P a rte a a tre ia

d e s e n D E I N S T A L A Ţ I I

C A P IT O L U L X I

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR PENTRU FLUIDE

A. GENERALITĂŢI

Desenul de instalaţii are ca scop reprezentarea in vederea execuţiei a instalaţiilor interioare şi ixti'-i'ioare aferente clădirilor civile şi industriale.

Aceste instalaţii se reprezintă prin desen după m ncip ii generale comune, stabilite prin stan- larde de s ta t privind proiectarea şi execuţia lor.

în general, pentru a exprima prin desen o anu- ,ă concepţie referitoare la realizarea unor astfel

ie instalaţii, este necesar să se realizeze:— planuri de s i tua ţii cu reţele exterioare sau

lanuri coordonatoare, în cazul în care s în t desti- ate diferitelor institu ţii ce. urmează a aviza şi xecuta proiectul feluritelor reţele ce apar într-o numită lucrare; acestea cuprind obiectul proiec- it în cadrul larg al vecinătăţilor sale, cu reţelele dstente şi proiectate, cu dispoziţia lor în terenul iconj urător; pe acest plan se reprezintă şi arterele i circulaţie sau drumurile de acces cu reţelele âlitare (apă, canal, căldură, gaze, electricitate),

care construcţia urmează să fie legată);— desene în plan, cuprinzînd vederi ale insta-

ţiei din fiecare nivel al construcţiei (subsol, rter, etaj ele.), în care se va executa instalaţia spectivă; acestea se întocmesc pe planurile de hitecturu ale construcţiei;

— secţiuni verticale şi scheme, prin care se prezintă, în general, părţile sau elementele rticalc ale instalaţiei, care deservesc toate nive- ! » clădirii (coloanele şi derivaţiile acestora);— desene dc detaliu, num ite şi detalii de exe-

ţie, întocmite, în general, pentru a reprezenta scară convenabilă (1 : 10 ... 1 : 1), după regulile enului industrial (în triplă proiecţie ortogonală) anu- ;e părţi mai deosebi te ale unei instalaţii sau elemente amănunt care nu apar suficent de clar pe desenele nţionate mai înainte.Pentru reprezentarea diferitelor păr ţi compo- ite ale unei instalaţii în desenele m enţionate — olosesc semne convenţionale şi notaţii specifice

A. GENERALITĂŢI. B. SEMNE CONVEN­ŢIONALE, SIMBOLURI Şl NOTAŢII COMUNE INSTALAŢIILOR PENTRU FLUIDE. C. ÎN ­TOCMIREA SCHIŢEI Şl A DESENULUI INSTA­LAŢIILOR PENTRU FLUIDE

fiecărui element conform standardelor specifice în rigoare. în cazul în care unele simboluri utilizate nu s în t cuprinse în aceste standarde, se po t folosi semnele indicate în cataloagele de produse sau simbolurile s tabilite de proiectanţi, cu explicita- rea lor în legendă.

B. SEMNE CONVENŢ IONALE, SIMBOLURI SI NOTATII COMUNE INSTALAŢIILOR PENTRU FLUIDE

1. Reprezentarea conductelor

Traseele conductelor se reprezintă prin linii convenţionale, desenate în negru sau în culorile convenţionale.

în tabela X I . l se indică liniile convenţionale utilizate în instalaţii conform STAS 185/1—73*

în p lanurile generale de situaţie şi în planu­rile comune mai m ultor instalaţii, pe traseul conductelor se intercalează simboluri literale repre- zentînd iniţiale ale fluidului t ransporta t (în tabelaXI. 1, punctele 1, 2, 3).

Desenele originale executate pe calc se trasează în negru.

Dacă pe un desen se trasează reţele de conducte cu fluid de un anum it fel, deci prin un acelaşi semn şi culoare convenţională, dar avînd caracteristici diferite, spre a le deosebi, se pot face pe traseul lor

* Reprodus In: Culegere de slandarde pentru desen, E.D .P .

T A BE L A X I . l

Linii ţi culori convenţionale pentru conducte earc transportă fluide (extras din STAS 105/1— 73)

N r.crt. D estinaţia conductei

Semn convenţional

tn p lanuri de construcţie

în p lanuri generale de s itu a ţie , p lanuri coordonatoare sau

p lanu ri comune

1. Instalaţii sanitare

Conductă de apă rece potabilă

Conductă de apă caldă

Conductă de circulaţie a apei calde

Conductă de apă pentru combaterea incendiilor (exclusiv)

Canale sau conducte de canalizare menajeră sau unitară (menajeră + pluvială)

Canale sau conducte de canalizare pentru ape fluviale

■ AR-

■AC-

-ACC-

■ CM'•CU '

’ CP

2. Instalaţii dc încălzire centrală

1 Conductă de apă caldă de ducere

Conductă do apă caldă de Întoarcere

Conductă de apă caldă de Înaltă temperatură dc ducere

•10 '

Conductă de apă caldă de Înaltă temperatură de Întoarcere

Conductă de abur

Conductă de condensat sub presiune atmosferică

Denumirea culorii conven­

ţionale

albastru

roşu-incliis

violet

roşu aprins

cafeniudeschis

cafeniuÎnchis

roşu aprins

albastru

roşu Închis

violet

portocaliu

verde

39 — D esen d e c o n s tr u c ţ i i ş i in s ta la ţ i i & 305

T A B E L A X I . 1 (continuare)0 1 2 3 .

7 Conductă de condensat sub presiune verde Închis

8 Conductă de dezaerislre sau de adinlsie a aerului

ca fon iu

9 Conductă de golire (GG), drenaj (X D ), preaplin (CP) - — ------- ■---- -— -------------® ------------

10 Conductă de siguranţă a traseului de ducere roşu aprins

11 Conductă de siguranţă a traseului de Întoarcere albastru

3. Instalaltt de alimentare eu combustibil

Conductă de gaze,

galbendeschis

7 .......... ..... /

2 Conductă de combustibil lichid negru

notaţii suplimentare. Astfel, conductele de apă rece, de diferite presiuni (4, 6, 10 at), notate cu A R pe figura X I . 1, po t apărea diferenţiat după cali­tatea fluidului, de exemplu; benzină de aviaţie şi benzină auto, care se indică prin cîte un simbol diferit — B A V, respectiv B A U , pe figura X I . 1. Semnificaţia acestei simbolizări speciale trebuie să fie scrisă în legenda desenului.

Conductele care se desfiinţează sau se înlocuiesc sînt reprezentate prin semnul convenţional prevă­zut pentru tipul respectiv, adap ta t prin simboluri suplimentare cerinţelor proiectării, de exemplu:

■ A fi

■ AR

AR

BAV

BAU

A at

Gat

M at

Fig. X I . 1. Simbolizarea literară a con­ductelor transportînd acelaşi fluid.

linioare scurte înclinate, semnul x etc .; în figuraX I.2 se dă un astfel de exemplu pentru conduc­tele de canalizare.

Grosimea liniei pentru aceste conducte v a fi de 1 /2 —1/3 din grosimea liniei convenţionale a traseului conductelor proiectate (fig. X I.2 , n, h).

Ramificaţiile de conducte se reprezintă ca în figura X I .3, a şi b.

La încrucişarea a două conducte, fără legătură între ele, conducta care se află în spatele sau dede­subtul unei alte conducte se reprezintă cu traseul întrerupt, în punctul de încrucişare; de exemplu, pe figura X I.3 , c traseul C—D este m ontat dea­supra lui A — B , iar pe figura X I.3 , d traseul E —F deasupra sau în faţa lui G—H.

y — * - -CM~

-Cu -

~cu-

r 50,y>

F 7 5

F IOD

Fig. X I.2 . Reprezentarea conductelor: o — desfiinţate; b — înlocuite; c — noi proiectata: CM — pentru canalizare menajeră; CU — pentru canalizare în sistem unitar.

306

I, $-0.60 -0,60

yOBO $ - 0 ,6 0 /1 $-0,60a

K ^ 70 k t * 70

0,50 $-0,50/**v r i .'0'30\..W ,......

■hhîebmBei*.-»/ $-0,50

76x3

f

9

h

G100

Fig. X I .3. Reprezentări de conducte:a — ramificaţie într-un plan orizontal; h — în plane orizontale; c şi d — încrucişări fără legă­tură; e — schimbare la nivel oe traseu rec 111 in iu ; f — reprezentare simplificată a conductelor pa­ralele; g, h şi 1 — notarea materialelor şi a di­mensiunilor conductelor; g — ţeavă neagră sau zincată pentru instalaţii; h — ţeavii de construc­ţ i i ; i — tub din gresie.

P anta conductelor sau înclinarea lor — ce se va respecta la montaj — se indică printr-o săgeată, însoţită de valoarea pantei; de exemplu: i — 2 % pe conducta de canalizare din figura X I.2, r, sau t = 0,02 pe figura X I.3 , d.

în desenele de execuţie — desene în plan, secţiuni verticale, scheme — privind instalaţiile pentru fluide,aferente construcţiilor, conductele se reprezintă printr-o singură linie convenţională, în negru, ca şi în planurile generale de situaţie . Tipul conductelor şi modul de îmbinare între ele

se indică prin semnele convenţionale cuprinse în STAS 185/2-73*.

în detaliile de execuţie întocmite la scară mare, o conductă sau un subansamblu de instalaţie (un prefabricat, o poziţie de obiect mai deosebită etc.) se pot reprezenta şi printr-o vedere în proiec­ţie ortogonală, obţinută , în general, prin două linii paralele continue, duse la o d istanţă egală cu dia­metrul conductei (v. fig. X I I . 1, a). în acest caz, spaţiul dintre linii rămine alb, sau — spre a se deo­sebi de alte conducte — se poate colora cu culoarea convenţională a fluidului ce se transportă: în acest caz, fitingurile şi armăturile nu se colorează.

Simboluri şi natalii pentru conducte. Pe traseul conductelor ce alcătuiesc o instalaţie se indică, pe desenele de execuţie, unele specificări şi notaţii destinate a preciza caracteristicile acestora: tipul şi elementele dimensionale, materialul şi caracte­risticile sale, standardele sau normele interne de bază, modul de asamblare sau cotele de montaj etc., adică mijloacele de identificare a materialelor şi de precizare a tehnologiei necesare execuţiei.

în continuare se dau exemplificări privind simbolizarea şi notarea principalelor categorii de conducte şi tuburi.

— Ţevile din oţel fără sudură pentru instalaţii se reprezintă prin semne ce corespund fluidului transportat, diametrul este exprim at inch (in) sau ţoii; exemplu de notare in figura X I .3, g.

— Ţevile din oţel fără sudură laminate la cald, pentru construcţii se reprezintă prin seninul res­pectiv: exemplu de notare; ţeavă OL 7 6 x 3 , STAS 404-71 (diametrul nominal şi grosimea peretelui) (v. fig. X I .3, li).

— Ţevile de presiune, din fontă, cu mufă (M) sau cu L'lanşă (F) pentru reţele de alimentare cu apă sub presiune; se notează astfel: tub TM 1 50x4 000, STAS 1675-74 sau T F 150x4 000, STAS 1675-74, după cum tubul este cu mufă sau cu l'lanşă.

— Tuburile din fontă pentru scurgere, cu mufă, se reprezintă prin semnul din figura X I.2 ; exemplu de notare: tub de scurgere F 100 X 1 500.

—■ Ţevile din plumb folosite ca ţevi de scurgere şi ca ţevi de presiune se. notează astfel: o ţeavă de scurgere Pb 30/34 STAS, 063-71, iar o ţeavă de presiune Pb 20/28 (diametrul exterior şi grosimea peretelui).

— Tuburile din beton simplu pentru insta­laţii de canalizare exterioare clădirilor se notează astfel: B03OO, sau la tubul din beton, ovoidal, T ub O 600x400 , STAS 816-71.

— Tuburile din azbociment, de presiune, folo­site în reţelele exterioare de alimentare cu apă se notează astfel: Tub Ac Pn 100400, STAS 7345-75.

* Reprodus In: „Culegem de standarde pentru desen“, E.D.P.

V 307

— Tuburile de gresie ceramică^ antiacidă se notează prin simbolul G (gresie) u rm at de TM (pentru tubul cu mufă), de T F (pentru tubul cu flanşă la ambele capete) sau de TMF (pentru tubul cu mufă şi flanşă); exemplu de notare: G-TM 100, STAS 4234/1-69 sau G-TF 150, STAS 4234/2-69 (v. fig. XI.3, i).

— Ţevile din PCV neplastifiat, rigid, folosite în locul conductelor metalice, de tipu l G, M, sau U, se notează prin indicativul materialului şi prin diametrul lor; de exemplu: ţeavă PCV tip U 50 sau PCV tip M 32 etc.

2. Cotarea conductelor

văzute în STAS 185/3-73 (tabelaXI.3). Aceste semne se folosesc în alcătuirea schiţelor şi a desenelor de ansamblu sau de detalia, a t î t în vederile în plan cît şi în secţiuni sau în schemele de instalaţii; ele nu se desenează la scară, dar mărimea lor (lungi­mea tuburilor şi a pieselor sau a armăturilor) ca şi grosimea traseului vor fi în raport direct cu mă­rimea desenului, (tabelele XI 2 şi 3)

C. ÎNTOCM IREA SCHIŢEI Şl A D ESEN ULU I INSTALAŢIILOR PENTRU FLUIDE

Conductele reprezentate prin liniile convenţio­nale standardizate se cotează înscriindu-se dia­metrul nominal exprim at în milim etri , unita te de măsură u tiliza tă în cadrul Sistemului Inter­naţional de u n ită ţ i de măsură, sau în practică în ţol ("), inch (in), unita te de măsură to lerată ad­misă; de exemplu, cota Dn ( 0 40) scrisă pe con­ductă, care se referă la diametrul său interior,

mai notează în practică Dn P/a“ ( 0 l 1/a") sau Dn P /2 in (Q P / 2in).

3. Reprezentarea pieselor speciale, a arm ă­tu rilo r şi a accesoriilor

Semnele pentru fiting'uri şi piese auxiliare pentru conducte sîn t prevăzute în STAS 185/2-73*, iar cele pentru arm ături şi aparate pentru con­ducte şi instalaţii, prin semnele convenţionale pre-

1. Reguli generale d e cotare

Pentru ca un desen de instalaţii să corespundă scopului — acesta fiind, în general, execuţia in­sta laţie i — el trebuie să cuprindă dimensiunile elementelor ce o compun şi anum ite date sau indi­caţii scrise şi cotări pentru montaj.

Aceste elemente sc înscriu corect pe desenele de instalaţii astfel:

— în planurile de situa[ie şi in cele de exccujie a instalaţiilor exterioare clădirilor se notează, de regulă, simbolul şi diametrul nominal al conduc­telor. La nevoie se pot înscrie lungimea şi panta conductelor; în sfîrşit se dau cotele de poziţie ale traseului faţă de anumite elemente fixe clin teren: repere fixe, clădiri, drumuri etc. (fig. XI.4);

* Reproduse in: „Culegere de standarde petilrti desen“ E .n .p .

308

V

Semne convenţionale — fi11urniri şi piese auxiliare pentru eonriucto (conform STAS 285/2—72)

T A B E L A XI .2

Nr.crt Denumirea Semn convenţional

1. Felul îmbinărilor

1 îmbinare cu mufă -------------’ ) -------------

2 îmbinare cu flanşă la conductă

3 îmbinare cu filet la conducte (se Indică numai la schimbări de diametru)

-1 îmbinare prin sudură la conducte (se indică numai la schimbările de diametru

2. Fltlngurl şl piese de legătură

5 M u fă dublă — 'V —

6 Mufă de trecut pe tub

7 Reducţie (cu mufă)---------

8 Cot sau curbă (cu flanşă) cu 0 < a < 0 0 °

\

— . J — ^ ¡ r -

Curbă cu etaj (cu mufă)

10 Teu (cu flanşc) '~T*

11 Cruce (cu flanşe)— •■"T— i —

eJss

12 Ramificaţie simplă avind 0 < * < 9 0 ° (cu mufă şi flanşc) • \ 2 j L

309

T A B E L A X I . 2 (continuare)

Nr.c rt;

~...D enum irea Semn conventional

13 Ramificaţie dublă (cu mufe) cu 0 < a < 0 0 ° --m —?(2. Susţineri pentru conducte

14 Suspensie simplu ______„L________

15 Suspensie simplă pentru montajul mobil al conductei«î ■ ii. J

16 Suspensie elastică pentru montajul mobil al conductei

17 Suport simplu T18 Suport simplu pentru montajul mobil al conductei

19 Suport elastic pentru mon'.ajul mobil al conductei - f

20 Suport tip patină sau rolă

21 Punct fix —X—4. Compensatoare de dilatare

22 Compensator tip U Lf23 Compensator liră 11

310

T A B E L A X I . 2 (continuare)

Nr.c r t i Denumîren Semn convenţional

24 Compensator telescopic simpW -EE-25 Compensator telescopic dublu

20 Compensator cu burduf ~™ÎXh5. Piese diverse

27 Racord olandez

2S Capac (căciulă) la conducte — □29 Dop

uti!

30 Flanşă oarbă -HI31 Teu de reglare sau curăţirc cu dop —

32 Mufă de reglare cu dop---- - — ---------

33 Piesă de curăţire? Y 3

34 Sifon U: a — in plan b — In schemă

-®OCa b

35 Cruce de curăţire cu dopuri HpC

' K

311

T A B E L A X I . 3

Semne convenţionale pentru armături pentru conducte şi instalaţii (extras din STAS 185/3-73)

Nr.crt. Denumirea Semnul convenţional

0 1 2 | 3

1. Moduri de îmbinare a armă/urilor cu conductele

1 îmbinare cu flanşe - - I I X I —

2 Îmbinare cu mufe— X -

3 îmbinare cu filet - - - C X b -

4 îmbinare prin sudură (sau lipire) — 0 0 —

2. Moduri de acţionare a armăturilor

5 Acţionare manuală (in mod curent nu se indică) I1

r*

T

\ /

5—X/ s

V11

6 Acţionare cu contragreutate— r ;J < i—

7 Acţionare cu arc— —

t''' s -i

8 Acţionare cu plutitor

9 Acţionare cu membrană ii

A¿

7l1

10 Acţionare hidraulică Cp—

----------

312

w

T A B E L A X I , 3 (continuare)

0 1 1 2 1 3

11 Acţionaro pneumaticăh ^ \ -f ' j j r

________r-T-

i1 !

! T

1?

12 Acţionare cu electromotor S— t

"1|---------

13 Acţionaro cu cleclromagnet - .- î

1 I

1 1

! ^

7

3. Armături de închidere

14 Robinet cu ventil, drept tx315 Robinet cu ventil, drept, cu dispozitiv de golire D*q16 Robinet cu ventil, do colţ

17 Robinet cu ventil, cu trei căi

18 Robinet cu ventil, cu tijă Înclinată D>£19 Robinet cu sertar (vană) D*a20

21

Robinet cu cep (cana) drept IXRobinet cu cep (cana) drept, cu dispozitiv de golire IX■A

|i22 Robinet cu cop (cana) de colţ

40 — D e se n de c o n s tr u c ţ i i ş i in s ta la ţ i i 313

T A B E L A X I . 3 (continuare)

23 Robinet ou cop (cana) cu trei căi

4. Arm ături de reglare

24

25

Robinet do reglare cu clapei à

Reglator (lc presiune cu acţiune directă: a — în amonte; h — in aval > ' < M

b

5. Armături do siguranţă f i avarie

20 Robinet cu ventil do colţ, do siguranţă, cu contragreutate

27

28

Robinet cu ventil, do colţ, de siguranţă, cu arc

Robinet cil ventil cu trei căi, de siguranţă, cu contragreutate

20

30

31

Robinet cu ventil cu trei căi, de siguranţă, cu arc

Robinet cu ventil, de avarie, fără dispozitiv de blocare

Robinet cu ventil, de avarie, cu dispozitiv de blocare

Lfsl ' - î p i

-©

6. Armături de serviciu

314

\ k

T A B E L A XI . 3 (continuare)

0.. . 1 1 2 333

34

Bobinei cu ventil de dublu serviciu —3—| T%

Robinet cu braţ basculant? T

35 Baterie de amestec

36 Baterie de amestec cu braţ basculant V S "V

37 Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă fixă ţ l ţ f v

38 Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă flexibilă / 2—£—5

39 Baterie de amestec numai pentru duş, cu tijă fixă . />

40 Baterie de duş cu tijă fixă pentru cazane de bale

1 I41 Robinet dublu reglaj pentru radiator

a - drept b — de colţ

"T 1!..... i

a(---- n—1i----Jt,

b

7. Arm ături pentru combaterea incendiilor

42

43

Hidrant subteran de incendiu

/Robinet de incendiu in rotire

44 Hidrant de grădină

315\ X

T A B E L A X I . 3 (continuare

0 i 1 2 3

45 Sprincler ©46 Drencer ©

8. Armături diverse

47 Reductor depresiune c >

•18 Robinet de reţinere a — cu ventil b — cu clapă

« — rb — *

---------

^ --------

49 Ventil do dezaerisire automată — D 2 3 - -

50 Diafragmă de reglaj — III51 Separa lor de condens

53 Sorb simplu

c *353 Sorb cu elapetă

c “a54 Sorb cu ventil

H rJ55 Separator de nămol

56 Filtru de impurităţi - C > -316

/ 8.5

a.

c

— pe desenele de execuţie ale instalaţiilor din clădiri — planuri şi secţiuni sau scheme — cotele de aşezare a conduclc.lpr.Jată de elementele con­strucţiilor (ziduri, planşee ele.) nu se înscriu, ele fiind cunoscute din prescripţiile de m onta]; fac excepţie cotele de nivel la ramificaţii ori la schim­bări de nivel” ale traseului unei conducte (fig. X I .3, a şi b);

— în detaliile de execuţie, conductele se prevăd cu indicaţiile dimensionale; la nevoie se indică cotele de poziţie ale plaselor sau grupelor de con­ducte fa ţă de elementele construcţiei pe care vor fi sprijinite — stîlpi, grinzi, ziduri, nişe in zidă­rie, canale de d istanţă nevizitabile etc. (fig. XI.5).

în ceea ce priveşte piesele de legătură, piesele speciale şi armăturile ce intră în alcătuirea unei instalaţii, acestea se prevăd cu simbolurile şi dimensiunile caracteristice; în general, cotele de montaj nu s în t necesare penlru elementele uzuale, deoarece aceste cote s în t determinate prin aşeza­rea conductelor, conform prescripţiilor. în cazuri speciale, poziţia lor poate fi cotată; de exemplu: in cazul robinetului unui h idran t (fig. X I .6) sau al unui nod prefabricat, ce necesită cote absolut ri­guroase de m ontaj, ori în cazul unor tipuri noi de arm ături introduse în alcătuirea instalaţiilor.

Obiectele sanitare, corpurile de încălzire etc. se reprezintă prin semne convenţionale cuprinse 111 STAS 185/4-73; ele se prevăd cu simbolul şi dimensiunile lor caracteristice (v. cap. X II) .

în afara desenelor de execuţie a oricărei insta­laţii, cu prilejul în tocm im proiecte!or7 se al&P"

ANefinisat

b

PCV/,0 l'Uin Un

Fig. X I . 5. Cotarea detaliilor de montaj:a — faţă de sttlp; b — în nişă verticală; c — faţă de un colţ al construc» ţle i; d — în canal nevlzltabiI, de distanţă.

Fig. X I . 6. Cotarea poziţiei robinetului de hidrant.a — elevaţie; b — secţiune orizontala (plan).

t.uieşt:e ţi o listă a materialelor necesare execu ţiei, în care se înscriu conductele, piesele auxiliare, armăturile , obiectele de utilizare, agregatele şi materialele ajutătoare (brăţări , console, şuruburi etc.). Această listă se asază pe desen în „tabelade componentă“ , deasupra in d ic a to ru lu i ..Iar îndocumentaţia scrisă a proiectului alcătuieşte „ex­trasul de materiale“ .

2. întocm irea schiţei

Orice desen în care se reprezintă o instalaţie se realizează pe baza unei schiţe; aceasta se întoc­meşte fie ca schiţă de proiect — pentru lucrări noi, proiectate — , fie ca schiţă a unei instalaţii exis­tente, ca relevcu — in vederea unor reparaţii sau modificări.

In general, oiice schiţă a unei inst alaţii proiec- tale se desenează pe copii, după planurile de con­strucţie (planurile de arhitectură) întocm ite anume în acest scop, la scară convenabilă, de exemplu: 1 : 100 sau 1 : 50. Instala ţia se reprezintă prin vederi în plan pentru fie.care nivel {subsol, parter, etaje), prin_sec;iunile necesare verticale sau orizon­tale,— în cazul luiar instalaţii mai complexe (staţii "de hidrotor sr ; de pompare, puncte şi centrale termice, instalaţii de ventilaţie şi de condiţionare)— sau prin anumite scheme: se urmăreşte ca prin to ta lita tea reprezentărilor întocmite să se obţinăo determinare completă a instalaţiei.

a. Executarea relev cu Iui. Pentru a se executa releveul, se începe printr-o recunoaştere a întregii instalaţii, spre a se observa configuraţia sa gene­rală, a se s tabili traseele sale principale — con­ducte orizontale principale, coloane — agregatele instalaţiei etc., precum şi dispoziţia acestora fa ţă de feluritele părţi ale construcţiei. Schiţele de relevcu, privind planul instalaţiei pe fiecare nivel, se execută pe copii heliografice ale p lanu­rilor construcţiei, începînd de la capetele instala­ţiei care servesc drept puncte de utilizare (robinete de serviciu sau baterii, corpuri de radiator, arză­toare de gaz), şi înaintînd către coloanele şi con­ductele de distribuţie, iar de la aceasta spre legă­tura (branşamentul) cu reţeaua publică sau către sursa proprie (centrala termică, centrala de con­diţionare a aerului). Pe verticală, diferitele paliere se pot parcurge fie de sus în jos — de la ultimul etaj către parter sau subsol, — fie de jos în sus. In aceeaşi ordine se schiţează şi secţiunile verticale sau schemele. Pe plan sîn t trasate, coloanele insta­laţiei de alimentare cu apă rece şi caldă, a celei de canalizare, de încălzire centrală etc., grupate după aşezarea în construcţie şi numerotate într-o anumită ordine.

Deosebit de im portant este ca, în prealabil, după recunoaşterea instalaţiei, să se stabilească, un plan de muncă, adică o anumită ordine de în­tocmire a releveelor (de exemplu, de la subsol la ultimul nivel); această ordine trebuie să fie păs­tra tă to t t im pul lucrării. în funcţie de ea, schiţele parţiale se vor prevedea cu indicativul palierului. eventual cu nişte numere de ordine — pe aparta ­mente sau încăperi — în cadrul aceluiaşi palier; aceasta va permite apoi, prin alăturarea schiţe­lor, să se întocmească uşor desenele definitive.

Fiecare schiţă va purta intr-un colţ nomencla­tura spaţiu lu i respectiv (scara, nivelul, aparta ­mentul, camera).

în acelaşi fel se întocmesc şi schiţele schemelor desfăşurate, ori secţiunile verticale convenţionale sau ale perspectivelor axonometrice, prin care se reprezintă pentru fiecare nivel coloanele, conducte­le de legătură (derivaţiile) şi obiectele de utilizare sau punctele de consum. Pe schiţele acestor sche­me, ca şi pe acelea ale reprezentărilor în plan se va acorda fiecărei coloane acelaşi indicativ sau număr de ordine de pe planuri şi identic la toate, niveluri­le; aşezînd apoi în birou schiţele acestor scheme, una în prelungirea alteia, în ordinea nivelurilor, şi alăturîndu-le în plan, în ordinea indicativelor acordate, se obţine schema (secţiunea verticală) a întregii instalaţii.

b. Aşezarea coloanelor pe schiţă. Se respectă poziţia lor re lativă în alcătuirea fiecărui grup; în acest scop — spre a se obţine o reprezentare uni­formă — se presupune că persoana care întocmeşte schi ta priveşte pe rînd fiecare grupS de coloane din interiorul construcţiei, fiind aşezată cu faţa spre coloane şi spre obiectele pe care acestea le deservesc. D istanţa reală între grupele de coloane SaîTîntre coloanele fiecărui grup nu se ia în consi­derare; la întocmirea schiţei şi a desenului, coloa­nele se trasează la distanţe alese după voie (2— —5 cm), în funcţie de formatul hîrtiei, de numă­rul coloanelor şi de numărul obiectelor, care se figurează pe schemă între coloane.

c. Reprezentarea instalaţiei pe schiţă. Pentru această reprezentare se folosesc semnele conven­ţ ionale__s tandardizate, pentru toate elementeleconstitutive.

Traseul instalaţiei în plan se reprezintă în creion, pe o direcţie paralelă cu aceea a zidurilor pe care instalaţia este aşezată, fie dispus în grosi­mea acestora, fie pe suprafaţa podelei, la mică dis­tanţă de linia zidurilor, ca în figura X II .4 , a.

Pe schiţă se înscriu: t ipu l, caracteristicile şi dimensiunile, fiecărui element al instalaţiei (con­ducte, piese auxiliare, armături, obiecte de utili­zare etc.), lungimea traseelor, cotele de poziţie (dacă acestea prezintă cazuri particulare faţă de normele uzuale, de montaj), pantele conductelor şi

318

min 250 680 165

t i *

IBS

Jg

OLZn 1/2in 515

Col f a Coi O Lln fim - OLZnl/Mh-%

Teu 1/2in Jr

Miptu 1/2in 'v

Robirsl trecem 1/2hL

OL L > !Â

PCV 620

OLZn 1/2in "Teu t/21n

Robinet trecere 1/2 in

U ip tu l/2 in M ufa PCV 620

pcv G20 rcv C

' PCV 620

Fig. X I . 7. Detaliu de execuţie: subansamblu prefabricat al conductelor pentru un lavoar şi o cadă de baie.

orice alte date care a ju tă la determinarea precisă a instalaţiei.

d. Executarea schiţelor de detaliu. în unele situaţii speciale, în care este necesar să se întoc­mească şi schiţele de detaliu pentru anumite, po­ziţii de montaj, conductele şi piesele auxiliare, se pot reprezenta prin linii duble, pentru ea poziţia respectivă să se poată cota cu precizia necesară; de exemplu: în cazul prefabricatelor de instalaţii (fig. X I .7), al reţelelor de termoficare, al pozi­ţiei de montaj pentru ventilatoare, aeroterme, pompe etc. Astfel de schiţe de detaliu se. întocmesc, de obicei, prin vederi, după caz (în plan, elevaţie şi profil), pentru a se putea reprezenta toate deta­liile şi cota toate elementele necesare unei deter­minări complete, în vederea execuţiei. Fiecare din aceste detalii este prevăzut cu un indicativ, care se notează şi pe planul de execuţie sau pe schema generală, pentru a se identifica mai uşor.

Trebuie m enţionat că, la întocmirea schiţe­lor unui releveu, instalaţia poate să nu fie accesi­bilă vederii, fiind m ontată parţia l sau în to ta lita te sub tencuială, în canale nevizitabile sau în păm înt. în cazul montării sub tencuială, traseul ramificaţii­lor se stabileşte pornindu-se de la punctele de deservire sau de la obiectele de consum, ciocănin- du-se peretele, care în dreptul conductei dă un su­net de corp gol; diametrul unor astfel de conducte se determină la capătul lor aparent, la care sînt racordate robinetele de serviciu sau obiectele de consum. La nevoie, spre a determina unele trasee

ascunse sau diametrul conductelor, se fac sondaje, spărgîndu-se tencuiala sau desfăcîndu-se rab iţu l ce acoperă canalele în ziduri. Traseul conductelor de scurgere înclinate sau al coloanelor verticale îngro­pate sau mascate în zidărie se poate stabili după poziţia sifoanelor şi a tuburilor de curăţire, sau to t prin ciocănit, precum şi după punctele în care acestea pătrund în subsolul clădirii sau după locul în care conductele de aerisire (ventilare) ies în podul sau pe acoperişul (terasa) clădirii.

3. E x e c u ta re a d esen u lu i

Desenul definitiv al instalaţiei se execută la planşetă, după schiţele întocmite aşa cum s-a ară­tat mai înainte, ca un desen original, pe hîrtie de calc sau pe copii heliografice ale planurilor de construcţii. De obicei, pentru fiecare fel de insta­laţie se execută desene separate; pe acelaşi desen se obişnuieşte a se figura însă instalaţia de apă şi de canal; de asemenea, se poate reprezenta pe de­senul centralei termice şi instalaţia de alimentare cu combustibil (lichid sau gaze) ce deserveşte ca- zanele acestuia.

Pe desenul de ansamblu al unui complex de clădiri, ca şi pe desenele care cuprind canale de distanţă între clădiri sau pe planul subsolului, se po t reprezenta toate conductele diferitelor in­stalaţii, pentru ca la execuţie să se poată cunoaşte

319

şi respecta poziţia lor relativă şi gabaritele nece­sare fiecărui fel de conducte, eventual cu izolaţiile lor.

Pentru a se reprezenta prin desene definitive, complet determinative, oricare din instalaţiile pentru fluide ale unei clădiri, este necesar a se întocmi, după schiţele executate în prealabil, următoarele t ipuri de desene:

— un desen de ansamblu, la scară convenabilă, în cazul în care o instalaţie exterioară deserveşte un grup de construcţii (ale unui complex de locu­inţe, microraion sau clădirile unui complex indus­trial);

— un desen de execuţie al vederii în plan, pentru fiecare nivel distinct al construcţiei, la scară con­venabilă, 1 : 50 sau 1 : 100; pentru nivelurile identice se întocmeşte un singur desen, num it al e tajului curent;

— o schemă a coloanelor, desfăşurată pe un plan vertical, pentru fiecare construcţie (despărţită, la nevoie, în cazul instalaţiilor foarte mari, în două sau trei secţiuni); pe schemă se reprezintă în mod convenţional toate coloanele instalaţiei pe toată lungimea lor, cu subansambluri sau obiectele uti­litare ce s în t legate de coloane (de exemplu, cor­puri de încălzire, obiecte sanitare), precum şi con­ductele de legătură dintre obiecte şi coloane; se pot întocmi scheme deosebite pentru anumite subansambluri ale instalaţiei (staţie de hidrofor, vas de expansiune, depozit de combustibil etc.);

— o schemă a instalaţiei, executată după anumi­te convenţii, uzual desenată în perspectivă axono- metrică, în care se reprezintă întreaga instalaţie, presupus desprinsă de construcţia în care se află; această schemă permite să se obţină mai uşor o imagine de ansamblu a instalaţiei, să se urmă­rească funcţionarea ei şi să se citească dimensiunile elementelor sale constitutive, în cursul execuţiei; astfel de scheme în perspectivă s în t obligatorii pentru instalaţiile de gaze combustibile naturale şi, uneori, sînt necesare pentru reţele complexe de apă-canal, reţele termice din centrale etc.;

— desene de detaliu, numite şi detalii de exe­cuţie, realizate la o scară convenabilă (1 : 50, 1 : 10, 1 : 5 sau 1 : 1 ) , care se întocmesc sub formă de vedere şi secţiuni ale unor păr ţi de instalaţie, fiind cotate corespunzător necesităţilor execuţiei (v. fig. XI.5); astfel de desene s în t necesare pen­tru executarea şi montarea prefabricatelor şi a re­zervoarelor, recipientelor de hidrofor, staţiilor de pompare, a ventilatoarelor, pentru echiparea dife­ritelor cămine sau puncte termice, s ta ţi i de re­glare etc.

Secţiunile (cuprinse în desenele de detaliu) în­tocmite pentru ilustrarea modului de montare a unui agregat ori subansamblu de instalaţie mai im portant se desenează ca secţiuni orizontale sau

320

verticale parţia le sau totale, prin clădirea care cuprinde instalaţia; traseul de secţionare, drept sau frînt, se indică pe desen prin linie întreruptă şi se notează prin litere sau prin cifre.

4. Citirea desenului

Citirea corectă a desenelor unei instalaţii per­mite factorilor ce participă la executarea,exploa­tarea şi întreţinerea ei să-şi formeze o imagine clară şi precisă a acestei instalaţii; în acest scop trebuie să se cunoască toate semnele convenţio­nale s tandardizate, pentru domeniul instalaţiilor, modul de întocmire a schiţelor şi desenelor de instalaţii, precum şi unele reguli ce uşurează citi­rea desenului, şi anume:

— instalaţia fiind reprezentată pe mai multe desene, în plan şi schemă, aceste desene se citesc înlr-o anum ită ordine a nivelurilor construcţiei— de la ultim ul etaj către parter şi subsol sau invers;

— se priveşte succesiv desenul in plan al unui palier şi apoi schema sau secţiunea sa verticală, care cuprinde coloanele ce îl deservesc;

— pe planul unui palier se identifică grupele de coloane, adică apă rece, apă caldă, canalizare (pe apartam ente, pe grupuri sanitare etc.); sc por­neşte apoi de la obiectele de utilizare pe care insta­laţia le deserveşte, identificîndu-le într-o ordine aleasă (obiecte sanitare la instalaţia de apă-canal, corpuri de radia tor la instalaţia de încălzire, guri de refulare sau aspiraţie la instalaţia de ventilare etc.); se parcurg apoi traseele conductelor ce por­nesc de la aceste obiecte şi se opresc la coloane sau la conductele principale, citind pe parcurs dimensiunile şi caracteristicile acestor conducte de legătură;

— se Lrece apoi la schemă sau la secţiune; se urmăreşte pe rînd fiecare coloană şi se parcurg pe aceasta elementele deja citite pe p lan (derivaţii, obiecte de utilizare), pentru a completa imagi­nea formată deja prin citirea p lanului cu elementele noi (de pan tă , nivel, traseu, dimensiuni) prevăzute în schemă;

— ajungindu-se cu identificarea instalaţiei la nivelul parterului sau al subsolului, se urmăreşte modul cum elementele verticale ale instalaţiei (coloanele) se unesc în unul sau mai multe elemente principale orizontale, care se leagă la reţeaua pu ­blică sau la sursa proprie (captare de apă, punct sau centrală termică, centrală de condiţionare, staţie de reglare-gaz); aceste legături s în t repre­zentate pe unul din planuri (ale subsolului sau par­terului, după caz);

lA

are apt i şi

sr->a-ne

>r,deLi­

teseeiu

iiă,

lerer-i-te1.

e•se

,eei>i-ee

aei

E

t

— în locurile în care apar agregate sau com­plexe de instalaţii (de exemplu, grupări de pompe, hidrofor, cazane de încălzire centrală, s ta ţi i de reglare-gaze, centrala de condiţionare a aerului etc.), acestea se analizează la sfîrşit, fiind citite separat pentru a putea fi înţelese în toate detaliile lor constitutive.

1. Pe figura X I.8 se află reprezentate cîteva con­ducte pentru fluide prin semnul convenţional din standard, corespunzător destinaţiei fiecăreia. La cele două capete ale fiecărui traseu se află înscrisă cîte o notaţie, privind materialul conductei şl dimensiunile sale nominale. Una din aceste notaţii cuprinde o greşeală. Se cere a se copia desenul şl a se tăia cu creionul notaţia greşită, păstrîndu-se cea corectă.

Rezolvare. Exemplu: Pe traseul de la litera o, conducta este din bazalt artificial; ea nu poate avea înscris diametrul în inel (ţoii), ci în milimetri, Indicaţia „Bz4 in"este deci greşită.

2. DIntr-o conductă principală (fig. X I.9, o) din ţeavă de oţel filetată se ramifică un traseu din acelaşi material, pentru distribuţia unui fluid, de exemplu apă rece. Traseul este alcătuit din elemente ce au specificaţia arătată în legendă. Să se traseze ca schiţă, folosindu-se semnele convenţionale standar­dizate, toate elementele ce alcătuiesc acest traseu. Aceeaşi aplicaţie, se va executa pentru traseul din figura X I.9, b.

{ i / / K 4

in o a \ .1T \ "

y -

12 9 S

Fig. X I . 9. Trasee de conductă din ţeavă de oţel, filetată:a — traseu simplu; b — traseu dublu;1 — conductă principală; 2 — teu de ramificaţie; 3 — niplu dublu; 4 — cot; 5 — ţeavă; 6 — robinet de trecere cu ventil; 7 — dop; f l— teu de golire; 9 — racord olandez; 10 — robinet de trecere cu descărcare; 11 — ramificaţie dublă; 12— contor.

I n d i c a ţ i e . Consultînd legenda figurii pentru flecare reper şi standardele cu semne convenţionale Indicate în acest capitol, se pot reprezenta traseele date.

3. Traseul din figura X I.10, o aparţine unei In­stalaţii de canalizare executată din tuburi de fontă de scurgere şi dispusă într-un singur plan vertical. Conducta din figura X I.10, b pentru apă rece este dispusă la fel şi este alcătuită din elemente de PCV, tip G, iar aceea din figura X I.10, c din ţeavă de oţel.

Se cere să se recunoască părţile componente ale fiecărui traseu şi să se întocmească legenda lui — cu semnificaţia fiecărui reper — sau tabela de compo­nenţă a desenului, folosind numerotaţia reperelor din schiţă.

d. Bz tin

b. ACPn1D 80*tt

C. 0TF150

d B & 200

e. Pb S'i* 2

f. OL Zn Sin

Fig. X I . 8.

H h

A— -Ar

Bl *100

AC Pn W<t 80

BTMJ50

B60x3,75

PbZin

Pb 60x3,75

VFilOO

6

PVCGiO

F i 100

n

Fig. X I . 10.

i *0,02

0LZn’/îi„ V 7 8 S

41 — Desen de construcţii şi instalaţii 321u

r Y | \ Otrirajic !q '/*//>x.Ty rtiervor A ' 0

na)

I jL

Ş ' ,

Oerivot" Qenvot-t , su ^ c f S s T j Io toruo~ J

2/hi o

Traversarep)cntev

lftm

s i ®

hvce re p rm j td

or \ Ram tfcafie )C7~ fSO

v /TS Pten3 cuZ Z S Q Z S 2 2 2

*(

® 7 p/fsO de ¿'j'tfr/?

/ FI00D Ărmâturâ de fneht- f o r t cu r s n t i l

Cântar

nuv ^/ /"**\ ( j 8 a educai

t x / ri5Q

’

Fig. X I . 11.

I n d i c a ţ i e . Consultînd la nevoie standardele cu semnele convenţionale indicate în acest capitol, se identifică fiecare reper întocmindu-se tabela de componenţă.

4. O parte dintr-o instalaţie din ţeavă de oţel filetată, trasată pe schema schiţată în figura Xl.11, a numai prin linie-punct, se află dispusă pe un singur plan vertical (un zid), Se cere ca, folosindu-se semnele convenţionale standardizate şi notaţiile uzuale, săse întocmească schiţa acestei instalaţii, înlocuindu-se reperele numerice prin elementele necesare: fitin- guri, armături etc.

5. Se va executa aceeaşi aplicaţie pentru schema cu traseul din figura Xl.11, b presupunînd instalaţia executată din fontă de scurgere sau PCV tip U, şi dispusă într-un plan orizontal (cu panta cuvenită).

6. Se va întocmi schiţa de releveu, pe un plan ori­zontal sau vertical, pentru conductele ce deservesc un obiect sanitar sau un grup de obiecte din şcoală, cămin sau cantina şcolii.

H

CAPITOLUL Xli

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR TEH N ICO -SA N ITA R E DIN CLĂDIRI

A, PR INCIP II GENERALE

Instalaţiile tehnico-sanitare din clădiri (insta­laţiile dc alimentare cu apă potabilă, de. canalizare şi de apă caldă pentru trebuinţe menajare) avînd funcţiuni comune, se reprezintă toate, pe aceleaşi desene, pe baza principiilor generale şi a regulilor expuse în capitolul XI, cu particula­ri tă ţile caracteristice.

1. Ssmne convenţionale

Instalaţia de apă şi canalizare se reprezintă ne p lanurile de constm c h e J[a lo s .in il u-se semnele con­venţionale generale indicate la capitolul XÎ.

Obiectele sanitare, se reprezintă în desen prin semne convenţionale standardizate; cele mai des folosite s în t indicate în tabela X I I . l , pentru desenul în plan şi în schemă, conform STAS 185/ 4-73.

Semnele convenţionale ale obiectelor sanitare se desenează întotdeauna în negru, în creion sau în tuş, chiar şi în cazul reprezentării conductelor prin linii colorate.

Pe desenele de execuţie la scara 1:100 sau 1:50 semnele convenţionale se desenează la scară. La scări m ari se folosesc reprezentări grafice sim­plificate ale obiectelor sanitare. Grosimea liniilor de reprezentare este egală cu jum ătate din aceea a conductelor.

Tipul şi caracteristicile lor, precum şi standar­dul fiecărui obiect se înscriu în listele de materiale ale proiectului (cuprinzînd conductele, piesele speciale, armăturile etc.); pe desenele de detaliu, de execuţie şi m ontaj, ale punctului sanitar res­pectiv, ele se explică în legendă sau se înscriu în tabela de componenţă.

2. întocm irea schiţei şi a desenului

în unele împrejurări, de exemplu, în vederea unor transformări, reamenajări sau reparaţii im-

A. PRINCIPII GENERALE. B. REPREZEN ­TAREA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE DIN BLOCURILE DE LOCUINŢE. C. REPRE­ZENTAREA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANI- TARE UTILITARE D. REPREZENTAREA PRE­FABRICATELOR PENTRU INSTALAŢII TEHNICO- SANITARE.

portante în construcţii, este necesar a se întocmi schiţa de relevee şi apoi desenul unei instalaţii existente de apă-canal.

Scliifa de detaliu. Schiţa unei instalaţii exis­tente se întocmeşte pe baza principiilor şi regulilor expuse în capitolul X I, exccutîndu-se detalii ale instalaţiei aferente diferitelor ei păr ţi , ca: chiuvetă, lavoar, closet, cadă de baie etc. Schiţa de detaliu se întocmeşte, în general, printr-o vedere în p lan şi una în e leva ţie; pe schiţă se figurează obiectul sanitar şi conductele ce îl deservesc, cu armăturile respective; schiţa este cotată corespun­zător, pentru a se determina poziţia obiectului şi a conductelor faţă de. pereţi şi de pardoseala fin ită , felul sau tipul obiectului, felul şi dimensiu­nile conductelor, ale. pieselor speciale şi armă­turilor pe care instalaţia Ie cuprinde.

Uneori, vederea în plan poate lipsi, dacă vede­rea în elevaţie determină complet detaliul de in­stalaţie respectiv, aşa cum se exemplifică în fi­gura X I I . l , rr, pentru instalaţia unui closet. Instalaţia se consideră priv ită , ca de obicei, din faţa obiectului sanitar; cele două coloane lîngă care se află m ontat vasul closetului. In figura X I I . l , b aceeaşi instalaţie este reprezentată în schema verticală, obţinută prin simplificarea vede­rii în elevaţie , ale cărei elemente s-au desenat prin semne convenţionale; cotările s-au redus la diame­trele nominale ale conductelor instalaţiei. Lista materialelor necesare execuţiei acestei instalaţii poate fi cuprinsă în desen, în tabela de compo­nenţă sau se poate extrage separat, de pe acesta.

Schiţa unui grup de obiecte sanitare, ori a unui ansamblu funcţional, cum ar fi acela dintr-o ca­meră de baie. a unei locuinţe, a unui grup sanitar dintr-un local de şcoală, cămin etc., se realizează analog întocmind vederi în plan pentru fiecare astfel de grup; deosebit se execută secţiunea verticală,

323

■A

T A B E L A ' X l l . t

aetune convenţionale pentru okieclc sanitare şl ile uz yospotlâresc (extras din STAS 185/4-73)

N r.c r t . D e n u m irea

Sem n c o n v e n ţio n a l p e n tru ved ere :

In p la n a

tn schem ă b

I. Obiecte sanitare

Lavoar cu spătar

Chiuvetă dreptunghiulară

Spălător dublu

Spălător cu platformă

Cadă de baie ovală

Cadă de baie dreptunghiulară (Inzidită)

Cadă pentru duş, de pardoseală

Cazan de baie obişnuit, cu duş

Bideu

10

11

Pisoar individual

Pisoar cu celule, de perete

JC

DHs)

DOX7

/ / / / / / / / / / / / /o

HO

7

'vi

n

s9

324

\

T A B E L A X I I . t (continuare)

N r.Cft. D en u m irea

Sem n c o n v e n ţ io n a l p e n tru ved ere :

In p la n tn echem ă6

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

Closet cu rezervor pe vas

Vas de closet cu rezervor sus

Fintină; — de perete — cu picior

Spălător comun

Sifon de pardoseală cu: ieşire in jos; lateral

Receptor de terasă pentru ape pluviale

Sifon de plită

II. Utilaje pentru bucătării

Maşină de gătit pentru alimentaţie publică

Maşină de gătit pentru apartament (de exemplu cu 4 ochiuri şi cuptor)

Marmită

O

© ©

□ —-

O OO o

7 7 7 7 ///

r /m i?

^ I

X r

■E

325w

T A B E L A X I I . l (continuare)

Nr.c r t .

22

D en u m irea

23

24

25

26

27

28

29

30

31

Grătar (.ie fript

Baterie, de căzânele basculante

Masă caldă

Maşină de spălat veselă

III. Utilaje pentru spălătorii

Maşină de spălat rufe

Cazan de fiert rufe

Maşină de c.ăkat rufe (calandru)

Albie de spălat rufe

Centrifugă de slors rufe

Uscător mecanic rotativ

Sem n c o n v en ţio n a l p e n tru vedere;

Iu p la n

Io o o

□

o

o

in schcmă b

JZ L

O

rn± = E

Li

O

326

u

i p j e j

a

A-A

Fig. X II.3. Cameră de bucătărie:a — planj b — schemă.

42 — Desen de construcţii şi instalaţii

exterioare de dimensiuni m ari, aşezate îngro­p a t , se po t întocmi la nevoie secţiuni verticale în lungul traseului, denumite profil în lung ;

— planuri ale fiecărui nivel al construcţiei — subsol, parter, etaj curent etc. — la scara 1 : 50 ... 1 : 100, cu reprezentarea instalaţiei dispuse la nivelul respectiv;

— o schemă a instalaţiei, denum ită şi schema coloanelor, desenată ca o secţiune verticală con­venţională prin clădire, cu reprezentarea planşeelor ce separă diferitele niveluri, la o anum ită scară a înălţim ilor, 1 : 50 sau 1 : 100. Pe schemă se dese­nează numai elementele instalaţiei aflate la fie­care nivel (coloane, derivaţii , obiecte sanitare), în mod schematic, adică prin semne convenţionale, cu trasee rectilinii şi fără ca lungimile să fie rapor­tate la scară. Schema dă o imagine de ansamblu a dispoziţiei pe verticală a instalaţiei;

— detaliile de execuţie, la scară mare, sub for­mă de vederi în plan şi secţiuni — eventual sche­me — pentru anumite părţi sau subansambluri ale instalaţiei (staţii de pompare, instalaţii de hidrofor, noduri sanitare prefabricate, s ta ţi i de decantare, separatoare de grăsimi etc.).

în continuare este da t un exemplu de reprezen­tare a instalaţiilor tehnico-sanitare din clădirile de locuit.

2. C lăd ire de locuit, bloc P+ 7

Construcţia cuprinde un subsol tehnic sub o parte a clădirii, parter şi şapte etaje; ea are două apartamente pe fiecare nivel: un apartam ent cu două camere şi altul cu trei camere, vestibul, baie, bucătărie şi cămară. Grupurile formate din baie şi bucătărie s în t identice la toate apartamen­tele.

Instalaţia tehnico-sanitară cuprinde instalaţia de alimentare cu apă potabilă , de canalizare şi instalaţia de apă ca ldă pentru băi şi bucătării . Construcţia este do tată şi cu o instalaţie de stingere a incendiilor, care este m ontată pe acelaşi traseu cu instalaţia tehnico-sanitară.

în figura X I I . 5, a s-a reprezentat, la scara1 : 200, desenul în plan al parterului, pe jum ă­ta te din lungimea acestuia, în trucît instalaţiile sînt simetrice. Pe desen sînt figurate, prin semne convenţionale diferite, conducta de canalizare, de apă rece şi de apă caldă. Conducta de apă caldă izolată şi dispusă într-un canal exterior subteran este legată de centrala termică — s ituată într-un alt bloc care deserveşte mai multe construcţii. Aceste trei conducte ajung la cîte o coloană verti­cală, desenată în plan prin cîte un cerc m ic;coloa-

329

'A

uele, urcînd pînă Ia u ltim ul etaj al clădirii, sînt aşezate şi trasate într-o nişă verticală amenajată anume în acest scop, în zidărie, şi notată pe plan cu numărul 2 încercuit. Conducta orizontală de apă caldă este aşezată sub nivelul planşeului par­terului, într-un canal nevizitabil, figurai; prin linie întreruptă .

Instalaţia contra incendiului constă dintr-o reţea de conducte reprezentate în plan (fig. X I I .5, a) prin semnul convenţional s tandardizat; ea s-a proiectat ca o instalaţie legată la reţeaua de ali­mentare cu apă rece. Instalaţia are ca punct de început o piesă specială de racord (legătură) R aşezată în partea centrală a faţadei posterioare a clădirii, la o înălţime de 0,50 m de la nivelul solului (fig. X I I . 5, c).

Pe desenul plan parter (fig. X I I . 5, a) s-au trasat conductele principale şi s-au n o ta t dimen­siunile (diametrul) acestora; s-au figurat şi obiec­tele sanitare din baie şi bucătărie, prin semnele convenţionale respective, fără a se indica însă şi traseul conductelor secundare, din cauza scării reduse. Conducta de canalizare este legată, într-un cămin de vizitare C 7, cu reţeaua exterioară a blo­cului vecin.

Deoarece numărul apartamentelor pe etaj, distribuţia încăperilor şi instalaţia aferentă fie­cărui apartam ent s în t identice la toate palierele, nu s-au mai desenat şi planurile etajelor I —VII.

în figura X I I ,5, b s-a reprezentat, la scara1 : 50, o vedere în plan a băii şi bucătăriei aparta­mentului nivelului curent, cuprinzînd: obiectele sanitare din baie şi bucătărie, cu legăturile lor la coloanele: de scurgere S, de apă rece R şi de apă caldă C. Poziţiile principale ale instalaţiei s-au notat cu repere, a căror semnificaţie este înscrisă în legendă. Sifoanele obiectelor sanitare nu sînt figurate pe desen. Poziţiile obiectelor în plan nu s-au cotat, ele fiind determinate prin normele de m on ta j .

Pe desen s-au indicat, de asemenea, diametrele conductelor şi ale armăturilor.

In figura X I I .5, c este reprezentată schema coloanelor verticale, şi anume a grupei de coloane2 şi a coloanei h idranţilor de incendiu; coloanele 1, deservind cealaltă jum ătate a imobilului, nu s-au mai desenat. Din cauza scării reduse, obiectele sanitare ale fiecărui nivel nu s-au mai desenat. Pe schemă s în t indicate derivaţiile fiecărei coloane, armăturile, tuburile de curăţire, iar la coloana con­tra incendiilor, h idran tu l de la fiecare palier.

Deosebit s în t notate diametrele conductelor, precum şi cotele de nivel ale conductelor orizon­tale, de alimentare, faţă de nivelul pardoselii par­terului, considerat ca reper de nivel ± 0 ,0 0 .

330

C. REPREZEN TAREA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE UTILITARE

Instalaţiile tehnico-sanitare cu care sînt dotate unele complexe u tili tare , ca: bucătării de cantine sau restaurante, spălătorii de rufe, băi publice, unele instalaţii din spitale etc., se proiectează corespunzător specificului lor funcţional şi se re­prezintă în desen pc planurile de arhitectură după principiile expuse în capitolul X I , folosind sem- nele convenţionale comune instalaţiilor pentru fliiideV Ta nevoie se po t a dopta..semne convenţio­nale adecvate, expl ic a te J n . le g e n d a desenului.

în toate cazurile, desenele întocmite în vederea execuţiei cuprind planurile tu tu ror nivelurilor pe care se desfăşoară instalaţia, precum şi schema desfăşurată întocmită după aceleaşi reguli ca şi în cazul instalaţiilor din grupurile sanitare ale imobilelor de locuit.

a. Insta la ţia unei eantine. Cantina unui grup şcolar — prezentată în figura X I I .6, a, ¿> şi c — cuprinde parterul şi un subsol, s i tua t pe latura dinspre nord a construcţiei. Avînd capacitatea de a servi masa la 1000 de persoane, ea cuprinde depo­zitele şi încăperile necesare şi este dotată cu u t i­lajul corespunzător pentru primirea, păstrarea, pregătirea alimentelor şi prepararea mîncărurilor, pentru păstrarea şi curăţirea veselei, precum şi cu un oficiu, birou adm inistrativ , vestiar, grup sanitar şi o sală de mese. Clădirea este înzestrată cu instalaţiile necesare: de apă caldă şi rece, de canalizare interioară şi exterioară, de gaze com­bustibile la bucătărie (şi în alternativa pentru folosirea combustibilului lichid), de încălzire cen­trală cu abur de joasă presiune, de ventilare meca­nică şi cu instalaţiile electrice pentru i lum inat şi forţă motrice.

b. Instalaţia dc apă rece şi caldă. In figuraX I I .6, a se află reprezentat planul subsolului l im ita t la sala cazanelor, o încăpere învecinată folosită ca depozit şi coridorul de acces; de la nivelul acestuia ( —2,50 m) se coboară 11 trepte spre a se ajunge în sala cazanelor, a cărei podea se află la cota (—4,70). Pe acest plan se află re­ţeaua de apă rece şi aceea de apă caldă; avînd îh general un traseu comun, conductele s în t dispuse sub plafonul subsolului. Reţeaua de apă rece a cantinei este alim entată de la instalaţia de hidro- for, în punctul A s i tua t deasupra boilerului (v. fig. X I I . 4, o); reţeaua dc apă caldă este alim entată de boiler. De Ia cele două reţele — de apă rece şi caldă — aflate în planul subsolului, urcă la parter

3 J P

J \

f

coloane verticale, marcate pe plan cu numerele1 . . . G, înscrise în două cercuri concentrice.

P lanul parterului se află reprezentat în p lan­şa cu figura X I I . (5, b şi cuprinde desenul tu turor încăperilor destinate pregătirii mîncărurilor, ofi­ciul şi spălătoria de veselă, cu toate agregatele, utilajele şi obiectele sanitare necesare, cu conduc­tele lor de legătură In reţeaua de apă rece. şi caldă care pornesc de la coloane. P lanul parterului nu cuprinde sala de mese şi grupul sanitar destinat '’elor ce. iau masa la cantină.

Din schema verticală a instalaţiei (fig. X I I . 6, c) s-a desenat numai secţiunea 1-1, prin par te r şi subsol; trecînd prin sala cazanelor, ea porneşte de. la boiler şi străbate în lung ambele încăperi ale subsolului, precum şi încăperile corespunzătoare de la parter, terminîndu-se la maşina de curăţa t cartofi S, iar în exterior la separatorul de nisip S N .

A tît în vederile în plan cît şi pe secţiune s în t înscrise, indicaţiile dimensionale privind conduc­tele şi armăturile instalaţiei. Semnificaţia semnelor convenţionale folosite pentru traseul conductelor instalaţiei şi reperele u tila jelor s în t înscrise în legenda desenului.

c. Instalaţia de canalizare. Aceasta este repre­zentată pe aceleaşi desene ca şi aceea de apă rece şi caldă.

Pe p lanul subsolului este trasată cu linie plină reţeaua canalizării interioare din tuburi de fontă la care se află legate o parte din obiectele sanitare şi sifoanele de pardoseală, dispuse la par te r; ea iese din construcţie, intră în separatorul de nisip S N şi apoi în căminul de vizitare C 1 aferent aces­tu ia , unde este legată şi scurgerea sifonului din curtea de lumină (v. plan subsol, fig. X I I . 6, a). Reţeaua exterioară s-a trasat cu linie întreruptă fiind îngropată în păm înt. Această parte a instala­ţiei este ventila tă prin coloana (T), care pe schemă— în secţiunea 1-1 — este figurată pînă deasupra clădirii.

Pe planul parterului — planşa cu figuraX I I .6, b —,reţeaua de canalizare interioară, din bucătărie şi anexele sale, este reprezentată prin linie în treruptă, deoarece este îngropată sub par­doseală, sub care — în această parte a clădirii — nu se află subsol. Reţeaua de canalizare a acestei păr ţi a construcţiei constă din două conducte paralele cu direcţia generală N — S, care primesc legăturile diferitelor obiecte şi ale sifoanelor de pardoseală. Conducta care trece sub mijlocul bucă­tăriei începe la coloana (2), care se ventilează şi se termină în separatorul de grăsimi SG, dispus la 3 m în afara clădirii. A doua conductă princi­pală începe la spălătoarele din sala de mese, iar

la ieşirea din clădire intră în căminul de vizitare CI şi aferent lui SG. Canalele colectoare exterioare pornind din SG respectiv din CI s înt prevăzute din tuburi rotunde din beton (cu 0 150 mm).

Pe schemă (fig. X I I . 6, c), reţeaua de canali­zare se află figurată pe secţiunea 1-1 m enţionată la instalaţia de alim entare . Pe schemă ca şi pe p lanuri, pe traseul conductelor s în t figurate pie­sele speciale care alcătuiesc instalaţia (coturi, reducţii, tuburi de curăţire, sifoane etc.); sînt notate dimensiunile tuburilor, pantele şi cotele de nivel la ieşirea din construcţie. Căminele de vizitare şi separatoarele de nisip şi grăsimi sînt prevăzute cu cotele generale şi de poziţie faţă de construcţie, spre a permite m ontajul conductelor.

D. REPREZENTAREA PREFABRICATELOR PENTRU INSTALAT!! TEHNICO-SANI- TARE

Procesul de industralizare a construcţiilor de clădiri creşte şi se diversifică to t m ai m u lt şi în domeniul executării instalaţiilor interioare al acestora.

1. NoduS sanitar prefabricat

Nodul sanitar prefabricat alcătuiesşte o unitate de execuţie a instalaţiilor de baie simplă.

Nodul sanitar este a lcă tu it din:—blocul de conducte rigidizate într-un ansam­

blu unic, în două variante: bloc normal N şi bloc scurt S;

— acoperirea blocului de conducte, în fată şi lateral.

Ansamblul coloanelor de apă caldă, rece şi de scurgere, inclusiv sifonul colector şi scurgerea de Ia lavoar, rigidizate prin brăţări metalice, formează nodul san itar propriu-zis (N sau S, fig. X I I . 7).

Pentru executarea lucrării în atelierul de prefa­bricate se întocmeşte o listă a materialelor necesare, cuprinzînd: specificaţia materialului, t ipul dc. formă, dimensiuni şi numărul de bucăţi.

Pentru rezolvarea diferitelor s i tuaţii ce se pot ivi în practică, nodurile sanitare se pot executa în următoarele variante (fig. X I I .8):

— nod sanitar dreapta;— nod sanitar stingă;

V\ 331

Nivel poklosealăfinita

Conducid apă rece

b

Fig. X I I . 7. Nod sanitar prefabricat, tip normal N:a — elevaţie; b — plan:1 — conductă de apă caldă; 2 derivaţii de apă caldă; 3 — conductă de apă rece; 4 — derivaţi! de apă rece; 5 — alimentare cu apă rezervor closet; 6—coloană de scurgere; 7— racord closet la coloană de scurgere; 8 — conductăde scurgere de la lavoar; 9 — conductă de scurgere de la baie; 10 — colector de apă de pe pardoseală; 11 — sifoncolector; 12 — compensator; 13 — element de susţinere şi rigidizare; 14 — baterie pentru fixarea sifonului; 15 — baterie reglabilă; Î6 — consolă pentru lavoar; 17 — pliretă prefabricată; W — scîndurl laterale; 19 — cle­ment de acoperire.

332

Fig. X I I . 8. Asamblarea unei coloane într-o construcţie; P .C .— piesă de curăţire; P.F. — punct fix.

— nod sanitar normal N;— nod sanitar scurt S.

2. Cabina sanitară spaţială

Cabina sanitară spaţială (fig. X II.9) reprezintă cea mai avansată formă de prefabricare a instala­ţiilor tehnico-sanitare din clădirile de locuit. Esteo încăpere prefabricată în uzină, cuprinzînd ele­mentele de construcţii şi instalaţii aferente, înglo­bate sau nu în acestea, precum şi obiectele sanitare montate în interior în poziţia definitivă.

1. Să se întocmească releveul (schiţa de pe obiec­tul montat) pentru unul din următoarele obiecte sa­nitare: chiuvetă, lavoar, closet, pisoar, cadă de bale, băiţă pentru picioare, baterie de duş, spălător de vase,

333

Cc_ X

o*

/ j— y .Jil

*1..^,5 0 i 30 f f r i r r ~l/0i 40 1 iî

60

- 1— ■ t j. 50 1 55 [ ,1?

2.20

Fig. X li .1 0 .

cu legătura la conducta principală de apă rece, de apă caldă şi de canalizare.

Schiţa se va întocmi ca vedere în plan şi în ele­vaţie, prevăzută cu cotele de montaj ale obiectului sanitar şi cu cotele de poziţie ale conductelor, folo- sindu-se semnele convenţionale standardizate.

I n d i c a ţ i e. Clasa se va împărţi în grupe de doi sau trei elevi atribuindu-se fiecărei grupe un alt obiect, sanitar.

2. După schiţa de releveu întocmită pe baza apli­caţiei 1, se va executa desenul de execuţie la scară, cotat şi prevăzut cu indicaţiile necesare privind obi­ectele sanitare, armăturile şi conductele.

3. în figura Xli.10 se află reprezentată ca schiţă, o parte din planul unei încăperi de baie. Se cere să se figureze pe o copie a acestei schiţe, întocmită cu mina liberă, următoarele elemente constructive ale instalaţiei:

— în punctele Cc şi CH coloana de apă caldă, respectiv de apă rece, avînd fiecare diametrul de3/4 in (sau echivalentul pentru PCV tip G);

—- cîte o derivaţie spre dreapta din fiecare coloa­nă, de 1/2 in pentru alimentarea unei baterii stative de lavoar,

— cîte o derivaţie de 1/2 in, spre stingă, pentru alimentarea din aceleaşi coloane, a unei baterii de duş, cu tub flexibil, BD;

— o derivaţie de 1/2 in (sau echivalentul în PCV tip G) spre dreapta, din coloana C{1, pentru alimen­tarea rezervorului de spălare a closetului Vs , aşezat sus;

— obiectele sanitare şi armăturile ce le deservesc, prin semnele lor convenţionale.

Pe schiţă, poziţia coloanelor, a obiectelor şi a ar­măturilor este determinată prin cotele necesare.

4. După schiţa întocmită în baza figurii Xli.10 din aplicaţia precedentă, se va întocmi desenul la scara 1 : 20 al planului încăperii de baie. De asemenea se va întocmi schema instalaţiei de apă rece şi caldă, cunoscînd că înălţimea liberă a încăperii este de 2,80 m, iar grosimea plăcii inferioare, ca şi a celei superioare— inclusiv podeaua ce o acoperă— , de 15 cm. Racordul vasului de spălare al closetului se află la 25 cm sub nivelul plafonului.

5. Pe traseul indicat prin punctele A-B-C-D din schiţa planului unei încăperi din subsol (fig. X II.11) trebuie montată, sprijinită pe ziduri, o conductă de canalizare — din fontă, de scurgere (0100 mm) sau PCV tip U (0 110 mm). în punctul 8 este legată la această conductă scurgerea din ţeavă de plumb de 54x2 (sau echivalentul său în ţeavă tip U 50) de la sifo­nul de pardoseală 5, dispus în planşeul de deasupra subsolului; grosimea acestuia este de 15 cm. Pardo­seala finită este considerată ca reper de nivel ¿0,00.

Se cere ca, folosind semnele convenţionale şi notaţiile respective, să se întocmească desenul la scară al acestui traseu, în plan şi elevaţie.

i n d i c a ţ i e . Sensul de curgere pe acest traseu fiind de la A spre D, conducta se va desena cu mufa din A la cota de nivel cea mai înaltă (—0,40); în punctul 8 este necesară o ramificaţie simplă de 45°, iar în punctul C, o curbă cu mufă la 90° sau două curbe la

"7"7"

:8

1.50 1A

2.00 r; o.so' 1 I Ia

2.25*/

l i

§w

1

S

-0.40

F i g . X I I . 1 1 .

334

Fig. X I I . 12. Nod sanitar pen­tru bucătărie, simplă dreapta.

45°. Pentru restul traseului se trasează conducta cu mufă (din fontă, 0 100 mm, sau PCV U, 0110 mm) de lungime necesară, sub panta prevăzută de prescrip­ţiile de execuţie (20 mm la metru). Traseul se dese­nează în plan paralel cu zidurile, cu axa 'conductei ia circa 10 cm de faţa pereţilor. în elevaţie, conducta se trasează desfăşurată pe un singur plan frontal, începînd din punctul A (—0,40).“ Se pot folosi scările 1 : 50 sau 1 : 25.

6. Să se execute — folosind planul subsolului şi al parterului din figura X II.6, o, şi b — schema in­stalaţiei de apă-canal, aferentă parterului şi subso­lului după traseul secţiunilor 2—2 şi 3—3, cunoscînd că planşeul parterului este la cota de nivel ±0,00, iar cota acoperişului terasă este +3,60 m. Conducta principală de canalizare iese din clădire la cota de nivel —1,50 m.

7. în figura X II.12, se repiezintă un nod sanitar pentru bucătărie simplă dreapta. Se cere să se repre­zinte detaliile de execuţie la scara 1 : 10 sub formă de vederi în plan şi secţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile:

PCV

Fig. X I I . 13. Derivaţie pentru rie stativă.

1 — coloană din PCV greu cu liră pentru dila- taţie la partea superioară, cu lungimea de 305 cm;

2 — teu din PCV greu lipit la coloană de PCV greu;

3 — teu zincat înşurubat la coloană;4 — conductă din ţeavă zincată filetată la ambele

capete, cu lungimea de 240 cm;5 — mufă stînga-dreapta;6 — bucată de ţeavă cu un filet la un capăt cu

lungimea de 40 cm ;7 — tub din PCV uşor de 050 sau 075 mm, cu

lungimea de 194 cm, cu mufă;8 — compensator din PCV uşor 0 50 sau de

075 mm lipit în piesa de curăţire;9 — piesă de curăţire de 050 mm, lipită în tubul

din PCV uşor de 050 sau de 075 mm;10 — bucată de ţeavă din PCV uşor de 0 50 sau

de 075 mm cu lungimea de 65 cm, lipită în ramifi­caţie ;

11 — ramificaţie din PCV de 50—60—67° sau de 75—50—67°;

12.— consolă cu cleme şi bride pentru ansam- blarea nodului, cu un capăt pentru împuşcat, iar cu celălalt capăt pentru fixat în zid;

13 — inele din PCV mediu de 0 50 sau de 0 75 mm, funcţie de diametrul scurgerii, care se introduc pe tub după ce au fost încălzite;

14 — brăţară de 1 x/2" sau 21/2", funcţie de dia­metrul conductei de scurgere, montîndu-se între două inele care sînt lipite pe tub. în acest fel se formează două puncte fixe prin fixarea brăţărilor în zid v

8. în figura XII.13 este reprezentată o derivaţie pentru bucătărie cu spălător şi baterie stativă.

Se cere să se reprezinte detaliile de execuţie la scara 1 : 10 sub formă de vederi în plan şi secţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile.

1 — bucată de ţeavă din PCV greu de 020 mm, cu lungimea de 53 cm, avînd o curbă de 90° şi una de 45°;

2 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet înşurubată la niplu de 01/2” ;

// 'd de beton

3 — niplu de 01/2" înşurubat la robinetul de trecere de 01/2";

4 — robinet de trecere de 01/2” ;5 — niplu de 01/2” înşurubat în mufă cu filet

de 020 mm;6 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet,

lipită pe ţeavă de 020 mm;7 — bucată de ţeavă din PCV greu de 020 mm,

cu lungimea de 35 cm, avînd o curbă la 15° cu lun­gimea de 12 cm;

8 — mufă din PCV greu de 020 mm, cu filet;9 — cot zincat de 01/2" nr. 92 înşurubat în

mufă din PCV.10 — niplu zincat de 01/2" care se înşurubează

în teul din coloană, valabil numai pentru coloana de scurgere din PCV uşor de 075 mm;

11 — cot zincat de 01/2” nr, 90, înşurubat în niplu;

12 — bucată de ţeavă zincată de 01/2", cu lun­gimea de 7 cm, pentru PCV uşor de 050 mm şi de 10 cm lungime pentru PCV uşor de 075 mm, filetată la ambele capete (fiind valabile pentru mon­tarea derivaţiei aparente pe zid din beton iar în cazul în care se montează îngropată în zid de cără­midă, lungimea creşte cu 3 cm);

13 — cot zincat de 01/2” , nr. 90, înşurubat în bucată de ţeavă de 01/2".

14 — bucată de ţeavă 01/2” , filetată la ambele capete cu lungimea de 30 cm, înşurubată în cot;

15 — robinet de trecere de 01/2” , înşurubat în bucată de ţeavă de 01/2” ;

16 — bucată de ţeavă zincată de 01/2” , cu lun­gimea de 22 cm, filetată la ambele capete înşurubată în cot;

17 — cot zincat de 01/2” , nr. 90.

U

156

C A P IT O L U L X I I I

REPREZENTAREA REŢELELOR EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ Şl DE CANALIZARE

A. GENERALITĂŢI

Reţelele exterioare de alimentare cu apă şi de canalizare se reprezintă prin următoarele de­sene:

— un plan de situaţie, Ia scara 1 : 1 000 sau1 : 5 000 privind încadrarea reţelei în sistemul general — oraş, sector etc. —, care poate fi un plan coordonator în cazul lucrărilor de o anumită complexitate şi amploare;

— un plan de execuţie, la scara 1 : 500 sau1 : 1 000, cuprinzînd punctele de racord, reţeaua subterană de apă şi canal şi legăturile acestora cu clădirile din teren pe care le deservesc; acestea sînt figurate în plan prin suprafaţa lor construită;

— secţiuni verticale, longitudinale, denumite şi profiluri in lung, în care se reprezintă la scară toate elementele necesare pozării în păm în t a conductelor; acestea s în t neapărat necesare pen­tru reţelele de canalizare;

— sec(iuni verticale transversale, pentru anu» mite puncte caracteristice — traversări de dru­muri sau de alte reţele subterane, derivaţii de conducte, hidranţi de grădină sau de incendiu, fîntîni de bău t apă etc.;

— scheme de montaj, cu precizarea tu turor elementelor materiale ce alcătuiesc reţeaua;

— detalii de execuţie şi montaj pentru cămine şi secţiunile de reţea aferente acestora, cu toate armăturile şi piesele speciale;

— scheme In proiecţie axonometrică, pentru unele reţele de alimentare complexe, cuprinzînd şi rezervoare de înmagazinare, sta ţii de pompare sau de hidrofor; prin astfel de scheme se obţineo imagine completă şi mai sugestivă a întregii reţele exterioare.

Pentru întocmirea tuturor acestor desene se folosesc semnele convenţionale prevăzute în capi­tolul X I , reţelele fiind, de obicei, trasate în negru. Pe planurile generale de situaţie şi pe p la­nurile coordonatoare — cînd acestea sîn t nece­sare — se folosesc şi liniile convenţionale colo­rate, indicate în capitolul X I (din STAS 185/ 1-73).

A. GENERALITĂŢI. B. REŢELE EXTERIOARE DE APÂ-CANAL (EXEMPLE DE REPREZEN ­TARE). C. REŢELE PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ Şl DE CANALIZARE

B. REŢELE EXTER IOARE DE APĂ-CANAL (EXEM PLE DE REPREZEN TA RE )

1. C lădiri de locuit

în cazul construcţiilor mici sau mijlocii, cu un teren aferent redus, reţeaua exterioară de apă- canal are o mică dezvoltare, de aceea desenele necesare execuţiei s în t şi ele reduse ca număr şi mai simple.

în figura X I I I . l , a este reprezentat planul terenului şi al construcţiei unei clădiri de locuit avînd numai parter, construită în regim retras,

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă repre­zenta tă în plan cuprinde o conductă de 1% in, în continuarea branşamentului, din care este ali­m en ta t în exterior numai un robinet de serviciu de y2 in, cu racord pentru tub din cauciuc (gură de apă) pentru nevoi gospodăreşti. Cota de nivel pentru pozarea conductei este de —0 ,9 5 m .

Apele meteorice clin teren se scurg prin gurile de scurgere GS.

Conductele reţelei exterioare de canalizare, din tuburi de beton cu mufă, au traseul paralel cu zidurile construcţiei, la o distanţă de 2 m de aces­tea, cu pan tă 2 % ; cotele capetelor conductelor fa ţă de terenul presupus la cota ¿ 0 ,0 0 s în t indi­cate pe plan.

D atorită configuraţiei deosebit de regulate a acestei reţele, planul a p u tu t fi cotat cu toate elementele necesare execuţiei şi nu a mai fost ne­cesar a se întocmi un profil în Iting.

43 — Desen de construcţii şi instalaţii 337

CV3 -1.60 Bpfontffl h-0,02 CVi Beton 'W j y f s f

0/2

*200

/ Camera Vestibul \ Ciimarv □ Î ± =V

€ ___________ 1A j.n f^\'* MV/ ~ Co.vTn 1],

TT ~\D\

S__ _ "JTfs De to csnducta puhtico

Cutnin hpBt SMSMS-?3 ţ i ; de alitnentort ■1,80 Beton <p 200 . -W ^ ^-!,8!lr

i - o nSpre conatut public —

'S-SLimita de proprietate

S t r a d a „A ‘ 1 0,5 H / 3 ‘t m

S t r a d a „A"

Axa străzii

1 05 O 1 2 JI__I__I_____I------- 1------- 1------- 1

Fig. X I1 I.1 . Instalaţia exterioară de apă-canal a unei clădiri de locuit: a — planul reţelei exterioare; b — branşamentele din conducta publică

2. Legătura instalaţiei cu reţeaua publică de apă*canal

în figura X I I I . l , a şi b s-a reprezentat şi legătura (branşamentul) instalaţiei de alimentare la conducta publică din strada „A“ paralelă cu latura de sud a terenului, executată din ţeavă de oţel trasă zincată, de 1 % in, cu care se uneşte într-un cămin vizitabil, cămin pentru apometru. Robinetul general de oprire RG este s i tu a t sub trotuar, în afara proprietăţii .

Instalaţia de canal este legată într-un cămin de vizitare CVI , prin conducta de racord, cu cana­lul public din stradă (fig. X I I I . l , b), De la că­

min pînă la canalul public conducta este executată din tuburi de beton cu secţiunea circulară, cu mufă, avînd diametrul 200 mm (B 0 200). Aceste m enţiuni referitoare la diferitele elemente ale in­s talaţiei şi legăturilor se înscriu în tabela de com­ponenţă a desenului. în desen este înscrisă şi cota de nivel pentru ambele conducte de racord.

3. Reţele exterioare ale unui complex de clădiri

în figura X II I .2 este reprezentat p lanul de ansamblu, la scara 1 : 1 000, al unui complex

Rezervor inqropai M m 0

- 2 ’-

Retea publică de a/imentars ca apâ Reţea de aliment are a complexului Colector de canalizare pentru ops uzate ş i pluviale Reţea de canalizare, pentru ope uzate, s am p/m ki Reţea de canalizare, ape pluviale,* cem pkvM

o Fîntină ds băut apă/ Hidrant de grădină y Hidrant de incendia suLrer

Fig. X I I I . 2. Reţeaua de alimentare cu apă şl de canalizare a unui complex şcolar (plan de ansamblu).

/!

339

şcolar a lcă tu it din cîteva corpurijde clădire. Pe el s în t figurate suprafeţele de teren ocupate de construcţii, drumurile interioare şi, în paralel cu acestea, reţelele exterioare de alimentare cu apă şi de canalizare a apelor uzate şi a apelor p lu­viale, trasate cu liniile indicate în legendă. Pentru simplificarea desenului, ţ in înd seama de scara sa redusă, acesta nu a fost cotat.

a. Reţeaua de alim entare cu apă potabilă. P lanul acestei reţele (fig. X II I .2 ) are desenată alimentarea de la conducta publică din şosea, p rintr-un scurt branşament, care se termină la căminul pentru apometru; apoi conducta princi­pală cu diametrul de 2% in duce apa sub presiune reţelei publice, într-un rezervor îngropat de înma- gazinare, de 150 m 3. De la acesta, prin două conducte cu diametrul de 125 mm (una de rezervă), apa este condusă la o staţie de pompare, iar de la aceasta, o altă conductă cu diametrul de 4 in alimentează reţeaua subterană de distribuţie î, ale cărei ramuri duc la instalaţia interioară a fie­cărei clădiri,

Pe reţeaua exterioară s-au figurat, de aseme­nea, prin semnele convenţionale specifice, cămi­

le de vizitare C V I — CVS, liidranţii de incen­diu, h idranţii de grădină pentru nevoile comple­xului (stropit, spălat) şi fîntînile de bău t apă.

b. Staţia de pompare şi hidrofor. Instalaţia de ridicare a presiunii apei este alcătu ită din staţia de pompare şi din recipientele de hidrofor (fig.X III .3) . E a este reprezentată prin plan şi schemă, întocmită pe acelaşi principiu ca şi schema coloa­nelor instalaţiei de apă-canal din clădiri.

c. Reţeaua de canalizare. Complexul şcolar cuprinde o reţea de canalizare dublă, reprezentată în plan în figura X II I .2 , astfel:

— o reţea de scurgere a apelor uzate menajere (notată cu 2 pe fig. X III .2 ) , alcătuită din con­ducte care primesc apele din clădiri şi le conduc către un decantor e ta ja t , în care are loc o depunere a im purităţilor în suspensie; astfel limpezită, apa este apoi evacuată prin tr-un a l t canal colector 2 în colectorul 2', care o varsă la un loc cu cele pluviale în apa unui riu (emisar);

— o reţea de canalizare a apelor pluviale j ta tă cu 3 pe fig. X II I .2 ) căzute pe întreaga

suprafaţă a incintei complexului; aceasta este deservită de guri de scurgere, nefigurate în plan. Reţeaua canalelor pluviale 3 se uneşte cu canalul principal 2 ’, după decantor. Pentru a se asigura o bună întreţinere a reţelei s în t prevăzute, la dis­tanţele necesare, cămine de v izitare ; dintre acestea s-au figurat pe plan — pentru exempli­ficare — numai căminele de vizitare purtînd nume­rele de ordine 21—24. Pentru executarea lor în reţea — de către constructor — sîn t necesare de­sene de execuţie de detaliu.

Pentru execuţia reţelei exterioare este necesar un profil în lungul conductei de canalizare pro­iectate pe întreg traseul acesteia. Pentru exem­plificare s-a reprezentat în figura X I I I .4 un astfel de profil pentru o parte a reţelei de cana­lizare cuprinsă între căminele 21 şi 24,

Desenul cuprinde două părţi: în partea de sus se află secţiunea prin teren, axa canalului şi cămi­nele de vizitare, cu linia terenului natura l şi amenajat. In partea de jos se află o tabelă cuprin- zînd pe fiecare ordonată feluritele cote de nivel — toate pozitive — distanţele şi panta canalului, elemente necesare execuţiei. Cota terenului ame­naja t reprezintă nivelul terenului în stadiul final al lucrărilor, s tab il ită astfel încit, printr-o încli­nare continuă a terenului, să se asigure scurgerea apelor meteorice. Cota-radier este cota fundului căminului, aceasta poate fi egală cu cota de fund a canalului de intrare şi de ieşire în cămin, cum este, de exemplu, cota-radier a căminului 23 (+198,51 in); uneori, aceste cote diferă, cota ra­dierului căminului fiind mai mare ca a canalului amonte, pentru că, canalul aval are un diametru mai mare. De exemplu, în căminul 22 intră un canal cu D n =300 mm şi iese un canal cu D n — =400 m m ; diferenţa de 100 mm se realizează prin coborîrea fundului căminului 22 cu 100 mm, adică de la +199,01 m la +198,91 m.

Acelaşi lucru se întîmplă în căminul 2â, unde diferenţa de nivel este mai mare decît diferenţa diametrelor (de 10 cm), pentru a ajunge în canalul colector la o cotă convenabilă.

Profilul în lung este întocmit la două scări diferite: o scară a lungimilor (1 : 500) şi o altă scară a înălţimilor (1 : 100), m ai mare, pentru a se evidenţia varia ţii le de nivel ale terenului şi panta canalului (aceste scări s-au modificat prin tipărire).

C. REŢELE PUBL ICE DE AL IM ENTARE CU APĂ Şl DE CANALIZARE

în vederea execuţiei aceste reţele se reprezintă prin aceleaşi p lanuri şi desene ca şi în cazul reţe­lelor exterioare aferente clădirilor. P lanul de situaţie are în acest caz o importanţă deosebită, el servind la încadrarea lucrării proiectate în ansamblul reţelei sectorului de care va fi legat.

în cele ce urmează s în t date exemple de repre­zentare a unor păr ţi din reţeaua publică, de ali­mentare şi de canalizare.

a. Reţeaua de alimentare. în figura X II I .5 se află reprezentată o conductă de alimentare cu apă potabilă , proiectată pe str. Victoriei, în vede­rea deservirii complexului şcolar din figura

340

Pion parle r/De la branşamentul

de apă <t> 100

îjfl-j- 4' \ v i £7 canalizarea \ \ exterioară

Spre instala fio interioară

Recipient 1,50x1000 H -1,50 ■

Fig. X I I I . 3. Staţia de pompare şl hidrofor; a — plani b — schomS.

Spre canalizarea exterioară

1. Hidrofor 4000 ( pentru automatizarea pompelor de ridicare a presiunii apei reci menajere

2 . Pompă tip L 65o pentru circulaţia apei reci3 . Pompă tip ACV 50x 150 Lo>, = 0,215 mm ape uzate4. Yos tampon 2800x2000x 1500 mm (8,40m3)

3

Scara lungimilor 1:S00 Fig. X I I I . 4. Profilul în lung al canalului dintre căminele nr. 21—24 din figura XIII.2.

X II I .2 ; această conductă va face legătura între conductele existente pe str. 14 Octombrie şi str.13 Decembrie.

Pe desenul din figura X I I I .5 , a s-a repre­zen ta t planul de situaţie la scara 1 : 20 000 cu- prinzînd: linia limitei de proprie ta te, linia tro­tuaru lu i şi carosabilul, căminele de vizitare Cj—C4> conducta proiectată 1 şi existentă 1', lii- dranţii subterani şi racordul la construcţia şco- iră proiectată. Din cauza scării reduse planul de

situaţie nu este cotat, dar pe profilul transversal din figura X II I .5 , c se arată poziţia de montaj a conductei la 1,30 m sub nivelul păr ţi i carosabile a străzii şi la distanţa de 1,20 m de bordura tro­tuaru lu i, de pe partea grupului şcolar.

Pe schema de montaj (fig. X II I .5 , b) se află desenat la aceeaşi scară traseul rectiliniu al con­ductei proiectate, cu legăturile sale la reţeaua existentă 1'. De asemenea s în t figurate, la distan­ţele înscrise pe schemă, cele patru cămine de vizitare , care deservesc anumite puncte de deri­

vaţie ale reţelei, ce se execută acum sau se vor executa în a doua etapă (C 2)\ în căminele C 1 şi C 4 se află vanele care permit închiderea conductei publice în caz de defect, iar în căminul C 3, vana de închidere a branşamentului grupului şcolar. Pe schemă s-au figurat, pe lot traseul, conductele şi piesele speciale necesare montajului şi hidranţii subterani; s-au înscris pe schemă reperele tu turor elementelor componente iar în legenda desenului s-au explicat, s-au cotat diametrul nominal şi lungimea traseului între două cămine consecutive (scara desenului s-a schimbat prin tipărire).

Conducta fiind aşezată la adîncimea constantă de 1,30 m, sub nivelul păr ţi i carosabile a străzii, nu a mai fost necesară întocmirea unui profil în lung.

b. Reţeaua dc canalizare. în figura X I I I . 6 s-a reprezentat în plan desenul de execuţie al reţelei de canalizare publică — în sistemul uni­tar — deservind clădiri de locuit, iar în partea de

342

“7

Numărul căminelor Cţ C5 05 07 CpCb

C o t a t e r e n ( m ) %

to.o

o

■Si «5S*§Cî•f-l

C o t a r a d i e r

c a n a i ( r n )

i o

t

NC-sJj «N*i

t e §^ V*C * 1

§wt

A d î n c i m e c Şâ g a m i n u ! u i ( m ) cn,- CN‘

5

W . L.

1 '•*> 1

§

1

C o t a s ă p a t u r i i ( m )» 1 <N'J 1

5.0

0

-5,2

00

1r>»

P a n t a c a n a t --------~ —

D i s t a n t a i n t r e c a m ) n e ( m ) 2 7 ,9 0 2 3 , 0 0 1 4 , 5 0 1 7 ,5 0

D i s t a n t e c u m u l a t e ( m ) V}- -o

Ci3 ?

'oLo

D i a m e t r u l § c a n a / u l u i ( m m ) § 0 4 0 0 $ 4 G 0 0 4 0 0 <t>400

co X I I I . 6. Reţea publică de canalizare:a — p la n ; b — p ro fil în lung ( ru b r ic a ţia a fe ren tă ): C,— C , Cp — căm ine de .-iz lcare; C d g. CdM. Cdt — ca p e te d e c o lo a n ă ; Rt— R, — re c ip ie n te ape m e te o r ic e ; B,— 84 — bu r l a n e d e sc u rg e re .

jos a desenului, rubricaţia aferentă profilului in lung a conductei de canalizare, între căminele C,,— CP .

Pe plan s-a figurat: conturul construcţiei, linia tro tuarului, zonele verzi, carosabilul şi traseul reţelei de canalizare proiectat la 6 ,00+1,20 m de clădire; s în t, de asemenea, reprezentate: conductele principale de ape uzate, pornind de la capătul coloanelor Cdx — Cd3, burlanele de scurgere B 1 — B i ale apelor meteorice, legate de canalizare, reci­pientele de colectare a apelor —JR2, proiectate conform tipu lu i s tandardizat.

P lanul este prevăzut cu dimensiunile conduc­telor, cotele în plan şi de nivel, necesare execuţiei şi cu pantele aferente. Aceleaşi elemente dimen­sionale şi în plus adîncimea căminelor şi cota săpă­turii pentru acestea s în t înscrise şi în rubricaţia aferentă profilului în lung (fig. X I I I . 6, b). Se observă că diferenţa între cota săpăturii şi cota radier canal, pentru fiecare cămin, reprezintă fun­daţia căminului; de exemplu, pentru C4 această grosime a fundaţiei este 2,531 —2,331=0,200 m. La recipientele apelor meteorice R 1 — R a cota de nivel —l ,0 0 m reprezintă cota radier a canalului la ieşirea lui din cămin, dată de limita de îngheţ; idîncimea căminului este însă cu 1,00—1,30 m mai mare, spre a se avea garda hidraulică de0,50—0,60 m necesară, precum şi un spaţiu pentru depunerile lăsate de apele pluviale (v. STAS 3272-70).

T A B E L A X l l l . l

1. Se va întocmi profilul în lung al canalului cu­prins între căminele CV 21—24, din figura XIII.4, pe baza cotelor înscrise în tabela acestei figuri, la scara lungimilor 1 : 500 şi scara înălţimilor 1 : 50; în acest scop se va lua ca plan de referinţă planul de cotă +195,00 m. De la această cotă în sus, întocmln- lu-se în stînga desenului o scară grafică pentru înăl­ţimi, se vor putea măsura şi dispune cotele canalului şi căminelor de vizitare.

2. Pe baza elementelor din figura X III.6 şl a da­telor cuprinse în tabela XIII.1, privind burlanele de

Spccificarc

Conduct

D iam etru lmm

d e canalu lu i

Cota de nivel m

Dis­ta a (a

p lnâ la căm in

iu

Pan ta

i . Dur Iunc100 - 0 ,85 6 ,50 1 %

Ba 125 - 0 , 8 5 9 ,00 8 %b3 125 - 0 , 8 5 8 ,50 8 %B* 100 - 0 , 8 5 9 ,10 1 %

2. Conducte canalizare InterioarăCdi 125 - 1 , 0 0 6,00 1%Crf2 100 - 1 , 0 0 4 ,0 0 2 %Cd3 70 - 1 , 0 0 6,50 2 ,5 %

3. Recipiente ape meleoriceLa La

pircare sosire

150 - 1 , 0 0 -1 ,7 0 16,00 4 %150 - 1 , 0 0 — 1 ,00 7 ,50 8 %150 - 1 , 0 0 -1 ,6 0 7 ,5 0 8 %

scurgere Bx— B4 legate la canalizare, conductele prin­cipale de ape uzate din clădire Cdx— Cd3, şl recipien­tele de colectare a apelor meteorice, proiectate, Rj— R3, se cere a se desena:

— secţiunile verticale (profilul în lung) pentru legăturile burlanelor Bx— B4 la căminul respectiv;

— secţiunile verticale (profilul în lung) ale con» duetelor de ape uzate Cdx—Cd3;

— secţiunile verticale (profilul în lung) prin reci­pientele de ape meteorice, Rx— R3 (v. STAS 3272-70) şl conductele lor de legătură la căminul respectiv, Toate aceste desene se vor întocmi la scări diferite pentru lungimi şl înălţimi alese convenabil; desenele se vor raporta la cota de nivel ±0,00 a terenului;

— un profil în lung pentru canalul dispus în axa străzii „A“ , pe toată lungimea sa, folosind elementele din plan (fig. XIII.6);

— profilul în lung al conductei de canalizare C4, C5, c „ C7 şi C8, reprezentîndu-se atît conducta cît şi căminele la scări alese convenabil.

Se va observa că C7 este un cămin de rupere de pantă, canalul de Ieşire fiind cu circa 2,80 m sub ni­velul canalului de intrare; se va considera secţiunea transversală a căminului de 1,00x1,00 m, iar cota terenului la +0,00 m.

344

C A P IT O L U L X IV

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR PENTRU GAZE COMBUSTIBILE NATURALE

A. GENERALITĂŢI

în ţara noastră, la proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de u t i­lizare a gazelor combustibile naturale trebuie respectate prescripţiile cuprinse în „Normativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi a instalaţiilor de gaze naturale“ , avînd indicativul 1.6—76 (prescurtat N .P .G .N .) , precum şi preve­derile cuprinse în „Normativul pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punctul de vedere al prevenirii incendiilor“ (prescurtat N .P.C .L).

Conform prevederilor normativului N .P .G .N ., la proiectarea unei reţele de distribuţie sau a unei instalaţii de utilizare a gazelor naturale se întoc­mesc piesele scrise sau desenate care s în t prezen­tate în continuare.

Memoriul justificativ cuprinde prezentarea jus­tificată din punct de vedere tehnico-economic a soluţiilor alese.

Breviarul de calcul cuprinde elementele de cal­cul principale, prin care s-au s tab il i t dimensiu­nile instalaţiei de gaze a obiectului proiectat.

Planul de situafie a terenului cuprinde toate imobilele şi instalaţiile a căror alimentare cu gaze se proiectează. P lanul permite să se studieze şi să se determine posibilităţile de alimentare (din reţeaua de presiune redusă, intermediară sau de presiune joasă) a viitorului consumator (bloc de locuinţe, industrie etc.). în cazul reprezentării unor terenuri întinse pe care urmează a se ex­tinde o reţea publică de distribuţie a gazelor — de exemplu, pe un s e c to r —, planul de situaţie cuprinde căile publice şi clădirile existente sau proiectate şi sta ţia sau sistemul de distribuţie de la care reţeaua proiectată se va alimenta. Avînd funcţia de plan coordonator, acest plan va cuprinde instalaţiile şi u ti l i tă ţ i le deja existente sau proiec­tate , ca: reţele de alimentare cu apă, de canalizare, reţele telefonice şi electrice, canale termice, linii de tram vai sau trenuri electrice etc., precum şi reperele principale de orientare (trotuare, faţade ale clădirilor) şi cotele de nivel.

în funcţie de mărimea terenului şi a construcţiei (sau construcţiilor) aferente, planul de situaţie

44 — Desen de construcţii şi instalaţii

A . GENERALITĂŢI. B. SEMNE CONVEN­ŢIONALE, SIMBOLURI Şl NOTAŢII. C . ÎN ­TOCMIREA SCHEMEI IZOMETRICE. D. RE­PREZENTAREA INSTALAŢIEI DE GAZE COM­BUSTIBILE DIN CLĂDIRI

pentru instalaţii de utilizare a gazelor se execută la scara 1 : 500 sau 1 : 1 000, iar planul de s itua­ţie al sistemelor de distribuţie proiectate la 1 :Î 000 sau 1 : 5 000.

Planurile de execuţie a instalaţiei de utilizare proiectate (a sistemului de distribuţie) cuprind toate elementele instalaţiei cu cotele, notările şi indicaţiile necesare execuţiei acesteia. Pentru instalaţiile de utilizare din clădiri cu mai multe niveluri, instalaţia de gaze proiectată se desenează pe planurile de arhitectură la scara 1 : 50 sau 1 :100.

în afară de traseul conductelor în proiecţie ortogonală se reprezintă pe plan, în încăperi, toate obiectele care constituie puncte de consum pentru gaze naturale, cum sînt: sobe de încălzit, maşini de gătit , cazane pentru baie, reşouri, încălzitoare de apă, crematorii de gunoi, cazane pentru rufe, cazane ale instalaţiei de încălzire centrală, utilaj medical sau acel folosit în bucătării, spălătorii, precum şi diferitele u tila je industriale (forje, cup­toare, cubilouri, prese etc.). Pe p lan se mai indică: dimensiunile, volumul şi destinaţia încăperilor, debitul orar de gaz al aparatelor de utilizare, locul robinetelor de incendiu şi de contor şi locul con­toarelor. De asemenea se notează materialele folo­site (conducte, arm ături etc.) şi se dau indicaţii asupra modului de execuţie, asupra ventilării în­căperilor şi a evacuării gazelor arse.

în cazul instalaţiilor exterioare şi al reţelelor de distribuţie publică a gazelor, care au un .traseu comun cu alte u t i l i tă ţ i , este necesar să se întoc­mească pentru punctele de intersecţie cu alte reţele, pentru traversări de căi publice sau căi ferate, de cursuri de apă etc., pe lîngă desenul în p lan ,ş i profiluri transversale, iar la nevoie profiluri longitudinale, cotate corespunzător faţă de repere fixe, adică secţiuni prin plane perpendiculare pe traseul conductei, respectiv în lungul ei.

345A

Schema instalaţiei este construită pe principiul perspectivei axonoinetrice (oblice) izomelrice, pen­tru a se obţine o imagine de ansamblu a instalaţiei aflate pe toate nivelurile construcţiei şi dispusă pe cele trei direcţii din spaţiu. Această schemă trebuie să cuprindă: dispoziţia de aşezare a con­torului; traseul conductelor cu indicarea diame­trului şi a lungimii fiecăreia, a debitelor orare de gaze, cumulate între două ramificaţii consecu­tive: locul şi dimensiunea nominală a fiecărui ro­binet, traversări prin ziduri sau planşee; adînci- mea de îngropare a conductelor exterioare; tubu­rile de protecţie; răsuflătorile; denumirea apara­telor de consum; arzătoarele cu debitele lor orare şi rezervele prevăzute pentru utilizări viitoare, in alte etape de dezvoltare.

Pentru instalaţiile din posturile şi staţiile de reglare, căminele şi punctele de racord, se întocmesc separat scheme de montaj.

Proiectul instalaţiei de gaze naturale cuprin- zînd piesele menţionate formează dosarul preli­minar al fiecărei lucrări noi; acesta sc depune, la întreprinderea locală de distribuţie a gazelor. în vederea aprobării lui şi a întocmirii studiului pentru alimentarea cu debitul de gaze necesar din reţeaua de distribuţie.

B. SEMNE CO NVENŢ IONALE, SIMBOLURI Şl NOTAŢII

Pe plan şi în schemă, instalaţiile de gaze com­bustibile — de distribuţie şi utilizare — se repre­zintă cu ajutorul mijloacelor generale de desen standardizate, comune tu tu ro r instalaţiilor, care transportă fluide, arătate în capitolul XI.

Deosebit de acestea, pentru elementele caro. intră numai în alcătuirea sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor, se foloscsc mijloacele, do reprezentare specifice din tabelaX IV .l (de exemplu, pentru sisteme de distribuţie şi instalaţii exterioare, pentru instalaţii de u t i l i ­zare, pentru aparate de utilizare etc.). O categoric aparte, care trebuie corect însuşită şi deosebit de atent folosită, este aceea a semnelor de la poziţiile 20 — 23 din tabela X IV .l , prin care se reprezintă, în plan şi schemă, schimbările de traseu ori rami­ficaţiile conductelor care urcă sau coboară pe ver­ticală.

De exemplu, semnul de la poziţia 20 (tabelaX IV .l) arată că punctul de ramificaţie a conductei orizontale pe direcţia verticală se află la 1,20 m deasupra pardoselii finite a încăperii şi la 1,80 m sub nivelul plafonului; se deduce că înălţimea

liberă a încăperii şi deci lungimea traseului între aceste două suprafeţe este de 3,00 m .

Alături de reprezentarea în plan, spre dreapta, se află desenul în spaţiu al traseului întocmit după regulile perspectivei axonometrice oblice şi prevăzut; cu semnul traversărilor prin ziduri sau planşee, cu cotele acestora şi cu sensul de scurgere a fluidului către consumator (arzător); de exemplu, pe schema din poziţia 20 (tabela X IV .l ) apare pe conducta orizontală semnul de traversare a zidului exterior şi, apoi, pe fiecare ramură verticală, semnul de traversare a plafonului, respectiv a podelei, la cotele înscrise; sensul de scurgere a gazelor este indicai prin săgeţi.

C. ÎNTOCM IREA SCHEMEI IZOM ETRICE

Pe planul fiecărui nivel al construcţiei, orice instalaţie apare numai prin proiecţia ei orizontală; pe această proiecţie se pot observa numai porţiu­nile orizontale ale traseului conductelor şi punc­tele în care se proiectează, pe planul orizontal al nivelului respectiv, conductele verticale care urcă sau coboară.

Rezultă că această reprezentare în plan a unei instalaţii este incompletă. O reprezentare completă presupune obţinerea a încă una sau două proiecţii ortogonale, pc a lte plane de proiecţie, ca în desenui obişnuit de proiecţie.

Este însă mai po tr iv it a folosi o reprezentare a instalaţiei folosind una din metodele proiecţiei axonometrice, de exemplu oblică frontală sau cea ortogonală — denumite şi perspective convenţio­nale — ambele in v a r ian ta izomotrică (v. cap. III)

în terminologia curentă se foloseşte expresia schema izomotrică a instalaţiei de gaze, fără a se mai preciza sistemul de proiecţie oblic sau ortogonal, ce se deosebeşte după unghiurile pe care le fac între ele direcţiile axelor de coordonate şi faţă de planul de proiecţie al desenului.

Folosind o astfel de reprezentare în perspectivă izometrică a instalaţiei se obţin la o aceeaşi scară toate lungimile instalaţiei după oricare din cele trei direcţii principale, paralele cu axele de refe­rinţă ox, oij şi 02 (fig. X IV .l) .

Pentru instalaţiile de gaze naturale, schema se întocmeşte, de obicei, pe principiul perspectivei cavaliere, (oblice) izometrice, cu punctul de vedere în dreapta sau în stingă, după caz, adică după sensul în care se dezvoltă instalaţia fa ţă de bran-

346

Somnc convenţionale pentru reprezentarea instalaţiilor de ¡jnze naturale (conform cu normativul 1 6-76)

TABELA XIV . l

Nf.crt. Denumirea Semnti 1

I. Reţele

Conducte de dis tribuţie sau branşamente:— proiectatc;— existente;— se Înlocuiesc, se suprimă (se indică diametrul exterior şi grosimea,

In mm)

Tub de proiecţie (se indică diametrul interior, In mm, şi lungimea, In m)

Punct de schimbare de diametru

Ramificaţie şi capăt de conductă (ia ramificaţie se indică diametrul exterior şi lungimea)

Curbă tn cute (guşi) executată pe şantier

Manşon de dilatare

Cămin cu vană (cu sertar)

Răsuflătoare:— cu capac (pentru carosabil);— pentru spaţii verzi '

Oală de condensare

F il tru pentru impurităţi

X P2/9-6-L *500/7?

p/33*5-L =0,60m

-Hu*_

m

m

r \ r*

'“ O *

347

A

TABELA X I V . l (continuare)

Nr.c r t .

10

11

12

13

14

15

D e n u m i r e «

Staţil de reglare:— de sector şi la consumator im portant, racordat la reţeaua de repa­

raţie;

— in consumator racordat la reţeaua de d is tribuţie;

— post de reglare

Regulator de presiune

Contor Înregistrator, cu indicarea debitului

Manometru metalic, cu lichid, Înregistrator

Îmbinare electroizolantă:

— iără prize;

— cu prize

Punere la p ăm lu t; punere la masă

S e m n u l

----o

0 © 0

II. Ins la la \l i

16 Conducte de instalaţii interioare de gaze: f proiectate

— aparate j existente1 se Înlocuiesc, se suprimă

f proiectate— subterane 1 existente

( se Înlocuiesc, se suprimă

— / —/ .../ -

‘“■-7V— Ui— 177— - ¿ b — 777 — n T

17 Supapă de blocare

18 Contor volumetric X348

A .

TABELA X I V . l (continuare)

N r.c r t . D e n u m i r e a S e m n u l

19 Placă de susţinere şi piesă de Înlocuire contor (loc de contor)

20 Conductă care urcă şi coboară (bifurcare verticală)

21

Conductă:

a — care urcă;

b — care coboară

22 Injecţie de jos

23

Conductă care vine:

a — de jos şi continuă să urce;

b — de sus şi continuă să coboare

PJ/iin

<5n

rzzxzz.

K /a

M

T

349

A

TABELA X I V . l (continuare)

N r .c r t . D enum irea Sem nul

III. A parate de util izare

24 I încălzitor cu gaze pentru apă

25 | Maşina de găti t cu ti ochiuri şi cuptor c, fără racordare la coş (flacără liberă); reşou cu n ochiuri

2G Sobă de teracotă sau de zid

I Cazau de baie: 27 | — cu presiune;

— fără presiune

28 ! Cazan (cotlon) pentru rufe

29 ! CrematoriuIi

şament sau faţă dc punctul ei de plecare. în exemplul din figura X IV .l , instalaţia se dezvoltă spre stînga punctului R şi de aceea s-a adoptat punctul de vedere în stînga. Schema se întocmeşte pe principiul perspectivei ortogonale izometrice, cînd ea se dezvoltă oarecum simetric faţă de punc­tul de alimentare sau cînd prin aceasta ar cîştiga în claritate.

Schema izometrică a unei instalaţii de gaze — în oricare din sistemele am intite — se poate întocmi:

— pe baza desenului ei în p lan , în cazul proiectării unei instalaţii noi;

— după instalaţia existentă, reală, în cazul întocmirii unui releveu.

în fiecare din aceste s i tua ţii se presupune întreaga instalaţie desprinsă de construcţia pe care o deserveşte, pentru a se obţine un desen cît mai simplu şi mai clar. La reprezentare, clădirea care cuprinde instalaţia se presupune aşezată cu direcţiile ei principale (lungime, lăţime şi înălţime) paralele cu axele sistemului de refe­rin ţă ; se presupune de asemenea că observatorul, aşezat în afara clădirii şi a instalaţiei, o priveşte astfel îneît o parte cuprinde complet cu privirea dinspre faţada principală a clădirii (în cazul per­spectivei ortogonale) sau dinspre branşam ent (în cazul perspectivei cavaliere).

U./ / / / / /n

o o o MG

S T

-O CB

O CR

Cf

în figura X IV .l , a este reprezentată vedere în plan a unei încăperi cu un punct de consum pentru gaze şi derivaţia instalaţiei de care este

Pig. X IV . l . Reprezentarea instalaţiei de gaze naturale d in tr-o încăpere:a — p l a n p a r t e r ; b — s e c ţ iu n e v e r t i c a l ă ; c — s ch em ă de p e rs p e c t iv ă cava- l i e r ă i z o m e t r i c ă .

350

4

deservită. După această vedere s-a întocmit o schemă a instalaţiei (fig. X IV .l , c), pe principiul perspectivei cavaliere izometrice, cu punct de vedere în stingă; încăperea fiind reprezentată în plau, la o anum ită scară, s-a păs tra t aceeaşi scară şi pentru schemă, pe toate cele trei direcţii axiale.

Pe plan şi în schemă s-au figurat axele de coordonate, pentx’u a se uşura citirea desenului în p lan şi întocmirea schemei. Spre a se înlesni înţelegerea construirii schemei s-a prezentat (fig. X I V . l , fi) şi o secţiune verticală prin încăpere, paralelă cu planul frontal al tabloului (proiecţie axonometrică), punîndu-se astfel în evidenţă cotele de înălţime ale traseului şi punctului de consum, care, de obicei, s în t cunoscute, fiind stabilite prin normative referitoare la execuţia instalaţiei.

Execuţia schemei (fig. X I V . l , c) se începe de la robinetul R şi se continuă paralel cu axa oy, s trăbătînd zidul încăperii, pînă în punctul B \ aici conducta urcă pe verticală p înă la 25 cm sub plafon (v. fig. X IV .l , fi); lungimea reală a con­ductei verticale B — B ' este de 2,55—0,45--2,10 m; ea se desenează pe schemă redusă la scară (folosind Tiara grafică). Traseul continuă apoi la acest ni-

el orizontal — deci paralei cu axa oy — pe o lungime B ' — C, m ăsurată pe plan. în punctul C conducta îşi schimbă direcţia, paralel cu axa oa;, pe o lungime C — D egală cu aceea din p lan; în punctul D coboară pe verticală, paralel cu axa uz, pînă în punctul D ‘ la cota + 0 ,3 5 , deci pe o lungi­me de 2 ,55--0 ,35=2 ,20 rn, care se reduce la scara desenului. în punctul D ' conducta se îndreaptă spre sobă, pe direcţia axei oy, avind montate pe acestă porţiune cele două robinete şi arzătorul de gaze.

în cazul schemei unei instalaţii reale, aceasta se completează cu cotele elementelor dimensionale (diametre, lungimi etc.).

La executarea schemei se pot face, la nevoie, unele derogări de la regulile şi principiile per­spectivei stabilite anterior, şi anume:

— pentru ca pe schemă să nu apară conducte sau poziţii (puncte de consum) suprapuse, care ar 4a unele neclarităţi, se pot desena unele porţiuni

traseu cu lungimea puţin diferită de lungimea exactă, rezultată din reducerea la scară;

— în locul unghiurilor dintre axe: xoy = yoz — = 135° şi zo x—90°, care sînt standardizate pentru perspectiva cavalieră izomelrică, se pot lua unghiu­rile: a:oî/ = 150° şi y oz — 120°, iar zo2=90°. Aceste valori se pot alege cînd inslalaţia de desenat se află desfăşurată m u lt în înălţime, în timp ce valorile standardizate se folosesc pentru instala­ţiile cu o desfăşurare largă în plan.

D. REPREZENTAREA INSTALATIEI DE GAZE COMBUSTIBILE DIN CLĂDIRI

O clădire de locuit, a lcă tuită clin parte r şi două etaje, cu două apartam ente la scară, este încălzită local, cu gaze, clădirea fiind prevăzută cu sobe de teracotă; apa caldă pentru băi se pre­pară local, în cazane obişnuite, încălzite, de asemenea, cu gaze; bucătăriile s în t prevăzute cu derivaţie pentru maşina de gătit .

Instalaţia de gaze combustibile s-a reprezentat pe următoarele desene:

— planul parterului, al etaju lui I şi II, iden­tice intre ele, la scara de 1 : 50 (fig. XIV.2, «);

— schema instalaţiei, la scara de 1:50 (fig.X IV .2, fi).

a. Planul parterului (fig. X IV .2, a). Pe acest plan al construcţiei se află înscrise denumirea sau destinaţia fiecărei încăperi.

în fiecare cameră de locuit s-a f igurat pe plan soba de teracotă; în fiecare cameră de baie s-a desenat cazanul pentru prepararea apei calde, iar în fiecare bucătărie legătura pentru maşina de gă ti t ; fiecare din aceste u tilizări are figurat arză­torul de gaz. Traseul instalaţiei, reprezentat prin linie continuă, începe de la robinetul aşezat la intrare — prin care instalaţia interioară a abona­tu lu i se leagă cu branşamentul; acesta nu se află figurat iu plan, deoarece se proiectează şi se exe­cută de către întreprinderea de distribuţie a gaze­lor. Traseul instalaţiei s trăba te zidul ex ter ior al construcţiei, intră în clădire şi 111 holul acesteia.

La nivelul parterului pleacă cîte două deri­vaţii , fiecare derivaţie alimentînd cîte un apar­tam ent prin contorul respectiv.

Contorul de gaz al fiecărui apartam ent se află figurat pe p lan în golul uşii de intrare. Intrarea conductei de gaz este în partea stîngă a acestuia, iar ieşirea conductei care transportă gazul spre consumator, in partea dreaptă a contorului, soco­tind privitorul aşezat în faţa contorului.

în interiorul fiecărui apartam ent, pornind de la contor, se află figurat traseul conductei de gaze, pe direcţii paralele cu pereţii, în apropierea acestora, nefiind permis a se adopta în desen trasee prin mijlocul încăperilor, deoarece conductele, după cum se ştie, se aşază pe pereţi aparent, la1—3 cm de la perete.

Coborîrile conductei la fiecare punct de consum, adică porţiunile verticale ale traseului instalaţiei se află figurate convenţional pe plan, prin cîte un mic cerc şi o săgeată desenată înclinat la 45°, cu vîrful înspre partea de jos a desenului. Nu s-a p u tu t înscrie pe săgeată lungimea conductei de

351

%

IiCameră

32.00m*/

OT ^ 1 m 3/h

1/2 "

Bucătărie 19.50 m3

1m3/h77///A

‘Im 3/ h ,

vnm zz.

ICam eră

22.50 m3

I

¡ r n • L L1 • i— j i * i i • iÍ L - - |!• •*» «11 |.

iii•jiii'/¿ //A . . . . . I - v : ' " ,

Camera 32.00m3-

n dm 3/hÍÍ ^ / / / Á 7 7 / / / / / / / / / / / / A A

lr= :... • r± ' ......... ...... ^

-x im 3/h

0Bm3/h

Baie 8.00 m3

F ig . X I V . 2 . a . Instalaţie de gaze la sobe la o v i lă ; v e d e re în plan.

Lomera 22.50m3

y / / / / / / . ■

-A

0.6 m 3/h

3.6m^/h.■[¿=5 ?

, J s 2m%4 ^ K z $ & Y w

3.6m3/h ETAJ I-Idem parter

2.Um

36 m%rî f 3» II ->r 1 m 3/hm3/h

F ig . X I V . 2, b . Instalaţie de gaze la sobe; schema ¡zometrică.

coborîre în fiecare punct din pricina spaţiului redus, disponibil pe desen. Pe desenele de proiect aceste cote trebuie înscrise. Traseul conductei se termină în vecinătatea punctului de consum, prin unul sau două organe de închidere, după cum pre­vede normativul în vigoare.

Desenul instalaţiei este completat cu o serie de înscrieri ce caracterizează dimensiunile insta­laţiei:

— debitul maxim de gaze care se poate trans­porta pe fiecare porţiune de conductă, în metri cubi pe oră;

— lungimea porţiunilor de conductă între două puncte caracteristice (de exemplu, lungimea unei derivaţii, lungimea unei conducte între două ra­mificaţii etc.);

— D e se n d e c o n s tr u c ţ i i şi in s ta la ţ i i

— diametrul conductei, în inci, sau milimetri, corespunzător acestui debit.

La fiecare punct de consum se înscrie consumul maxim al acestuia, în metri cubi pe oră, care este cel al arzătorului folosit în acel punct. De obicei, această valoare se înscrie cu cifre mai mari sau încercuite, pentru a se deosebi de restul notaţiilor . Diametrul robinetelor care deservesc punctele de consum nu este înscris pe plan, deoa­rece fiecare robinet are aceeaşi mărime (diametru) ca şi conducta pe care este figurat şi pe care o deserveşte.

Pentru lucrările noi, aceste elemente s în t s ta ­bilite de proiectant; dacă se întocmeşte un releveu, ele se măsoară pe instalaţia existentă.

b. Planul etajului I şi II. Instalaţia acestor niveluri este reprezentată to t prin figura X IV .2, a,

A

353

Fig . X IV .3 . Exemplu de insta la ţie de gaze la un bloc de locuinţe cu centrală termică şi bucătărie:a — v e d e r e în p l a n ; b — s c h e m a i z o m e t r i c ă .

deoarece alcătuirea instalaţiei ce deserveşte aceste trei niveluri, precum şi dimensiunile elementelor sale sînt identice.

c. Schema instalaţiei. Pe baza celor ară tate şi folosind aceleaşi semne convenţionale care s-au u ti liza t şi pe desenele instalaţiei de gaze în plan, s-a întocmit schema izometrică a acestei instalaţii, în perspectivă axonometrică ortogonală izometrică, la scara 1 : 50.

De asemenea, s-au notat: diametrul conduc­telor, pe tronsoane, debitul la punctul de consum şi debitele transporta te de fiecare tronson al con­ductei, cu lungimea respectivă a acesteia.

Pe schemă nu s-a înscris diametru! (mărimea) robinetelor de exploatare şi siguranţă pentru fie­care arzător sau punct de utilizare a gazelor, deoa­rece fiecare robinet dintre acestea are mărimea (diametrul) conductei pe care o deserveşte. Pe schemă nu s-a m ai desenat scara grafică; schema este reprezentată la aceeaşi scară ca şi desenul în plan şi are cotate lungimile tu tu ro r conductelor. Se menţionează că diferenţa de nivel între două paliere consecutive este 2,80 m , grosimea plan- şeului şi a podelei de 12 cm, deci înălţimea liberă a încăperii este de 2,68 m.

Desenul se citeşte cercetînd în acelaşi timp planul şi schema instalaţiei, care alcătuiesc un singur to t în operaţia de citire a unei instalaţii.

în figura X IV .3, a şi b, se reprezintă în plan şi schemă izometrică instalaţia de gaze combu­stibile la o locuinţă cu centrală termică proprie.

„ A p l i c a ţ i i

[p ~ = ^

1. Se consideră că în figura XIV.4, a este corect reprezentată în plan conducta cu traseul A—D şi se vor analiza schemele din figura XIV.4, b, c şi d, stabiIindu-se care este bine întocmită, din punctul de vedere al reprezentării axonometrice (fără a se face referire la scara desenului).

R e z o l v a r e . Se consideră punctul de vedere spre dreapta şi în afara construcţiei. Pe desenul în plan, conducta AB este orizontală, paralelă cu axa oy, avînd sensul de scurgere astfel ca să se apropie de privitor; în cele trei scheme ea este trasată sub un unghi la 135° (45°) faţă de direcţia oz, deci corect. Dar în schema din figura XIV.4, d, sensul ei este ast­fel îneît se îndepărtează de privitor, deci el este gre­şit. Se continuă analiza fiecărui tronson şi se ajunge la concluzia că este complet corectă numai schema din figura XIV.4, b.

0 x

c dF ig . X I V . 4. R eprezentarea unui t raseu de conductă:a — plan ; b, c şi d — s chom e ale c o lo a n e lo r ,

2. Se cere a se reprezenta, în perspectivă cavalieră izometrică, conductele instalaţiei de gaze combus­tibile, a căror reprezentare în plan este dată în fi­gura XIV,5, a; schema se va întocmi la scara planului, Conducta de gaz şi arzătoarele se află montate la co­tele înscrise în secţiunea verticală A— A a construc­ţiei din plan (fig. XIV.5, b). Se vor stabili şi înscrie pe schemă lungimile diferitelor porţiuni de conductă, iar în specificarea de materiale, fitingurile necesare execuţiei.

I n d i c a ţ i e . Schema se reprezintă cu punctul de vedere în dreapta, după cum rezultă din poziţia axelor figurate pe plan şi secţiune, Trasarea ei se

i s '/ '/ y y / / / / / / / / /1 l ' s s ; / / / / / / / / / / * *T' /A jS / / / / / / M

*2.60

1

| ’"¡¡ÎL ¡fin

1

i f - ...........

1a > aş o

'/ /

1&

i

m

-Ifcn R j j H

¡K i !

¿ F : »1U J t , „’ m , ' T * :. , , 1 CB r<->*4l im j i i ,

K

------ 1---«P.M R

Ş_

sr +0,40 4 —T-

t 0,00

b

F ig . X I V . 5.

355

4

I 0,5 Oi- 1 1 1 1 1 ' 1 1 1 1

2m

Fig . X I V . 6.

f ac e începTnd d e la r o b i n e t u l R. T o a t e c o n d u c t e l e se t r a s e a z ă f o l o s i n d u - s e sc ar a g r a f i c ă 1 : 50.

3. A c e e a ş i a p l i c a ţ i e p e n t r u i ns t a l a ţ i a din f iguraX I V . 6, c u n o s c î n d că:

— î n ă l ţ i m e a î n c ă p e r i i e s t e d e 3 , 0 0 m ;

— c o n d u c t a o r i z o n t a l ă N— P— R s e af lă m o n t a t ă la 3 0 c m de p la f on , Iar c e l e v e r t i c a l e la 5 c m d e p e r e t e ;

— c o t e l e c e l o r t r e i a r z ă t o a r e , d e a s u p r a p a r d o s e l i i f i n i t e , s înt : p e nt r u m a ş i n a d e g ă t i t MG, 7 0 c m , p ent ru c az an u l d e b a i e CB, 4 0 c m , iar p e n t r u s o b a d e t e r a ­c o t ă ST, 60 c m .

4. Se c e r e să se d e s e n e z e pe p la n ul c o n s t r u c ţ i e i din f ig ur a X I V . 7 , p o r n i n d u - s e d e la r o b i n e t u l d e in­c e n d i u R, t r a s e u l i n s ta l a ţ i e i d e g a z e c a r e va a l i m e n t a ce i t re i c o n s u m a t o r i i nd ic a ţ i prin s e m n u l c o n v e n ţ i o ­nal r es p e c t i v .

■ESE

MG r

3 L =vesr/BUL

0 A M £ fl Â

I E E rJ

BAICCB

( - 0

¡ f□

I 0.s 0 I 2 ) i SmUiuiui-I---I---1---1--J---1__I__|__J__l_J

F ig . X I V . 7.

S e va î n t o c m i , a po i , la o scară a l ea s ă , p e nt r u t r a ­s eul d e s e n a t pe pl an , s c h e m a i ns t a l a ţ i e i în p e r s p e c t i v ă c a v a l i e r ă i z o m e t r i c ă , în c a r e s c o p se v o r a l e g e e l e ­m e n t e l e p r e v ă z u t e în t a b e l a X I V . 2, în o r i c a r e din a l t e r n a t i v e l e p o s i b i l e , d e e x e m p l u : I A2b sau II C1a e t c . Se v o r î ns c r i e , a p o i , pe plan şi s c h e m ă d e b i t e l e d e g a z t r a n s p o r t a t e şi l u n g i m e a c o n d u c t e i p en tr u f i e c a r e p a r t e d i s t i n c t ă a a c e s t e i a f î n t r e r a m i f i ca ţ i i ) .

5. Se v a î n t o c m i v e d e r e a în e l e v a ţ i e , ca s c h e m ă , şi a po i d e s e n u l d e e x e c u ţ i e la scară, p en tr u un p os t d e r e g l a r e g a z e , c u p r l n z î n d d o u ă r e g u l a t o a r e d e p r e ­s i u n e ( S T A S 996-71) , p e n t r u d e b i t u l n o m i n a l de 10 0 m 3/h şi d i a m e t r u l n o m i n a l de 1 x/4 in, 2 in, r e g l a t e pe n t r u p r e s i u n e a d e i e ş i r e d e 300 m m H 20 , cu d i s ­t r i b u i t o a r e v e r t i c a l e ( o r i z o n t a l e ) , av î nd d i a m e t r u l

n o m i n a l : la i n t r ar e 2 in, la i e ş i r e 3 i n ; se v o r f o lo s i p e n t r u p i e s e şi a r m ăt u r i s e m n e c o n v e n ţ i o n a l e şi n o ­t a ţ i i l e u z u a l e . N i ş a p o s t u l u i d e r e g l a r e a re d i m e n ­s i u n i l e din f i gura XI V. 8, a şi b.

T A B E L A X I V . 2

S p e c if i c a r cA l t e r ­n a t i v e I p o t e z a I I p o t e z a a I l - a I p o t e / a a I l I - a

înălţimea Încăperii, In m

- 2,80 3,00 3,20

- ST CB MG ST CB MG ST CB MG

Debitul nominal al arzătorului, !n ms/hABC

0,61.00,6

1,01,00,1

0,60,90,7

1,02,01,0

2,02,02,0

0,80,60,9

2,01,02,0

1,01,01,0

0,70,80,6

Cota de montaj a arzătorului deasupra pardoselii finite , în m

123

0,200,400,35

0,200,400,35

0,600,850,70

0,400,350,20

0,400,350,20

0,650,700,70

0,350,400,20

0,350,400,20

0,700,650,60

Cota de montaj a conductelor orizontale sub plafon, In cm *

2021

1822

2630

356

| " dinf------1—

I

I_ l ¡223 t

_ Jteri

l

1000 S--- \b x~2/n

Fig . X I V . 8.

în t a b e l a d e c o m p o n e n ţ ă a d e s e n u l u i de e x e c u ţ i e se v o r î n s c r i e e l e m e n t e l e c o n s t i t u t i v e n e c e s a r e m o n ­t a ju l u i .

6. Să se î n t o c m e a s c ă s c h e m a i n s t a la ţ ie i d e g a z e , în p e r s p e c t i v ă i z o m e t r i c ă , p e nt r u unul din a p a r t a m e n ­t e l e d e la p a r t e r a l e c lăd ir i i din f ig ur a X I V . 2, o şl b., ţ in î nd s e a m a c ă î n ă l ţ i m e a l ib er ă a î n c ă p e r i l o r e s t e 2 , 8 0 — 0 , 1 2 = 2 , 6 8 m. Se va j us t i f ic a s i s t e m u l d e p e r s ­p e c t i v ă a les .

I n d i c a ţ i e , Pe g r u p e de e l e v i s e v o r r ep a r t i z a a p a r t a m e n t e d i f e r i t e di n p l an ul m e n ţ i o n a t . L u n g i m i l e o r i z o n t a l e se v o r m ă su r a pe plan.

7 . Să s e î n t o c m e a s c ă , ca s c h i ţ ă , s c h e m a d e m o n t a j a c o n t o r u l u i p e n t r u unul din a p a r t a m e n t e l e din f i gura X I V . 2, o şi b, i nd ic în d în s c h i ţ ă şi s p e c i f i c a ţ i a d e m a t e r i a l e , a r m ă t u r i l e şi f i t i n g u r i l e n e c e s a r e .

8. F ol os in d f i gura X I V . 2, b, să s e r e p r e z i n t e s c h e ­ma în p e r s p e c t i v ă c a v a l i e r ă i z o m e t r i c ă a i n s t a l a ţ i e i d e g a z e a unui a p a r t a m e n t de la e t aj u I d o i , în una din i p o t e z e l e u r m ă t o a r e :

— în c a m e r a d e b a i e nu e x i s t ă c az an u l d e î n c ă l ­z i r e a ape i şi n i c i a l i m e n t a r e a sa;

— în un a din c a m e r e nu e s t e s o b ă d e t e r a c o t ă , d e o a r e c e s o b a ar fi c o n s t r u i t ă în p e r e t e l e d e s p ă r ţ i t o r p e n t r u a m b e l e î nc ă p e r i .

I n d i c a ţ i e . L u n g i m i l e t r a s e e l o r se v o r mă su r a pe p l a n ; s e va ţ i n e s e a m a c ă î n ă l ţ i m e a l iberă a î n c ă ­p e r i l o r e s t e d e 2 , 6 8 m. Se p o a t e a t r ib u i c î t e un a p a r t a ­m e n t pe g r u p e d e e l e v i .

9 . Se va î n t o c m i s c h e m a în p e r s p e c t i v ă c a v a l i e r ă i z o m e t r i c ă a i n s t a l a ţ i e i d e g a z e d e s e r v i t ă d e c o l o a n a din f ig ur a X I V . 2 , o şi b, p en t r u :

— a p a r t a m e n t e l e d e la p a r t e r d e s e r v i t e de a c e a s t ă c o l o a n ă ;

— a p a r t a m e n t e l e d e la unul di n e t a j e d e s e r v i t e d e a c e a s t ă c o l o a n ă ;

— î n t r e a g a s c h e m ă pe c e l e t re i n iv e l u r i a i ns ta ­la ţ ie i a l i m e n t a t e d e c o l o a n a A.

C A P IT O L U L X V

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ

A. PRINCIPII GENERALE

Instalaţiile de încălzire cen tra lă se "rep rez in tă pe planu­rile de a rh i tec tu ră ^conform princip i ilor genera le şi folosind sem nele convenţionale comune insta la ţi i lor pentru fluide — capitolul XI — prin desene pe planul or izon tal şi prin scheme ve rtica le desfăşurate.

! A . PRINCIPII GENERALE. B. EXEMPLU DE | REPREZENTARE A INSTALAŢIEI DE ÎNCĂL- ! ZIRE CENTRALĂ. C. INSTALAŢII DE IN- I i CĂLZIRE CU AEROTERME. D. REPREZEN­

TAREA REŢELELOR DE TERMOFICARE |

1. Semne convenţionale, elemente de cotare şi reprezentări speciale

Semnele convenţionale specifice pentru elemen­tele, agregatele şi subansamblurile instalaţiilor de încălzire centrală s în t prevăzute în STAS 185-73 şi cuprinse în tabela X V .1. Ele se reprezintă în negru, în creion sau în tuş, chiar dacă traseul re­ţelelor şi al instalaţiilor se află desenat în culori.

Pe desenele de execuţie — plan şi schemă — agregatele instalaţiei (cazane, boilere, aparate de contracurent, corpuri de încălzire etc.) se repre­zintă prin semnele lor convenţionale, desenate la scară, ţ inînd seama de dimensiunile de gabarit; unele exemplificări privind această reprezentare s în t arătate în cele ce urmează.

a. Reprezentarea conductelor. în plan ca şi în schema coloanelor, conductele de dus (ducerea me­diului cald) se desenează cu linie continuă groasă (CI) şi au simbolul / .D ,ia r conductele de întors (întoarcerea m ediului răcit) prin linie întreruptă mijlocie (12) şi au simbolul Î I , Se po t folosi pentru aceste trasee culoarea roşie pentru apa caldă şi albastră pentru cea rece.

Conductele astfel reprezentate se cotează înscri- indu-se diametrul nominal exprim at în inch (ţol) sau milimetri (fig. X V .1); de exemplu, cota 0 P /2 in sau 0 4 0 , scrisă pe o conductă, se referă la diame­tru l său interior. Conductele instalaţiei, alcătuite din ţevi fără sudură, pentru construcţii, se cotează prin diametrul lor exterior şi grosimea peretelui; de exemplu, 0 8 9 x 3 ,5 în figura X V .2, a repre­zintă o ţeavă cu diametrul exterior de 89 mm şi grosimea peretelui de 3,5 mm. Dacă pe traseul

unei conducte secţiunea sa se reduce, reducţia se însemnează prin tr-un triunghi mic, înnegrit şi se cotează pe desen, la dreapta şi la stînga reducţiei, diametrul ţevii (fig. X V .2, a şi b).

b. Reprezentarea coloanelor. Coloanele verti­cale apar pe desenele în plan secţionate; ele se desenează ca un cerc mic înnegrit sau colorat în roşu aprins, pentru coloana de dus. şi ca un cerc de aceeaşi mărime, neînnegrit sau colorat în a l­bastru, pentru coloana de întors (fig. X V .1, b).

Pentru sistematizarea desenului se atribuie pe planul fiecărui nivel, la fiecare grup de coloane, dus şi întors, cîte un num ăr de ordine înscris în- lr -1111 cerc şi aşezat pe plan în afara perimetrului

l ’/itfDn ±0) dus

^ 1/2 @ Coloană dus

% O Coloana întorsFig . X V . 1. Reprezentarea şi cotarea conductelor:o — î n p ! s n ; b — i n ; c h e m ă .

$102x3,5 ^ 0 89x3,S „....n."-» a

1%in .¿a Un lt.m* imjs» usaff» «cea 3rb» tu r« u a n ikibu waw (J

Fig . X V . 2. Cot area secţiunii reduse a conductelor .

358

4

Senine oonventionale pentru instalaţi i de încălzire centrală (extins din STAS 185-73)

TABELA XV.1

Sese

ei,

t i ­seînrc1-)■iee,i-

I N r . c t t .

D e n u m i r e aS e m n e c o n v e n ţ i o n a l e

în p ia n | în sch em ă

I. Corpuri de încălzire

10

Ţeovă Încălzitoare netedă, orizontală

Ţeavă Încălzitoare netedă, verticală

Serpentină de Încălzire din ţeavă netedă

Registru de Încălzire din fevl netede orizontale

Registru dc Încălzire din ţevi netede verticale

Ţeavă Încălzitoare eu aripioare

Radiator

Convector cu mască

Panou de Încălzire din beton

Panou radiant de perete

TV- n x l -

S t - n x l -<P

O------------- 1

RO-nxl- 0 n,xl-<p

O------------O

RY-n x l - 0

n~-¡li­ne

O c iX ]

359

TABELA XV. 1 (continuare)

II. Agregate produofitoare sau schimbătoare de căldurii

±11 Cazan secţionai:

n — de apă caldă b — dc abur

12 Schimbător de căldură prin supralaţă, fără acumulare: a — t ip bloc b — tip secţionai

13 Schimbător de căldură prin suprafaţă, cu acumulare: a — orizontal b — vertical

1*1 Acrotermă: a — fără cutie de amestec b — cu cutie de amestec

15 Baterie: a — de Încălzire b — de răcire

□

III. Agregate, aparate şi dispozitive pentru deplasarea fluidelor

cm

A

Pompă:1(5 a — centrifugală

b — cu piston - o

360

m are) TABELA XV. 1 (continuare)

0 1 2 3

17

¡1

Pompă manuală: a — plan b — elevaţie

— 1—0 ■—

ab

1 ......

j 18 Hjcctor

i 19I

Compresor de ner

20 Ventilator:a — centrifugal b — axial

a. b

IV. Piese diverse

21 Sifon de condens, cu dop de curăţire: a — in plan b — In schemă

arb

J11

22 Vas de aerisire: a — In plan 6 — In schemă

(§)-*> < !

ab

Notaţii

— Majusculele indică t ipu l corpului de Încălzire;— n este numărul de ţevi (elemente);— I — lungimea ţevii;— n, — numărul de ţevi distribuitoare (colectoare);— n c — numărul de coloane pe element;— /îj — înălţimea intre axele niplurilor, tn mm ;— s — suprafaţa de Încălzire a unei ţevi, In mJ.

46 — Desen de construcţii şi instalaţii

construcţiei; acelaşi num ăr de ordine se înscrie şi pe schemă deasupra fiecărei coloane; în desfă­şurarea schemei, coloanele s în t dispuse chiar în succesiunea numerelor lor de ordine (v. fig. XV.G).

c. Reprezentarea corpurilor de încălzire. Pe planurile de execuţie şi în schemă, corpurile da încălzire (serpentine, registre de ţevi, corpuri de radiator, convectoare ctc..) se reprezintă cu a ju to­rul semnelor convenţionale s tandardizate (tabela X V .1), la scară.

Corpurile de radia tor se reprezintă pe planuri şi în schemă prin cîte un dreptunghi executat la scara desenului. Reducerea la scară a acestei repre­zentări se poate face pe baza dimensiunilor de ga­barit ale corpului (în STAS 7363-77 şi 7364-78 sînt date dimensiunile de baza ale elementelor de ra­diator fabricate în ţara noastră). Dreptunghiurile de reprezentare pot fi colorate in albastru, pentru apă caldă şi în portocaliu, pentru abur. Pe plan ele se trasează în locul de m ontaj, paralei cu zidurile de care s în t fixate , în axa ferestrelor, dacă acestea există. Legăturile corpurilor de radia tor la coloane se reprezintă prin linie plină pentru conducta de dus şi linie în treruptă pentru conducta de întors. Deşi în proiecţia pe plan cele două conducte se suprapun, se admite convenţional ca ele să se t ra ­seze distinct, decalat una faţă de a lta , prin trasee paralele. Robinetul cu ventil de dublu reglaj se reprezintă prin semnul său convenţional a t î t în plan cît şi în schemă.

în funcţie de poziţia corpului de rad ia tor faţă de coloane, legăturile dintre ele se reprezintă astfel:

— dacă ambele coloane — dus şi întors — se află de aceeaşi parte a corpului de radia tor, iar intrarea şi ieşirea agentului încălzitor în corp se găsesc şi ele pe această parte , legăturile în plan şi schemă se reprezintă ca în figura X ^ . 3 , a;

— dacă ambele coloane se găsesc de aceeaşi parte a corpului de radia tor, dar mediul încălzitor intră într-o parte a acestui corp şi iese de cealaltă parte a lui, legăturile se reprezintă ca în figura XV.3, b\

— dacă coloana dc dus se află de o parte a cor­pului de radiator, iar coloana de întors de cealaltă parte a lui, legăturile în p lan şi schemă se dese­nează ca îu figura XV.3, c;

— dacă corpul de radiator este legat la con­ducta de distribuţie orizontală, care se află la un nivel apropiat de al cazanului, cum se întîmplă în subsoluri, legăturile se reprezintă ca în figura XV.3, ci. Conducta de întors se poate afla, uneori, şi sub corpul radiatorului. Pe schemă, conductele de le­gătură se trasează înclinat, corespunzător sensu­lui de circulaţie a apei calde; legătura de dus coboa­ră spre radiator, iar legătura de întors coboară spre

coloană, aşa curn se află trasate pe figura XV.3, întocmită în ipoteza instalaţiei cu apă caldă.

Dacă mediul încălzitor este aburul, legătura de dus se trasează ureînd spre rad ia tor sau cu o direcţie orizontală, iar cea de întors coborînd spre coloană.

Reprezentările (v. fig, XV.3) se prevăd cu următoarele notaţii dimensionale:

— pe desenul în plan şi pe schema coloanelor se înscriu: diametrele coloanelor şi ale ramificaţii­lor de dus şi întors, care fac legătura coloanelor cu radiatorul, şi dimensiunea nominală a ventilului, care în mod curent este aceeaşi cu a ramificaţiei pe care este aşezat (v. fig. XV.3);

— fiecare corp de radia tor se cotează sub formă fracţionară; la numărător se înscrie numărul de elemente, t ipu l lor (distanţa între axele n¡pitiri­lor) şi numărul de coloane; la num itor diametrul nominal al robinetului cu ventil. Astfel, fracţia

XO - 624/4—y ’ 3 / 8 in— c u p lanul şi schema reprezentată în figura XV.3, a reprezintă un corp de rad ia tor al-

IG-C.H/4Old/h

-------------J/â,’/)3/rm

l/2 /fj

I] ?<■*» 6

2S-S00/J V1/2 in

OHO 1V

Î SJ/V/,7t/2in

J/â ~ YO/Sw12- 000/3

Un iii/filai A , __

S ?cs

IS i tS W

11

13 C H £ M Ă

0/6in.U '

Ai/2 !n

S12 660 IV

TII

Ml/2in

l i - 77« f i tyj/âm

3fim I64SWV. i

3/5 in

3/67/1 to"I J J-.u-.-o

i a/?-,?<10/3

i ' //•tin

1/2/nJ6 60 W

d

//Pin-*Z H

S c a r a h!0

F ig . X V .3 . Legarea corpuri lor de rad ia to r la coloane.

362

4

:v .3 ,

itura Cil o spre

! cu

ie tor aţi i- r cu lui, i pe

de uri- .rul • t ia

în

a l ­

cătuit din 10 elemente, de tipu l cu coloane libere, avînd distanţa între nipluri de 624 mm ş i 4 coloane; robinetul cu ventil este de 3/8 in. Pe plan, această notaţie, fracţionară se scrie în afara zidurilor clă­dirii, iar pe schemă deasupra dreptunghiului ce reprezintă corpul de radia tor (v. fig. XV.3);

- pe plan şi în schemă, la ficcare corp de ra­diator se notează sarcina sa ..¡term ica , adică debitul de căldură în~waţC"care s-a calculat că trebuie să-l cedeze radiatorul, pentru a se realiza în încă­perea în care a fost p revăzut starea de încălzire (temperatura) necesară; astfel, pe corpul de radia­tor din figura XV.3, a este înscrisă sarcina ter­mică 1 220 W ;

- pentru a se s tabili cu uşurinţă, la execuţie, încăperea sau locul de aşezare a fiecărui radiator — sau corp de încălzire în general — se atribuie acestora, în schemă, cîte un indicativ care se înscrie pe dreptunghiul c e l! rep rez in tă S pentru subsol, P pentru parter şi E pentru diferitele etaje, u rm at — la fiecare nivel — dc numărul de ordine al încăperii, care este a t r ib u i t şi n o ta t pe planurile de arhitectură, încă de la întocmirea proiectului de construcţie.

Ca exemplu, un sistem de notaţie ar fi întocmit astfel:

- la subsolul al doilea — S II0 1 ; STI 02; S II 03 ... S II 28; S II 29...

- Ia subsolul I - SI 01; SI 02; SI 03 ... SI 28; SI 29 ...

- la parter - P 01; P 02; P 03 ... P 28; P 29- la etajul I - - / Î 0 1 ; E 02; £ 0 3 . . . £ 2 8 ;

E 29- l a etajul II - £ 2 01; E 2 02; E 2 03;

E 2 03 ...- la etajul X - £10 01; £10 02; £ 1 0 03 ...Conform acestei no ta ţi i , radia torul din figura

XV.3, a se află m onta t la par te r în camera cu numărul 6, cel din figura XV.3, c la e taju l VII în camera cu numărul 8, iar cel din figura XV.3, d la subsol în încăperea cu numărul 12. Dacă într-o încăpere s în t mai m ulte corpuri de încălzire, ele se pot deosebi adăugind indicativului încă o literă din alfabet; de exemplu: E 209 a, E 209 b şi E 209 c sînt cele trei corpuri de radiator ale încăperii de la etajul doi care poartă numărul nouă.

Pe plan, sub numărul de ordine al fiecărei încă­peri, se înscrie şi tem peratura în grade Celsius, ce trebuie realizată în încăpere,temperatură stabilită la proiectare, pe baza căreia s-a dimensionat radia­torul.

d. Reprezentarea altor corpuri de încălzire.Celelalte t ipuri de corpuri statice de încălzire, cum sînt convectoarele, registrele, serpentinele sau ţevile încălzitoare se reprezintă în plan şi schemă

io.no

lZZZZZnZFZZZZZZZZZn2ZZIZZZZZZZZZZZZ2ZZZZZZZlR gC - 7Q r.S-t.5m

PtCQ -V 'h -RCS/Sin

c z

r-'xzr;r v'

3/Sin TR

HGHx

/ T \ ; - 2 .5 n

68S'~R3/& • n c y/s/n -2 ,7 0

/ / / / s / / / / / 7 7 7 7 V 7 7~r / ■ / . ' ' / / ' 7 7 7 y 7 y y / ^ . ~7/ / / /

Fig. X V . 4 . Reprezentarea regis tre lor şi a ţevi lor încălzi­toare , în schemă.

prin semnele convenţionale cuprinse în tabela X V.1; ele vor fi notate cu indicaţiile dimensio­nale — diametrul ţevilor ce le compun — şi cotele de gabarit necesare.

Pentru exemplificare, în figura XV.4 s-a re­prezentat în schemă un registru cu ţevi orizontale şi o grupă de două ţevi verticale de încălzire.

Rg 6 — 70 X 3 — 1,5 Registrul este cotat: 1480 _ v ju _ RQ g 8 jn > ceeace reprezintă un registru cu şase ţevi orizon­tale, avînd diametrul exterior de 70 mm şi grosi­mea peretelui de 3 m m , în lungime de 1,5 m , cu o sarcină termică de 1 480 W, prevăzut cu un ro­binet cu ventil de dublu reglaj, de 1/2 in şi un robinet de golire de 3/8 in (RG). Ţevile încălzitoare netede sîn t cotate:

TV 2 x 2 in — 2,5

680 - TR 3/8 in . RG 3/8 in

ceea ce înseamnă două ţevi verticale de 2 in, în lungime de 2 ,5 m, cu o sarcină termică de 680 W, prevăzute cu un teu de reglaj T R de 3/8 in şi un robinet de golire RG de 3/8 in.

e. Reprezentarea cazanelor, a boilerelor şi a aparatelor de contracnrent. în desenele de ansam­blu ale reţelelor instalaţiilor de încălzire centrală, aceste obiecte, oricare ar fi t ipu l prevăzut a se utiliza , se reprezintă prin semnul lor convenţio­nal din tabela XV. 1, t rasa t Ia scară. Pe desen (fig. XV.5) sau în legenda acestuia se indică tipul şi caracteristicile fiecăruia (suprafaţa de încălzire a cazanelor, capacitatea boilerelor etc.). Pe desene la scară mare, destinate m ontajului centralei ter­mice, care cuprind p lanuri şi secţiunile verticale necesare, aceste obiecte — ca şi feluritele agregate sau subansambluri ce pot fi cuprinse în centrală — sîn t prevăzute cu cotele de gabarit şi cu cotele de montaj faţă de elementele construcţiei, existente pe planurile de arhitectură, ca: fundaţii planşee, stîlpi, ziduri etc.

363

/]

2. Desenele instalaţiei de încălzire centrală

Cazanele, boilerele etc. şi reţeaua de distribu­ţie cu corpurile de încălzire, dispozitivele şi ane­xele sale se reprezintă pe desenele în p lan ale construcţiei la scara 1 : 100 sau 1 : 50. Se întoc­mesc p lanuri distincte pentru fiecare nivel diferit, eventual un plan al nivelului curent. Deosebit se întocmeşte schema coloanelor, la o scară a înălţ i­milor, cuprinzînd: coloanele cu derivaţiile lor şi corpurile de încălzire, precum şi legătura conduc­telor principale la cazanele din centrală sau la reţeaua de termoficare, la boilerele sau aparatele de contracurent, la grupurile de pompe, vasul de expansiune etc.

Pentru centrala termică m ai sînt, de obicei, necesare şi unele secţiuni verticale, după trasee astfel alese încît să se clarifice, a t î t aspectele de montaj ale agregatelor şi dispozitivelor, c ît şi ace­lea priv ind legăturile între conducte şi agregate şi mocîul de pozare a conductelor în cadrul centralei (aparent pe clădire, în canale, în nişe). în acest scop, mai pot fi necesare unele detalii de m ontaj, precis cotate, privind: aşezarea conductelor în canale termice, în pardoseală sau prinderea lor de elementele construcţiei ori în nişe, precum şi deta­lii ale fundaţiei cazanelor, ale suporturilor pentru boilere, rezervoare de condensat etc.

Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra centralei, se po t întocmi scheme în perspectivă axonometrică izometrică, în care apar toate agre­gatele şi conductele din centrală. Pe desenele în plan şi pe secţiunile verticale ale centralei se înscriu tipurile şi dimensiunile tu tu ror elementelor compo­nente, precum şi cotele de poziţie ale acestora.

Pe reţeaua de distribuţie a instalaţiei in te­rioare, pe p lanuri şi în schemă, se înscriu: diame­trele, înclinarea şi lungimea conductelor princi­pale, cotele de nivel ale fiecărui planşeu şi ale punctelor de plecare ale conductelor principale. Dacă aceste conducte principale se află dispuse la palierul centralei — de exemplu, la subsol — fixate de tavanul acestuia, coloanele dus şi întors care pătrund prin planşeu spre palierul urm ător se indică pe desenul în plan prin mici cercuri balus- trate, notîndu-se diametrele capetelor de coloană şi cotele de poziţie faţă de un reper al construcţiei— ziduri, stîlp i etc.

Canalele nevizitabile sau vizitabile executate odată cu construcţia, aflate în planul subsolului sau parterului, destinate a adăposti conducte termice, se desenează pe plan în vedere, prin linie dublă, re- prezentînd grosimea pereţilor; traseul conductelor este desenat prin semnele convenţionale respective,

364

cu indicarea diametrelor, a locului arm ăturilor şi sistemelor de sprijinire în canal. Numărul de ordine a tr ib u i t coloanelor va fi păs tra t acelaşi pe toate desenele în plan şi în schema coloanelor.

în general, poziţia corpurilor de încălzire nu este necesar să fie cotată , acestea aşezîndu-se — conform prevederilor de montaj — în axa ferestre­lor în cazul radiatoarelor, registrelor şi al con- vectoarelor; în s i tuaţii particulare, poziţia d? montaj se cotează pe plan faţă de elementele con­strucţiei. Caracteristicile corpurilor de încălzire se înscriu aşa cum s-a a ră ta t în paragraful 1 al acestui capitol.

B. EXEMPLU DE REPREZENTARE A INSTALAŢIEI DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ

1 . C l ă d i r e d e l o c u i t — p r o i e c t t i p

Proiectul instalaţiei de încălzire centrală, ca parte componentă a unui proiect tip de clădire de locuit, este astfel în tocmit încît să poată fi apli­cat în diferite variante pe care le-ar putea prezenta terenul, îndeosebi în diferitele orientări posibile ale clădirii faţă de punctele cardinale şi de direc­ţia v în turilor dominante.

Dintre variantele de soluţii cuprinse în proiect, la execuţie se alege a lternativa care corespunde aşezării clădirii in terenul pe care se execută.

Pentru exemplificare, în figura XV.6 este redată o parte , cuprinzînd cîteva încăperi dintr-un proiect tip al unei clădiri de locuit, din zidărie portantă , avînd parte r şi pa tru etaje . Proiectul instalaţiei de încălzire centrală prevede încălzire cu apă caldă, prin legarea la reţeaua de termoficare a oraşului. Imobilul neavînd subsol, această legă­tură a instalaţiei interioare de încălzire centrală cu reţeaua termică exterioară se realizează îutr-un cămin vizitabil, dispus sub pardoseala in trării în imobil, care nu se află figurat în desen.

încălzirea încăperii fiecărei locuinţe s-a prevă­zu t prin corpuri de radiator, serpentine, sau ţevi încălzitoare, legate la coloane montate îngropat.

Reprezentarea din figura XV.6, a şi b ,c cuprinde cîte un desen pentru planul parter, e tajul curent şi eta ju l pa tru . Instalaţia are d istribuţie superioară; conducta principală de dus este figurată pe planul etajului pa tru , cu toate plecările, capete de coloa­nă; pe acest p lan se află înscrise cotele de montaj

4

•ilor şi 'ul de !aşi pe i ne lor. ire nu -se — •estre-

con- ia d?! con- ălzire

1 al

, ca di re pli- ¡nta bile rec-

?ct, 11 de

- u P.

rietulireare?ă-ilăunîn

ă -vit.:leŞiă ;LI 1

a- ij

ale conductelor de d istribuţie şi pantele. Conducta principală de întors, care leagă toate coloanele de întoarcere, este dispusă la parter, deasupra pardo­selii finite, la cotele şi cu înclinările prevăzute în proiect. Pe fiecare p lan şi în schemă (fig. X V .6, d) se află înscrise cele patru variante — notate 1— 4 — pentru care s-au calculat şi corespund anumite corpuri de încălzire, înscrise în dreptul fiecăreia. Fiecare din aceste variante corespunde la eîte una din situaţiile în care se poate afla clădirea, ca orien­tare, faţă de punctele cardinale; spre. a identifica alternativa ce trebuie aleasă, pe p lanul p a r te r se află desenat un grafic, cuprinzînd toate orientările posibile. La aplicarea proiectului pe teren se s ta­bileşte zona în care se încadrează, în funcţie de orientarea clădirii. De exemplu, clădirea are fa ţa­da principală spre SE, ceea ce înseamnă că se află în zona 3.

Se vor alege deci şi se vor monta la execuţie corpurile de încălzire cu simbolul 3, celelalte nefiind luate în consideraţie. Legăturile la corpu­rile de încălzire, celelalte conducte şi robinetele cu ventil s în t aceleaşi pentru toate cele patru orien­tări.

C INSTALATII DE ÎNCĂLZIRE CU AEROTERME

1. Princip ii şi elemente de reprezentare

Instalaţiile de încălzire prin aeroterme (cu aer cald) a spaţi i lo r înalte şi vaste — hale industri­ale, a te l ie re ,T hangare, pavilioane de expoziţii etc. — se reprezintă în desen ca şi instalaţiile de încălzire prin corpuri de încălzire obişnuite.

în afară de desenele în p lan şi în schemă, reprezentarea instalaţiilor cu aeroterme necesită şi desene de detaliu, pentru executarea m ontajului, în desenele de detaliu sînt ară ta te sistemele de fixare şi susţinere a aerotermelor pe elementele de construcţie (ziduri, slîlpi etc.), legăturile la reţeaua de distribuţie a fluidului încălzitor (apă caldă supraîncălzită — denumită tehnic şi fier­binte — sau abur), precum şi priza de aer proaspăt, eventual cutia de amestec cu aer recirculat.

Pe planuri şi în scheme se foloseşte în repre­zentarea aerotermelor semnul convenţional s tandar­dizat din tabela X V .1, trasat la scara desenului. Legăturile la conducta de ducere şi întoarcere a fluidului încălzitor ca şi armăturile acestora se

C d

Fig . X V . 7. Reprezentarea aero term elo r:a şi c — f ă r ă c u t i e d e a m e s t e c ; b $i d — cu c u t i e d e a m e s t e c ;1 — c o n d u c t ă d e a b u r ; 2 — c o n d u c t ă d e c o n d e n s a t ; 3 — a e r o t e r m ă ;A — c u t i e d e a m e s t e c ; 5 — c a n a l u l p r iz e i d e a e r ; 6 — p r i z ă d e a e r ;7 — o a l ă d e c o n d e n s a t ; 8 — d o p d e c u r ă ţ i r e .

reprezintă la fel ca în cazul corpurilor de radiator, în afară de acestea se reprezintă la scara desenu­lui, aşa cum apar în vederea respectivă: canalul de aer prin care aeroterma primeşte aer din exterior (priza de aer) şi cutia de amestec a aerului proas­p ă t cu cel recirculat (din interior). Tipul aeroter- mei, cu caracteristicile sale, se înscrie în legenda de­senului sau în tabela de componenţă a acestuia, iar elementele dimensionale ale conductelor şi cana­lului de aer, pe desenul în plan şi pe schemă.

în figura XV.7 se arată reprezentarea aeroter­melor la scară, pe desenul în plan şi în schemă, în unele s i tuaţii distincte ce se po t ivi în practică.

Pe conductele de alimentare cu abur şi pe cea de condensat s în t desenate robinetele cu ventil . Intrarea şi ieşirea aerului s în t indicate prin săgeţi subţiri, iar sensul de circulaţie al agentului încăl­zitor şi pan ta conductelor, prin săgeţi mai groase. Canalele de aer şi gurile de intrare — ramă cu jaluzele reglabile — se figurează pe desenele de execuţie la scara 1 : 50 şi se notează pe planuri şi pe schemă.

365

2. E x em p îu d e r e p r e z e n t a r e

Pentru a exemplifica încălzirea cu aeroterme — de tipul clasic — se prezintă în figura X V .8 insta­laţia de încălzire centrală, cu abur de joasă presi­une Ia 0,5 ats, a clădirii unui bazin de înot acope­ri i , avînd suprafaţa de circa 44 x 2 0 m şi înălţimea circa 5,00 m , iar cota fundului bazinului, — 2,00 m . D atorită volumului mare şi condiţiilor specifice — um iditate permanentă de peste 50% şi temperatura inLerioară de asigurat +22°C — insta­laţia cuprinde două t ipuri de corpuri de încălzire, şi anume:

— corpuri de rad ia tor din fontă tip 218/9 co­loane, plasate sub banchete, pe latura sud a încă­perii, şi Lip 777/6 coloane, plasate în nişă (fig.XV.8, a, d) pe latura opusă; toate corpurile de radiator s în t plasate cu faţa inferioară ia 10 cm deasupra pardoselii;

— pentru a se asigura înlocuirea aerului viciat cu aer proaspăt din exterior, fără a se coborî tempe­ra tura în încăpere, s-au introdus 6 aeroterme de tipu l A 13-111, plasate pe latura sud a încăperii, cu un debit de căldură de 40 000 W ; aerul v iciat este evacuat prin patru ventilatoare de perete, axiale, ICMA-VTD4, cu un debit de aer de 3 000 rn3/h.

A tît corpurile de rad ia tor cît şi aerotermele s în t legate la o aceeaşi conductă de distribuţie a aburului de 0,5 ats, respectiv la aceeaşi conductă de condensat (v. fig. XV.8). Aceste conducte sînt amplasate într-un canal în pardoseală, eu traseul dispus paralel cu trei din laturile încăperii, cu o pan tă de 5°/00 spre conductele exterioare care fac legătura cu centrala termică.

Pentru exemplificare, instalaţia s-a reprezen­ta t prin următoarele piese desenate:

— p la n u l încăperii la cola + 1 ,0 0 m (fig. XV.8,a). în care s-a prezentat numai canalul în pardo­seală, cu conductele de distribuţie; pe un detaliu (fig. XV.8, c) s-a reprezentat o parte din acest plan la scara 1 : 50, cu corpurile de radia tor şi legătu­rile la aeroterme; aerotermele nu figurează însă decît prin plecarea legăturilor lor, deoarece ele se află deasupra planului de secţionare; pe plan s în t în­scrise toate elementele dimensionale privind radia­toarele, conductele şi armăturile lor;

— p la n u l încăperii la cola + 3,25 (fig. XV.8,b)\ planul de secţionare trece prin axa ventila toa­relor axiale Vx—V4 — pentru evacuarea aerului v iciat — şi prin aerotermele A-^— ^46. P lanul a fost reprezentat numai par ţia l; pe el se află figurată amplasarea cîtorva agregate, prevăzute cu cotele de poziţie necesare m ontajului;

— schema desfăşurată a in s ta la te i (fig. XV.8, d), care este reprezentată de asemenea numai par­

366

ţia l , şi anume porţiunea din latura nord a încă­perii, cu aerotermele / l j şi A„. Pe schemă se află figurat — la scara înălţim ilor 1 : 50 — canalul în pardoseală cu conducta de abur şi condensat, legă­turile acestor conducte cu corpurile de radia tor şi cu aerotermele, precum şi armăturile necesare exploatării instalaţiei; pe schemă sînt înscrise toate elementele dimensionale şi de identificare necesare execuţiei;

— o secţiune verticală transversală prin clădire (fig. XV.8, e), în care se află reprezentată poziţia de montaj a corpurilor de radiator, a aerotermelor şi a ventilatoarelor axiale, cu cotele de înălţime faţă de reperul de nivel al clădirii; în secţiune apare, de asemenea, canalul în pardoseală cu con­ducta de abur, izolată şi cu conducta de condensat. Secţiunea s-a prezentat num ai parţia l, cu porţiu­nile care cuprindeau agregatele instalaţiei.

D. REPREZENTAREA REŢELELOR DE TERMCFICARE

1. P r in c ip i i şi e l e m e n te d e p r o i e c t a r e

Proiectarea şi execuţia reţelelor termice, a ra­cordurilor şi a punctelor termice pe grupuri m ari de clădiri, cartiere sau complexe industriale com­portă reprezentarea lor prin următoarele desene specifice:

— planuri generale de situ a ţie , desenate la scara 1 : 1 000—1 : 10 000, în funcţie de m ări­mea ansamblului reţelei;

— p lan u ri de si tuaţ ie, avînd funcţia de planuri coordonatoare pentru celelalte reţele edilitare, de­senate la scara 1 : 500—1 : 1 000;

— scheme de calcul hidraulic, pentru determi­narea diametrului conductelor, în funcţie de debi­tu l de căldură ce trebuie, transportat;

— scheme de calcul termomecanic, prin care se stabilesc caracteristicile dimensionale ale traseu­lui şi elementele sale funcţionale de bază, ca lungi­mile şi unghiurile traseului, ramificaţiile şi racor­durile, punctele fixe şi compensatoarele de dila­tare , căminele de vizitare şi echipamentul lor; acestea se întocmesc la scara 1 : 500—1 : 2 000;

— grafice piezometrice, prin care se ilustrează valorile presiunii fluidului în lungul conductei de ducere şi de întoarcere, precum şi diferenţele de presiune disponibile în fiecare punct din reţea;

— profilele în lungul traseului, desenate la scara orizontală 1 : 200—1 : 500 şi la scara verti­cală 1 : 20—1 : 50, cu detaliile necesare pentru

4

i încă- se află aiul în , legă- ator şi ;cesare iscrise ificare

iâd ireoziţiamelorIjimeţiune

n-

irţiu-

ra-i ari om- ene

laî 'if»

uride-

ni-bi-

seu-;i-r-a-r;);ăee»a

1

anumite puncte speciale ale traseului (traversări de căi de comunicaţie, cursuri de apă, alte reţele etc.), la scări corespunzătoare;

— planuri şi scheme de m o n ta j pentru punctele termice şi pentru staţiile centrale, la scări conve­nabile (1 : 50—1 : 200);

— p lanuri de deta liu , pentru construcţia şi montajul căminelor din reţea, de obicei tipizate, desenate la scara 1 : 20—1 : 50;

— detalii de execufie şi m o n ta j pentru suporturi fixe sau mobile, pentru dispozitive de golire şi de evacuare a aerului, pentru izolarea conductelor etc., executate la diferite scări (1 : 5 —1 : 50).

Pentru desenarea reţelelor termice se folosesc, în funcţie de natura obiectului respectiv — con­strucţie metalică sau din beton a rm a t ori instala­ţie pentru fluide — metodele şi mijloacele de re­prezentare, precum şi semnele convenţionale din desenul industrial, respectiv de construcţii, pre­cum şi cele din capitolul X I, pentru instalaţiile ce distribuie fluide. Deosebit de acestea, în repre­zentarea reţelelor termice şi la întocmirea scheme­lor punctelor termice, se folosesc o parte din sem­nele convenţionale cuprinse în STAS 2644-73, pentru „Insta la ţii termoenergetice“ .

2. Exemplu de reprezentare

Un complex de clădiri, cuprinzînd secţii de producţie, adm inistraţie, laboratoare, remize şi garaje, construcţii de locuit etc. are o centrală pro­prie pentru producerea energiei electrice şi ter­mice (C.E.T.).

Pe figura X V .9, a se află reprezentat la scară planul general de situaţie cu reţeaua de distribuţie pentru termoficare, cu clădirile, centrala, canalul termic şi punctele termice deservind diferitele construcţii.

Apoi, pentru ramura B , s-a reprezentat schema de calcul hidraulic (fig. X V .9, b), în care pentru fiecare punct termic se află înscris necesarul de căldură în giga calorii, precum şi debitul de apă caldă în tone pe oră. Pentru conducte, în afara de­bitului de căldură, s-a calculat şi se află înscrise pe schemă lungimea traseului şi d iam etrul conducte­lor. Schema nu este desenată la scară, dar ea poate avea o configuraţie asemănătoare reţelei din p la­nul de situaţie.

Schema terniomecanică a ramurii B se află desenată în figura X V .9, c; ea cuprinde complet cotat, dar fragmentat, traseul conductei de ducere şi întoarcere a fluidului încălzitor — apă caldă — care alimentează punctele termice. Pe schemă sînt prevăzute derivaţiile din conducta de alimen­tare la punctele termice, căminele C, din care plea­

că aceste derivaţii, lirele de compensare a dila­tării L , punctele fixe F de pe. conducte şi schimbă­rile. de direcţie N ; cotele liniare necesare precizează poziţia fiecărui detaliu în plan. în partea de sus a desenului se află cîte o schemă de principiu a legăturilor ce pornesc din fiecare cămin, cu armă- rurile necesare. Pe baza acestor scheme se vor ap li­ca, apoi, p lanurile de execuţie şi montaj ale fie­cărui cămin; acestea cuprind desene de execuţie a construcţiei căminului şi desene de montaj.

în figura X V .9, d se află reprezentat, pentru exemplificare, un profil în lung prin canalul te r ­mic, şi anume printr-o ramură a sa de la căminul C2 la punctu l termic P T C>, cuprinzînd lira de dilatare L 4, un punct fix F 3 ş i o schimbare de direcţie la 90°, N 4, la intrarea conductelor în punctul termic.

Desenul cuprinde în partea de jos o rubricaţie în care s în t înscrise: cotele de nivel necesare, sim­bolul şi numărul punctelor caracteristice, distan­ţele, pantele, lungimile şi diametrul conductelor. De asemenea, sub această rubricaţie se află t r a ­sată schema de montaj cu toate punctele de sprijin şi derivaţiile din cămin (cînd există). Pe u ltim ul rînd se află indicată natura terenului în care se află prevăzut canalul termic.

în partea de sus a desenului se află cuprinsă o secţiune verticală prin canal, la scări diferite pen­tru înălţim i (1 ; 50) şi pentru lungimi (1 : 200). Pe profil se află linia terenului, secţiunea canalului termic şi — desenat simbolizat — lira de com­pensare L , punctul fix F şi unghiul de 90°, la schimbarea direcţiei N . O secţiune verticală trans­versală prin canalul termic nevizitabil precizează aşezarea celor două conducte pe suporturi mobile cu alunecare. Un detaliu al acestui suport arată felul cum poate fi executat..

1 . Să s e r e p r e z i n t e , prin s e m n e l e c o n v e n ţ i o n a l e s ta n d a r d i z a t e , 2 — 3 c o r p u r i d e î n c ă l z i r e , a l e s e din c e l e c u p r i n s e în t a b e l a X V . 2 în una din s i t u a ţ i i l e din f i g u r a X V . 3 ; s e m n e l e s e v o r d e s e n a la sc ar a i nd ic a tă în t a b e l ă , în d r e p t u l f i e c ă r e i p o z i ţ i i , l e g a t e la c o l o a n e .

I n d i c a ţ i e . Se p o t a t r ib u i pe g r u p e d e e l e v i2 — 3 c o rp u r i d i f e r i t e la f i e c a r e g r u p ă . S e m n e l e c o n ­v e n ţ i o n a l e (din t a b e l a X V . 1 ) s e v o r f ig ur a la scara i n d ic a t ă , ţ i n î n d u - s e s e a m a d e d i m e n s i u n i l e lor, în f i e c a r e c az (v. t a b e l e l e X V . 3 şi X V . 4 ) .

367

/

El(2) 3/4/n ^ +2,80

(¡M o ) (PD3b^j ±o,oo

______ i ____-0A5 1

0 ____i _ ± ---------- —

3,00 3,00 3,00

HCs,lX. ® 8

§----1

■ p = i -------- £ = 1— f

tt-600/2 X 10-600/2F03° V'/2in~ /4,n P V3/8in

P03 200

F ig . X V . 10.

2 . Să s e î n t o c m e a s c ă d e s e n u l d e e x e c u ţ i e , la scară, cu r e p r e z e n t a r e a în pl an şi în s c h e m ă a c e l o r d o u ă c o r p u r i d e r a d i a t o r P O 3a şi P O 3b, d in î n c ă p e r e a P 0 3 ,

c e s î n t l e g a t e la c o l o a n a 2 a une i i ns ta l a ţ i i d e î nc ăl z i re c e n t r a l ă c u a p ă c a l d ă , cu d i s t r i b u ţ i e s u p e r i o a r ă . în­c ă p e r e a P O 3 în c a r e s e m o n t e a z ă r a d i a t o a r e l e s e află la p a r t e r ( v e d e r e p a r ţ i a l ă în pl an şi e l e v a ţ i e în f ig.X V . 1 0 ) , Instal aţ ia s e p r e s u p u n e m o n t a t ă a p a r e n t .

I n d i c a ţ i e . Se va î n t o c m i î nt î i p la n ul c o n ­s t r u c ţ i e i şi e l e v a ţ i a p e n t r u s c h e m ă , la o s c a r ă a leasă ( d e e x e m p l u , 1 : 50 sau 1 : 25 ) . Se v o r d e t e r m i n a d i m e n s i u n i l e r e a l e a l e c o r p u r i l o r d e r a d i a t o r pe baza t a b e l e i X V . 4 , p r e c u m şi a l e d r e p t u n g h i u r i l o r prin c a r e a c e s t e a s e v o r r e p r e z e n t a în plan şi p e s c h e m ă . A c e s t e a s e r ed u c la s c a r ă şi s e t r a s e a z ă pe d e s e n . Se t r a s e a z ă ap o i c o l o a n e l e şi l e g ă t u r i l e la c o l o a n e , ţ i n î n d s e a m a d e s p e c i f i c u l i n s t a l a ţ i e i . Se d e s e n e a z ă f i t in- g u r i l e n e c e s a r e şi a r m ă t u r i l e d e r a d i a t o r . Se indică c o t e l e c a r a c t e r i s t i c e a le e l e m e n t e l o r i n s t a l a ţ i e i , pan­t e l e şi c o t e l e d e n i ve l .

3. Să s e î n t o c m e a s c ă , ca v e d e r e în plan şi în e l e ­v a ţ i e , s c h i ţ a unui g r u p d e c o r p u r i d e r a d i a t o r a l i m e n ­t a t e d e o c o l o a n ă , g r u p c a r e s e a f l ă m o n t a t în u n a din î n c ă p e r i l e ş c o l i i — c l a să , a t e l i e r , c a n t i n ă , d o r m i t o r , c o r i d o r e t c . Pe s c h i ţ ă s e v o r î n s c r i e t i p u l , c a r a c t e r i s t i ­c i l e şi n u m ă r u l e l e m e n t e l o r f i e c ă r u i c o r p şi d i a m e t r u l c o l o a n e l o r şi al l e g ă t u r i l o r c o r p u l u i la c o l o a n e . Se v o r r e p r e z e n t a , d e a s e m e n e a , p i e s e l e s p e c i a l e , f i t in- g u r i l e şi a r m ă t u r i l e .

I n d i c a ţ i e . Se va t r a s a î nt î i e l e v a ţ i a , cu c o n ­d u c t a cu dus şi î n t o r s , c o r p u r i l e d e î n c ă l z i r e şi l e g ă ­t u r i l e , v ă z u t e în pl an v e r t i c a l ; s e va n o t a f e l u l

T A B E L A X V . 2

Nr.crt. Specificare

Număr de ţevi sau de elemente

Ţevi de construcţii

OL OO

Tipul(lungime x înălţime)

mm

Ventil sau teu de

reglaj T G : inci

Robinet de golire R G

inciScara

desenului

1 2 ill 2 500 TR 1/2 _ 1 ! 502 1/2 in 5 000 (două

Ţevi dc Încălzire Vcrticale, cu niveluri) TR 3/8 — 1 : 1001 alimentare 3 2 in 2 600 TR 1/2 _ 1 : 50

inferioară 2 1/4 in 7 500 (trei ni­ TR 3/8veluri) 1 : 100

18 . 54X3 1 900 X 1 000 1/2 3/8 1 : 50Verticale 12 ' 6 0 x 3 1 400 x 1 200 1/2 3/8 1 : 100

2 Registru cu ţevi6 7 0 x 3 1 500 X 800 1/2 3/8 1 : 50

Orizontale 8 6 0 x 3 1 800 x 1 000 1/2 3/8 1 : 100

10 — 777/6 3/8 _ 1 : 5016 — 624/6 1/2 — 1 : 25

STAS 7364-78 26 — 472/4 1/2 — 1 : 5032 — 218/9 3/4 — 1 : 100

3 Corp cfe radiator8 _ 700/3 3/8 _ 1 : 100

STAS 7363-77 15 — 600/2 1/2 — 1 : 2522 — 500/3 3/8 — 1 : 2036 -- 300/3 3/4 — 1 ! 200

368

c ă l z i r e tră. In- ■ s e af lă în f ig . e nt .

I c o n- al easă

¡rmina e baza * prin | he ma.;n. Se | f inind f ) t i n- |

că , pan- 1

i e l e - m e n - a din ¡tor,

r i s t i - s tru I | : ;• Se | i t in - I:

I:on - | s g ă - |

elul

{V.2 - |

!ui I50

)0

¡0

'0

I"'oo

)>II

!

t|tI

E lem ente de rw lin tor d in to n tă , eu c o lo a n e libere cu sec(iune circu lară

Dimensiuni, în mm

T A B E L A XV .»

Nr.crt. Caracteristici

T ipu l

777/6 777/4 624/0 624/4 472/6 472/4 21 S/S

1 Distanţa Intre axele niplurilor h, in mm I ' l l 777 624 624 472 472 2182 înălţimea to ta lă I I , în mm 846 846 692 692 541 541 3003 Numărul coloanelor c 6 4 6 4 6 4 94 Lăţimea elementului b, în mm 218 142 218 142 218 142 3505 Grosimea elementului ia butuc g, în mm 50 50 50 50 50 50 50

T A B E L A X V . 4

Elem ente de rad iator d in fon tii, cu c o lo a n e u n ite , cu secţiu n e e lip tică

Dimensiuni, In mm

Nr.cr t . C ara c te r i s t i c i

700/3 600/3

T ip

600/2

ui

500/3 500/2 300/3

1 Distanţa între axele niplurilor Ii, în imn 700 600 600 500 500 3002 înălţimea t otală I I în mm 795 695 695 595 595 3953 Numărul coloanelor c 3 3 2 3 2 34 Lăţimea elementului b, în mm 200 200 150 200 150 2505 Grosimea elementului la butuc g, în mm 60 60 60 60 60 60

m on ta j u l u i ( a p a r e n t sau î n g r o p a t ) şi s e v o r î n s c r i e e l e m e n t e l e d i m e n s i o n a l e ; s e va î n t o c m i s c h i ţ a d e plan pa r ţ i a lă , cu z i d ul e x t e r i o r , f e r e s t r e l e , c o l o a ­n e l e şi p o z i ţ i a lor c o t a t ă , n i v e l u l p l a n ş e e l o r , c o r p u ­r i l e d e r a di a t o r şi l e g ă t u r i l e lor.

4 . F o l o s in d u- s e f igur a X V . 6, a— d s e va r e p r e z e n t a planul unui n i ve l şi s c h e m a c o l o a n e l o r a f e r e n t ă a c e s ­t ui a pe nt ru una di n o r i e n t ă r i l e c u p r i n s e în a c e s t e d e ­sene . Se va î n t o c m i s p e c i f i c a ţ i a d e m a t e r i a l e d e în­c ăl z i re şi a r m ă t u r i l e n e c e s a r e .

I n d i c a ţ i e . C l a s a s e v a î m p ă r ţ i în g r u p e d e e le v i , r e p a r t l z î n d u - s e f i e c ă r e i g r u p e un a l t n i v e l , cu o a l tă o r i e n t a r e , di n c e l e patru p r e v ă z u t e în f i ­gura X V . 6.

5 . Să s e r e p r e z i n t e în plan şi s c h e m ă , la s c ar a 1 : 50, un d e t a l i u c u p r i n z î n d c o r p u r i l e d e r a di a t o r 4 5 _ 3 9 şi a e r o t e r m e l e A 5 şi A 6 a le i ns t a l a ţ i e i d i n f i ­gur a X V . 8.

6 . Să s e î n t o c m e a s c ă s c h i ţ a d e r e l e v e u — pl an şi s c h e m ă — şi apoi d e s e n u l la s c ar ă a u n ei a e r o t e r m e din sal a d e c a n t i n ă , a t e l i e r u l sau s p ă l ă t o r i a ş c o l i i .

7 . Să s e î n t o c m e a s c ă p la n ul d e s i t u a ţ i e a r amur i i8 ( f i g. X V . 1 0 , c) la sc ar a 1 : 1 0 0 0 , î n t r e p u n c t e l e C5 şi P T 13 f o l o s i n d u - s e l u n g i m i l e m ă s u r a t e pe p l an ul de s i t u a ţ i e d in f i g u r a X X , 9 , a.

8. Luî ndu- s e c a m o d e l f i g u r a XV.9, d să s e î n t o c ­m e a s c ă p r o f i l u l l o n g i t u d i n a l al u n e i a di n u r m ă t o a r e l e r a m i f i c a ţ i i , c u p r i n s e în s c h e m a t e r m o m e c a n i c ă a r a mu r i i 8: C1-PT5; PT7-PT8 ; PT8-PT9 ; C5-PT10; C6- C7. D i a m e t r u l şi l u n g i m e a f i e c ă r e i c o n d u c t e se e x t r a g di n f i g u r a XV,9 , b şi c ; t e r e n u l s e p r e s u p u n e o r i z o n t a l , a vî nd în p u n c t u l d e p l e c a r e a c o n d u c t e i c o t a d e n i v e l ¿ 0 , 0 0 ; p a n t a c o n d u c t e l o r s e p o a t e a l e g e î n t r e 15— 1 7 % , iar p r o f i l u l c a n a l u l u i t e r m i c c e l di n f ig ur a XV.9, d.

9. Se va î n t o c m i d e s e n u l la s c ar ă c u p r i n z î n d v e ­d e r e a în plan a c a n a l u l u i t e r m i c cu c o n d u c t e l e pe c a r e a c e s t a le a d ă p o s t e ş t e , p e n t r u p o r ţ i u n i l e u r m ă t o a ­re a l e r a m u r i i 8, din f i g u r a X V . 9 , c: L1-L9— N1-N8. T i p u l d e canal t e r m i c e s t e p r e z e n t a t în f i gura X V . 9, d.

47 — Desen de construcţii şi instalaţii

t i

CAPITOLUL XVI

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE Şl DE C O N D IŢ IO N A R E A AERULU I

A. REPREZENTAREA ÎN DESEN A ELEMENTELOR INSTALAŢIEI DE VENTILARE MECANICĂ

A. REPREZENTAREA ÎN DESEN A ELEMEN­TELOR INSTALAŢIEI DE VENTILARE MECA­NICĂ. B. REPREZENTAREA SUBANSAMBLU- RILOR. C. CENTRALA DE ÎNCĂLZIRE Şl CONDIŢIONARE A AERULUI. D. INSTALAŢII DE VENTILARE MECANICĂ ÎN CLĂDIRI (EXEMPLU DE REPREZENTARE). E. INSTA­LAŢII DE TRANSPORT PNEUMATIC1. Princip ii generale

Executarea oricărei instalaţii de ventilare, indiferent de sistemul aplicat, se. face pe baza proiectului de execuţie întocmit de un ins titu t de specialitate; acesta cuprinde şi reprezentarea desenată a instalaţiei de ventilare.

Instalaţiile de ventilare natura lă , alcătuite dintr-un sistem de canale în zidărie, se reprezintă în desenele proiectului de arhitectură al construc­ţiei respective. Instalaţiile de ventilare mecanică, de orice fel, alcătuite din anum ite agregate şi o reţea de canale de distribuţie a aerului, se dese­nează pe p lanuri ale construcţiei, anume întocmite în acest scop. Pentru alcătuirea proiectului aces­tor instalaţii, cuprinzînd desenele necesare exe­cuţiei, se aplică regulile generale de reprezentare a tu tu ror instalaţiilor, bazate pe principiile dese­nului proiectiv şi expuse în capitolul XI.

Instalaţia în ansamblul său se desenează pe planurile fiecărui nivel, la scara 1 : 100 sau 1 : 50, precum şi pe anumite secţiuni verticale ale con­strucţiei, care apar necesare, sau scheme în pro­iecţie axonometrică (izometrică). In acest scop- se folosesc semnele convenţionale generale pre­văzute în capitolul X I, precum şi semnele conven­ţionale stabilite în STAS 185-73 pentru elemen­tele, piesele şi dispozitivele specifice instalaţiei de ventilare şi condiţionare a aerului (denumită şi instalaţie de climatizare), din care cele mai utilizate s în t cuprinse în tabela X V I . l .

Pe desen se înscriu dimensiunile nominale sau de gabarit ale elementelor şi agregatelor, precum şi cotele de poziţie necesare montaju lu i. în legenda desenului sau în tabela de componenţă se înscriu:

370

specificaţia tuturor reperelor, caracteristicile teh­nice ale fiecărui agregat, standardul sau norma internă care îl determină etc.

2. Lin ii folosite

Pentru reprezentarea instalaţiilor de ventilare şi condiţionare, a aerului pe p lanuri generale şi în desen de execuţie s în t folosite tipurile de linii standardizate (STAS 103-G6).

Linia CI se foloseşte pentru a se trasa:— conturul canalelor;— linia legăturii cu i'lanşe (poz. 1, din tabela

X V I .l) ;— liniile de săgeată indicînd sensul scurgerii

fluidului (poz. 2, tabela X V I.l) .L inia C2 este u ti liza tă pentru a se reprezenta:— muchiile văzute la legătura cu falţ. a cana­

lelor (în detalii de execuţie);— conturul pieselor interioare a canalelor (poz.

11, din tabela X V I.l) ;— pompele şi ventilatoarele, aparatele de

măsurat, de control şi automatizare.Linia C3 se foloseşte pentru a se trasa:— desenul planului general;— liniile de indicaţie;— liniile pentru părţile curbate ale canalelor

(fig. X V I .l ) ;— elementele interioare din desenul schemelor

de ansamblu al centralei de condiţionare.Liniile I se folosesc pentru muchii nevăzute

sau situate înaintea planelor de secţionare, axe de simetrie şi orice fel de axe de rotaţie.

A

Sem ne co n v e n ţio n a le pentru In sta la ţii dc ven tilare şi condiţionare a acrulu i (ex tr a s d in ST A S 185-73)

T A B E L A X V I . l

E A

,eh- ■m a

ireŞi

i i i

la

î : i-

Nr.c t l . Denii tnirca

Canal de aer; a — plan; b — elevat 1p

Aer proaspăt sau tra ta t :

a — admis (refulat) In Încăperi

b — aspirat (evacuat) din Încăperi

c — aer recirculal

Piesă de deviere (etaj):

a — elevaţie

b — plan

Curbă cu flanşe (secţiune circulară):

a — plan

b — elevaţie

Semn c o n v en ţ io n a l

Ramificaţie din piese asamblate (de exemplu, pentru unghiul a şi secţiuni de 200x200 şi 400 X 200 mtn)

a

b — J \ ^ —

" 1 _____ i C A - A

¿r" v

200*100

371

/

TABELA X V L I (continuare)

Nr.crt. D enum irea

Difuzor sau confuzor (de exemplu, de la sec­ţiunea 400x300 la secţiunea 800x400 mm)

Sem n c o n v en ţ io n a l

400x300 800x * DO

Trecere de la secţiunea circulară la cea rectan­gulară:a — plan (elevaţie) b — secţiune

10

Clapetă de reglaj fără manetă: a — plan b — elevaţie

Şibăr perpendicular: a — elevaţie b — plan

Gură de introducere (refulare) (de exemplu, cu secţiune to ta lă 500x250 mm, liberă 75%, debit 0,7 m3/s, viteză 0,6 m/s)

Gură de evacuare (aspiraţie)

PWO 1)00x500

\

11J...........

!

ti . . ____i

i r

J L

500x250 ; 75% 500x250:

/ \Acelaşi semn: se schimbă sensul c irculaţiei aerului

372

/

are) T A B E L A XV I . 1 (continuare)

Nf.c r t . D e n u m irea Sem n convenţional

11

12

13

Anemostat cu ecran circular sau rectangular (dimensiuni; debit ; viteză)

F il t ru de aer, cu ulei, celular (de exemplu celule pe 2 coloane):

a — plan

b — vedere din fa^ă

c — vedere laterală

Cameră de stropire (simbol general)

14

15

16

Anemostat conic (de exemplu: 0 500 mm cu conurile in acelaşi plan şi în plane diferite)

Deflector (de exemplu 0 500 mm)

Separator de picături:

a — în plan

b — vedere din faţă

c — vedere, laterală

(¡>i00800x800

mu f '_JTE_

1.0M /

_ r r" L— — —~~~r

T T

Mi

$500 <t>500

/ / \ W

373

/

In general, desenele se execută în negru — în creion sau tuş; pe p lanuri generale de situaţie şi pe planuri coordonatoare se po t folosi, pentru tra­seul conductelor, fie semnele de la poz. 2, tabela X V I . l , fie linii în culori, conform STAS 185/1-73, astfel:

— verde, la canale pentru aer proaspăt;— roşu, la canale pentru aer t ra ta t;— albastru, la canale pentru aer de evacuat

(viciat);— violet, la canale pentru aer recirculat.

3. Reprezentarea canalelor de aer

Canalele din tablă, de secţiune circulară, pă­tra tă sau dreptunghiulară, se deosebesc în desen după forma secţiunii şi după îmbinarea lor — cu flanşă sau cu i'alţ. In desen ele po t apărea în plan sau în secţiuni verticale, în vedere in lung. Aceasta se reprezintă la scara desenului, prin axa canalului şi două linii paralele de contur de tip CI. Flanşele duble, prin care se unesc două porţiuni de canal, apar în profil şi se trasează printr-o singură linie groasă perpendiculară pe axa canalului (v. poz. 1, tabela X V I.l) .

Pe un traseu la oarecare lungime, distanţa între flanşe (sau falţurile) consecutive, egală cu lungimea tronsoanelor, se reprezintă la scara dese­nului. Sensul de curgere a aerului şi natura lui se indică prin semne distinctive (poz. 2, din tabelaX V I.l) . în secţiunea transversală, canalele se reprezintă prin linia de contur a secţiunii trasate cu linie groasă CI (poz. 1, din tabela X V I .l) .

Canalele din tablă se cotează pe desenele de ansamblu prin notarea d iam etru lu i sau a dimen­siunilor secţiunii transversale, precedată de gro- simeăTăblei; dunensTuiiiie^sînt exprimate în mili- nîelrT; de exemplu, 0,50—0 400 şi 0 ,50—40 0 X 250 pe poz. 1, din tabela X V I . l . L ungiiîea tron­soanelor, deşi este desenată la scară, nu se cotează decît pe desenele de detaliu. De asemenea, numai pe aceste desene se înscriu şi cotele referitoare la flanşele canalului sau prinderea prin falţ.

Secţiunea canalelor dreptunghiulare se cotează înscriind’întîi dimensiunea care apare în vederea rcspectivă~^i7~li^bTr~5espărtit prin semnul înmul- firii ( x Ţ a doua.dimensiune, perpendiculară pe.planul acestei vederi. De exemplu, în figura X V I . l ,s-a cotat în elevaţie secţiunea transversală a cana­lului de 4 00x300 , deoarece înălţimea secţiunii canalului de. 400 mm apare văzută în elevaţie; pe vederea în plan acelaşi canal s-a cotat 300 X 400, deoarece în această vedere apare văzută lă­ţimea secţiunii s a l e d e 300 mm. în dreptul cotelor secţiunii canalelor se notează, de asemenea, obli-

374

B A

Fig . X V I . l . Schimbarea direc ţie i unui canal din tablăo — e l e v a ţ i e ; b — p l a n .

gatoriu, valoarea debitului de aer ce trece prin ca­nal, în metri cubi pe secundă.

Pe vederea în lung se trasează, pe direcţia axei, semnul simbolizînd funcţiunea sa (poz. 2 din ta ­bela X V I.l ) , pentru aer proaspăt, aer recircu­lat etc.

Schim bările de direcţie ale traseului unui canal se realizează prin curbe; acestea se reprezintă astfel cum apar în vederea respectivă, în proiecţie ortogonală, după principiile desenului proiectiv.

în figura X V I . l ,« şi b s-a reprezentat, prin vedere în elevaţie şi în plan, o parte a unui canal rectangular de 400x300 mm, pentru aer proaspăt, care îşi schimbă direcţia cu 90°. Porţiunile de canal rectilinii A şi C s în t legate cu o curbă (cot) de 90°, no tată cu B , s ituată — împreună cu yi şi C — în p lan vertical; în vederea pe planul orizontal, această curbă apare ca un canal rectiliniu; haşu- rarea lui degradată dă imaginea curburii, ajutînd citirea desenului. Canalul este prevăzut în curbă cu palete de dirijare a aerului (fig. X V I . l , a); desenul cuprinde cotele elementelor sale necesare execuţiei.

în cazul canalelor circulare, pe vederea cu­prinsă în planul paralel cu planul curbei se tra­sează — cu linie C3 — sectoarele din care este construită curba (v. lig. XVI.7, cotul C — B).

Canalele confecţionate din plăci de. diferite m a­teriale (PCV, placaj din lemn, plăci din azboci­ment, beton cu zgură sau rab iţ cu m ortar de ipsos), a lăturate de m ulte ori elementelor de con­strucţie (planşee, ziduri, grinzi etc.), au semnul convenţional pentru reprezentarea în vedere al-

C , — ( W b X rVyi. -------------- --------------

( M h V ) h

1 200?-------------- ’’

bF ig . X V I . 2. Detalii de p r in d ere a canalelor din PCV

o — r i a n j e s u d a t e ; b — cu m u f ă d e m o n t a b i l ă .

că tu it din linia de contur exterioară (CI) şi o linie paralelă întreruptă interioară (12), indicînd gro­simea peretelui lor; în secţiune transversală gro­simea peretelui este haşurată (fig. X V I.2).

în planuri de ansamblu şi in secţiuni verticale, astfel de canale se desenează aşa cum apar în ve­dere. Se întocmesc şi detalii de execuţie din care rezultă: materialele folosite, modul de execuţie şi îmbinarea lor, dispoziţia şi fixarea lor faţă de elementele construcţiei, cu cotele necesare. Ca exemplu, în figura X V I.2, se află reprezentate în secţiune două detalii de prindere a tronsoanelor de canale din PCV, cu flanşă sudată pe canal (fig. X V I.2, a) şi cu mufă demontabilă (fig. XV 1.2, b).

4. Reprezentarea a ltar clemente constitutiveClapefele de reglaj situate pe. canale rectilinii

sau la ramificaţii se pot reprezenta, fie într-o vedere pe un plan perpendicular pe axul lor (poz.8 , o, din tabela X V I.l) , fie în vedere pe un plan

paralel cu acest ax (poz. 8, b, din tabela X V I.l ) ; ele se p o t cota prin dimensiunile clapetei; de exemplu: C R 0 350 reprezintă o clapetă de reglaj pe un canal circular cu diametrul 350 m m , iar CR 225x150 o clapetă pe un canal dreptunghiular cu dimensiunile de 225x150 mm. Clapetele cu ja ­luzele reglabile se reprezintă analog.

Căciulile de protecţie a coşurilor de ventilare cu secţiune circulară şi deflectoarele apar în desen prin vederi în elevaţie sau pe plan. în funcţie de tipu l lor, fiecare se reprezintă prin semnul conven­ţional respectiv, iar cotarea prin diametrul său. Pentru confecţionarea lor, dacă tipul necesar nu este standardizat, s în t necesare desene de execuţie întocmite după regulile desenului industrial.

Deflectoarele folosite la instalaţiile de venti­lare natura lă pentru evacuarea aerului din încă­peri (fig. XVI.3) se execută în mod obişnuit, pentru diametre cuprinse între 100 şi 1 000 mm, avînd înălţimea h de 240—2 400 mm.

Construcţia deflectorului se compune dintr-un capac 1 din tablă cu grosimea de 0 ,5—1 mm, cu o deschidere rfa de 170—1 700 mm şi înălţimea h5 de 60—300 m m ; o m anta cilindrică 3 din tablă cu grosimea de 0,75-1 mm, a cărei înălţime /ie variază între 120 şi 1 200 mm, este susţinută de patru suporturi 4 executate din p la tbandă de 25 ... 3 0 x 4 m m ; o apărătoare 5 din tab lă d e 0,75— 1 mm grosime, un tub central 6 din tablă de 1 mm gro-

F ig . X I V . 3. Deflector.

375

//

sime, avînd deschiderea superioară dL de 125 — —1250 mm şi înălţimea porţiunii cilindrice a tubu­lui hx între 70 şi 700 mm, iar înălţimea porţiunii tronconice a canalului h2 între 100 şi 1 000 mm. Partea interioară a m antalei este prevăzută cu o flanşe 7, care se îmbină cu flanşa prinsă în tubula­tură. Mantaua este prevăzută cu clouă nervuri pe circumferinţă, iar capacul se solidarizează de suport prin niturile 2.

5. Reprezentarea sistemelor de susţinere

Aceste sisteme se reprezintă prin detalii de execuţie şi montaj întocmite după regulile dese­nului industrial. Cîteva exemple m ai des întîl- nite sînt date în figurile XVI.4 — X V I.6.

B. REPREZENTAREA SUBANSAMBLURILOR

Pentru reprezentarea subansarnblurilor în de­sen se folosesc semnele convenţionale descrise în acest capitol. Cîteva din situaţiile în care anu­mite subansambluri se po t afla în construcţii şi reprezenta în desen sîn t exemplificate în conti­nuare.

1. Canal cu secţiune c ircu lară cu bifurcaţie

în figura XVI.7 se află reprezentat în vedere, în p lan , un canal circular ( 0 350 mm) al cărui traseu A — B face un cot de 90° între secţiunile B şi C şi se ramifică din D ; cele două ramuri ale bifurcaţiei D — E şi D — E ' fac între ele un unghi

tt /o ' Colier din oţet

Fig. X V I .4. Sisteme de fixare:a — s u s ţ i n e r e Itngâ p e r e t e ; b — s u s p e n s i e d e p l a n ş e u ; c — c o n s o lă p e n t r u c a n a l r e c t a n g u l a r ; d — d e t a l i u d e e x e c u ţ i e ; e - s u s ţ i n e re a d e planşeu a u n u l c a n a l r e c t a n g u l a r 6 0 0 x 6 0 0 m m .

376

/ /

Zid de fundaţie

,

\ Tablă zincată 450*300 mm

Distontier 'tOx 20 mm

Tablă zincatfi F!anş5 I L30x30x3

Rabit

Slrat du aer

F ig . X V I .S . Canal vertical mascat în z idă r ie ; deta liu de montaj.

Placa de beion arma/ Nivelul pardoselii

X Sfrai de aer 20 m

Pasia de ipsos\cu zgura 3cm I Zid din 1/2I cdrămidd

F ig . X V I . 6. Canal orizontal dispus sub pardoseala pa r te ­rului, a lă tu ra t zidului de fundaţie (detaliu de montaj) .

de 90°, fiecare din ele tcrminîndu-se prin cîte o curbă la 45° şi o gură de aspirare, alcătuită din ramă ( 0 250 mm), cu grătar din plasă de sîrmă. O clapetă de reglare cu m anetă , dispusă înainte de b ifu rcare , permite reglarea debitului de aer admis.

Subansamblul se află dispus într-un plan ori­zontal, sub nivelul plafonului de care este susţinut.

are două ramificaţii sub unghi de 90° marcate cu9 şi 10. Fiecare ramificaţie şi tronsonul său final se termină cu o gură de aspirare, cu grătar şi ramă cu jaluzele reglabile. Cîte o clapetă de reglare de 200x200 mm este prevăzută la fiecare ramificaţie, întreg sistemul se află într-un plan orizontal, fiind dispus sub plafonul unei încăperi, dar are o derivaţie de traseu. în planul orizontal, după o direcţie paralelă cu cea iniţia lă obţinută prin două curbe la 30.

2. Canal cu secţiunea dreptunghiulară cu două ram ificaţii

în figura X V I.8 s-a reprezentat un canal din tablă cu secţiune dreptunghiulară, avînd traseul m arcat de numerele 1— 8, dispuse în cerc. Canalul

-A— •

0iajp_eJà_da regia) ....*350

0,5 - <p3bO0,27 m3/s

Gură de ospirore'^ .T) cu nroior din f

' ‘ ‘ pfosâ de sîrmă ' ‘ <

Fig. X V I . 7 Canal cu secţiune circulară cu bifurcaţie (vedere în plan).

3. Canal pentru refularea aerului dispus în plan vertical

Un astfel de canal cu patru guri de refulare a aerului dispuse într-un plan vertical s-a desenat în figura X V I .9, printr-o vedere în elevaţie. Cana­lul cu diferitele lui tronsoane, difuzoarele şi cla- petele de reglaj sint cotate după regulile precizate anterior; gurile de refulare, fiind identice, s in t cotate o singură dată prin elementele lor dimen­sionale şi numărul lor.

C u rii de os/iira -

/O.JS-ltlOxUUO U,IU<i i s/S

O. tin i 3/s

Fig< X V I . 8 Canal rectangular în plan orizontal cu două ramificaţii şi trei guri de aspirare.

48 — Desen de construcţii şi instalaţii 377

GlapelSde reglaj 400x700

Difuzor200*700(¿00 x S75 ‘ L'26Q

Di fu?or 500x700

4guri de refulare cu sI/o50QxB7SDifuzor 150X700

1(500*675) L-500 Difuzor 325x700/ (500x075]L* 550 Difuzor ¿75x700

rf500x450lL*60d

2,8m 3/{,

Fig. X V I .9 Canal cu pa tru guri de re fu lare dispuse în plan vertical.

\ 0,50-275x700 O JapşiaM oj 0.7m s/s ; 3m/s

300x700 '

C. CENTRALA DE ÎNCĂLZIRE Şl CONDIŢIONARE A AERULUI

în centralele de încălzire şi condiţionare a aerului s în t instalate agregatele, dispozitivele şi amenajările necesare pentru tratarea şi condiţio­narea aerului.

în desenul de ansamblu al centralei, acestea se reprezintă prin semnele standardizate cuprinse mi tabela X V I .l sau prin desene simplificate, aşa cum este prezentat în figura X V I.10.

Pe plan şi în secţiuni s în t indicate dimensiu­nile de gabarit ale hotelor şi canalelor de evacuare a aerului v iciat, precum şi dimensiunile lor de poziţie sau m ontaj.

INSTALATII DE TRANSPORT PNEUMATIC

1. General i tăţ i

D. INSTALATII DE VENTILARE MECANICĂ ÎN CLĂDIRI (EXEMPLU DE REPREZENTARE)

Aceste instalaţii se reprezintă pe baza princi­piilor generale arătate la acest capitol, folosindu-se semnele convenţionale şi desenele schematice ale anumitor agregate sau subansambluri.

în figura X V I.l 1 este reprezentat un atelier de forjare, dintr-o unitate de întreţinere, prin planul său şi prin două secţiuni verticale. Pe plan s-au figurat o serie de utilaje obişnuite în- tr-un astfel de atelier-forjă, cuptor pentru călire şi recoacere, baie de călire, nicovale pentru prelu­crare, polizor, mese de lucru ete. Utilajele care comportă evacuarea aerului v ic ia t sau a gazelor vătămătoare, înzestrate cu dispozitive de captare a acestuia, s în t prevăzute pc desen cu repere numerice, explicate în legenda desenului. Pe plan şi în schemă s-a desenat şi aeroterma 3 — funcţio- nînd în timpul iernii — cu gura de aspiraţie stră- bătînd zidul construcţiei şi gura de refulare a aeru­lui încălzit în atelier. Deasupra fiecărui utilaj, care în timpul exploatării degajă gaze toxice, fum sau abur, se află desenată în vedere hota legată la un canal vertical din tablă de oţel.

F iind asemănătoare cu instalaţiile de ventilare mecanică, instalaţiile de transport pneumatic se reprezintă în desen prin aceleaşi metode şi m ij­loace ca şi acestca, adică prin desene în plan, secţiuni verticale şi scheme, folosind aceleaşi semne convenţionale (STAS 185-73) pentru tubu­latura din tablă şi pentru dispozitivele comune.

Pentru agregate specifice (guri de captare, cicloane, separatoare de praf, transportoare eli- coidale etc.) s în t necesare desene de execuţie, întocmite după regulile desenului industrial, şi desene de m ontaj; în mod curent se folosesc agre­gate tipizate, produse de industria noastră, caro se specifică numai prin caracteristicile lor.

Pentru că instalaţiile de captare a prafului sau a deşeurilor s în t legate de u tila ju l tehnologic prin guri de captare adecvate fiecărui utilaj de producţie, se adoptă pentru reprezentarea acestui utilaj desene simplificate, prevăzute cu repere, a căror semnificaţie se înscrie în legenda desenelor.

2. Instalaţii de transport pneumatic într»un atof ier de t împlărio mecanică

în vederea asigurării unor condiţii normale de muncă, un astfel de atelier s-a prevăzut cu mij-

378

" f i

L F. G E N DA

1 - Hota hissGopice p e n tru fo rja cu ¿focuri2 - Hota deesupra dă Hor de câ iire în apa ş iu t c i 2400 x 2 TO O 3 -A ero fe rm cu d e b it 6000m \Zero Q- 55000 kc a !/o ro

p e n tru înoâfoirea o e ru /u i d e /a 2 0 °C io +10 °C lf - Can o i de goze o r se de io cup to r 0 370 5 - C anat de goze a rse de io g u ra cu p to ru tu i $ 2 5 0 f - Coş de ven ti/o f ie <t> 4507 - D e fle c to r 0500 mm tip C8 - D e fle c to r $300 m m tip C 3 - O c fle c to r 4 6 0 0 mm tip C

î 0,5 t 2 3 O Sm

I N S T I T U T U L DE P ROI EC TA Rl

NumelePrvui.fnt Desene? veriikoi

Senwdhr

A T E U E R U E FO R JA

INSTALAŢIA DE VENT/LARE PLAN 6 ! SECT/UNl

Fig, X V I. 11. Atelier de fo r jare — instalaţia de venti lare mecanică.

joace de captare şi evacuare a rumeguşului şi aşchiilor dc lemn (cu dimensiuni cuprinse între0,5 — 50 mm), ce se produc la fiecare utilaj de prelucrare a lemnului.

în figura X V I .12, a s-a prezentat p lanul insta­laţiei de transport pneumatic a atelierului la scara 1 : 50. Pe planul construcţiei sînt amplasate cele cinci maşini-unelte (reperele 1— 5), fiecare cu cîte o gură de captarc şi un canal din tablă, prin care se aspiră deşeurile, datorită depresiunii crcate de un ventila tor V şi se transportă pînă la un con colector C c; în continuare se află reprezentat cana­lul principal prin care deşeurile s în t transportate la separatorul de aşchii S A , de unde, după sepa­rarea acestora, rumeguşul rămas este. refulat de către ventilator în ciclonul separator de rumeguş

Cs; din ciclon, rumeguşul cade în partea de jos, de unde este t ransporta t prin alte mijloace.

Pe desenul în plan, canalele de transport şi agregatele se află desenate în proiecţia orizontală; pentru fiecare element sînt înscrise dimensiunile caracteristice, precum şi cotele de montaj, faţă de clementele construcţiei. Agregatele poartă repere specificate în legendă împreună cu caracteristicile lor. Pe. p lan s în t indicate trei trasee de secţionare: în figura X V I.12, b şi c s-au prezentat două din aceste secţiuni verticale, B — B şi C — C, în care o parte din elementele instalaţiei apar în adevă­ra ta lor formă.

Pe secţiuni sînt înscrise cotele dimensiunilor tuturor elementelor instalaţiei şi cotele de nivel, la care acestea vor fi montate.

379

4

*6,OS, 2O . v

100 2100

CCR -315a ■ 30"

<t>t05

spaţiu nu s-au mai reprezentat şi schemele celor­lalte utilaje.

Conul colector este reprezentat. în figura X V I.14 printr-o vedere în plan orizontal, în care apar ccle cinci ş tu ţu ri , cu flanşa de legătură a canalelor ce vin de la cele cinci utilaje şi cu ştu ţu l canalului de plecare spre ventilator, avînd diametrul de 380 mm; poziţia relativă a ş tu ţurilo r este deter­minată prin unghiul dintre axele lor. O secţiune verticală precizează cota de nivel a canalului co­lector, la axa gurilor de intrare şi ieşire.

F ig . X V I . 13 . Ferăstrăul circular din figura XVI.12, o (schema de montaj) ,

în figura XV 1.13 s-a reprezentat schema de montaj pentru ferăstrăul circular, printr-o vedere în elevaţie şi una de profil, pentru a se determina captarea şi canalul său. Pe schemă, canalul se opreşte la conul colector Cc. Pentru economie de

1. Să se reprezinte la scară prin vederi pe cele trei plane de proiecţie — elevaţie, plan şi profil — un tronson de canal din tablă, cu secţiunea transver­sală dreptunghiulară, cu flanşe din oţel cornier, cu dimensiunile ce se pot alege din tabela XVI.2.

, ţ ~

< YScara MO ^

F ig . X V I . 14. Canal colector al instalaţiei din figura XVI,13.

o'aura 1:211

£0^,62

m ^ 3 —1sfc_

380

T r o n s o n u l d e canal s e va p r e s u p u n e r u pt în z o n a d e m i j lo c , s p r e a s e r e d u c e l u n g i m e a d e s e n u l u i . Se va î n t o c m i , d e a s e m e n e a , un d e t a l i u d e p r i n d e r e a f lanşe i d e t a b l a c a n a l u l u i , la sc ar a 1 :1 (în s e c ­ţ i u n e ) . Ş u r u b u r i l e d e p r i n d e r e s î n t în t o a t e c a z u r i l e M 6 X 2 5 m m.

2. Să s e r e p r e z i n t e la scară, p r i n t r - o v e d e r e în lung şi una din faţă, un t r o n s o n d e cana l c i r c u l a r , cu f l anşă din o ţ e l lat (sau c o r n i e r ) av î nd d i m e n s i u n i l e a l e s e din t a b e l a XV I . 3 .

T r o n s o n u l , în l u n g i m e d e 9 8 2 m m , s e va p r e s u p u n e r u pt în z o n a d e m i j l o c , s p r e a s e r e d u c e l u n g i m e a d e ­s e n u l u i . Se va î n t o c m i şi un d e t a l i u de p r i n d e r e a f l anşe i d e ca na l la scara 1 : 1 (în s e c ţ i u n e ) . N i t u r i l e d e p r i n d e r e d e 0 3 m m s e af lă la d i s t a n ţ a d e 1 0 0 m m , iar ş u r u b u r i l e d e p r i n d e r e , în t o a t e c a z u r i l e , s î nt M 6 x 2 5 m m .

3 . Să s e r e p r e z i n t e în e l e v a ţ i e , p e un plan f ront al şi p e un plan l at era l , d e prof i l ( d r e a p t a sau s t î ng a ) la sc ar a 1 : 50 (sau 1 : 2 5) s u b a n s a m b l u l di n f i gur a X V I . 7.

T r o n s o a n e l e s a l e p o t a v e a l u n g i m i l e î n s c r i s e în una din v a r i a n t e l e di n t a b e l a X V I . 4.

I n d i c a ţ i e . A p l i c a ţ i a s e r e d u c e la r a c o r d a r e a a d o u ă d r e p t e p a r a l e l e cu o d r e a p t ă î n c l i n a t ă , prin a r c e d e c e r c ; d r e a p t a î n c l i n a t ă e s t e c o a r d a c o m u n ă a c e r c u r i l o r d e r a c o r d a r e . P ent ru l inia d e ax ă, c e r ­c u r i l e d e r a c o r d a r e au raza R d e d u s ă din t a b e l ă .

4 . Să s e p r e z i n t e la s cară , prin v e d e r i p e c e l e t r e i p l a n e d e p r o i e c ţ i e , un c o t d e e t aj cu s e c ţ i u n e a d r e p ­t u n g h i u l a r ă p e nt r u un ca na l din t a b l ă , cu d i m e n s i u ­n i l e a l e s e din t a b e l a X V I. 2 . (v. şi p o z . 3 din t a b e l aXV I. 1 . ) .

Raza d e r a c o r d a r e e s t e p e nt r u t o a t e c a z u r i l e din t a b e l ă : R = 1 ,5 o. F la n şe le s e n i t u i e s c d e t a b l a c a n a ­lului cu n i t ur i ( 0 3 m m) , la 1 0 0 m m d i s t a n ţ ă . P e r e ­c h i l e d e f l an şe s e pr i nd î n t r e e l e cu ş ur ubu ri M 6 x 2 5 .

5. Să s e r e p r e z i n t e la sc ar a 1 : 50 s e c ţ i u n e a v e r ­t i c a l ă , d u p ă t r a se u l A-A, a i ns t a l a ţ i e i d e t r a n s p o r t din f i gura X V I . 12, a.

6. Să se î n t o c m e a s c ă s c h i ţ a şi d e s e n u l la sc ar ă pe n tr u t r o n s o n u l di n f ig ur a X V I . 12 , b, c a r e l eag ă

T A B E L A XV I . 2

Dimensiuni, t/i mm

*-«ouK

C an a lu l

t

Tip

ul

rinuşa

Gro

sim

ea

tabl

ei,

g

a x b Oţelc o rn ie r G ăur i 0 7

1 0,50 200 x 100 1 980 A 25 X 20 X 4 2 ( 2 + 1 ) = 62 0,65 4 0 0 X 2 5 0 1 980 B 30 X 30 x 4 2 (4 + 2 ) = 1 23 0 ,50 1 0 0 X 2 5 0 982 A 25 X 25 X 4 2 (2 + 2 ) = 84 0,75 630 X 800 982 C 4 0 x 4 0 x 4 2 ( 6 + 8 ) = 2 8

TABELA XV 1.3Dimensiuni, In mm

Canalu l F ia uşaNr. I N i tu r ic r t . Grosim ea

O0 3

Oţelta b l e i , g 0 7

t 0 . 5 0 ! 10 4 l a t x 5 42 0 , 5 0 225 6 l a t x 5 43 0 , 6 5 10(1 12 1, 2 5 x 2 5 x 4 124 0 , 7 5 6 30 20 L 3 0 X 30 X 4 200 1 ,0 0 1 0 00 30 1. 4 5 x 4 5 x 4 24

TABELA XVI.4Dimensiuni, in mm

Nr. ert. a - n cot. «C C - 0 D E - D E ' cot

E F - E 'F '

1 2,50 90° 0,50 0 ,70 45°2 2,00 90° 0,70 0 ,85 45°3 1,50 90° 0,90 1,00 45°

v e n t i l a t o r u l cu t u b u l a t u r a c i r c u l a r ă . Se f o l o s e ş t e t a b l ă d e 1 m m g r o s i m e , iar p e n t r u f l anşe , o ţ e l c o r ­n i e r d e 3 0 x 3 0 x 4 m m şi ş u r u b u r i M 6 x 2 5 m m .

Cap. X. Reprezentarea elem entelor şi cons­tru c ţ iilo r m etalice ............................... 289

1. Reprezentarea e lem entelor construcţiilor metalice ........................................................... 289

2. Reguli de reprezen tare şl cotare ............... 2913. Reprezentarea ansambluri lor de elemente

ale construcţiilor metalice ............................ 296

PARTEA A TREIA

D E SE N DE IN S T A L A Ţ II

Cap. X I. Reprezentarea In s ta la ţiilo r pentrufluide ...................................................................... .......304

A. Generalităţi ........................................................... ......304B. Semne convenţionale, simboluri şi notaţi i co­

mune instalaţi ilor pentru fluide ........................ ......3041. Reprezentarea conductelor ........................ ......3042. Cotarea conductelor ..................................... ......308

3. Reprezentarea pieselor speciale, a a rmă­tu r ilo r şi a accesorii lor ................................. ......308

C. întocmirea schiţei şi a desenului instalaţi i lor pentru fluide ........................................................... ......3081. Reguli generale de cotare ...................................3082. întocmirea schiţei ................................................3183. Executarea desenului ..................................... ......3194. C i ti rea desenului ................................................320

Cap. XII. Reprezentarea in s ta la ţiilo r teh-nico-sanitare din c lăd iri ...............................323

A. Principii generale .................................................. ......3231. Semne convenţionale ..................................... ..... 3232. întocmirea schiţei şi a desenului ............... ..... 323

B. Reprezentarea instala ţi i lor tehnico-sanitaredin blocuri le de locuinţe ..................................... ..... 3271. Generalită ţi ...................................................... ..... 3272. Clădiri de locuit, bloc P + 7 ............................ ......329

C. Reprezentarea instalaţi ilor tehnico-sanitare util i tare ................................................................... ..... 330

D. Reprezentarea prefabricatelor pentru insta­laţii tehnico-sanitare ...............................................331

1. Nodul san ita r prefabricat ..................................3312. Cabina sanitară spaţia lă ................................. ..... 333

Cap. X III. Reprezentarea re ţe le lo r exterioarede a lim entarecu apă şi de canalizare 337

A. Generalităţi ........................................................... .....337B, Reţele ex ter ioare de apă-canal (exemple de re ­

prezentare) ............................................................... .....3371. Clădiri de locuit .............................................. .....337

2. Legătura instalaţiei cu re ţeaua publică de apă-canal ........................................................... .....339

3. Reţele exterioare ale unui complex de clă­diri .............................................................. 339

C. Reţele publice de alimentare cu apă şi de cana­lizare .................................................................. 940

Cap. XIV. R e p re z e n ta r e a i n s t a l a ţ i i l o r p e n t r ugaze c o m b u s t i b i l e n a tu r a l e ............ 345

A. Generalităţi ...................................................... 345B. Semne convenţionale, simboluri şi notaţii . . . . 346C. întocmirea schemei izometrice ...................... 346D. Reprezentarea instalaţiei de gaze combusti­

bile din clădiri .................................................. 351

Cap. XV. R e p r e z e n t a r e a i n s t a l a ţ i i l o r d e î n ­c ă lz i r e c e n t r a l ă ......................................... 358

A. Principii generale .............................................. 3581. Semne convenţionale, elemente de cotare şi

reprezentări speciale .................................. 3582. Desenele instalaţiei de încălzire centrală .. 364

B. Exemplu de reprezentare a instalaţiei deîncălzire centrală .............................................. 3641. Clădire de locuit — proiect t i p .................. 364

C. Instalaţii de încălzire cu a e ro te rm e .................. 3651, Principii şi elemente de reprezentare . . . . 3652. Exemplu de reprezentare .......................... 366

D. Reprezentarea reţelelor de te rm ofica re .......... 3661. Principii şi elemente de proiectare .......... 3662. Exemplu de reprezentare .......................... 367

Cap. XVI. R e p r e z e n ta r e a i n s t a l a ţ i i l o r de v e n ­t i l a r e şi d e c o n d i ţ i o n a r e a a e ru lu i 370

A. Reprezentarea în desen a elementelor instala­ţiei de ventilare mecanică .................................. 3701. Principii generale .......................................... 3702. Linii folosite .................................................. 3703. Reprezentarea canalelor de a e r .................. 3744. Reprezentarea altor elemente constitutive 3755. Reprezentarea sistemelor de susţinere . . . . 376

B. Reprezentarea subansamblurllor .................. 3761. Canal cu secţiune circulară cu bifurcaţie .. 3762. Canal cu secţiunea dreptunghiulară cu două

ramificaţii ...................................................... 3773. Canal pentru refularea aerului dispus în plan

vertical .......................................................... 377

C. Centrala de încălzire şi condiţionare a aerului 378

D. Instalaţii de ventilare mecanică în clădiri (exemplu de reprezentare) .............................. 378

E. Instalaţii de transport pneumatic .................. 3781, Generalităţi .................................................. 3782. Instalaţii de transport pneumatic într-un

atelier de tîmplărie m ecan ică ...................... 378

384

G£lrrŞ/h3/S"

r~as*.-53 *

DORM'TOR

ga cu

1/HE’vJ__ si ^^5, BAC

' MU&nwn

j *65x250• : -2201 mi

5.25. R e p r e z e n ta re a i n s t a l a ţ i e i te h n ic o - s a n i ta r e d in t r - o c lă d ire d e lo c u it S \ -P + 4: a — plan su b so l; ţ> — plan cta) c tircn t; c — tchem a coloanelor.

fa f i? (?* ?■ / J f

LEGENDĂ

------- ConOscU ca) rece--------Conduci) and caii}--3— ConCocla conafutxf rnvourri

\ v C&xyJ rrfnq/t.- i( p ) Corjrrsj &.VKXSIC P<xi CtriHrrPO Pmd diifoie

RPYC RrCudiC r'YCpr Punct fuCft CtZurfld tordu

«tft Rnhmct eVAi/ icrrcnsr SJoa fonti

SCHEMA COLOANELOR

ţionaie standardizate, cotele de montaj (care uneori pot lipsi, fiind determ inate prin normele de m on­taj), poziţia nodului sanitar p re­fabricat, cu coloanele de apă rece, apă caldă şi canalizare, precum şi traseul conductelor secundare, in - dicîndu-se şi diametrele conduc­telor. Pe plan nu sînt figurate si- foanele obiectelor sanitare.

în figura 5.21, b este rep re­zentată schema coloanelor pen tru un singur nivel, al grupului sa­n itar din figura 5.21, a. Pe t ra ­seul conductelor sînt figurate p ie­sele speciale ce alcătuiesc instala­ţia (piesa de curăţire, compensa­torul de dilatare, sifoanele etc): sînt notate şi dimensiunile tubu ri­lor, ale ţevilor şi cotele de nivel.

Numărul apartam entelor pe etaj, distribuţia încăperilor şi in ­stalaţia aferentă fiecărui aparta­m ent fiind identice la toate palie­rele, s-a întocmit schema coloa­nelor pentru u n bloc de locuinţe S + P - r4 etaje (fig. 5.22).

Din cauza scării reduse, obiec­tele sanitare ale fiecărui nivel nu s-au m ai desenat, pe schemă fiind indicate derivaţiile fiecărei coloa­ne, arm ăturile, piesele de curăţire, piesele şi compensatoarele de d i­la tare pe coloana de canalizare, din PVC-U, respectiv pe coloana de alim entare cu apă rece din

PvC-G; coloana pentru apă rece este executată din oţel zincat.Această schemă se.poate confrunta cu schema din figura 5.21, b.In detaliile de execuţie (fig. 5.23) întocm ite ]a scară mare, o conductă

sau un subansam blu de instalaţie (un prefabricat, o poziţie de obiect m ai deosebit etc.) se pot reprezenta şi printr-o vedere în proiecţie ortogonală, obţinută, în general, prin două linii paralele continue, duse la o distanţă egală cu d iam etrul conductei. în acest caz, spaţiu l dintre linii răm îne alb, sau (spre a se deosebi de alte conducte) se poate colora cu culoarea con­venţională a fluidului ce se transportă; în acest caz, fitingurile şi arm ă­turile nu se colorează. Poziţiile .principale ale instalaţiei s-au notat cu repere a căror semnificaţie este înscrisă în legendă.

Fig-

Co/lbnlâiT

5.22. Schem a coloanelor pentru bloc de locuinţe S + P + 4 :

— p iesă ele c u ră ţire ; P.F. — punct

un

ii x ;P.D. — piesâ de d ila ta re ; CJD. — compensator

de d ila tare .

.136

5.3.3. REPREZENTAREA INSTALAŢIEI TEHNICO-SANITARE LA O CLĂDIRE ¡DE LOCUIT S + P + 4

Construcţia cuprinde un subsol tehnic, parter şi pa tru .etaje, avi apartamente cu una, două şi trei camere, vestibul, baie, bucătărie şi i mară. G rupurile sanitare sînt identice pe vertical;!, de la p a rte r la e jul 4.

A partam entele cu trei camere sînt dotate cu un grup san itar de si viciu, avînd ca obiecte sanitare un vas de closet şi un lavoar.

Instalaţia tehnico-sanitară cuprinde instalaţia de alim entare cu a potabilă,. de canalizare şi instalaţia de apă caldă de consum pentru b grupuri de serviciu şi bucătării.

în figura 5.25, a s-a reprezentat, la scara 1 :50, desenul în plan subsolului, cuprinzînd conductele de distribuţie inferioară cu apă re şi caldă, precum şi conducta colectoare de canalizare, toate reprezentt prin semnele lor convenţionale conform STAS 185-89 şi inscripţiona cu diametrele corespunzătoare. Aceste trei conducte ajung la cîte coloană verticală (desenată în plan prin cîte un cerc mic), coloanele urcîi pînă la u ltim ul etaj al clădirii. Coloana de canalizare se prelungeşte pîi deasupra terasei.

Pc desenul plan parter, etaj curent (fig. 5.25, b) s-au figurat, penti fiecare grup sanitar, obiectele sanitare, prin semnele convenţionale re pective, conform STAS 185-89, fără a se indica şi traseul conductei secundare, din cauza scării reduse, indieîndu-se poziţia nodului sanita poziţia coloanelor de alimentare cu apă rece şi caldă, precum şi a coloan de canalizare. Deoarece numărul apartam entelor pe etaj, d istribuţia înc; perilor şi instalaţia aferentă fiecărui apartam ent sînt identice la toa- palierele, nu s-au mai desenat toate etajele ci numai etajul curent.

Sifoanele obiectelor sanitare nu sînt figurate pe desen. Poziţiile obie( telor în plan nu s-au cotat, ele fiind determinate prin normele de monta

Pe schema coloanelor (fig. 5.25. c), de obicei, nu se mai deseneaz obiectele sanitare, fiind indicate derivaţiile fiecărei coloane, armăturii« piesele de curăţire, piesele de dilatare. Fiecare coloană este numerotat cu un num ăr ce corespunde cu numărul coloanei din plan; obligatori' sînt notate diametrele conductelor, precum şi cotele de nivel .ale conduc telor orizontale de alimentare faţă de nivelul pardoselii.

5.4. REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR SPECIALE

Instalaţiile tehnico-sanitare cu care.sînt dotate unele complexe utili­ta re ca : bucătării de cantine sau restaurante, spălătorii de rufe, băi pu blice. unele instalaţii din spitale .etc., se proiectează corespunzător speci­ficului lor funcţional şi se reprezintă în desen pe planurile de arhitecturi după principiile expuse la începutul capitolului, folosind semnele conven­ţionale comune instalaţiilor pentru fluide; la nevoie se pot adopta semne convenţionale adecvate, explicate în legenda desenului.

aapurile şi caracteristicile lor, precum şi standardul fiecâi'ui obi se înscriu îr ‘ 'stele de m ateriale ale proiectului, pe desenele de de ta de execuţie VJ. montaj ale grupului sanitar respectiv; ele se explică legendă sau se înscriu în tabelul de componenţă.

Desenele întocmite în vederea execuţiei instalaţiei tehnieo-sanit; cuprind planurile tu turor nivelurilor pe care se desfăşoară instalai precum şi schema desfăşurată întocmită după regulile generale ale de: nului tehnic.

Pentru exemplificare, s-a considerat o clădire de locuit d in care s- extras dintr-un apartam ent grupul sanitar si baia cuplată cu bucătăi (fig- 5-21).

S b lX h tt/ W « M » ! ______1

LE G E N D A :1. S p ă lă to r cu

piciitii.-ir 1. Cadă de baie. 3. L a r o r . i. V as d s c ’.ciyat.

!550

L E G E N D Â:1 Beton simplu Bc 7,5 aducere la cotd

2. Iubim de beton prefobncale 0*& ),L' 1.00 3 Mortar ds ciment M100 7T4. Be/cn simplu Bc 3.55. Tencuială cu mortar de ciment M100

T i Fig. 5.10. Cămin de vizitare pentru reţeaua de canalizare, avind funcţia de cămin de

intersecţie.

fi 5

L E G f N 0 A;1 Beton smpluBc 7.5penlruoA2 hbun * beimpretobncaie D'3 Morlonle omeni M ICO4 îub jn tlebe ia ’ ixerobncoteO-

5 lenaaiâcu.Taior de omenii6 Betcn smolii 3cl5

Fig. 5.11. Cămin de v pentru reţeaua de car.

avînd funcţia d< cămin de racord

4 • t

pozit:l — bordura; 2 — grătar carosabil din iontă:

3 — curba; H — beton de egalizate.

Fig, 5.13. Separator de grăsimi, cu golire la canal:1 — capac işl ram ă din fo n tă : 2 — trep te din o ţel-beton ; 3 — beton do egalizare Ci — conductă care asigura com unicarea cu a tm osfera; Cj şl Cj — conduct.* r\

HGLiriCTArA