manual (2)

Biologie. Clasa a XI-a.Anatomia şi fiziologia omului

Ghid Metodologic de Utilizare

Titlul Lectiei: Nervii cranieni X, XI, XII- anatomie şi fiziologieAutor: SecureSoftware SRLData: 04 august 2003

SecureSoftware. 2003. pagina 1 din 17

Cuprins

A. Identificatori

A.01. Identificatori Generali pagina 3

A.02. Identificatori Educaţionali pagina 3

B. Terminologie

B.01. Obiect de conţinut pagina 4

B.02. Moment de studiu individual pagina 4

B.03. Moment de verificare a cunostinţelor pagina 4

B.04. Ferestre de detaliu pagina 4

B.05. Identificatori pagina 4

B.06. Butoane de navigare secvenţială pagina 4

C. Structură Generală

C.01. Obiective didactice pagina 5

C.02. Conţinut pagina 6

C.03. Recomandări de structurare şi prezentare pagina 9

D. Structură Detaliată

D.01. Anatomia nervilor cranieni X, XI, XII pagina 10

D.02. Anatomia nervilor cranieni X, XI, XII - Verificarea cunoştinţelor pagina 10

D.03. Nervul cranian X - componenta senzitivo-senzorială pagina 10

D.04. Nervul cranian X - componenta senzorială pagina 11

D.05. Nervul cranian X - componenta vegetativă pagina 12

D.06. Nervul cranian X - componenta motorie pagina 13

D.07. Nervul cranian XI pagina 14

D.08. Nervul cranian XII pagina 15

D.09. Fiziologia nervilor cranieni X, XI, XII –

Verificarea cunoştinţelor

pagina 15

D.10./D.11./D.12./D.13. Temă pentru acasă pagina 15

D.14. Material pentru bibliotecă pagina 15

E. Bibliografie pagina 16

F. Echipa de realizare pagina 17


A. Identificatori

A.01. Identificatori Generali

Titlu: Nervii cranieni X, XI, XII

Descriere: Descrierea anatomiei şi fiziologiei nervilor cranieni X, XI, XII

Cuvinte cheie: Nervul vag, accesor, hipoglos

A.02. Identificatori Educaţionali

Tip resursă: BIOLOGIE – Anatomia şi fiziologia omului - clasa a XI-a

Obiective: Completarea cunoştinţelor legate de structura nervilor cranieni X, XI, XII cu noţiunile caracteristice fiziologiei lor.

Descrierea nervului cranian X

Prezentarea nervului cranian XI

Prezentarea nervului cranian XII.


B. Terminologie

B.01. Obiect de conţinutUn fişier independent care prezintă informaţii grupate din punct de vede tematic, care nu pot fi prezentate separat. Poate fi format din mai multe pagini de conţinut. În cadrul acestui ghid va fi folosită şi noţiunea de componentă atunci când se face referire la un obiect de conţinut.Fiecărui obiect de conţinut îi corespunde o temă de studiu lansată de profesor.

B.02. Moment de studiu individualReprezintă un obiect de conţinut în cadrul căruia utilizatorul poate studia un fenomen sau un element anatomic (organ, celulă, etc.), alegându-şi singur elementele asupra cărora va insista. Aceste momente apar ca urmare a lansării în execuţie de către profesor a unui obiect de conţinut ce conţine informaţii descriptive sau experimente virtuale ale unui fenomen sau element anatomic.

B.03. Moment de verificare a cunoştinţelor (teste)Reprezintă un obiect de conţinut în cadrul căruia utilizatorului îi sunt evaluate cunoştinţele acumulate pe parcursul lecţiei. De obicei, aceste momente (teste) sunt formate din 5 întrebări. Utilizatorul este obligat să răspundă la toate întrebările, iar după rezolvarea testului are acces la rezultatele obţinute, răspunsurile date şi răspunsurile corecte.

B.04. Ferestre de detaliuSunt ferestrele care oferă informaţii suplimentare sau detalii despre un anumit element (termen, imagine, concept, fenomen, etc).Se întâlnesc ferestre de tipul:a. obiective – cuprind informaţii privind obiectivele ce trebuiesc urmărite în cadrul obiectului de conţinut curent (este afişată în momentul în care este lansat un obiect de conţinut sau se apasă pe butonul cu eticheta "obiective componentă").b. de reţinut – cuprind descrieri ale fenomenului sau obiectului selectat.

B.05. IdentificatoriReprezintă informaţii generale pe baza cărora poate fi înţeles la nivel general conţinutul unui obiect de conţinut.

B.06. Butoane de navigare secvenţialăSunt amplasate în partea dreaptă jos a ecranului şi au următoarele funcţii:a. - încărcarea paginii anterioare a obiectului de conţinut curent.

b. - încărcarea paginii următoare a obiectului de conţinut curent.c. - afişarea ultimei ferestre la care a avut access utilizatoruld. - afişarea obiectivelor obiectului de conţinut curent


C. Structură Generală

Materialul elaborat are ca scop prezentarea fenomenelor anatomice şi fiziologice caracteristice nervilor cranieni X, XI, XII, într-un mediu virtual.

Paragraful C.01. prezintă detaliat obiectivele didactice care pot fi atinse utilizând acest material, iar paragraful C.02. este destinat prezentării succinte a acestui material.

Materialul are o structură modularizată permiţând folosirea în mai multe feluri a instrumentelor puse la dispoziţie. Paragraful C.03. prezintă detaliat diferite posibilităţi (recomandări) de folosire a componentelor materialului.

C.01. Obiective didacticeObiectiv Detaliere

Obiective strategice

O1 Recunoaşterea şi definirea termenilor, conceptelor şi principiilor specifice anatomiei nervilor cranieni X, XI, XII.

O2 Investigarea şi experimentarea unor fenomene sau procese fiziologice şi interpretarea corectă a datelor obţinute prin utilizarea informaţiilor oferite de suporturile intuitive.

O3 Modelarea unor fenomene şi procese fiziologice în scopul demonstrării principiilor fundamentale ale lumii vii.

O4 Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând limbajul specific anatomiei.

O5 Transferarea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul biologiei în contexte variate.

Obiective operaţionale

o1 Identificarea şi descrierea elementelor anatomice ce formează nervii cranieni X, XI, XII

o2 Descrierea nervului cranian X.

o3 Descrierea nervului cranian XI.

o4 Descrierea nervului cranian XII.


C.02. ConţinutÎn acest capitol se prezintă lista obiectelor de conţinut (notate cu T) şi informaţii generale despre fiecare dintre acestea.

T1- Nervii cranieni X, XI, XII – Anatomie

Obiective didactice acoperite: o1 Timp predare: 7 minute

Tip interacţiune cu elevul:

Interactivă. Se lansează obiectul de conţinut lăsându-se la latitudinea elevului să îşi aleagă ritmul şi ordinea în care va studia elementele prezentate.

Descriere: Nervii cranieni X, XI, XII.

Cuvinte cheie: Nervul vag, accesor, hipoglos.

T2 – Nervii cranieni X, XII, XII– Verificarea cunoştinţelor

Obiective didactice acoperite: o1 Timp predare: 7 minute


Interactivă. Testul este lansat de către profesor. Elevul răspunde la întrebări în mod secvenţial în ordinea în care sunt afişate conform instrucţiunilor primite.

Descriere: Obiect de conţinut ce testează cunoştinţele acumulate de către elev în cadrul componentei anterioare. Asimilirea corectă a noţiunilor de la T1 duce la o înţelegere mai corectă a fenomenelor fiziologice prezentate în componentele anterioare.

Cuvinte cheie: Nervul vag, accesor, hipoglos.

T3 – Nervul cranian X-componenta senzitivo-senzorială

Obiective didactice acoperite: o2Timp predare: 5 minute


Interactivă. Elevul descoperă transmiterea impulsului senzitivo-senzorial la nervul vag

Descriere: Simularea virtuală a transmiterii impulsurilor senzitivo-senzoriale vagale

Cuvinte cheie: Nerv vag, limba, laringe, conduct auditiv extern

T4 – Nervul cranian X-componenta senzorială



Interactivă. Elevul descoperă mecanismele formării şi transmiterii impulsului senzorial vagal.

Descriere: Simularea virtuală a transmiterii impulsului senzorial vagal.

Cuvinte cheie: Nerv vag, limba, căi nervoase gustative

T5 – Nervul cranian X - componenta vegetativă



T5 – Nervul cranian X - componenta vegetativă

Tip interacţiune cu elevul: Interactivă. Elevul selectează componentele active.

Descriere: Observarea practică a componentei vegetative vagale.

Cuvinte cheie: Nerv vag, viscere, fibre nervoase previscerale

T6 – Nervul cranian X - componenta motorie



Descriere: Observarea practică a componentei motirii vagale.

Cuvinte cheie: Nervul vag, muşchii laringelui, muşchii faringelui

T7 – Nervul cranian XI



Descriere: Observarea practică a nervului XI.

Cuvinte cheie: Nervul accesor, muşchii laringelui, muşchii trapez şi sternocleidomastoidian

T8 – Nervul cranian XII



Descriere: Observarea practică a nervului hipoglos

Cuvinte cheie: Nervul hipoglos, muşchii extrinseci ai limbii

T9 – Fiziologia nervilor cranieni X, XI, XII – Verificarea cunoştinţelor

Obiective didactice acoperite: o2, o3, o4, o5Timp predare: 7 minute


Interactivă. Testul este lansat de către profesor. Elevul răspunde la întrebări în mod secvenţial în ordinea în care sunt afişate conform instrucţiunilor primite.

Descriere: Obiect de conţinut ce testează cunoştinţele acumulate de către elev în cadrul componentelor T3, T4, T5,T6, T7, T8. Asimilarea corectă a noţiunilor anterioare duce la o înţelegere mai corectă a fenomenelor fiziologice prezente la nivelul nervilor cranieni X, XI, XII

Cuvinte cheie: Nervul accesor, muşchii laringelui, muşchii trapez şi sternocleidomastoidian, nervul vag, nervul hipoglos

T10, T11, T12, T13 – Temă pentru acasă

Obiective didactice acoperite: o1, o2, o3, o4, o5

Tip interacţiune cu elevul: Conversaţie, analiză, explicaţie.

Descriere: Temă pentru acasă. Se alege una dintre temele prezente. Răspunsul la întrebări


T10, T11, T12, T13 – Temă pentru acasă

se face în scris.

Cuvinte cheie: Nervul accesor, muşchii laringelui, muşchii trapez şi sternocleidomastoidian, nervul vag, nervul hipoglos


C.03. Recomandări de structurare şi prezentare

Plan lecţie

Obiect de conţinut

Timp (min)

Indicaţii metodologice

T1 7 Studierea anatomiei nervilor cranieni X, XI, XII

T2 7 Verificarea cunoştinţelor acumulate la T1.

T3 5 Experimentare virtuală individuală. Descrierea nervului X-componenta senzitivo-senzorială

T4 5 Experimentare virtuală individuală. Prezentarea nervului X-componenta senzorială

T5 5 Experimentare virtuală individuală. Observarea nervului X-componenta vegetativă

T6 5 Experimentare virtuală individuală. Observarea nervului X-componenta motorie

T7 6 Experimentare virtuală individuală. Observarea nervului XI

T8 3 Experimentare virtuală individuală. Observarea nervului XII

T9 7 Verificarea cunoştinţelor acumulate la T3, T4, T5 , T6, T7, T8

T10sau T11 sau T12 sau

T13

Teme pentru acasă. Se alege una din cele 4 disponibile. Se dau indicaţii de rezolvare.


D. Structură detaliată

D.01. Anatomia nervilor cranieni X, XI, XII

Acesta este un moment de studiu individual (vezi secţiunea B.02.). Este lansat în execuţie de către profesor, iar elevii studiază singuri elementele prezentate în acest obiect de conţinut. Anatomia nervilor cranieni X, XI, XII este prezentată în 6 pagini ce descriu componetele nervilor. Pe imaginea din centrul ecranului sunt inserate puncte de reper care identifică componentele elementului anatomic prezentat. Prin click pe numele acestora se deschid ferestre de detaliu. La fereastra care prezintă nervul olfactiv, apare o componentă activă (care clipeşte). Selectarea componentei active determină deschiderea unei ferestre de detaliu a zonei respective.În momentul lansării componentei elevul primeşte un mesaj informativ (într-o fereastră de detaliu de tip obiective) şi astfel află care este rolul lui în derularea acestei componente.

Componenta este lăsată la dispoziţia elevului atât timp cât este prevăzut în planul de desfăşurare a lecţiei (vezi punctul C.03.).

D.02. Anatomia nervilor cranieni X, XI, XII – Verificarea cunoştinţelor

Răspunsul la întrebările conţinute de test (5 întrebări) se face în mod secvenţial. Elevul primeşte informaţii ce îi prezintă modul în care se poate rezolva fiecare întrebare în parte (mod de lucru şi nu răspunsuri la întrebări).După ce a răspuns la întrebări, elevul are acces la informaţii privind rezultatele obţinute (punctaj obţinut, răspunsul corect pentru fiecare întrebare în parte, răspunsul dat).Dacă majoritatea elevilor nu au un procentaj mai mare de 50% se recomandă reluarea componentei anterioare (D.01.) pentru un timp foarte scurt. Chiar dacă elevul primeşte răspunsul corect, prin refacerea rapidă a D.01. ne putem asigura că elevul îşi va însuşi cunoştinţele necesare trecerii la pasul următor).

D.03. Nervul cranian X - componenta senzitivo-senzorială

Elevul selectează succesiv componentele active. Prin componentă activă se înţelege componenta care clipeşte.


Prin selectarea succesivă a componentelor active se observă traseul impulsului nervos, plecând de la organele periferice, trecând prin ganglionii superior şi inferior, până la nivelul trunchiului cerebral.

D.04. Nervul cranian X - componenta senzorialăElevul selectează succesiv componentele active. Prin componentă activă se înţelege componenta care clipeşte.

Elevul selecteaza componenta activă(simbolizată printr-un grapefruit), ceea ce determină apropierea antebraţului de cavitatea bucală. Imaginea urmatoare este reprezentata de limbă şi căile de transmitere a impulsului vagal gustativ. La nivelul acestei imagini, stimulul gustativ(picăturile de lichid care provin de la fruct), determină apariţia unei noi componente active, care simulează zona de preluare vagală a senzaţiilor gustative. Selectarea acesteia determină apariţia unui impuls (simulat prin apariţia unei stele). Care se deplasează pe traiectul fibrelor nervoase până la nivelul ariei gustative.Pentru a revedea componenta activă anterioară, elevul selectează

din partea stânga jos a ecranului.

Pentru a revedea componenta selectează

din stânga jos a ecranului.

D.05. Nervul cranian X - componenta vegetativăElevul selectează succesiv componentele active. Prin componentă activă se înţelege componenta care clipeşte.


Elevul selecteaza componenta care clipeşte (nucleul dorsal al vagului). Acest fapt este urmat de apariţia unor impulsuri(simbolizate prin stele galbene) care se deplasează de-a lungul fibrelor nervoase până la nivelul ganglionilor previscerali. La acest nivel, elevul selectează componentele active de la nivelul tuturor organelor şi observă deplasarea impulsului nervos spre organul respectiv.

Pentru a revedea componenta activă anterioară, elevul selectează

din partea dreaptă jos a ecranului.

Pentru a revedea componenta selectează

din stânga jos a ecranului.


D.06. Nervul cranian X - componenta motorieElevul selectează succesiv componentele active. Prin componentă activă se înţelege componenta care clipeşte.

Elevul selectează nucleul motor al nervului vag, ceea ce determină declanşarea unui impuls (simbolizat printr-o stea galbenă). Acesta se transmite pe calea fibrelor nervoase până la nivelul organelor ţintă: muşchii laringelui şi faringelui.


D.07. Nervul cranian XIElevul selectează succesiv componentele active. Prin componentă activă se înţelege componenta care clipeşte.

Elevul selectează succesiv componentele active, ceea ce determină apariţia unor impulsuri (simbolizate printr-o stea galbenă) prin fiecare din cele două rădăcini ale nervului accesor. Se observă că rădăcina bulbară se alătură fibrelor somatomotorii ale nervului vag şi inerveaza laringele.


D.08. Nervul cranian XIIElevul selectează succesiv componentele active. Prin componentă activă se înţelege componenta care clipeşte.

Elevul selecteaza nucleul hipoglos care clipeşte. Acest fapt este urmat de apariţia unui impuls care pleacă pe calea fibrelor nervoase până iese prin şanţul preolivar, unde clipeşte. Selectarea acestei zone active determină apariţia unei imagini noi care prezintă limba, muşchii extrinseci ai limbii şi traiectul nervos al nervului XII. Pe această imagine, la nivelul bulbului, este o componentă activă, a cărei selectare determină apariţia unui impuls ce se distribuie muşchilor extrinseci ai limbii.

D.09. Fiziologia nervilor cranieni X, XI, XII – Verificarea cunoştinţelor

Răspunsul la întrebările conţinute de test (5 întrebări) se face în mod secvenţial. Elevul primeşte informaţii ce îi prezintă modul în care se poate rezolva fiecare întrebare în parte (mod de lucru şi nu răspunsuri la întrebări).După ce a răspuns la întrebări, elevul are acces la informaţii privind rezultatele obţinute (punctaj obţinut, răspunsul corect pentru fiecare întrebare în parte, răspunsul dat).Dacă majoritatea elevilor nu au un procentaj mai mare de 50% se recomandă reluarea unora din componentele anterioare (D.03., D.04., D.05., D.06, D.07, D08.) pentru un timp foarte scurt.

D.10./D.11./D.12./D.13/ Temă pentru acasă

Lecţia conţine 4 teme pentru acasă. Temele sunt în format tipăribil la imprimantă şi pot conţine diverse imagini care pot ajuta la rezolvarea exerciţiilor. Toate exerciţiile necesită un efort mai mare din partea elevului decât testele de efectuat în clasă. Pentru rezolvarea lor profesorul trebuie să recomande studierea materialului din bibliotecă şi a manualelor şcolare.Se alege doar o temă din cele 4 conţinute de lecţie.

D.14. Material bibliotecă

Materialul de biliotecă nu este o parte integrată în lecţie, ci este un material indepedent ce integrează în biblioteca AEL. Materialul de bibliotecă are aceeaşi structură ca şi structura lecţiei. Studierea acestuia duce la lămurirea unor aspecte care nu au putut fi lămurite în cadrul lecţiei, prezentarea fenomenelor facându-se mai pe larg. Practic, rezolvarea exerciţilor cuprinse în tema pentru acasă are la bază studierea acestui material. Se pot folosi şi alte surse care descriu nervii cranieni X, XI, XII.

E. Bibliografie


1 Adomnicai, I. Curs de anatomie, ed. IMF Iasi, 1980

2 Albu, Maria Roxana Anatomia şi fiziologia omului, ed. Corint, 1996

3 Haulică, I. Fiziologie umană, ed. Medicala, 1999

4 Cristea, Dumitru Sistemele anatomice ale organismului uman, ed .Academica, 2001

5 Cristea, Dumitru Anatomia aparatelor umane, ed.Academica, 2001

6 Ifrim, Mircea şi colaboratorii Atlas de anatomie umană, ed. Stiinţifică şi enciclopedică, 1984

7 Milcu, St. şi colaboratorii Genetică umană, ed. Academiei RSR, 1976

8 Niculescu, Th. Cezar Anatomia şi fiziologia omului, ed.Corint, 1999

9 Papilian, Victor Anatomia omului, vol I, II, III, Cluj 1979

10 Sinelnikov, .R.A Atlas de anatomie umană, 1990

11 Cezar, Ioan Biologie în imagini şi scheme, ed Studenţească, 1997

12 Tatiana, Tiplic Anatomia şi fiziologia omului pentru admiterea în facultate, ed. Niculescu, 2001

13 Niculescu, Cezar şi colaboratorii Biologie manual pentru clasa XI, ed Corint 2001

14 Ardelean, Aurel şi colaboratorii Biologie manual pentru clasa XI, ed Corint 2001

15 Teodorescu, Exarcu şi colaboratorii Biologie manual pentru clasa XI, ed. Didactică şi pedagogică, 1996

16 Badiu, G. şi colaboratorii Fiziologie, ed. Medicală 1993

17 Tiplic, Tatiana Anatomia şi fiziologia omului, ed. Aktis, 1996

18 Mogos, Gh. şi Ianculescu, Alexandru Compendiu de anatomie şi fiziologie, ed. Stiinţifică

19 Nanulescu, Mircea Pediatrie, patologia aparatului reno-urinar, ed.Dacia, 1996

20 Voiculescu, I.C. şi Petricu, I.C. Anatomia şi fiziologia omului, ed.Medicala, 1971

21 Marieb, Elaine N. Human anatomy and Physiology, The Benjamin/Cummings publishing Company Inc., 1989

22 Grigorescu, M şi Pascu, O. Tratat de gastroenterologie vol.I, ed. Tehnica, 1996

23 Naicu, P. şi colaboratorii Anatomia şi fiziologia omului

24 Guyton, A. Fiziologie, ed. Amaltea 1996

25 Coculescu, M. şi colaboratorii Neuroendocrinologie clinică, ed. Stiinţifică şi Enciclopedică, 1986

26 Groza, P. Fiziologie umană, ed.Medicală, 1988

27 Ranga Tratat de anatomie a omului, ed.Medicală, 1990


F. Echipa de realizare

Proiectare lecţii: prof. Maria DINU, dr. Ciprian DINU

Scenariu de realizare: dr. Ciprian DINU

Coordonare tehnică: Doru PANAITECoordonare didactică: prof. Maria Dinu

Echipa de dezvoltare conţinut:- redactare conţinut ştiinţific: prof. Maria DINU, dr. Ciprian DINU- desene anatomice: Alexandru-Mihnea ANDRAŞCU- programare Flash/ActionScript: Viorel ŞOLDAN, Mihai MILEA, Andrei LUCACI, Teodor

TĂNASE, Ştefan SIVU, Cătălin COSTEA- programare JavaScript: Viorel ŞOLDAN- integrare SCORM/AEL: Doru PANAITE, Viorel ŞOLDAN

Redactare manual profesor: dr. Ciprian DINU, Ştefan SIVU.


manual (2)

Documents

Transcript of manual (2)