscut de ctre acesta- Pn sistemele de drept n care instanFele supreme sunt competente s 'udece numai n drept! nu Ki n fapt! nclcarea unei

u&anFe normative desc8ide calea procedural ctre acele instanFe. ,sta e situaFia si n dreptul romn! unde ICCQ 'udecrecursurile numai pentru motivele de drept menFionate n art. 936 C+C.

- xemple de u#anEe normative: solidaritatea pasiv a codebitorilor "n operaEiunile comerciale, punerea dedrept "n "ntr#iere a debitorului comerciant, cele ale porturilor, burselor de mruri.

/&ante care vi&ea&a incetarea contractelor- -elatiile dintre u#ante si lege: u&anta conventionala

(avand forta 'uridica a unei clau&e contractuale)!prevalea1a asupra unei legi supletive, de la care

partilor pot deroga prin vointa lor

- -elatiile dintre u#ante si contract : contractul esteprimordial! prin clau&ele sale (tot prin vointa partilor) sepoate inlatura oricand aplicarea unei u&ante

Cau#ele care %ustiica rolul u#antelor+) Dinamica relaEiilor comerciale internaEionale! dinamic ce face ca legisla?ia statal s fie pu?in n ntr1iere fa? de

de1voltarea rapid, diversificarea rela?iilor comerciale interna?ionale(statului i este foarte greu s reglemente&e o relaFienou cu privire la participanFii la comerFul internaFional).

- De foarte multe ori! legiuitorul statal nu poate sa tina pasul cu de&voltarea accelerata a relatiilor de comert international.') 4unt necesare deoarece comer?ul interna?ional pre1int anumite particularit?i pe care legiuitorii diferitelor state nu

reu@esc sau nu au interesul s le surprind n con?inutul unor acte normative

o particularitate care face ca de foarte multe ori legiuitorii sa nu doreasca sa intervina in amanuntele raporturilor de comertinternational

- cu alte cuvinte! u&anFele fiind rodul activitFii comercianFilor! sunt mai suple, mai lexibile, mai uFor adaptabile "n raporturiledintre comercianEi

- marea ma%oritate a u#anEelor sunt nescrise ! dar evident e$ist Ki codificri ale u&anFelor- pentru u#anEele nescrise se naFte o problem problema probei e$istenFei lor de aceea! n practic e$ist dierite mi%loace

de ixare a u#anEelor nescrisetrebuie sa facem legatura cu regulile IC


24/66

dreptului comertului international- In acest sens! trimiterea la u#anEe se ace oarte des prin intermediul arbitra%ului ! arbitrii fiind FinuFi de toate stipulaFiile

contractuale! dar Ki de u&anFe comerciale aplicabile n domeniu. ,vem astfel Conventia Europeana de ,rbitra' care preci&ea&aca arbitriivor tine seama de cele de mai sus.

- aceste lucruri sunt prev&ute att n convenFiile internaFionale privind arbitra'ul comercial internaFional! dar Ki de ctre regulile deprocedur ale curFilor de arbitra' comercial internaFional de pe lng camerele de comerF Ki industrie naFional

- in ca#ul nostru, regulile de procedura ale Curtii de Arbitra% Comercial International pe pe langa Camera de Comertpreci#ea#a ca arbitrii sunt obligati sa tina seama si de u#antele comerciale

26


25/66

Cursul nr. 8 / 03.11.2010

;ubiectele DCI

- n ceea ce priveKte subiectele DCI! din prespectiva legislatiei 5omaniei! trebuie s le privimdin 2 puncte de vedere:

+) trebuie s avem n vedere subiectele de naEionalitate romnale DCI') Ki subiectele strine care "Fi desFoar activitatea pe teritoriul Eriinoastre

A. ;ocietEile romne constituite cu participare strin:- 4ubiectele de naFionalitate romn ale DCI- e referim la ele! pentru ca in ceea ce priveste contractul de societate! prin participarea

unui asociat strain, dobandeste acel element de extraneitate care ne interesea#a .,Ksadar este vorba despre acea parte component a raportului Ki anume subiecteleraportului societar au si un strain persoana fi&ica sau 'uridica.

-

4C cu participare strin (societFile comerciale cu participare strin) = ;C romne careau capital integral strin sau care au un capital strin, dar "n asociere cu un capitalromnesc. sentiala este asocierea capitalului strain.

- societFile comerciale cu participare strin nu repre#int neaparat o categoriedistinct de persoanele %uridice romne! ele ncadrndu*se n categoria larg a 4C cupersonalitate 'uridic romn! ca persoane 'uridice romane. ,cestea sunt acele societati carese constituie fie cu capital 133R strain! fie cu capital strain in asociere cu capitalul roman!importanta in discutia noastra iind asocierea capitalului strian.

- De retinut! este faptul ca aceste societati cu participare straina nu repre&inta o categoriedistincta de categoria societatilor romane (adica persoane 'uridice romane)! deoarece si

societatile cu participare straina intra in familia aceasta larga a societatilor cu persoanlitate'uridica romana.- sub acest aspect! 0egea nr. 5+$+334 prevede "n art. '?: constituirea societEilor cu

participare strin "n asociere cu persoan i#ic$persoan %uridic romne ori cucapital integral strin sunt supuse prevederilor 0egii nr. 5+$+334

- capacitatea 4C romne de a face operaFiuni de CI repre&int un efect! o consecin a %aptuluic e"ist principiul libertii C!


26/66

- din punct de vedere al personalitEii %uridice, societEile cuparticipare strin sunt persoane %uridice romne deoarececriteriul care le coner aceast calitate si anume,na?ionalitatea romn, este dat de stabilirea sediului social pe

teritoriul -omniei- n ceea ce priveKte capitalul social al unei societEi cu participare strin! se pune o

problem reeritoare la moneda "n care capitalul social estesubscris Fi vrsat

-


27/66

trebuit sa revina asociatului strain! insa acest lucru ar fi condus la eludarea dispo&itiilorenuntate mai sus. 4olutia trebuia sa fie aceea a van&arii terenului! iar suma de bani obtinutaar fi revenit asociatului.

- la ora actual! problema este re&olvat: o societate comercial cu participare strin! fiindpersoan 'uridic romn! va trebui s beneficie&e de toate drepturile pe care orice persoan

'uridic romn! indiferent de provenienFa capitalului! le are

- In pre#ent, uncEionarea societEilor comerciale cu participare strin

- societFile comerciale cu participare strin! iind persoane %uridice romne, urmea# "nprincipiu, regulile prev#ute pentru toate ;C comerciale de naEionalitate romn,

2;


28/66

existnd "ns anumite particularitEi cu privire la operaEiunile valutare pe careacestea le derulea#

- operaEiunea valutar este definit n )egulamentul nr. /&2((6 al 78), pe ba1a a 2criterii: unul obiectivKi unui subiectiv:

+) operaEiune eectuat "n valut(criteriu real! material de definire n funcFie demoneda n care se reali&ea& operaFiunea)

') operaEiune eectuat "n moned naEional! derulat "ntre un strin Fi unromn(re&ident Ki nere&ident) - criteriu subiectiv de definire a operaFiunilor valutare!criteriu dat de calitatea subiectelor de drept

- operaEiunile valutare sunt de ' eluri:+) curente! care n esenF implic o contraprestaEie automat(plat contra ceva)') operaEiuni de capital! care nu implic o contraprestaEie imediat, un

contraec/ivalent imediat(e$. - investiFiile! creditele)- operaFiunile valutare sunt supuse ctorva reguli "n ceea ce priveste derularea:

'3 se efectuea&prin conturi bancare! cele n numerar (cas8) fiind e$trem de rare23 societ?ile cu participare strin sunt libere s de?in @i s dispun de

activele lor financiare n valut3 li s*a recunoscut societFilor comerciale cu participare strinposibilitatea de a-@i

desc4ide conturi @i la bnci din strintate! eliminndu*se controlul 5asupra operaFiunilor bancare derulate de aceste entitFi (din septembrie 2337)ersonalul societEilor comerciale cu participare strin

- societFile comerciale cu participare strin sunt libere s&Fi anga%e#e att personalromn, ct Fi strin

- personalul strin se ncadrea& n ' categorii:'3 cu func?ii de conducere @i administrareG persoanele nu se afl n relaFii de munc

cu 4C! ci ntr*o relaEie de tip societarG nu este necesar vreun permis de muncpentru a ndeplinirea acestor funcFii de conducere! iar regimul ieKirii#intrrii n Far estemult mai rela$at! permisele de Kedere fiind eliberate pe o perioad mai mare de timp

23 persoanele angajate n munc

o persoanele strine ce desfKoar activitFi lucrative n 5omnia trebuie sobEin permis de munc pe teritoriul -omniei

o permisul se eliberea& la cererea strinilor care ndeplinesc condi?iileprev1ute de legea romn cu privire la ncadrarea n munc Ki care auobFinut vi&a de lung Kedere pentru anga'area n munc

o competenFa n ceea ce priveKte eliberarea permiselor de munc aparFineoficiului pentru migra?ia for?ei de munc ce se afl n subordinea

;inisterului ;uncii

o trebuie preci&at c e$ist anumite categorii de strini ce sunt scutite de obligaFiaobFinerii permisului de munc:

'3 cetEenii strini cu domiciliul "n -omnia23 cetEenii 8

o "n principiu, exist un numr limitat de permise de munc ce pot fiatribuite anual unor cetFeni strini! numrul lor fiind stabilit prin SA n funcFiede necesitFile pieFei forFei de munc din 5omnia

- n ceea ce priveKte salari#area personalului anga%at la o societate strin! e$istposibilitatea salari#rii "n valut sau nu a personalului anga%at

2


29/66

- trebuie fcut distincFia dup cum societFile comerciale cu participare strin anga'ea&personal romn sau strin

a) personal romn: acesta nu poate primi salariul "n valutc8iar dac 4C arecapital 133 R strin pentru c plFile ntre re&idenFi se reali&ea& pe teritoriul5omniei numai n moned naFional (regulamentul 5)J exceptie: "n #onelelibere (


30/66

>iliala ;ucursalaDeinitie

acea ;C cu personalitate %uridic romn distinct depersonalitatea %uridic a ;C mam din strintate, darcare se al sub controlul ;C mam- >iliala este acea societate cu personalitate %uridica romana!

desc/isa de o societate din strainatate.

un sediu secundar al ;C mam desc/is "n -omnia, lipsit depersonalitate %uridic proprie, care beneicia# "ns de un capitalsocial care "i este aectat "n "ntregime de ;C mam Fi care posed oanumit autonomie %uridic Fi economic aE de ;C mama

lementedeinitorii

'. filiala are personalitate juridic proprie, distinct de cea a

mam din9 %iliala subiect de drept de sine stttor! independent de 4Cmam din strintate (filiala are un patrimoniu propriu Ki particip lacircuitul comercial n nume propriu Ki pe seama sa Ki din punct de vedere

'uridic! faptul c are personalitate 'uridic romn are ca implicaFie situaFiac statutul ei organic este supus legii romne G pe trmulinternaFionalului privat! le$ societatis a filialei este distinct de le$societatis a 4C mam)

2. asupra filialei, mam exercit un control (din punct de vedereetimologic! denumirea de ?filial? vine de la filius - fiu! adaptare G controlasupra fiului)

odalitEile de Control ale ;C mam:- acest control se e$ercit prin capitalul social al filialei! aceasta lund forma

unui 45< cu asociat unic (asociatul unic fiind repre&entat de 4C mam)! iarcontrolul eectivse reali&ea&a prin dreptul de votal acestui asociat inorganele de conducere ale societatii.

- De asemenea! acest controlse manifesta prin modul de organi#are siconducere a societatiiprin stabilirea organelor de administrare sicontrol.

- controlul mai este dat de: organi&area Ki conducerea filialei ce estereali&at prin organele de administraFie Ki control numite de 4C mam

+. nu are personalitate juridic proprie! fiind o prelungire a personalitFii 'uridice a 4Cmam G sucursala un subiect de drept strin! nu are patrimoniu propriu! are un capitalpropriu afectat n e$clusivitate 4C mam. eavand personalitate 'uridica! nu este unsubiect de drept distinct! astfel ca nu are un patrimoniu propriu ! in sc8imb are o masade bunuri afectata de societatea mama derularii activitatii sucursalei in 5omania.

2. sucursala poate face acte juridice numai pe seama mam

5. sub aspectul dreptului internaFional privat! sucursala nu are o le$ societatis proprie! statutulei organic fiind guvernat de legea ce guvernea1 statutul organic al mam

2. sucursala este dependent din punct de vedere juridic @i economic de mam ,beneficiind ns @i de anumite elemente de autonomie

- sucursala este dependent de 4C mam pentru c aceasta deFine 133R din capitalulsucursalei! astfel nct ;C mam este cea care "i stabileFte obiectul de activitate,bunurile aectate, modul de organi#are Fi uncEionare

- "n relaEiile cu terE ii,sucursala nc8eie acte n numele Ki pe seama 4C mam sau n numepropriu! dar pe seama 4C mam! unde va acFiona n calitate de mandatar sau comisionar


31/66

- n principiu! funcFionarea unei filiale este supus regimului naFional

- din punct de vedere valutar! 5egulamentul 5 o consider pe filial dreptre&ident! plus c o 4C strin care are o filial n 5omnia este consideratea nsKi re&ident din punct de vedere valutar

nregistrndu*se fiscal la autoritFile romne! autoritFi unde sucursala trebuie sdepun documentele fiscale! asemnndu*se din acest punct de vedere cu o 4Cromn

o pentru activitatea economic derulat pe teritoriul 5omniei! sucursala plteKteimpo&it n 5omnia

o sucursala! constituindu*se pe teritoriul 5omniei! (constituirea) va reali&a acest lucrupotrivit prevederilor legale romne deoarece sub aspect procedural! ea va fi supuslegii locului unde*Ki desfKoar activitatea! astfel incat si statutul ei organic!capacitatea ei de folosinta va fi supusa legii societatii mama.

0egatdesucursala

Capacitatea de olosinE a unor ;ucursale ale unor ;C strine Fi condiEiile %uridice ale persoanei %uridice strine "n-omnia- 4ucursala se afl ntr*o po#iEie %uridic deosebitn sensul c! pe capul ei se ntrunesc 2 legi:

o legea strinca lege a 4C mam pentru c sucursala este o prelungire a personalitEii %uridice a ;C mamo legea romn! ntruct sucursala Ki desfKoar activitatea pe teritoriul 5omniei! fiind astfel supus unui ansamblu de

acte normative ce creionea&! conturea& capacitatea 'uridic a unei persoanei 'uridice strine din 5omnia- ,plicarea celor 2 legi atrage anumite consecinEe pe plan %uridic:

a)pe de&o parte, aptul c sucursala este supus legii ;C mam atrage urmtoarele consecinEe: sucursala nu poate desFura "n -omnia dect acele acte Fi apte de comerE atribuite de ctre ;C

mamKi nu va putea derula! face mai mult dect 4C mam n propria Far (Fara de origine) activitatea sucursalei este dependent de e$istenFa 4C mam! astfel nct! n ca&ul n care 4C mam Ki ncetea&

e$istenFa! implicit Ki sucursala din 5omnia a acelei 4C Ki va nceta la rndu*i e$istenFa (cocontractanFii 4C sunt ceicare au interesul s verifice dac 4C mam mai e$ist pentru c n ca&ul n care aceasta Ki*a ncetat e$istenFa!actele nc8eiate de sucursala pot fi anulate de aceKtia)

b)pe de alt parte, sucursala este supus unui pac/et de legi ce conigurea# situaEia %uridic a unei persoane%uridice strine "n -omnia (aplicarea legii romne3H urmtoarele consecinEe:

funcFionarea sucursalei - n 5omnia! sub aspect contabil! sucursala va fi guvernat! reglementat de regimulcontabil stabilit de legea romn

din punct de vedere vamal! sucursala este supus regimului vamal romn pentru activitatea desfKurat n

5omnia din punct de vedere valutar! sucursala (de fapt! c8iar 4C mam din strintate) este considerat drept re&ident

n 5omnia (5egulamentul 5) G operaFiunile pe care sucursala le derulea& cu alFi re&idenFi se vor desfKura nmoned naFional. De altfel! se vorbeste despre faptul ca odata ce si*a desc8is o sucursala pe teritoriul 5omaniei!insasi societatea respectiva din strainatate devine re#identa din punct de vedere valutar ! ceea ce face caoperatiunile ei comerciale cu alti re&identi din 5omania sa se poata desfasura in moneda nationala.

din punct de vedere iscal! Codul %iscal romn ncadrea& sucursala n categoria persoanelor cu sediulpermanent n Far! ea urmnd s plteasc un impo&it pe venit potrivit reglementrilor romne pe activitateadesfKurat n 5omnia

91


32/66

-epre#entanEaDeinitie. lemente deinitorii.

Constituire

Constituirea si unctionarea


33/66

dect operaEiuni stabilite de ;C mam "nlimita obiectului de activitate al acesteia

- pentru c nu au un capital social propriu! 5. nu sencadrea& n categoria investitorilor strini n5omnia! spre deosebire de filiale#sucursale

- n ceea ce priveKte temeiul 'uridic al derulriiactivitFilor 'uridice:


34/66

Contractele Comerciale InternaEionale

principalul instrument 'uridic prin care se reali&ea& activitatea de CI- orice contract comercial internaFional trebuie s cuprind anumite clau#e generale pe care

le ntlnim n ma'oritatea contractelor comerciale: prFile! denumirea! obiectul contractului!etc. clau#e specialentlnite mai ales n contractele comerciale internaFionale nc8eiatepe termen mediu (1* ani) Ki lung (peste ani)

- deoarece n ceea ce priveKte aceste contracte! e$ist un interval de timp ntre momentulnc8eierii Ki desfKurrii! e$ecutrii lui! aceste tipuri de contracte (pe termen mediu Ki lung:)sunt supuse unor riscuri ce pot aecta ec/ilibrul contractului

- riscurile evenimente posibil de a se produce dup nc4eierea contractelorindependent de culpa vreunuia din pr?i @i care, dac se reali1ea1 =deci dac se

produc3, pot face imposibil sau sensibil mai oneroas presta?ia uneia sau ambelor

pr?i contractante

- riscurile sunt de 2 feluri:+. comerciale$economice! care sunt la rndul lor:

valutare: variaFia cursului de sc8imb al monedei in care se e$prima pretulcontractual fata de o moneda de referinta sau de calcul sau fata de un altelement de referinta

nevalutare :evenimente economice (sc8imburi semnificative ale preFurilormateriilor prime! salariilor! materialelor! energiilor! tarifelor de transport!primele de asigurare! comisioanele! dobn&ile bancare)

'. necomerciale: politico&administrative! ce Fin de ingerinFa autoritFilor statale n

contractele comerciale internaFionale! precum Ki de alte aspecte: conflicte

armate! embargouri! interdicFii de eliberare a unor autori&aFii#licenFe! greve!etc. evenimente naturale independente de voinFa omului

- pentru ca prFile s evite consecinFele nefavorabile pe care aceste riscuri le pot avea asupracontractelor! ele trebuie s insere&e n contract clau#e asigurtorii "mpotriva riscurilor

Clasiicarea Clau#elor Asigurtorii:'. dup criteriul felului riscurilor la care se referB

a) "mpotriva riscurilor valutare: clau&a aur! clau&ele valutare sau clau&ele de opFiune amonedei liberatorii

b) "mpotriva riscurilor nevalutare :- clau&a de revi&uire a preFului- clau&a de postcalculare a preFului- clau&a ofertei concurente- clau&a clientului celui mai favori&at- clau&a de imprevi&iune- clau&a de forF ma'or ce acoper riscurile politico*administrative Ki naturale

2. dup obiectul lorB

a) clau#e de menEinere a valorii contractului(acest tip de clau& priveFte numaipreEul! scopul clau&ei fiind de a prote'a contractele mpotriva riscurilor

valutare#nevalutareJ e$emplu. - clau&a aur! clau&ele valutare! clau&a de revi&uire apreFului! clau&a de postcalculare a preFului)

96


35/66

b) clau#e de adoptare a contractelor: cu un obiect mai larg! ele privind Ki altcevadect prestaFia monetar! privind astfel ntreaga economie contractualJ e$. - restulclau&elor . Cu alte cuvinte, aceste clau#e pot privi si prestatia celeilalte parti.

9


36/66

. dup modul n care operea1B

a) clau#ele ce au o acEiune automat: acele clau&e care cuprind n conFinutul lor unmecanism 'uridic care permite aplicarea acelei clau&e imediat de ctre prFileinteresate fr a fi nevoie s se ntlneasc prFile Ki s negocie&e G aceste clau&eacFionea& prin ele nsele

b) clau#ele ce nu acEionea# direct, ci pe ba#a renegocierii contractului: doar

clau#a de imprevi#iune! toate celelalte clau&e fiind in functie de vinta partilor attclau&e automate cat si clau&e neautomate (care s implice negocierea contractului)

De ce sunt necesare clau#ele de asigurare "ntr&un contract supus dreptuluiromnesc:- Aceste clau#e asiguratorii au devenit necesare pentru a prote%a partile ! in ceea ce

priveste producerea riscurilor,si pe de alta parte! deoarece, ma'oritatea sistemelor dedrept recunosc principiul ortei obligatorii a contractului! ceea ce face ca o instanta sapoate sa anali&e&e un contract doar din perspectiva autonomiei de vointa a partilor!e$primata in acel contract

- ,cest lucru inseamna ca instanta! in lipsa unor clau#e contractuale exprese! speciale!nu ar putea sa modiice contractul, ca urmare a interventiei unui eveniment! unui risc.

- +rin CC! este reglementata teoria imprevi#iunii ceea ce ar permite acolo unde sistemulde drept recunoaste! aceasta ingerinta ba&ata pe ideea de imprevi&iune! a instantelor de

'udecata- dac legea aplicabil este legea romn! iar prFile nu ar prevedea n contract o clau&

aigurtorie mpotriva riscurilor! un 'udector#arbitru nu va putea s adapte&e contractul c8iardac ar constata c din cau&a unor evenimente! riscuri! prestaFia uneia din prFi devineevident mai oneroas dect s*ar fi putut bnui n momentul nc8eierii contractului

- mai mult! nici ConvenFia de la 0iena nu reglementea& ca atare teoria imprevi&iunii

97


37/66

Clau#a Aur Clau#ele alutare- are o importanF mai mult de ordin istoric!

fiind aplicat cu precdere dup HH2!odat cu punerea ba&elor %>I prin acordulde la retton Hoods G atunci au foststabilite 2 principii fundamentale:

+. principiul unei paritEi ixe "n aura monedelor statelor membre ale %>I(de e$! la acel moment! 1 dolar eraec8ivalentul a miligrame aur pur!fiecare moneda avea o paritate in aur)

'. principiul convertibilitEii "n auramonedelor statelor membre

- acest sistem a uncEionat pn "n +39?cnd s&au adoptat Acordurile de laJingston, atunci cnd a avut loc odemoneti#are a aurului! moment in careaurul a incetat sa mai fie acel etalon pentrumoneda.

- clau#a aur clau&a prin care se prevedeac preFul contractual e$primat ntr*o valutcu prioritate oficial n aur la momentulnc8eierii contractului! va creKte sau vascdea n funcFie de paritatea n aur dinmomentul e$ecutrii! efecturii plFiiJ ee"emplu! pretul este 13.333 dolari!ec8ivalentul a 3g de aur.


38/66

internaFional! prFile au prev&ut c preFul mrfiia fost stabilit n dolari 4/,! avndu*se n vederec! la data nc8eierii contractului! paritateaoficial n aur a unui dolar era de $ mg aur fin. Pncontinuare! ele au stipulat c! dac pn lamomentul plFii acest conFinut n aur al dolaruluise va modifica! preFul se va rectifica n modcorespun&tor! astfel nct ec8ivalentul n aur alpreFului se va rectifica n mod corespun&tpr!astfel nct ec8ivalentul n aur al preFului srmn nesc8imbat.

Clau#elelurivalente ba#atepe un coFvalutarinstituEionali#at

- diferenFa ntre clau&ele b) Ki c) este urmtoarea: coFul valutar stabilit de prEi ca etalon ! elementde referinF n relaFia cu moneda de plat! va i unul instituEionali#at! adic monedele din coKulvalutar Ki modalitFile de calcul nu mai sunt stabilite de prFi! ci de un organ speciali&at ( D;7 =unitatea de cont a >I)

Clau#ele evalutare Clau#a


39/66

general:

bunuri Fi servicii ce pot iprocurate cu cantitatea demoned "n care esteexprimat preEul "ntr&oanumit #on geograicdeterminat

- atunci! elementele dereferinF constituie de fapt unindice sintetic privindevoluFia preFului la nivelulunei Fri! unui oraK! uneianumite &one geografice (e$.- rata inflaFiei)

- un asemenea mod de operare este riscant pentru promitent! aprecierea condiFiilor Ki a serio&itFii ofertei scpnd controluluipromitentului

- In ca&urile cele mai des intalnite, dac clau#a operea# prin acordul promitentului! va fi prev&ut n contract posibilitatea lui de arefu&a#accepta adaptarea contractului vom avea mai multe variante: promitentul accept ca atare condi?iile din oferta concurent! situaFie n care contractul se va modifica n mod corespun&tor

in conformitate cu oferta tertului. promitentul accept s renegocie1e contractul! fapt ce va duce la readaptarea acestuia! dar nu neaprat n termenii ofertei! dar

pornind de la condiFiile mai favorabile ale ofertei! se va a'unge la condiFii mai avanta'oase pentru beneficiaro 4*a primit o oferta! ca este serioasa! dar spune ca nu poate oferi conditiile din oferta tertului! insa vrea sa

negocie&e contractul pentru ca acesta sa fie mai favorabil pentru beneficiar Promitentul, anali1and situatia, poate sa constate ca nu poate oferi conditiile din oferta tertului si sa accepte s

suspendecontractul astfel nct beneficiarul va putea nc8eia un contract nou cu terFul n condiFiile oferite de el pe perioada desuspendare a contractului principal (contractul cu promitentul)

promitentul fie refu1 adaptarea contractului, fie nu-@i manifest punctul de vedere ntr-un termen re1onabil

- pentru aceste situaFii singura soluEie = re#ilierea contractului - dac prFile nu se nFeleg s se ntlneasc n vederea adaptrii contractului! ele pot s recurg la o procedur de %udecat in ata

unei instante de drept comun sau de arbitra% (n acest ultim ca&! prFile trebuind s includ o clau& compromisorie care sastabileasca competenta arbitra'ului)ntrebare e"amen# u ar fi foarte bine ca beneficiarul sa vina cu oferte false. De ce ar veni un tert cu o oferta mai favorabile! sau de ceaceasta este o clau&a asiguratorie impotriva unor riscuriN

- Aceste clau#e sunt cele de revi#uire apretului sau de indexare nemonetara.

- +rincipala categorie este repre&entata deacestea dar si de urmatoarele! specifitatea

ca nu vi&ea&a pretul contractual! intra tot incategoria clau&elor nevalutare.

Clau#a clientului celui mai avori#at(C)

Clau#a de Imprevi#iune$/ards/ip (Ci)

Clau#a natiunii celei mai avori#ate daca seofereau conditii mai favorabile unui alt stat! clau&anatiunii celei mai favori&ate obtinea beneficiile pe carele obtinea orice alt stat tert

acea clau# "n care o partecontractant (promitent) se oblig ca,"n ca#ul "n care pe parcursul executriicontractului va "nc/eia un contract cuun terE, contract "n care va acordaterEului condiEii mai avorabile dectcele prev#ute "n contractul alat "ncurs de executare, s aplice

beneiciarului clau#ei (celalalt parte)condiEiile mai avorabile pe care le&ar iacordat terEului cu care ar i "nc/eiatcontractul, astel "nct contractul va imodiicat "n mod corespun#tor- clau&a este una de readaptare a contractului!

la fel ca Ki clau&a ofertei concurente- Din faptul ca ambele sunt clau&e de adaptare! ar

putea f i facuta o comparatie intre clau#aoertei concurente (pentru a fi confundate)

ComparaEie C K clau#a oertei concurente:- asemnarea principal este scopul lor

readaptarea contractului ca urmare a

- temeiul %uridic al clau#ei aceasta este produsul practicii, conEinutul ei iind "n principiu conigurat de voinEa prEilor- prevederile legislative lipsesc n ma'oritatea sistemelor de drepto reglementare a Ci o regsim n principiile 8ID-


40/66

intervenFiei unor riscuri nevalutare- deosebirea principal este elementul de

reerinE la clau&a ofertei concurente estevorba de oerta terEului mai avorabil! iar la Cfnu este vorba despre o simpl ofert! ci de uncontract "nc/eiat de promitent cu terE

- condiFia definitorie a Cf o constituie caracterulmai avorabil al regimului acordat terEului

- aprecierea caracterului mai favorabil presupune ocomparaFie ntre cele 2 contracte! care poate privifie preFul contractual! fie ansamblul elementelorcelor 2 contracte

ectele C se vor produce ie automat, ie prinrenegociere! n funcFie de voinFa prFilor (asadarpartile 8otararesc cum isi produce efectele).- aici, de regul, eectele se vor produce

automat, ca# "n care vec/ea obligaEie devinecaduc! iar promitentul va oferi beneficiarului

automat condiFii mai favorabile consimFite nfavoarea terFului- un asemenea efect automat nu ar permite

promitentului s opte&e pentru re&iliereacontractului atta timp ct nu contest c aacordat terFului condiFii mai favorabile

- n ceea ce priveKte suspendarea contractului,ea este improprien aceast situaFie

- uneori ns! prFile prevd readaptareacontractului pe ba& de negocieri la cerereabeneficiarului pentru c o asemenea variantpermite ca adaptarea contractului s se refere Ki laalte condiFii dect cele acordate terFului

elementelor contractului! perturbat prin intervenFia de 8ards8ip! ci prin conservarea caracterului ec/itabil alraportului %uridic privit "n ansamblul su

;arsip vs.


41/66

ectele Contractelor Comerciale Internaionale-spunderea Contractual "n CI Clau#ele xoneratoare de -spundere. >orta ma%ora

- n ca&ul nerespectrii contractului! partea n culp datorea& daune*interese

- e$ist 9 modaliti de evaluare a daunelor*interese

- -egula este regimul contractual al CI- prile prevd o clau# de or ma%or "n contract- xcepia: regimul legal al forei ma'ore atunci cand partile nu deinesc in contract orta ma%ora- Brebuie avut n vedere regimul convenFional sau contractual al forFei ma'ore prFile sunt cele care prevd n

contract o clau& de f ma'or- Dac legea romn este lex causae! atunci fora ma'or este acel element care ntrune"te urmtoarele

condiii:a3 +n eveniment imprevi1ibilb3 +n eveniment insurmontabilc3 +n eveniment ce apare ulterior nc4eierii contractuluid3 +n eveniment independent de voina prilore3 Partea care invoc evenimentul s nu fi fost pus n ntr1ieref3 >venimentul s mpiedice total&parial executarea contractului

- E$emplu: imposibilitatea obinerii unor licene#autori&ri de import#e$port! conflicte armate! embargou! blocareacilor de transport! tulburri sociale grave (greve)

- 8 repre&int cau&e de for ma'or:a) Deeciuni ale utila%elor de producieb) 0ipsa spaiilor de depo#itarec) @loca%ul inanciar

- Pn funcie de regul! distingem ntre 9 tipuri de deiniii "n contracte:a) 8na sintetic: n contracte sunt prev&ute trsturile eseniale ale evenimentelor de forelor ma'or (acest

tip de definire este specific sistemelor romaniste! fiind prev&ut n Convenia de la 0iena din 13 "i nprincipiile /ID5@IB)

b) 8na analitic: sistemele de drept anglo*sa$on:o u se menionea& trsturile speciale ale evenimentelor! ci are loc o enumerare a evenimentelor pe

care prile neleg s le considere e$oneratoare (calamiti naturale! conflicte armate! conflicte gravede munc! dificulti de transport) si orice alta situatie pe care partile! de comun acord! o considera caputand repre&enta o situatie de forta ma'ora.

o +ot e$ista totu"i anumite evenimente neenumerate! care de"i mpiedic e$ecutarea contractelor! nu vorfi considerate cau&e de for ma'or

o 5iscul definirii unei clau&e de forta ma'ora consta in faptul ca un eveniment care nu a fost mentionat inmod e$pres in contract! produs ulterior! nu va fi considerat ca repre&entand o situatie de forta ma'ora.

c)8na mixt: o definiie sintetic! nsoit de enumerarea celor mai importante considerente ale forei ma'ore(se regse"te n modelul tip de clau& de for ma'or elaborat de

Cursuri DCI 2013 - Buglea - Completate Cu Manual - Final

Documents

Transcript of Cursuri DCI 2013 - Buglea - Completate Cu Manual - Final