Manual clasa a IX a

Manual clasa a X aDup manualul de clasa a X a, Ed. Corint

CUPRINS

1. Revolutia glorioasa .................................. ............................................ p. 32. Epoca luminilor ................................. .................................................. p. 53. Organizarea statelor moderne ............................................................... p. 8 3.1. Constituirea SUA ............................................................................ p. 8 3.2. Revolutia franceza .......................................................................... p. 10 3.3. Franta napoleoniana ........................................................................ p.13 3.4. Relatiile internationale in secolul al XIX-lea .................................. p.154. rile Romne i problema oriental ........................................... p. 17 4.1. Secolul fanariot. Anul 1821 ........................................................... p.17 4.2. Rzboaiele ruso-austro-turce. Regulamentul organic .................... p.195. Anul 1848 n Europa .. ......................................................... p.21 5.1. Aspiraii liberale i naionale n Europa ......................................... p.21 5.2. 1848 n spaiul romnesc ................................................................ p.236. Revoluia industrial ............................................................................. p.27 6.1. tiina i tehnica ............................................................................. p.27 6.2. Economia i societatea ................................................................... p.287. State naionale i multinaionale n a doua jumtate a sec. XIX .......... p.30 7.1. Romnia . p.30 7.2. Germania i Austro-Ungaria .. p.338. Lumea la cumpna secolelor XIX XX .............................................. p.36 8.1. Civilizaiile asiatice si africane i modernitatea p.36 8.2. SUA. Sistemul de aliane .. p.379. Marile conflicte ale secolului XX ....................................................... p.40 9.1. Primul razboi mondial. Marea Unire ............................................. p.4010. Tratatele de pace si relatiile internationale interbelice ...................... p.46 10.1. Tratatele de pace. Relatiile internationale interbelice .................. p.4611. Lumea in perioada interbelica ............................................................ p.49 11.1. Economia si viata cotidiana ......................................................... p.49 11.2. Miscarea feminista si Romania in perioada interbelica ............ p.5112. Regimuri politice in perioada interbelica .......................................... p.52 12.1. Comunismul si nazismul ............................................................. p.52 12.2. Regimuri democratice si fascismul ............................................ p.5413. Marile conflicte ale secolului XX .................................................... p.56 13.1. Al doilea razboi mondial. Holocaustul ....................................... p.5614. Relatii internationale postbelice ....................................................... p.62 14.1. Organizatii internationale. Razboiul rece si prabusirea comunismului ................................................................................................................. p.6215. Regimuri politice postbelice .............................................................. p.65 15.1. Regimuri politice democratice si totalitare .................................. p. 6516. Lumea postbelica ................................................................................ p.66 16.1. Reconstructia economica. Revolutia tehnico-stiintifica. Societatea civila, minoritatile si drepturile omului ............................................................... p.6617. Religia in lumea contemporana .......................................................... p.69 17.1. Crestinism, Islam, Budhism. Ecumenismul religios .................... p.6918. Romania si integrarea euroatlantica ................................................... p.71 18.1. UE si NATO ................................................................................ p.7119. Societatea la inceputul mileniului III ................................................. p.73 19.1. Globalizare, terorism, viata cotidiana .......................................... p.731. ``Revolutia glorioasa`` Cauzele revolutiei engleze Incepand cu secolul ala XVI-lea Anglia cunoaste o dezvoltare treptata a unei economii bazate pe initiativa individuala, concurenta si profit ce permite aparitia unei noi nobilimi, interesata in manufacturi, ferme capitaliste si comert maritim. Impreuna cu burghezia in formare ei incep sa controleze viata economica a tarii si doresc sa obtina si puterea politica. Ei erau larg reprezentati in Parlament, institutie ce smulsese regelui dreptul a aviza politica fiscala si legislativa a acestuia si incearca sa impuna libertati conforme cu interesele lor. Pe de alta parte de bunul plac al suveranului depind brevetele pentru infiintarea intreprinderilor comerciale si industriale, o frana in fata cresterii productiei si schimburilor, accentuand opozitia rege-parlament.

Divergentele sunt accentuate si de situatia religioasa unde regele conducea Biserica anglicana, iar majoritatea burgheziei si noii nobilimi era puritana. Acestia cereau ``purificarea`` bisericii de urmele ei catolice si contestau inca o data puterea regelui. In 1628 Parlamentul adreseaza lui Carol I Stuart ``Petitia dreptului`` in care-i atrageau atentia asupra limitelor puterii regale si asupra prerogativelor parlamentare, iar regele dizolva adunarea si guverneaza singur intre 1629-1640. Razboiul cu Scotia a epuizat resursele financiare si l-a obligat pe Carol sa convoace Adunarea in speranta votarii unor noi impozite. Parlamentul refuza si emite Mustrarea ce Mare in care se enumera abuzurile acestuia, se cere demiterea si condamnarea colaboratorilor cei mai apropiati ai regelui si anularea impozitelor adoptate in ultimii zece ani. Regele refuza si incearca sa-i aresteze pe liderii miscarii, aparati de populatia Londrei si astfel se declanseaza razboiul civil (1642-1649). In prima parte cavaleria regala obtine cateva victorii in fata armatei parlamentul, beneficiind de sprijinul marii nobilimi si liderilor bisericii. Situatia se schimba atunci cand Thomas Fairfax si mai ales Oliver Cromwell reorganizeaza armata dupa modelul unitatilor de elita ``coastele de fier`` si obtin victoriile decisive de la Marston Moor, Preston si Naseby. Carol I este prins, judecat si executat la 1649, iar parlamentul proclama republica (Commonwealth). Puterea reala era exercitata de armata condusa de Oliver Cromwell ce inabusa miscarile regaliste din Scotia si Irlanda si emite Actele de navigatie (1650-1651), lovind puternic in Olanda si flota ei comerciala. In 1653 Cromwell dizolva parlamentul si se proclama Lord Protector cu atributii sporite ce impun practic dictatura militara in Anglia. La moartea lui Cromwell (1660) armata in invita pe fiul lui Carol I sa ocupe tronul, marcand astfel revenirea monarhilor pe tron, in connditiile in care majoritatea dorisera desfiintarea absolutismului si nu monarhiei. Carol II (1660-1685) si Iacob II (1685-1688) ignora lectiile razboiului civil si incerca sa reinstaleze absolutismul si biserica catolica. Opozitia parlamentara, noua nobilime si burghezia il cheama la tron pe Wilhelm de Orania, ginerele lui Iacob al II-lea, dupa ce in prealabil acesta acceptase ``Declaratia drepturilor`` in care se precizau drepturile si datoriile poporului si regelui, infaptuind astfel revolutia glorioasa. EXERCITII

1. Petitia dreptului (1628) : ``1. Lorzii ecleziasticii si mireni si comunele, intruniti in Parlament, aduc la cunostinta cu toata smerenia suveranului si stapanului nostru, regele, ca printr-un statut intocmit sub domnia lui Eduard I ... s-a declarat si statornicit ca Regele si mostenitorii sai nu vor impune, nici nu vor incasa tallia sau ajutoare in acest regat fara consimtamantul arhiepiscopilor, episcopilor, comitilor, baronilor, cavalerilor, burghezilor si altor oameni liberi din comunele regatului ; iar prin autoritatea Parlamentului s-a declarat si stabilit ca nimeni, in viitor, nu va putea fi constrans sa imprumute bani regelui fara voia sa, deoarece o asemenea obligatie era contrara ratiunii si libertatilor tarii ... 3. Prin statutul numit Marea Charta a Libertatilor Angliei, s-a hotarat si statornicit, de asemenea, ca nici un om liber nu va putea fi arestat si intemnitat, nici lipsit de libertatile si drepturile sale, nici pus in afara legii sau exilat, nici molestat in orice alt chip, decat in baza unei sentinte legale din partea egalilor sai sau a legilor tarii.

10. In aceste privinte, ei se roaga cu smerenie, Prea Inalta Voastra Maiestate, ca nimeni, in viitor, sa nu fie silit sa faca vreun dar gratuit, imprumut de bani sau dar de bunavoie, nici de a plati vreo taxa sau impozit fara consimtamantul comun votat de Parlament`` (p. 8 st)

a. Identificati drepturile si libertatile obtinute de-a lungul timpului.

b. Enumerati membrii Parlamentului britanic.

2. Alegeti principala cauza a revolutiei engleze.

3. De ce parlamentul revine in 1660 la forma monarhica de guvernare ?

4. ``Pentru multe generatii viitoare, revolutia din 1688-1689 a fost numita de stramosii nostri glorioasa revolutie. Gloria ei nu a constat in vreo fapta de arme, in vreun act exceptional de eroism din partea englezilor, nici din faptul ca o intreaga natiune s-a dovedit mai puternica decat un rege foarte necugetat ... Adevarata glorie a revolutiei britanice sta in faptul ca a fost facuta fara varsare de sange, fara razboi civil, fara masacre sau proscriptii si mai presus de toate, ca s-a ajuns la o reglementare prin consimtamantul mutual al diferendelor religioase si politice, care despartisera atat de multa vreme si atat de cumplit oamenii si partidele. Reglementarea constitutionala din 1689 a rezistat incercarii timpului`` (G.M. Trevelyan, Istoria ilustrata a Angliei) (p. 9 dr)a. De ce s-a adoptat denumirea de revolutia glorioasa?

b. Faceti o paralela intre conflictul rege-parlament din 1642-1649 si cel din 1689. Evidentiati diferentele!

2. Epoca luminilor Iluminismul este marea miscare filozofica a secolului al XVIII-lea ce vedea in ratiune, educatie si spirit inventiv mijloacele prin care se putea construi calea spre realizarea fericirea umana. Noi principii si valori in societate

Credinta si fericirea omului : pe plan religios iluministii pleaca de la premisa lui Diderot conform careia ``nu exista decat o singura datorie a omului, aceea de a fi fericit``. Ideea era in contradictie cu cea a bisericii catolice, ce vedea in viata o simpla trecere spre cele vesnice si nega revelatia divina si traditiile Bisericii. Iluministii cred in existenta Domnului, dar refuza sa accepte amestecul lui in evolutia ulterioara a universului ce functioneaza in baza unor legi naturale, conceptie denumita deism. Religia era acceptata doar ca un garant al ordinii sociale, necesara oamenilor in lipsa unei educatii rationaliste.

Un nou model de putere : Montesquieu si Voltaire sprijina monarhia constitutionala, bazata pe separarea puterilor in stat, egalitate in fata legilor si respectarea drepturilor cetatenesti. Republica era, in conceptia lui J.J. Rousseau, o societate aparuta ca urmare a unui contract incheiat intre oameni liberi si egali, contract prin care puterea era exercitata de reprezentanti in numele poporului. In paralel, Rousseasu credea insa ca republica si democratia sunt posibile doar in statele mici, iar proprietatea privata este o cauza a inegalitatii intre oameni. Munca, sursa bogatiei : munca era considerata unica sursa a bogatiei si progresului, chiar daca unii inclinau spre agricultura si altii spre industrie si comert. Adam Smith sustine ca industria si comertul prospera doar atunci cand sunt indeplinite trei conditii si anume libertate individuala, exprimarea interesului personal si existenta cererii si ofertei pe piata. Absolutismul luminat

Filozofia iluminista a fost adoptata de cativa monarhi absolutisti ce doreau sa evite conflictele interne si contestarea propriei puterii prin reforme partiale care sa imbunatateasca situatia populatiei. Frederic II al Prusiei, Iosif II al Austriei si Ecaterina II a Rusiei corespondeaza cu iluministii si modernizeaza legislatia, sprijinind eliberarea si improprietarirea taranilor, dezvoltarea comertului si industriei, desfiintarea torturii si cenzurii, etc. Politica lor a esuat, in final, deoarece reformele erau, prin natura lor, inutile intr-un stat unde regele, nobilii si biserica detineau puterea, refuzand sa o imparta cu ceilalti cetateni si respingeau evolutia economica naturala de la agricultura la industrie si comert ca ramuri predominante.

Raspandirea si influenta iluminismului

Iluminismul se raspandeste prin intermediul cartilor, fie el brosuri sau Enciclopedia (35 volume) editata de Diderot si D`Alembert, ziarelor, societatilor stiintifice si culturale, saloanelor de lectura si lojilor masonice si mai ales prin intermediul francezei, folosita de elitele Europei. Literatura si muzica includ o serie de oameni de cultura prestigiosi cum ar fi :

Voltaire abordeaza epopeea istorica, poemul eroi-comic si filosofic, satira, pamfletul, tragedia clasica si romanul, dar este, in esenta, un regalist, chiar daca unul constitutional.

J.J. Rousseau introduce tema contemplarii melancolice si solitare a naturii ca refugiu in fata nelinistilor umane si romanul pedagogic, bazat pe apropierea de natura prin intermediul educatiei, instinctelor si calitatilor morale innascute ale omului.

Literatura engleza este reprezentata de Daniel Defoe (Robinson Crusoe) si Jonathan Swift (Calatoriile lui Gulliver) ce critica subtil intoleranta si prejudecatile societatii timpului.

In plan cultural ia nastere curentul german Sturm und Drang (Furtuna si avant) ce respinge invazia literaturii franceze si suporta cultura germana bazata pe sublim ca valoare estetica. Sublimul este rezultatul liberului exercitiu al emotiilor si imaginatiei, chiar daca rezultatul este suferinta, uratenie, uimire sau groaza. Pe de alta parte, J.W. Goethe creaza Faust, un rebel care se opune tuturor formelor de intelepciune si in special celor obtinute prin formule matematice ori stiintifice. In muzica W.A. Mozart vine cu opera Don Giovanni unde eroul sfideaza toate convenientele si regulile sociale si se ridica singur impotriva lumii in cautarea adevarului, sfarsind, ca si Faust, prin a fi distrus. Opinia publica

Statul modern aduce cu sine ideea separarii vietii private de viata publica, iar probleme de interes general (economie, politica, diplomatie, finante, etc.), discutate pana atunci doar de rege si ministrii sai, intra in dezbatere publica, antrenand un numar din ce in ce mai mare de oameni. Astfel iau nastere idei noi, pareri diferite de cele oficiale, uneori radical diferite, dand nastere opiniei publice de care regele si guvernul invata sa tina seama, indiferent ca se manifesta in biblioteci, cafenele sau cluburi.

Spiritul public i-a indemnat pe membrii societatii sa se reuneasca in actiuni comune pentru binele public, creand societati de ajutorare a saracilor si celor fara adapost, iar statul s-a implicat prin crearea unor stabilimente pentru saraci si cersetori, considerati indivizi periculosi ce trebuiau pusi la munca fortata.

In paralel, Biserica Catolica foloseste confrerii, pelerinaje si misiuni de binefacere pentru a-i educa pe oameni in spirit comunitar si intrajutorare.

EXERCITII

1. ``In fiecare stat exista trei feluri de puteri : puterea legislativa, puterea executiva si puterea juridica sau judecatoreasca. Prin cea de-a treia putere, magistratul pedepseste infractiunile sau judeca diversele conflicte dintre cetateni. Atunci cand puterea executiva si cea legislativa se reunesc intr-o singura persoana, nu mai exista libertate deoarece ne putem teme ca aceasta persoana ar putea face legi tiranice si apoi sa le puna in practica abuziv. Daca puterea juridica ar fi detinuta impreuna cu puterea legislativa, controlul asupra vietii si libertatii cetatenilor ar fi arbitrar deoarece judecatorul ar fi si legislator. Daca puterea juridica ar fi imbinata cu puterea executiva, judecatorul ar putea detine forta unui opresor`` (Montesquieu, Despre spiritul legilor) (p. 14 st)a. Identificati principiul sustinut in organizarea statului.b. Alegeti trei argumente in sustinerea principiului.

c. La ce principiu face aluzie documentul ?

2. Identificati in textul lectiei patru elemente care marcheaza schimbari fundamentale in evolutia societatii.

3. ``Libertatea de care nu au parte majoritatea oamenilor ramane in Europa idealul spre care gandirea, dar si istoria inainteaza lent. Este una din tendintele majore politice si filosofice ale secolului al XVIII-lea. Libertate sau cautarea egalitatii ? Napoleon credea ca francezul nu dooreste libertatea, ci egalitatea, adica egalitatea in fata legilor, abolirea drepturilor feudale, pe scurt sfarsitul libertatilor particulare, adica a privilegiilor`` (Fernand Braudel, Gramatica civilizatiilor, 1963) (p. 16 st sus)a. Ce doresc oamenii de rand libertate sau egalitate ?

b. Pentru ce militeaza iluministii libertate sau egalitate ?

4. ``Un harnic furnicar muncind senin,

De oameni liberi, pe un pamant eliberat.

Atunci da, as spune clipei :

Mai stai, acum sunt fericit`` (J.W.Goethe, Faust, 1790)

a. Analizati gandurile lui Faust si identificati sursa fericirii personajului.

5. De ce ia nastere opinia publica ?

3. Organizarea statelor moderne

3.1. Constituirea SUA

Nasterea SUA este considerata, simbolic, sosirea vasului Mayflower cu 102 pasageri la 1620 in regiunea devenita ulterior Noua Anglie. Treptat apar pe coasta de est 13 colonii unite prin religia protestanta si independenta. Cauzele razboiului de independenta

Coloniile nu au cunoscut feudalismul si s-au concentrat pe industrie cu muncitori salariati si mica proprietate agricola in nord si plantatii bazate pe munca sclavilor negri in sud. Cu timpul coloniile intra in concurenta cu metropola ce incearca sa le limiteze dezvoltarea industriala si comerciala.

Colonistii au mostenit drepturile de cetateni englezi si si-au afirmat dorinta de a se autoguverna deoarece nu erau reprezentati in parlamentul londonez. Acesta ia, insa, o serie de masuri nepopulare, cum ar fi interzicera colonizarii la vest de Muntii Alegani, taxe pentru zaharul si ceaiul importat, redactarea actelor pe hartie timbrata (Legea timbrului, 1765), ignorand calitatea lor de cetateni englezi. Refuzul de a accepta calitatea de cetateni pentru americani

Conflictul cu Anglia

Taxa asupra ceaiului din 1773 duce la un conflict direct deoarece colonistii din Boston arunca in apa lazile cu ceai, refuzand sa accepte nouul impozit in asa numita ``partida de ceai din Boston``. Autoritatile inchid portul si impun noi taxe pentru intretinerea armatelor engleze, iar reprezentantii coloniilor organizeaza primul congres la Philadelphia (1774) unde decid boicotarea marfurilor engleze si respingerea autoritatii parlamentului. Ambele parti se pregatesc de razboi prin recrutarea de mercenari germani (Anglia) si inarmarea militiilor (SUA), prevestind Declaratia de Independenta (1776) redactata de Thomas Jefferson in spiritul luptei pentru independenta si libertate. Congresul mobilizeaza armata de voluntari si foloseste diplomati pentru a atrage sprijinul Frantei, Spaniei si Olandei, dar initial sufera grele infrangeri in fata armatei engleze profesioniste ce reuseste sa ameninte Philadelphia si independenta. Situatia se modifica datorita consilierii militare franceze si numirii ca general a lui George Washington ce obtine victoriile decisive de la Saratoga (1777) si Yorktown (1781). Pacea se incheie la Versailles in 1783 si recunoaste independenta SUA, devenita republica prezidentiala. SUA

Anii 1783-1787 sunt definiti de lupta dintre republicanii adepti ai independentei fiecarei colonii si federalistii, conndusi de Washington, ce doreau un stat federativ, compus din cele 13 colonii, organizat pe principiul separarii puterilor in stat. Federalistii au castig de cauza si elaboreaza Constitutia din 1787 pe baza urmatoarelor principii :

Separarea puterilor in stat intre puterea legislativa (Congresul), formata din Senat si Camera Reprezentantilor, puterea executiva (presedinte si guvern) si puterea judecatoreasca. Senatul include doi reprezentanti din fiecare stat, iar Camera Reprezentantilor deputati alesi in numar proportional cu numarul locuitorilor in fiecare stat. Puterea judecatoreasca apartineCurtii Supreme, iar presedintele exercita functiile de sef al statului si conducator al executivului. Libertatea presei, dreptul de petitie si adunare Garantarea drepturilor cetatenesti

Interzicerea acordarii de titluri nobiliare, onoruri ereditare si privilegii exclusive

EXERCITII

1. ``Locuitorii coloniilor engleze din America de Nord, in temeiul legilor eterne ale naturii, al principiilor Constitutiei engleze.. au urmatoarele drepturi :

1. Sunt indreptatiti la viata, libertate si proprietate si niciodata n-au cedat, in favoarea nici unei puteri suverane, dreptul de a dispune de vreuna din acestea, fara consimtamantul lor.

2. Stramosii nostri, care au intemeiat din prima data aceste colonii, erau la data

Emigrarii lor din tara mama, partasi la toate drepturile, libertatile si imunitatile unor supusi nascuti liberi inauntrul regatului Angliei.3. Prin emigratia lor, ei in nici un chip nu au renuntat la nici unul ... din aceste drepturi, ci au fost atunci, la fel ca descendentii lor astazi, indreptatiti sa exercite toate acele drepturi si sa se bucure de ele ...4. Fundamentul libertatilor engleze si al oricarui guvern liber este dreptul poporului de a participa la adunarea sa legislativa; intrucat colonistii englezi nu sunt reprezentati intransa, ... urmeaza de aici ca sunt indreptatiti la libera si exclusiva putere legislativa in cadrul diverselor lor adunari provinciale, singurele organisme in care dreptul lor de organizare poate fi realizat`` (Din Declaratia si Rezolutia Primului Congres Continental American din 14 octombrie 1774)a. Identificati doua temeiuri juridice care justifica reunirea locuitorilor intr-un congres continental.

b. Mentionati argumentele aduse in favoarea libertatii coloniilor.

c. Enumerati doua scopuri pentru care luptau americanii.

2. `` Noi consideram adevaruri evidente prin sine ca toti oamenii au fost creati egali, ca sunt inzestrati de creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, ca printre acestea se numara viata, libertatea si cautarea fericirii. Ca, pentru a garanta aceste drepturi, oamenii au instituit guverne, a caror justa autoritate deriva din consimtamantul celor guvernati. Ca, ori de cate ori o forma de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului sa o schimbe sau sa o abroge, instituind un nou guvern bazat pe acele principii si organizat in acele forme care-i vor parea mai potrivite pentru a-i garanta siguranta si fericirea ... Dar cand un lung sir de abuzuri si incalcari ale drepturilor, toate urmarind invariabil acelasi scop, pun in evidenta planul de a-i supune sub un despotism absolut, este dreptul lor, este datoria lor lor sa rastoarne un asemenea guvern si sa ingrijeasca de noi garanti ai securitatii lor viitoare. De aici suferinta rabdatoare a acestor colonii, si tot de aici, acum, necesitatea care le obliga sa schimbe vechiul lor sistem de guvernamant. Istoria actualului rege al Marii Britanii este un sir de repetate nedreptati si abuzuri, toate avand ca obiect direct statornicirea unei tiranii absolute asupra acestor state`` (Fragment din Declaratia de Independenta a Statelor Unite al Americii, 4 iulie 1776)

a. Identificati acele drepturi naturale ale omului mentionate in text.b. Mai sunt aceste drepturi naturale valabile si in ziua de astazi ?

3. De ce Constitutia SUA se bazeaza pe principiul separarii puterilor in stat?

3.2. Revolutia franceza

Cauzele revolutiei

Taranimea reprezenta 85% din populatie si platea majoritatea taxelor, desi nu avea pamant si depindea de nobilul local, Stat sau Biserica, fiind afectata de saracie, boli si foamete.

Starile privilegiate (nobili, cler) erau scutite de la plata taxelor si reprezentate la curtea regala, mostenind pozitia sociala si functiile administrative, militare, juridice si religioase. Burghezia este nemultumita de restrictiile impuse industriei si comertului si doreste sa obtina putere politica pentru a-si apara interesele economice.

Regele detine putere absoluta in teorie, impartita in realitate cu starile privilegiate ce profita de haosul in care functionau institutiile statului.

Exercitarea justitiei de catre mai multe instante ce apartin functionarilor regali, seniorilor si bisericii

Existenta vamilor interne ce gatuiesc comertul si circulatia monedei

Cheltuielile exagerate ale Curtii regale

Franta cunoaste o criza puternica intre 1782-1788 ce loveste agricultura, unde seceta afecteaza recolta si produce foamete, industria textila si comert, incapabile sa tina pasul cu cele engleze si nivelul de trai al omului de rand ce trebuia sa supravietuiasca cu 18 sous [moneda franceza a timpului era livra, impartita in sous] pe zi. Regele Ludovic al XVI-lea convoaca Adunarile Generale pentru a vota noi impozite si le permite sa-i adreseze asa numitele ``Caiete de doleante`` unde sa formuleze revendicari sub forma unor cereri. Cele trei clase (nobilii, clerul, starea a treia burghezie), electrizate de posibilitatea unor schimbari, solicita desfiintarea absolutismului, reforma fiscalitatii si justitiei si formarea unei adunari reprezentative care sa decida asupra legilor si impozitelor. Revolutia Constienti ca regele nu doreste reforma, membrii starii a treia solicita votul individual in parlament si se proclama Adunare Nationala, beneficiind de sprijinul unei parti a clerului, la care regele raspunde chemand trupe din provincie. Parizienii formeaza municipalitatea (comitet permanent ales) si militia burgheza ce isi procura armele de la Hotel des Invalides si solicita guvernatorului inchisorii Bastilia sa cedeze rezervele de praf de pusca si sa retraga tunurile indreptate impotriva multimii. Militarii trag in multime, act soldat cu peste 150 de morti si raniti, iar populatia ataca, cucereste si darama Bastilia.

Ecoul luptelor din orase se face simtit si la sate unde taranii doreau o impartire echitabila a granelor, stergerea impozitelor catre stat si desfiintarea obligatiilor feudale. In consecinta vara lui1789 marcheaza declansarea unor rascoale ce distrug arhivele cu datorii si incendierea a numeroase castele nobiliare. Speriata de anarhie, Constituanta desfiinteaza pe 4 august 1789 toate privilegiile feudale, proclamand egalitatea tuturor cetatenilor. Pe 26 august este adoptata ``Declaratia drepturilor omului si cetateanului``, ambele acceptate de rege sub presiunea parizienilor ce il obliga sa locuiasca in palatul Tuileries din Paris. Anii 1789-1791 marcheaza lupta politica intre doua grupuri de revolutionari si anume Clubul Iacobinilor (Societatea prietenilor revolutiei), dominat de Maximilian Robespierre si Clubul Cordelierilor (Societatea amicilor drepturilor omului si cetateanului), frecventat de Danton, Marat sau Desmoulines, apreciat de mica burghezie, meseriasi si muncitori. Regele decide sa fuga din Paris si este prins la Varennes, iar revolutionarii impun Constitutia din 1791 bazata pe separarea puterilor in stat si negarea absolutismului. La randul sau, regele negociaza pe ascuns cu Austria si Prusia ce trimit trupe impotriva Frantei. Armata dezorganizata si prost condusa este infranta si Parisul este asediat de armata prusaca condusa de ducele de Brunswick. Adunarea cheama in capitala 20.000 de soldati ai garzilor nationale, iar parizienii impun arestarea regelui pe 9-10 august 1792 si adoptarea unei serii de decizii impotriva dusmanilor revolutiei. Pe 20 septembrie armata obtine prima victorie la Valmy in fata dusmanilor si Conventia desfiinteaza monarhia si proclama republica ce cunoste urmatoarele guvernari : Conventia girondina (1792-1793) este obligata sa-l execute pe rege, provocand nasterea unei coalitii (Austria, Prusia, Anglia, Rusia) ce dorea sa restaureze vechiul regim. Republica recruteaza 300.000 soldati pentru razboi si se confrunta cu rascoalele taranilor din Vendeea si deteriorarea situatiei economice, ascutind conflictul cu iacobinii ce decid la 2 iunie 1793 sa-i aresteze si ghilotineze pe girondini. Conventia montagnarda sau iacobina (1793-1794) ajunge la putere cu sprijinul maselor si recurge la urmatoarele masuri pentru a restabili ordinea :

Taxarea tuturor veniturilor

Preturi maximale pentru combaterea speculei

Reorganizarea armatei si promovarea ofiterilor fideli revolutiei

Executarea dusmanilor revolutiei in baza legii suspectilor, adoptata la 15 septembrie 1793, cifrati la aproape 5.000 in Paris si 1.600 in provincie

Controlul statului asupra economiei

Calendar si educatie laica

Pe masura ce ordinea se restabilea liderii iacobinilor intra in conflict sub presiunea lui Robespierre ce dorea sa obtina un control absolut asupra tarii si nu va ezita sa execute grupurile conduse de Hebert si Danton. In ciuda inaspririi terorii, situatia econommica incepe sa se deterioreze datorita inflatiei, proastei aprovizionari cu alimente si cresterii preturilor. La sfarsitul lui iulie 1794 Robespierre tine un nou discurs amenintator, iar soldatii Conventiei il aresteaza si ghilotineaza, punand capat terorii.

Conventia thermidoriana (1794-1795) este formata de sustinatorii moderati ai intereselor burgheziei, numiti dupa noua luna iulie a calendarului laic. Ei reusesc sa respinga invaziile externe si dau o noua constitutie ce restabilea separarea puterilor si votul cenzitar. Legislativul era alcatuit din doua Camere (Consiliul celor 500 sute si Consiliul Batranilor), iar 5 directori constituiau executivul, marcand sfarsitul revolutiei propriu-zise.EXERCITII

1. Identificati principala cauza a revolutiei franceze.

2. De ce reprezentantii starii a treia refuza sa-l asculte pe rege la 1789 ?

3. `` Reprezentantii poporului francez, constituiti in Adunarea Nationala, considerand ca ignorarea, nesocotirea sau dispretuirea drepturilor omului sunt singurle cauze ale nefericirii publice si ale coruptiei guvernelor, au hotarat sa expuna intr-o declaratie solemna drepturile naturale, inalienabile si sacre ale omului ...

I. Oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi.

II. Scopul oricarei asociatii politice este conservarea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea si rezistenta la agresiune.

III. Natiunea este sursa esenntiala a principiului oricarei suveranitati; nici o grupare, nici un individ nu pot exercita vreo autoritate care sa nu emane de la ea.

IV. Libertatea consta in a putea face tot ceea ce nu dauneaza alltuia.

V. Legea nu are dreptul sa interzica decat actiunile vatamatoare societatii.

VI. Legea este expresia vointei generale : toti ... au dreptul sa contribuie ... la alcatuirea ei; ea trebuie sa fie aceeasi pentru toti, fie ca apara, fie ca pedepseste ... `` (Din Declaratia drepturilor omului si cetateanului) (p. 27 dr)a. Cautati si definiti doi termeni cheie ai documentului.

b. Comentati, pe scurt, principalele doua idei.

c. Care sunt drepturile naturale ale omului ? Argumentati4. Care este cea mai importanta conventie ce guverneaza Franta revolutionara ?

5. Ce anume provoaca executia liderilor girondini si iacobini ?

3.3. Franta napoleoniana

Directoratul Teoretic Constitutia se baza pe separarea puterilor in stat, cele doua camere erau alese liber si se garanta libertatea cuvantului, dar in realitate armata a fost folosita pentru a elimina majoritatea regalista din Consiliul celor 500 sute la 1797, iar in 1798 s-au anulat alegerile datorita succesului previzibil al iacobinilor. Inflatia, specula, cresterea preturilor, drumurile distruse, alimente pe cartela, imposibilitatea platii salariilor pe care le sufereau oamenii de rand erau in contradictie cu viata luxoasa a noilor imbogatiti, generand ample miscari sociale. ``Conjuratia egalilor``, condusa de Gracchus Babeuf, propune o societate egalitara si este rapid lichidata, la fel ca si miscarile regaliste, oferind prilejul remarcarii tanarului ofiter Napoleon Bonaparte. El recucerise orasul Toulon, ocupat de englezi si infrange miscarea regalista din Paris, motiv pentru care Directoratul, in parte speriat de faima sa, il pune in fruntea armatei din Italia. Desi slab dotata, armata este rapid reorganizata de Napoleon ce obtine 12 victorii in fata austriecilor timp de un an (1796-1797) si impune Tratatul de la Campo Formio prin care Austria cedeaza malul stang al Rinului, Belgia si o parte a Italiei.

Urmatoare expeditie il poarta in Orient unde cucereste Egiptul, desi pierde flota si termina indecis atacul asupra Siriei si de aici in Franta, aflata intr-o situatie critica.

Consulatul (1799-1804) Cu ajutorul armatei Napoleon da o lovitura de stat pe 9 noiembrie 1799 si impune consulatul. In fruntea tarii se aflau 3 consuli, Bonaparte avand rolul principal, iar noua Constitutie permite amestecul executivului in treburile legislative. Tara este impartita in departamente, conduse de prefect numiti de prim-consul, politia cenzura activitatile politice periculoase, presa, teatrul sau cartile, in timp ce educatia scolara interzice libertatea de gandire in favoarea unei programe ce punea accent pe obedienta. In paralel, Napoleon permite revenirea emigrantilor regalisti, creeaza o patura de privilegiati ce-i datoreaza bogatia si se impaca cu Biserica Catolica al carui papa Pius al VII-lea decide ca democratia si crestinismul sunt compatibile in schimbul recunoasterii religiei catolice si deschiderii bisericilor.

Finantele publice se redreseaza sub coordonarea Bancii Frantei, cresc investitiile si se dezvolta manufacturile, iar in plan juridic apar Codurile penal, civil si comercial ce imbina drepturile democratice cu prevederi depasite ca reintroducerea sclaviei in colonii si mentinerea autoritatii barbatului asupra familiei.

Pozitia consulului este consolidata si de victoriile militare impotriva celei de-a doua coalitii antifranceze (Anglia, Rusia, Austria, Imperiul Otoman), formata in 1799, la Marengo si Hohenliden. Victoriile permit incheierea pacilor de la Luneville si Amiens ce ii recunosc dominatia asupra Belgiei si pacea cu toti vecinii. Imperiul (1804-1815) Constient de forta sa, Napoleon este ales consul pe viata in 1802 si imparat in 1804, pe fondul unor conspiratii regaliste si redeschiderii conflictului cu Anglia.

Politica interna este definita de urmatoarele trasaturi : Controlul politienesc asupra societatii, marcat de existenta tribunalelor speciale, reintroducerea practicii trimiterii la inchisoare fara judecata si a arestului la domiciliu.

Formarea unei nobilimi supuse imparatului ce primeste functii si domenii

Reorganizarea armatei in unitati flexibile de maximum 30.000 de oameni, dublate de corpuri de cavalerie, artilerie, geniu si Garda Imperiala. Ofiterii sunt promovati din randul trupelor, exclusiv pe baza meritelor si priceperii, iar Marea Armata din 1805-1806 numara 600.000 de oameni condusa de maresali celebri ca Murat, Lannes, Ney, Soul sau Bernadotte.

Politica externa vizeaza conflictul cu cea de-a treia alianta, compusa din Anglia, Rusia, Austria si Prusia, Desi englezii raman stapanii marilor, datorita victoriei decisive a amiralului Nelson la Trafalgar in 21 octombrie 1805, francezii sunt imbatabili pe uscat in luptele de la Ulm, Austerlitz, Iena, Eylau si Friedland. Pacea de la Tilsit si alianta cu Rusia ii permit lui Napoleon sa impuna blocada economica asupra Angliei in perspectiva unei invazii prin Canalul Manecii. Blocada esueaza, au loc rascoale populare in Prusia, Spania, Portugalia si criza economica isi arata coltii in conditiile recoltelor slabe din 1811 si lipsei entuziasmului pentru noi conflicte a unei noi nobilimi si burghezie ce avea nevoie de timp sa ``digere`` bogatiile aduse de imperiu.

Conflictul cu Rusia se transforma in campania nereusita din 1812-1813 in care marea parte a armatei dispare in zapada si frigul rusesc, iar tarul Alexandru formeaza a patra alianta ce obtine victoriile de la Leipzig (1813) si Waterloo (1815), punand capat imperiului francez al carui lider este exilat pe insula Sf. Elena.

EXERCITII

1. Alegeti principala masura a politicii interne din timpul consulatului.2. De ce doreste Napoleon sa se proclame imparat ?

3. ``Adresandu-se unui apropiat in timpul campaniei din Italia, Napoleon Bonaparte spunea urmatoarele : Ceea ce am facut pana acum nu inseamna mare lucru. Nu sunt decat la incepuutul carierei mele. Credeti ca m-am luptat pentru victorie in Italia pentru a aduce glorie avocatilor Directoratului? Credeti ca am facut toate astea pentru a fonda republica?

Ce idee! O republica de 30 milioane de oameni, cu moravurile noastre, cu viciile noastre. Este oare posibila? Este un vis de care acum francezii sunt entuziasmati, dar care va trece ca atatea altele. Lor le trebuie glorie si satisfacerea vanitatii. Din libertate nu inteleg nimic.`` (p. 34 st)

a. Ce doreau francezii in opinia lui Napoleon ?

b. De ce republica nu se potrivea cu Franta, in opinia sa?

4. Alegeti principala masura a politicii interne din timpul imperiului.

5. Care este cauza principala a infrangerii lui Napoleon Bonaparte ?

3.4. Relatiile internationale in secolul al XIX-lea Revolutia franceza si razboaiele napoleoniene modifica atat harta Europei cat si mentalitatea locuitorilor. Reformele moderne demonstreaza posibilitatea functionarii statelor democratice, bazate pe libertate, egalitate si drepturi cetatenesti, idei ce negau autoritatea absoluta a monarhilor si privilegiile nobilimii si clerului.

Marile puteri sunt obligate sa limiteze pagubele produse de aceste evenimente si idei, motiv pentru care organizeaza Congresul de la Viena (1815). Conferin a statelor europene, desfurat la sfritulrzboaielor napoleonienecu scopul de a restaura ordinea conservatoare existent naintea izbucniriiRevoluiei Franceze, avea drept obiective restabilirea vechilor regimuri absolutiste i nlturarea, prin stabilirea de noi granie, urmrile ocupaiei franceze n Europa.

Preocuprile majore ale participantilor au fost :

realizarea unui echilibru al relaiilor de fore ntre state, fr a ine seama de particularitile lingvistice, religioase, de tradiii ale teritoriilor pe care i le mpreau;

favorizarea autoritii tradiionale, adic forele feudale, conservatoare i clericale.

Cuvintele cheie ale Congresului au fost restauraie i legitimism. Restauraiaconsta n readucerea pe tron a dinastiilor care fuseser ndeprtate n urma unor revoluii sau a altor evenimente cu rezonan, iarlegitimismulera o teorie monarhic ce considera drept principiu fundamental al statului dreptul la tron al dinastiilor legitime i puterea absolut a acestora. Franta a fost redusa la teritoriul din 1789 si obligata sa plateasca despagubiri de razboi, fiindu-i blocat drumul spre Anglia de crearea Regatului Unit al Tarilor de Jos ce unea Olanda si Belgia de astazi. Prusia si Austria isi recapata teritoriile pierdute si obtin altele in plus, Rusia ocupa 2\3 din Polonia, iar Anglia pastreaza Gibraltar si statutul de putere navala. Congresul de la Viena a instituit o nou ordine n care Europa era sub controlul unui ansamblu de patru puteri: Austria, Prusia, Rusia i Anglia. Pentru a pstra vechile regimuri dinastice, nelund n seam dorinele i aspiraiile naiunilor care doreau s-i creeze state proprii, naionale, monarhii Prusiei, Austriei i Rusiei creau, n 1815, Sfnta Alian, un pact de asisten mutual ntre monarhii absolui europeni ndreptat mpotriva frmntrilor revoluionare, i care, pn n 1823, a permis mpiedicarea tuturor micrilor liberale sau naionale europene. Congresul de la Viena si Sfanta Alianta s-au lovit la scurt timp de o serii de miscari revolutionare in Spania (1819), Italia (1820 1830), Grecia (1821-1828), Polonia (1830-1831), Franta (1830) si tarile latino-americane (1820-1831). Revolutionarii doreau sa-si creeze state nationale libere, republici sau monarhii constitutionale, bazate pe egalitatea in drepturi, libertate si reforme moderne, respingand complet amestecul marilor puteri in treburile lor interne. Cu exceptia Frantei, unde este instaurat regele Ludovic Filip I, Greciei independente in 1828 si zonei sud americane, celelalte revolutii sunt infrante datorita interventiilor militare franceze, austriece si rusesti, pregatind insa drumul catre revolutia de la 1848.EXERCITII

1. Ce rol avea Congresul de la Viena ?2. De ce marile puteri doresc sa se reintoarca la situatia dinainte de revolutia franceza ?

3. Pe de o parte avem nobilimea si clerul, iar pe de alta parte burghezia si noua nobilime. Cine sprijina autoritatea traditionala si cine suporta reformele moderne?

4. Identificati scopul principal al formarii Sfintei Aliante .5. Ce doresc in primul rand revolutionarii ce se ridica impotriva Sfintei Aliante ?4. rile Romne i problema oriental

4.1. Secolul fanariot. Anul 1821

Secolul fanariot marcheaz perioada cuprins ntre 1711 (Moldova)/1716 (Muntenia) i 1821 n care sultanii otomani impun domni fanarioi n locul celor pmnteni pentru a accelera integrarea lor economic i politica la periferia Imperiului. Problema oriental este, pe scurt, decderea treptat a Imperiului otoman i luptele politice, diplomatice, economice i militare ntre marile puteri pentru a obine ct mai mult din eventuala prbuire a turcilor. Secolul fanariot este definit de urmtoarele trsturi :

- instabilitatea domniei permite celui ce ofer mai mult s cumpere tronul la 1-3 ani, motiv pentru care am avut 36 de domni n Moldova i 39 n ara Romneasc- origini etnice diverse ale domnilor : greci (Caragea, uu), romni (Racovi), albanezi (Ghica), turci (Hangerli)

- dispariia armatei naionale

- cumprarea funciilor

- impunerea boierilor greci n funcii de conducere

- taxe i impozite numeroase- putere politic, legislativ, juridic, militar, economic i fiscal absolut a domnilor, asimilai de turci cu dregtorii otomani

n ciuda faptului c erau n slujba Imperiului turc, marile familii greceti ce domin rile Romne se simeau mai degrab legate de tradiia bizantin i doreau reconstituirea Bizanului ca un imperiu multinaional ortodox condus de greci. Comportamentul, ceremonialul de la curte, luxul ostentativ i dispreul indiferent artat localnicilor demonstreaz ct de rupi de realitate erau n visurile lor n faa crora stteau toate marile puteri i interesele lor. Reformele fanariote

Domnii fanarioi au dorit s modernizeze rile Romne pentru a-i exercita mai eficient stpnirea i mai ales colectarea taxelor. De aceea, unii fanarioii i propun modernizarea instituiilor statului i structurilor sociale. Cel mai important reformator a fost Constantin Mavrocordat ce a obinut 6 domnii muntene i 4 moldovene pe o perioad cumulat de 25 de ani. Prima reform a fost recensmntul populaiei (1740) pentru ca statul s poat evalua precis impozitele ce urma s le strng. De asemenea, a impus un impozit fix, anual, pe cap de locuitor i a numit doi ispravnici la conducerea fiecrui jude care s controleze funcionarii locali. Reforma justiiei a permis crearea unor instane de judecat la nivel local, controlul statului asupra procedurilor i nregistrarea scris a activitilor. Cea mai important msur rmne cea social (1746-1749), tradus prin desfiinarea erbiei (legarea de pmnt a ranilor) ce se rscumprau cu 10 taleri pe cap de om i deveneau clcai, muncitori pe pmntul boierilor. Alexandru Ipsilanti va iniia reforme n domeniile fiscal, judectoresc, potal i educaie i va sprijini dezvoltarea meseriilor i comerului. La Bucureti este construit o nou curte domneasc, ncepe regularizarea rului Dmbovia i se construiesc primele cimele cu ap de izvor adus de la 20 km distan.

Micarea lui Tudor Vladimirescu (1821) La nceputul secolului al XIX-lea popoarele balcanice ortodoxe (greci, bulgari, srbi, romni) i pun speranele de independent n politica Rusiei. Imperiul turc, blocat n corupie i birocraie, era incapabil s administreze viabil rile Romne, iar marea boierime contest, n pamflete i brouri, prezena elementului grec. Pe acest fond apare o revolt antiotoman condus de Eteria, o micare greac pornit din Rusia i sprijinit indirect de ar. Ea atrage suportul negustorilor i boierilor greci, a domnilor fanarioi i a unui mic boier din Oltenia Tudor Vladimirescu. Intenia eteritilor, condui de Alexandru Ipsilanti, era de a folosi rile Romne ca trambulin a operaiilor militare i de a coopera cu trupele de panduri mpotriva turcilor. Planurile erau superficiale i prost coordonate, n condiiile n care cei doi lideri nu aveau ncredere unul n altul. Proclamaia de la Pade (23 ianuarie 1821), emis de Tudor, justifica aciunea ca fiind ridicat mpotriva fanarioilor i a unei pri din nobilime, nu a turcilor. Ajuns cu armata la Bucureti Tudor guverneaz ara dou luni n baza unui program generos (reforme n armat, administraie i educaie ; desfiinarea privilegiilor), dar lipsit de instituiile capabile s-l pun n aplicare. Contient de lipsa de susinere a boierimii i dumnit de eteriti, Tudor prsete capitala i este ucis de eteriti pe 27 mai, care la rndul lor sunt lichidai de turci.

Micarea lui Tudor a avut dou urmri importante i anume revenirea la domniile pmntene i a atras atenia marilor puteri asupra rilor Romne.

EXERCIII

1. `` Prin secolul al XVIII-lea, o parte dintre greci obinuser un statut privilegiat n Imperiul otoman, n comparaie nu numai cu ali cretini, dar i cu majoritatea musulmanilor. Poziia cu adevrat privilegiat era deinut ns nu de negustorii greci i nici mcar de nalii oficiali ai Bisericii ortodoxe, ci de un alt grup, oligarhia fanariot, al crei centru era Constantinopolul. Membrii acestui grup, al crui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde triau majoritatea cretinilor ortodoci i unde se afla sediul Patriarhiei ortodoxe, erau n mare parte de naionalitate greac, dar el includea i italieni elenizai, romni i familii de albanezi. Influena fanarioilor deriva din marea lor bogie. Fiind cel mai bine educai dintre popoarele balcanice, grecii au ocupat n Imperiul Otoman posturile de dragomani.

De-a lungul secolelor XIV-XVIII, Moldova, ara Romneasc i, din secolul al XVI-lea, Transilvania nu au fost incorporate n sistemul imperial otoman, ci au fost provincii autonome, avnd propriile lor instituii. Imperiul otoman nu dorea s incorporeze direct aceste inuturi, ntruct avea nevoie de provincii tampon, care s constituie un bloc eficient de aprare mpotriva puterilor nvecinate.

Dup Tratatul de la Karlowitz, Poarta era preocupat de stabilitatea politic a cestor provincii de grani. ntr-o perioad de retragere din faa marilor puteri europene, ea avea nevoie de conductori pe care s se poat bizui i care s nu conspire cu dumanii ei. Domnitorii autohtoni nu mai preau de ncredere. Deoarece grecii fanarioi se dovediser slujitori capabili, numirea lor n cele mai nalte poziii n Principate prea s fie acum cea mai recomandabil alegere`` (Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor) (p. 42 st)a. Precizai cel puin trei motive pentru care turcii apeleaz la fanarioi.

b. Care a fost statutul rilor Romne n secolele XIV-XVIII ?

2. Cum explicai atitudinea reformatoare a domnilor Constantin Mavrocordat i Alexandru Ipsilanti.

3. Care este cea mai important reform fanariot ?4. Sunt comune scopurile Eteriei i cele ale lui Tudor Vladimirescu ?5. Care este visul domnilor fanarioi ?

4.2. Rzboaiele ruso-austro-turce. Regulamentul organic

Rzboaiele ruso-austro-turce

nfrngerea otomanilor sub zidurile Vienei la 1683 deschide drum tendinelor marilor puteri de a se substitui turcilor n Balcani i Orientul Apropiat. Pe de alt parte, popoarele balcanice i manifest dorina de independen, primul succes fiind al grecilor n 1828-1829. Cei mai prezeni n zon au fost ruii ce lanseaz idee unirii tuturor slavilor sub conducerea lor, urmai de austrieci ce doreau sa ajung, ca i rui, la strmtori i Constantinopol. De aici rezult urmtoarele conflicte ce afecteaz direct i provinciile romne :

1. 1683-1699 : Pacea ncheiata la Karlowitz n 1699 consfinea ruperea echilibrului politico-militar din SE Europei i trecerea Transilvaniei sub control austriac. 2. 1716-1718 : Pacea de la Passarowitz aduce Banatul i Oltenia sub autoritate austriac.

3. 1736 1739 : Pacea de la Belgrad readuce Oltenia sub dominaie turc.

4. 1768-1774 : Pacea de la Kuciuk Kainargi aduce rile Romne sub protectorat rusesc sub forma proteciei acordate cretinilor ortodoci i Bucovina cade n minile Austriei.

5. 1787-1792 : Prin tratatele de pace de la itov (1791) i Iai (1792) turcii cedeaz Rusiei teritoriul dintre Bug i Nistru.

6. 1806-1812 : Pacea de la Bucureti ofer ruilor Basarabia, desprins din trupul Moldovei

7. 1828-1829 : Pacea de la Adrianopol consolideaz poziia de protector a Rusiei, n timp ce turcii rmn putere suzeran. Regulamentul organic Ocupaia militar otoman, necesar lichidrii micrii eteriste i a pandurilor revoluiei lui Tudor Vladimirescu i numirea de domni pmnteni a nemulumit Rusia ce dorea s se amestece n viitorul rilor Romne. Convenia de la Akkerman din 1826 recunotea statul de putere protectoare al Rusiei i alegerea domnilor de ctre Divan (boieri) pe o perioad de apte ani. Tratatul de la Adrianopol (1829) aduce ruilor i ansa unei ocupaii militare ce le permite reorganizarea administrativ a rilor sub bagheta generalului Kiseleff. n consecin apar Regulamentele Organice, intrate n vigoare n 1831 (ara Romneasc) i Moldova (1832) modific fundamental organizarea intern datorit urmtoarelor prevederi :

- separarea puterilor n stat

- nfiinarea unui parlament boieresc

- reforme in administraie, justiie si educaie

- eliminarea vmilor interne

- impozit unic

Regulamentele organice au nzestrat practic Moldova i ara Romneasc cu instituii aproape identice i au acordat cetenie comun locuitorilor lor, grbind astfel unirea celor dou ri.

EXERCIII

1. `` Ruptura cu Estul, decis de elita secolului al XIX-lea, s-a tradus printr-o puternic devalorizare i culpabilizare a unor popoare i culturi care pn atunci oferiser romnilor mai curnd modele dect motive de lamentare.

Primele victime au fost grecii. Blcescu a dat tonul n articolul Romnii i fanarioii, subliniind starea de jale la care cei din urm aduseser ara. Eminescu are fobia grecilor : < i dac s-a stricat rndul i tocmeala acestor ri, dac am pierdut provincii, dac am nlturat cu uurin obiceiuri bune i vechi, dac au intrat corupia i laitatea n clasele vechii societi romneti, totdeauna izvorul acestor rele se va gsi c-a fost un grec sau o mn de greci> Nici D. Drghicescu nu se prezint mai conciliant fa de greci n ncercarea sa de psihologie a poporului romn : < Grecii ne-au lsat ceva din duplicitatea, ceva din perfidia dezbintoare, cu echivocul zavistnic i corupt, cu lipsa de demnitate i cu linguirea dublat de un orgoliu bolnav cunoscut al Bizanului> Turcii au i ei partea lor de vin n evoluia romnilor : < alvarii, nite pantaloni, precum se tie, foarte largi, antereul cu mneci lungi i plutitoare, peste care se punea o alt hain cu mneci despicate, sau giubeaua cu mnecile largi i scurte, toate acestea poart pecetea unei viei de lene i trndvie>`` (Lucian Boia, Istorie i mit n contiina romneasc, 1997) (p.47 dr)a. Formulai dou argumente pro afirmaiilor lui Eminescu i Drghicescu cuprinse n text .

b. Formulai dou argumente contra afirmaiilor lui Eminescu i Drghicescu cuprinse n text .

2. Ce urmreau Austria i Rusia n conflictul cu Turcia ?

3. Precizai numele documentului ce reglementeaz organizarea intern a rilor romne.

4. Identificai principala modificare adus de Regulamentele Organice.

5. De ce Rusia dorea s se amestece n organizarea rilor Romne ?5. Anul 1848 n Europa

5.1. Aspiraii liberale i naionale n Europa

La jumtatea secolului al XIX-lea ordinea Sfintei Aliane prea neclintit, unicele oaze de democraie fiind Anglia, Belgia i Frana ctre care se ndreptau sute de refugiai politici. Liberalismul i naionalismul erau ns active i se afirm pe fondul crizei economice dintre 1845 1848 ce lovete agricultura (recolte slabe de cereale i mbolnvirea cartofului, aliment de baz) i industria unde se nregistreaz numeroase falimente, mari reduceri salariale, creterea omajului i reducerea masiv a puterii de cumprare. Frana

n februarie 1848 regele Ludovic Filip este obligat s abdice dup ce mari manifestaii de strad sunt reprimate brutal. Republicanii constituie un guvern provizoriu ce decreteaz vot universal i dreptul la munc, nfiinnd Atelierele Naionale pentru angajarea omerilor. Alegerile din aprilie 1848 sunt ctigate de moderai (500 din 900 deputai) ce desfiineaz Atelierele scond n strad mulimile ntre 23-26iunie. Generalul Cavaignac restabilete ordinea cu preul a 3.000 de mori, 25.000 arestai i 11.000 de persoane nchise sau deportate i este ales ca preedinte al republicii Ludovic Napoleon Bonaparte, sprijinit de burghezia conservatoare, ce va deveni mprat mai trziu.

Imperiul habsburgic

Imperiul era un mozaic de popoare (cehi, romni, unguri, srbi, italieni, croai) condus de cancelarul Metternich, creatorul Sfintei Aliane. Revolta antiabsolutist din 13 martie 1848 l alung pe cancelar i mpratul, constrns de micrile naionale din Ungaria i Italia, este obligat s acorde libertatea presei i ntrunirilor i s promit o Constituie. Textul ei a nemulumit populaia ce a ridicat sute de baricade n Viena, oblignd familia regal s se refugieze n provincie i s accepte o Adunare Constituant aleas prin vot universal.

Succesul a generat revoluii n toate provinciile imperiului. Ungurii solicit abolirea privilegiilor i desfiinarea caracterului oficial al Bisericii, reforme i drepturi ceteneti, dar doreau practic s se substituie austriecilor ntr-un regat maghiar ce nega orice drepturi romnilor din Transilvania, croailor, cehilor i slovacilor. Romnii din Ardeal cer drepturi egale i mproprietrirea ranilor, meninndu-i ns loialitatea fa de mprat i luptnd, n frunte cu Avram Iancu, mpotriva armatelor ungare ce atacau provincia. In paralel rusii si austriecii incheie o conventie militara la Varsovia ce permite Moscovei sa trimita trupe impotriva ungurilor ce vor capitula la Komorom in septembrie 1849. Dupa aceea, Ungaria este impartita de austrieci in 13 districte conduse de comisari imperiali. Germania i Italia

Programul razvratitilor germani include cereri privind libertati politice si unitate nationala. La Berlin, regele Prusiei promite o Constitutie pe 18 martie 1848 in timp ce armata si demonstratii se confrunta dur pe strazi provocand moartea a 200 de manifestanti. Frederic Wilhelm anunta convocarea unui parlament ales prin vot universal, iar un grup de intelectuali propune proiectul unei parlament care sa pregateasca unificarea statului. Parlamentul unificat de la Frankfurt hotareste constituirea unui stat federal (Imperiul german) si ofera coroana regelui prusac pe 28 martie 1849, fiind insa refuzati. Congresul de la Viena a impartit Italia in sapte parti distincte conduse de regimuri absolutiste sprijinite pe aristocratia funciara. In nord, doar regatul Piemontului si Sardiniei, ce dispunea de o burghezie comerciala si industriala puuternica, rezista Austriecilor. Alegerea ca papa al lui Pius al IX lea, un liberal recunoscut, a declansat mari demonstratii antiabsolutiste si antihabsburgice in Italia. Neapole, statul papal, Toscana si Piemont capata constitutii, Venetia si Milano se proclama independente, iar regele piemontez Carol Albert primeste voluntari si se pregateste de razboi.Revolutionarii sunt insa infranti la Custozza, pierd nordul Italiei si Venetia si miscarea ia sfarsit.EXERCITII

1. Identificati asemanarile dintre revolutiile europene.2. Identificati diferentele dintre revolutiile europene.

3. ``Cetateni, fara arme ati pus in deruta o armata care se bucura de o veche reputatie de indeletniciri razboinice si de disciplina militara . Guvernul austriac a disparut pentru totdeauna din minunatul nostru oras; ddar trebuie luata decizia energica de a invinge peste tot, de a dobandi emanciparea Italiei intregi, ffara de care nu exista emancipare posibila numai pentru voi. Traiasca Italia !`` (Proclamatia Guvernului provizoriu din Milano, martie 1848) (p. 49 dr jos)

a. Formulati doua argumente prin care sa sustineti afirmatia guvernului.b. De ce este infranta revolutia italiana ?

4. De ce esueaza revolutia ungara ?

5. Cine invinge in revolutia franceza ?

5.2. 1848 n spaiul romnesc

Revoluia Romn de la 1848a fost parte a revoluiei europene din acelai an i expresie a procesului de afirmare a naiunii romne i a contiinei naionale. Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluia Francez din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra ntregiiEurope. DeoareceFranaera un stat naional unitar, revoluia de aici a avut un predominant caracter social, pe cnd n celelalte ri a luat diferite forme, dup necesitile locale. Astfel c, principiul libertilor ceteneti cerute de revoluionarii francezi a evoluat i s-a transformat n liberti naionale pentru popoarele supuse, iar peste revendicrile sociale s-a suprapus ideea de unitate naional.

Revoluia Romn de la 1848 s-a desfurat n condiiile n care pri din teritoriul naional se aflau n stpnirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina), n timp ceMoldovaera constrns s accepte protectoratulRusiei ariste, iarMuntenia, suzeranitateaImperiului Otoman.

n Moldova, micarea revoluionar a avut un caracter panic, ea mai fiind denumit n epoc irevolta poeilori s-a concretizat printr-o petiie n martie1848i printr-un program n august 1848. Petiia cuprindea 16 de puncte i a fost redactat, de catreVasile Alecsandri, la o ntrunire a tinerilor revoluionari moldoveni care a avut loc la hotelulPetersburgdinIai, cu tirea domnitoruluiMihail Sturdza, n data de 27 martie. Aceasta "petiiune a boierilor i notabililor moldoveni" avea un caracter moderat datorit atitudinii rezevate a principelui Sturdza, care era presat de prezenta trupelor ruse la grani. Simind pericolul unei micri i n Moldova, sub influena celor de afar, domnitorul nsui le-a cerut petiia. Cu toate c memoriul lor nu cuprindea dect reforme moderate, mai mult de ordin administrativ i cultural, n conformitate cuRegulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor micrii. Acetia urmau s fie trimii nTurcia, ns au reuit s-i cumpere pe cei care trebuiau s-i treac Dunrea, ajungnd laBrila. De aici au reuit s plece nTransilvania, de unde au trecut n Bucovina.

n vara lui 1848 se aflau n Bucovina - i mai ales nCernui- circa 50 de fruntai ai tineretului revoluionar moldovean, printre care:Alexandru Ioan Cuza, C. Negri, D. Canta, Vasile Alecsandri, Al. Russo. Acestora li s-a adugat iMihail Koglniceanu, care avusese un conflict cu fiul domnitorului. n august 1848 este redactat un program n 36 de puncte, care a fost publicat de Koglniceanu sub titlul "Dorinele partidei naionale din Moldova". Acest program se deosebea radical de petiia din martie, fiind mpotriva Regulamentului organic i a protectoratului arist. Se cereau, printre altele: egalitate politic i civil, instruciune gratuit, mproprietrirea ranilor i se ncheia cu o dorin arztoare:unirea Moldovei cuMuntenia[4][5].

n ara Romneasc, revoluia s-a bucurat de mai mult succes dect nMoldova, deoarece tinerii revoluionari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au ncercat traducerea ideilor n fapte. n acest scop i-au atras n tabra lor pe intelectualii mai de seam din acea vreme, precum i o parte a administraiei i armatei. Gheorghe Magheru,Nicolae BlcescuiCostache Romanescualctuiesc, n ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluionar si decid pe 9 iunie 1848, pentru a evita conflictele militare, sa citeascaproclamaia revoluionaralaIslaz.

Sub oblduirea lui Ioan Maiorescu i Nicolae Pleoianu va fi organizat de ctrePopa apc, o mare adunare popular la Islaz. Stiind c a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semneaz, la Bucureti, proclamaia de la Islaz care va deveni noua constituie. A doua zi, ruii au protestat prin consulul lor i au ameninat c vor invada ara. n aceste condiii, Gheorghe Bibescu abdic. Guvernul adopt ca steag naional, tricolorul revoluionarilor. Pe 16 iunie 1848 revoluionarii ajung la Bucureti n frunte cu membrii guvernului provizoriu. Sunt ntmpinai cu entuziasm de populaia Bucuretiului. De teama represiunilor celor dou imperii se retueaz guvernul provizoriu care va cuprinde nu numai aripa radical a revoluionarilor ci i o arip moderat. Noul guvern provizoriu va fi condus de mitropolitul Neofit i va avea ca membri pe: Ion Heliade Rdulescu,Nicolae Golescu, tefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru,C.A. Rosetti, Nicolae Blcescu iIon C. Bratianu. Urmare a nelegerii ruso-turce, ruii vor invada Moldova iar turcii vor ptrunde n ara Romneasc. Guvernul revoluionar trimite o delegaie la cartierul general al comandantului trupelor turce, Soliman Paa, asigurndu-l de relaiile cordiale ale guvernului revoluionar fa de turci. Soliman cere dizolvarea guvernului care i schimb denumirea n locotenen domneasc avnd n frunte pe Ion Heliade Rdulescu, Cristian Tell i Nicolae Golescu, noua formul pstrnd membrii guvernului, dar punnd n fa trei persoane considerate moderate pentru adormirea vigilenei turcilor. Soliman este bine primit n Bucureti, nu intr cu armata, se dau reprezentanii n cinstea lui iar acesta recunoate locotenena domneasc drept guvern legal. Urmarea acestei recunoateri va fi recunoaterea legalitii guvernului de ctre toate guvernele europene cu excepia ruilor. Ruii reclam mituirea lui Soliman i incapacitatea acestuia de a pricepe ce se ntmpl n ar i cer sultanului nlocuirea lui Soliman cu Fuad paa, omul msurilor dure.

nTransilvaniamicarea romneasc a avut un caracter preponderent naional. O parte din romni au aderat la revoluia burghez maghiar.Dieta de la Cluja avut n componena ei i civa romni, iar apoi cea de la Debrein ceva mai muli. Burgezia maghiar revoluionar, care a pus pe picioare o armat bine organizat, a cutat s-i impun controlul asupra ntregului Ardeal. n acest context au fost reprimate toate micrile de mpotrivire ale romnilor, sailor i ungurilor rmai fideli Casei de Habsburg. La 29 mai 1848 Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a nemulumit deopotriv pri importante ale romnilor transilvani, ale sailor i maghiarilor. nsui poetulSandor Petfise ridicase mpotriva hotarrii uniriiTransilvanieicu Ungaria, argumentnd c n Dieta care luase decizia se aflaser din 300 reprezentani numai 3 romni si 24 de sai. n martie 1848 izbucnise revoluia la Viena, micare care a ptruns mai apoi n Ungaria, unde intelectualitatea liberal maghiar dorea s impun stat naional independent de Austria. Ideea de libertate i de unitate naional era neleas de burghezia maghiar n sensul formrii unei naiuni civice maghiare dup modelul preconizat de Revoluia francez, adic neinnd seama de componena etnic eterogen a rii, ba tocmai prin asimilarea etniilor diferite de cea maghiar i omogenizarea forat a specificului diferitelor regiuni i prin impunerea unei singure limbi oficiale, adic maghiarizare.Liderii romnilordin Transilvania nu au mprtit ideea crerii unui stat naional maghiar de acest tip unde romnii ardeleni, majoritari n Ardeal, ar fi urmat s rmn mai departe fr drepturi politice egale cu ale maghiarilor, minoritari n Transilvania i au convocat o adunare proprie n care s discute problemele care i preocupau. Adunarea romnilor transilvneni a avut loc la Blaj pe 15 mai 1848, fiind cunoscut istoriografic, ca Adunarea de la Blaj. Se formeaz n Munii Apuseni o armat de voluntari romni condus de avocatulAvram Iancu. Acetia reuesc dou victorii importante mpotriva armatelor revoluionare maghiare, laAbrudiMriel. Pe lng romni, se ridicaser la lupt n Croaia i croaii, fiindc nici ei nu doreau s fac parte din statul naional ungar, preconizat derevoluionarii maghiari ai lui Kossuth.Nicolae Blcescus-a dus chiar la Budapesta pentru a ncerca aplanarea conflictului revoluionar romno-maghiar, darKossuthi membrii nobilimii maghiare au refuzat n context s acorde drepturi egale romnilor transilvani, ncercnd doar s ctige timp. n lupta de lairialng Arad, armatele revoluionare ungureti fur cu totul zdrobite de rui, iar Ungaria i Transilvania (Ardealul) vor fi predate de rui austriecilor potrivit prevederilor Sfintei Aliane.

EXERCITII

1. ``Natiunea romana, razimata pe principiul libertatii, egalitatii si fraternitatii, pretinde independenta sa nationala ... Natiunea romana pretinde ca biserica romana ... sa fie si sa ramana libera, independenta ... egala in drepturi cu celelalte biserici din Transilvania ... Natiunea romana ... cere fara intarziere desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire ... Natiunea romana cere infiintarea scoalelor romane pe la toate satele si orasele ... precum si a unei Universitati. Natiunea romana pofteste sa se faca o Constitutie noua pentru Transilvania`` (Cererile romanilor la marea adunare de la Blaj, 3/15 mai 1848) ``Pe scurt poporul roman recapituland decreta: 1. Independenta sa administrativa si legislativa 2. Egalitatea drepturilor politice 3. Contributie generala 4. Adunarea generala compusa din reprezentanti ai tuturor starilor

5. Domn responsabil, ales pe cinci ani si cautat in toate starile societatii ...

13. Emanciparea clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire ... 22. Convocarea ... unei adunari generale ... care va fi datoare a face Constitutia tarii`` (Proclamatia de la Islaz, 9/21 iunie 1848) (p. 50 st )a. Cautati in texte cel putin doua programe sociale.b. Identificati problema nationala si doua modalitati de a o rezolva.

c. Stabiliti valorile pentru care s-a luptat la 1848. Cate dintre ele sunt valabile si astazi ?

2. ``Conceptia lui Wesselenyi Miklos despre natiunea de tip nobiliar : Daca aristocratia noastra de astazi piere, nu-i mare paguba, pentru ca nu valoreaza prea mult. Va veni alta in loc, dupa pricepere, bani sau mosie, care va fi desigur mai numeroasa decat cea de acum si poate va fi, si e de crezut ca va fi mai buna, mai inteleapta. Dar maghiara, nu ... Aici, daca s-ar pune capat importantei materiale si juridice a nobilimii maghiare de acum, printr-o revolutie in care ar curge fie nummai cerneala, fie sange, urmasii ei ar fi : sarbul, valahul, slovacul si din acestia s-ar forma natiunea celor ce ar dispune de drepturi si de proprietate ... `` (Scrisoare catre Kossuth Lajos, 1 august 1846) `` Manifestul lui Simion Barnutiu : Noi, romanii, nu vrem pana atunci despre unirea asta cu ungurii a vorbi, pana cand nu se va pune natia romana iar la vrednicia acea politica, de care o ati dezbracat voi, ungurii, secuii si sasii ... Fara natie si republica e numai un despotism afurisit; stergerea iobagiei, natia romana ca natie romana, congres national in care sa ne intelegem noi intai despre dobandirea acestora. Afurisit sa fie in veci oricare roman va indrazni a face vreo unire pana nu va fi proclamata natia romana ... `` (Dupa Istoria Romaniei in texte) (p. 51 dr)a. Explicati diferenta intre conceptia nationala a lui Wesselenyi Miklos si cea a lui Simion Barnutiu.

b. De ce romanii refuza unirea Transilvaniei cu Ungaria ?c. Care este principala cerinta a romanilor ardeleni ?

6. Revoluia industrial

6.1. tiina i tehnica

Valul nnoirii adus de revoluiile secolului al XVIII lea s-a resimit i n economie. Civilizaia uman s-a dezvoltat prin utilizarea intensiv a forei fizice umane sau animale i a energiei naturale (ap, vnt), situaie schimbat de introducerea motorului cu aburi, creata de James Watt, ce transforma energia aburului n energie mecanic continu.

Maina cu aburi a fost introdusa rapid n industria textil, minerit, metalurgie i transporturi, provocnd dispariia manufacturilor i apariia fabricilor. Producia de fabric necesita existena unor condiii socio-culturale, politice i economice favorabile, regsite n Anglia secolului al XVIII-lea :

liberalism i iniiativ individual

resurse minerale bogate

mn de lucru numeroas i ieftin, dislocat din mediul rural ca urmare a apariiei fermelor i folosirii zilierilor sector financiar-bancar eficient i puternic

n 1815 George Stephenson introduce locomotiva, permind rspndirea cailor ferate, iar folosirea surselor de energie specifice (crbune, ulei) a permis rspndirea civilizaiei industriale n Frana, SUA, Belgia, Elveia i statele germane. A doua revoluie industrial

Industrializarea este un proces lent, marcat de prezenta unui numr mare de mici ntreprinderi slab mecanizate i de persistena transportului animal la 1870. Treptat, i fac apariia noi invenii :- Mendeleev, Tabloul periodic al elementelor

- Volta, Pila electric

- Ampere, Curentul electric

- Graham Bell, Telefonul

- Marie Curie, Radioactivitate

De asemenea se impun noi surse de energie, precum petrolul, gazul natural i energia electric. Toate acestea conduc ctre a doua revoluie industrial. Becul, automobilul i telefonul devin imaginea tipic a nceputului de secol XX. Oelul nlocuiete fierul n construcia cilor ferate, a vapoarelor sau n domeniul construciilor. Inveniile permit transportul energiei electrice la mari distane i folosirea sa n zona casnic, industrial i chimic ce produce primele produse de sintez. Creterea capacitii economice a puterilor industriale duce la o concuren acerb pentru materii prime i piee de desfacere, naterea burselor de valori la Londra, New York, Anvers, Lyon, Hamburg i creterea rapid a reelei de ci ferate i drumuri. n ultimul domeniu se afirm Orient Expresul pe traseul Paris-Constantinopol i Transsiberianul ce lega Moscova de Vladivostok pe 7.000 km.

EXERCITII

1. Principiul meu este s scad preurile, s extind operaiile i s perfecionez mainile noastre. Trebuie notat c reducerea preurilor vine pe primul loc. Nu am considerat niciodat costul de fabricaie ca un lucru fix.... Din fericire, salariile mari au contribuit la scderea costului de fabricaie, muncitorii au devenit din ce n ce mai industriali odat scutii de preocupri exterioare muncii lor (Henry Ford, My life and my work, 1925)

a. Analizai principiul economic pe care s-a bazat succesul lui Henry Ford.

b. De ce primesc muncitorii salarii mai mari ?

2. Care sunt sursele de energie n prima faz a revoluiei industriale ?

3. Care sunt sursele de energie n a doua faz a revoluiei industriale ?

4. Identificai asemnrile ntre cele dou faze ?

5. Identificai deosebirile ntre cele dou faze ?

6.2. Economia i societatea

Efecte ale revoluiei industriale Revoluia industrial i inveniile au produs modificri importante la nivel social, economic i mintal.

Evoluiile economice sunt cele mai evidente i se circumscriu urmtoarelor fenomene :

Organizarea produciei : Adam Smith impune principiul diviziunii muncii, potrivit cruia lucrtorul bun la toate este nlocuit de muncitori specializai n realizarea unei singure operaii. De asemenea, Taylor propune nlturarea gesturilor inutile, concretizat n banda de producie folosit n uzinele Ford. Creterea produciei : progresul tehnologic i organizarea muncii duc la creterea productivitii muncii i produciei n industria textil, minerit, constructoare de maini i metalurgie. Creterea nu este continu, fiind marcat de crize economice i politice generate de scderea preurilor la produsele agricole i industriale, concuren acerb pentru noi piee i diferenele ntre nivelul de dezvoltare economic. Cea de-a doua faz aduce n prim plan industriile oelului, automobilului, transporturilor i rafinrii petrolului, sprijinite de un sector bancar i al serviciilor n plin expansiune.

Concentrarea produciei : Crizele genereaz apariia marilor concerne industriale cum ar fi US Steel, Standard Oil, Ford, General Motors (SUA), Krupp, Siemens, I.G. Farben (Germania) sau British Petroleum i Shell (Anglia). Multe dintre ele sunt ntreprinderi multinaionale, capitalul fiind deinut de acionari de diferite naionaliti i avnd filiale n mai multe ri, proces ntlnit i la nivel bancar.

Structura economic : industria i comerul iau locul agriculturii n prima faz, pentru ca n cea de-a doua poziiile lor s fie ameninate de servicii i IT.

Urbanizarea : Industrializarea determin explozia urban, deoarece oraele atrag for de munc i capitaluri. Dominate de industrie, comer i bnci, oraele evolueaz de la insalubritatea nceputurilor la sistematizare i servicii publice, edificii impuntoare i centre culturale i politice.

Evoluiile sociale se mpletesc cu cele economice, influenndu-se reciproc :

Sporul demografic rezult din introducerea medicinii moderne i educaiei sanitare, modificrii alimentaiei i a gradului de civilizaie.

Structura social : aristocraia i marea burghezie, implicat n special n cultivarea pmntului, pierde teren n faa celor activi n domeniile bancar, industrial, comercial i imobiliar i a unei pturi mijlocii unde intrau avocai, medici, ingineri, profesori, jurnaliti i funcionari ce se conduc dup valori proprii (individualism, progres, tiin, ascensiune social prin munc i competen)

Drepturi i liberti : iniial muncitorii i ranii fugii la ora muncesc 16 ore pe zi n condiii grele i sunt prost pltii, pe lng exploatarea minorilor i lipsa oricror drepturi. Sub o puternic presiune social se adopt legislaia muncii ce asigura repaosul duminical, ziua de munc de 8 ore i sistemul de pensii pentru boal, vrst i invaliditate. De asemenea, cetenii se bucur de libertatea de ntrunire i asociere, acces liber la educaie i cultur, libertatea credinei, dreptul la vot sau proprietate, etc.

EXERCIII

1. Care este principala trstur a evoluiilor economice ?

2. Care este principala trstur a evoluiilor sociale ?

3. Evoluiile economice le determin pe cele sociale sau invers ?

4. `` Treizeci-patruzeci de fabrici se nal ... n jurul acestora sunt presrate la ntmplare locuinele fragile ale sracilor. ... Strzile ... prezint imaginea unei lucrri ... incomplete. ... Unele din acestea sunt pavate, dar cele mai multe sunt denivelate i noroioase, nghind piciorul trectorului sau crua cltorului. Grmezi de murdrie, drmturi de cldiri, ochiuri de ap sttut i ru mirositoare se ivesc din loc n loc ...

Ridicai-v privirile i de jur mprejurul acestei piee vei vedea nlndu-se imensele palate ale industriei. Vei auzi zgomotul furnalelor, uierul aburului. Aceste cldiri uriae mpiedic ptrunderea aerului i a luminii n locuine ..., nvluindu-le ntr-o venic cea. ... Un fum des i ntunecat acoper oraul. Printr-nsul, soarele se vede ca un disc fr raze. n mijlocul acestei zile nemplinite se zbat fr rgaz 300.000 de fiine omeneti ...`` (Oraul Manchester descris de Alexis de Tocqville, 1835) (p. 57 dr)a. Evaluai calitatea vieii urbane la nceputurile epocii industriale i decidei dac aceasta reprezint un progres fa de epoca anterioar.b. Comparai imaginea oraului de acum o sut de ani cu cel de astzi. Menionai trei deosebiri; argumentai-v punctul de vedere.

c. Ce factori economici i sociali contribuie la imaginea prezentat n text.

7. State naionale i multinaionale n a doua jumtate a sec. XIX

7.1. Romnia

Unirea Principatelor Romne a avut loc la jumtatea secolului al XIX-lea i reprezint unificarea vechilor state Moldova i ara Romneasc. Unirea este strns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 n Moldova i la 24 ianuarie 1859 n ara Romneasc.

Dup Convenia de la Paris din 1858, marile puteri au lsat guvernul fiecrui principat n grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, pn la alegerea domnitorilor. Principala atribuie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunri elective. Campania electoral din Moldova a dus la alegerea unei adunri favorabile unirii. Unionitii moldoveni au putut impune cu uurin candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean i la Bucureti a fost oficial sugerat muntenilor de ctre delegaia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anuna rezultatul alegerii de la Iai. n ara Romneasc, adunarea a fost dominat de conservatori, care erau ns scindai.

Neputndu-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfrit prin a se ralia candidatului Partidei Naionale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859, domn al rii Romneti. Astfel, romnii au realizat de facto unirea, punnd la 24 ianuarie 1859, bazele statului naional modern romn. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opoziiei Turciei i a Austriei fa de dubla alegere, astfel c la 1/13 aprilie 1859 Conferina de la Paris a puterilor garante ddea recunoaterea oficiala a faptului mplinit de la 24 ianuarie 1859.

Pentru a asigura modernizarea rii, A.I. Cuza i Mihail Koglniceanu iniiaz o serie de reforme:

a. Secularizarea averilor mnstireti - n timpul lui Cuza unele mnstiri i schituri au fost desfiinate total sau transformate n biserici de mir i se instituie un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale mnstirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asisten social etc. Legea secularizrii a fost adoptat n 1863 cu scopul de a confisca averile pe care le aveau unele mnstiri din Sfntul Munte Athos i pe care le-au primit cu mult timp nainte de la ali domnitori (tefan cel Mare, Mihai Viteazul etc,) pentru ca monahii din Sfntul Munte s se roage pentru bunstarea domniilor lor.

b. Reforma fiscal - Reforma fiscal a fost materializat prin instituirea impozitului personal i a contribuiei pentru drumuri, generalizat asupra tuturor brbailor majori, printr-o nou lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar i alte msuri care au fcut ca la sfritul anului 1861, n preajma deplinei lor unificri administrativ-politice, Principatele Unite Romne s fie dotate cu un sistem fiscal modern.

c. Reforma agrar - Din momentul n care conducerea guvernului a fost preluat de Mihail Koglniceanu, aducerea din nou n dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict ntre guvern i majoritatea adunrii. A urmat dizolvarea adunrii, pe calea loviturii de stat. Aceasta din urm a sporit puterea domnitorului Cuza, i totodat a nlturat monopolul politic al conservatorilor asupra majoritii n adunare. Sanciunea poporului prin plebiscit i recunoaterea noii stri de lucruri de ctre puterea suzeran i puterile garante au creat posibilitatea decretrii Legii rurale n sensul programului paoptist, desfiinndu-se relaiile feudale n agricultur i procedndu-se la o mproprietrire a rnimii clcae.

Prin Legea rural din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de rani au fost mproprietrite cu loturi de teren agricol, iar aproape ali 60.000 de steni au primit locuri de cas i de grdin. Reforma agrar din 1864, a crei aplicare s-a ncheiat n linii mari n 1865, a satisfcut n parte dorina de pmnt a ranilor, a desfiinat servituile i relaiile feudale, dnd un impuls nsemnat dezvoltrii capitalismului.

Monarhia strin

Cuza este obligat s abdice n 1866, n urma alianei mpotriva sa dintre conservatori i liberali. Dup exilarea lui Alexandru Ioan Cuza ara era n plin haos. Alegerea lui Cuza ca domnitor n ambele principate fusese singurul motiv pentru care puterile europene permiseser unirea principatelor Moldovei i rii Romneti, iar acum ara risca s ajung la dizolvarea acestei uniri. Tnrul Carol a trebuit s cltoreasc incognito (pe traseu a fost nevoit s apeleze la experiena dobndit de Brtianu i Rosetti pe parcursul revoluiei paoptiste; astfel el, practic, s-a deghizat), sub numele de Karl Hettingen, cu trenul pe ruta Dsseldorf - Bonn - Freiburg - Zrich - Viena - Budapesta, datorit conflictului care exista ntre ara sa i Imperiul Austriac. Pe 10 mai 1866, Carol a intrat n Bucureti. Vestea sosirii sale fusese transmis prin telegraf i a fost ntmpinat de o mulime entuziast de oameni, dornici s cunoasc noul conductor. La Bneasa i s-a nmnat cheia oraului. i-a rostit jurmntul n limba francez: "Jur s pzesc legile Romniei, s-i apr drepturile i integritatea teritorial".

Domnia lui Carol I a nceput, de fapt, n aprilie 1866, odat cu intrarea sa n ar. Proclamat domnitor al Principatelor Romne n ziua de 10 mai 1866, rmne cu acest titlu pn n 26 martie 1881, cnd este proclamat rege, devenind astfel primul rege al Romniei. A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al crei nume se transform, ncepnd cu Regele Ferdinand I, n Casa Regal de Romnia, dinastie care va conduce ara pn la proclamarea Republicii Populare Romne n 1947.

Peste 10 ani se declaneaz o nou criz oriental i un nou rzboi ruso turc, devenit pentru romni rzboiul de independen (1877-1878). n a doua jumtate a anului 1876, pe msur ce relaiile dintre Imperiul Rus i Imperiul Otoman s-au deteriorat, prevestind izbucnirea rzboiului, guvernul romn a apreciat c era imperios necesar s se ajung la o nelegere cu cel dinti. Cu toate insistenele Domnitorului Carol i ale marelui om politic Ion C. Brtianu de a ncheia un tratat general care s cuprind nu numai probleme militare, ci care s asigure i recunoaterea independenei Romniei i s garanteze integritatea tuturor fruntariilor rii, dorina Rusiei a fost de a semna doar un tratat limitat care s evite chestiunile politice i s permit armatei ariste s traverseze teritoriul Romniei, ceea ce a dus la ncheierea Convenia din 4/16 aprilie 1877, care obliga guvernul imperial s respecte integritatea existent i drepturile politice ale Romniei.

La 9 mai Adunarea Deputailor a votat actul Independenei, iar a doua zi, la 10 mai 1877, aceasta a fost proclamat prin sancionarea de ctre domnitor i promulgarea n Monitorul Oficial. n urma btliilor de la Plevna, Vidim, Rahova etc. independena este recunoscut prin tratatele internaionale ncheiate la San Stefano i Berlin.

EXERCIII

1. Eu ns, credincios misiunii ce mi-ai dat i cunoscnd statornica voin a romnilor de a rmne pururea unii, am proclamat, att naintea domniilor voastre, ct i naintea rii, Unirea definitiv a Principatelor. V-am zis, ea va fi precum Romnia o va dori i o va simi. Nu m ndoiesc, domnilor, c nici nalta Poart, nici puterile garante nu vor cugeta a desfiina n viitor Unirea ce au recunoscut-o att de necesar pentru fericirea Principatelor (Discursul lui A.I. Cuza n faa Adunrii legislative a Romniei, 1862)

a. Prezentai dou msuri prin care Cuza a realizat unirea definitiv a Principatelor

b. De ce doreau romnii s fie unii ?2. De ce doresc romnii unirea ?

3. Precizai dou consecine ale reformei agrare emis de A.I. Cuza.

4. Alegei principala reform aplicat de A.I. Cuza.

5. Ce anume ofer independena Romniei ?7.2. Germania i Austro-Ungaria

Germania

Constituia Regatului Prusia din 1850, editat de Frederic Wilhelm III, a dus la formarea unei monarhii constituionale i la creerea unui parlament bicameral: Landtag,ales de pltitorii de taxe iHerrenhaus("Camera Lorzilor"), numit de rege. Regele era singura autoritate executiv iar minitrii erau responsabili doar n faa acestuia. Mai tarziu imparatul Wilhelm I si cancelarul Bismarck actioneaza pentru a crea un imperiu autoritar, excluzand Austria. Argumentele lor se bazau pe economia in crestere, industria grea, comertul, caile ferate si uniunea vamala cu celelalte state germane. Bismarck va cheltuie sume importante pentru armata, necesara celor trei razboaie considerate esentiale in atingerea scopulrilor : Pentru a gasi un pretext de cearta cu Austria, Bismarck deschide chestiunea ``ducatelor daneze`` si se aliaza cu Viena impotriva Danemarcei (1864), obtinand Holstein si Schleswig prin Conventia de la Gastein din 1865.

Ulterior,Bismarck si-a acuzat partenerii ca nu au administrat cum trebuie ducatele daneze si a invadat Austria (1866). Prusia, aliaii din nordul Germaniei si Italiaau zdrobit coaliia Austriei la Sadova. O serie de state au fost anexate de Prusia:Hanovra,Schleswig-Holstein,Hessa,Hessa-Kassel,Nassaui Frankfurt. Acest lucru a permis realizarea continuitii teritoriale dintreRenaniai restul regatului, ajungnd astfel la ntinderea maxim a regatului. De asemeneaConfederaia Germana fost dizolvat iar n jurul Prusiei s-a format o nou federaie,Confederaia German de Nordn 1867. Constituia acesteia, redactat de Bismark a pus bazele viitorului Imperiu German. Aceasta a creat postul de preedinte al confederaiei, deinut ereditar de regele Prusiei si postul de cancelar, deinut de prim-ministrul Prusiei. A creat de asemenea un parlament bicameral format dinReichstag, ai crei membri erau alei prin sufragiu universal masculin, iBundesratai crei membrii erau numii de guvernele statelor componente. Razboiul cu Franta era necesar pentru a anexa statele din sud, in special Bavaria, ce vedeau in imparatul francez protectorul lor. Francezii au reactionat violent la provocarile germane si au fost invinsi intre 1870-1871, pierzand 5 miliarde marci aur si provinciile Alsacia si Lorena. Pe 18 ianuarie 1871, in ``Sala oglinzilor`` din Versailles, se proclama Imperiul german, principalul rival al Angliei la dominatia continentala.Dupa 1890 Wilhelm II il inlatura pe Bismarck si actioneaza pe trei directii pentru a contracara influenta engleza :

Sprijina o crestere economica bazata pe resursele bazinului minier Ruhr, industrie si comert. Formeaza un imperiu colonial in Africa si Asia

Isi extinde influenta in Balcani, Turcia si Orientul Apropiat

Pentru a stpni clasa muncitoare i pontru a slbi influena grupurilor socialiste, crearea de ctre Bismark a unui stat cu sistem de ajutor social gratuit a atras clasa muncitoare de partea naionalismului german. Sistemul asigurrilor sociale iniiat de Bismark asigurrile de sntate n 1883, asigurrile de accidente n 1884, asigurrile de invaliditate i de pensie n 1889 au fost cele mai avansate din lume la vremea respectiv i continu s existe i n ziua de azi n Germania. Austro-Ungaria Dupa revolutia din 1848 a fost restabilit absolutismul ce permite imparatului sa numeasca ministri, inalti functionari, guvernatori de provincie, sa instituie starea de urgenta si sa respinga legile ce contraveneau intereselor statului. Puterea sa era sprijinita de armata, birocratie, biserica si politie, dar era mereu contestata de burghezia liberala si natiunile ce doreau libertate sau drepturi. Pe fondul infrangerilor cu Franta (1859) si Prusia (1866), imparatul introduce un regim liberal (1860-1866) definit de alegeri libere si autonomie culturala. Constient de problemele interne, noul imparat Franz Iosif se aliaza cu nobilimea maghiara pentru a tine sub control restul natiunilor, dand nastere Imperiul Austro-Ungar. Din punct de vedere economic, imperiul este inegal dezvoltat, deoarece industria era avansata in Austria si Cehia, iar restul provinciilor sunt dominate de agricultura si mari proprietari. Ungaria incorpora si teritorii locuite majoritar de slavi, italieni si romanii din Transilvania si Banat. Puterea era detinuta de aristocratie si doua camere ale parlamentului (magnati si deputati), ultimii alesi prin vot cenzitar.

Romanii din Transilvania au protestat impotriva incorporarii la Ungaria (mai 1868) si vor sprijini Partidul National Roman din Transilvania (1881), adeptul pasivismului in politica [refuzul acceptarii autoritatii maghiare si participarii la alegeri]. In 1892 o delegatie PNR aduce in fata imparatului un Memorandum unde solicita drepturi egale si incetarea exploatarii, iar liderii partidului vor primi ani grei de inchisoare. In 1895, regele Carol I al Romaniei si aliat cu Austria , solicita imparatului gratierea liderilor miscarii.

Mai complicate sun relatiile cu slavii din imperiu, ``protejati`` de Rusia. Tarul acceptase, in schimbul neutralitatii Austriei in razboiul ruso-turc din 1877-1878, sa cedeze Bosnia-Hertegovina, greseala la care se adauga relatiile proaste cu Serbia.EXERCITII

1. ``Viziunea lui Bismarck asupra unificarii : Prusia trebuia sa-si adune fortele si sa le mentina in vederea unui moment favorabil, care a fost lasat pana acum sa treaca de cateva ori ... Marile chestiuni ale epocii noastre nu se vor rezolva prin discursuri sau hotarari ale majoritatii, cum gresit s-a facut in 1848-1849, ci se