Manipularea Mass-media.doc

8/14/2019 Manipularea Mass-media.doc

1/14

MANIPULAREA PRIN MASS-MEDIA

"Trei ziare ostile sunt mai de temut decat o mie de baionete".

NAPOLEON BONAPARTE

Manipularea este aciunea de influenare prin mijloace neviolente a opiunii unor

persoane individuale i grupuri de persoane, astfel nct acestea s cread c

acioneaz pe baza realitii i pornind de la premise corecte, conform ideilor iintereselor proprii. Diferena dintre persuasiune i argumentarea de tip manipulativ

este c ultima imit logica i, teoretic, se adreseaz raiunii, dar abuznd de relaia

logic i fornd silogismul, denatureaz raionamentul. Sub aparena unei

demonstraii corecte se ajunge la o concluzie fals. Aceasta se obine n special prin

recurgerea la manevre de natur logic sau psi!ologic care l fac pe manipulat s

confunde premisele, substituindule pe cele adevrate cu unele false, ori s apeleze la

legturi cauzale aberante.

Manipularea reprezint o form patologic a comunicrii.

"n literatura de specialitate manipularea este neleas ca o aciune de modificare

a poziiilor, normelor sociale, strii mentale, a universului de credine i convingeri al

celui supus ei. Scopul manipulrii este suscitarea de reacii afective puternice ur,

loialitate, speran etc. care s determine luarea de ctre cei manipulai a unor decizii

favorabile manipulatorului.

#anipularea trebuie raportat att la inteniile comunicatorului ct i la metodele

prin care are loc comunicarea. De principiu, manipularea este o aciune voit, ce

presupune o intenie din partea celui care manipuleaz. $ inducere n eroare

neintenionat nu poate fi calificat drept manipulare. "n acelai timp, mijloacele sunt

cele care calific fapta ca avnd sau nu caracter manipulator. Astfel, nu se poate spune

c o aciune de tip manipulator nu ar constitui manipulare ntruct intenia celui care a

%


2/14

recurs la ea a fost corect &de pild, aceeade a mpiedica nrdcinarea unei idei

greite n contiina public ori de a zdrnici o alt manipulare'.

(olosirea mijloacelor specifice manipulrii prezum intenia de a manipula ceea

ce le este transmis, trecnd informaia prin propriul filtru critic. De calitatea acestui

filtru depinde reuita manipulrii. Aa stnd lucrurile, aciunea mpotriva manipulrii

trebuie s se adreseze, pe de o parte, manipulatorilor descurajndui prin sanciuni i

limitndule spaiul de manevr prin impunerea unor reguli de conduit social

adecvate iar pe de alt parte, potenialelor victime alemanipulrii ntrindule, prin

informaie i educaie, spiritul critic

#ijloacele prin care se poate efectua manipularea sunt numeroase, att verbale,

ct i neverbale. Din cauza comple)itii proceselor de comunicare i a naturii

subiective a raporturilor dintre cei care comunic este uneori greu de distins ntre

persuasiune i manipulare. *u se poate afirma categoric c persuasiunea ar apela doar

la raiune, n timp ce manipularea doar la afectivitatea celui manipulat, care ar fi astfel

subjugat scopurilor manipulatorului. "n timp ce n cazul persuasiunii, convingerea

celui ce recepioneaz mesajul ine de reacia lui afectiv specific fa de

argumentele emitorului de mesaj, n cazul manipulrii subiectul &cel manipulat' este

mpins n eroare prin maniera neltoare n care i se comunic mesajul, manier

subordonat unui scop ascuns. #anipularea produce efecte asupra individului sau

grupurilor n grade diferite, deoarece oamenii au capacitatea de a verifica, aprecia,

interpreta i evalua.

Mijloace informationale.

Aceste mijloace sunt asociate cu sc!imbarea intentionata, din partea celui ce

manipuleaza, a continutului comunicarii, raportat + transmis receptorului. #etodele

utilizate pentru a indeplini aceasta includ

o prezentarea in mod intentionat a unui neadevar ori a unei

informatii distorsionate in scopul dezinformarii, ori prezentarea unei

informatii neutre, in care faptele sunt prezentate intro asemenea

succesiune si intrun asemenea mod incat sa conduca publicul receptor

spre o anumita concluzie-


3/14

o darea unor e)plicatii ale faptelor ce reflecta un punct de vedere

unilateral &al unei singure parti dintre cele oponente' al subiectului

aflat in discutie-

o reducerea continutului informatiilor transmise, eliminandule

pe cele care nu slujesc punctul de vedere al celui ce manipuleaza

informatiile in cauza si din contra, punerea accentului pe cele ce sustin

punctul de vedere al acestuia-

o prezentarea trunc!iata a informatiilor, prezentarea lor in forma

fragmentara in beneficiul manipulatorului-

o prezentarea zvonurilor drept adevaruri, mai ales daca nu e)istadovezi concrete care sa le contrazica-

o reducerea importantei unor informatii prin suprasaturarea

receptorului cu informatii redundente, printre care cele importante sunt

diseminate, reducand astfel discernamantul receptorului in selectarea

informatiilor importante-

o includerea aspectelor autocritice in prezentarea unor aspectesau probleme minore pentru a crea impresia de obiectivitate-

o atribuirea informatiilor, in mod nejustificat si fraudulos, unor

surse neutre de prestigiu, in care cel ce lea receptionat are incredere-

o facilitatea unor asa zise /scurgeri0 de informatii confidentiale,

care de fapt nu sunt confidentiale, in scop de into)icare-

o atribuirea unor informatii unor asa zise /surse de incredere0,

nenominalizate si care nu pot fi verificate-

o utilizarea calomniilor pentru a /otravi0 opinia receptorului in

legatura cu anumite subiecte de interes.

Mijloace psiolo!ice.

Aceste mijloace e)ploateaza slabiciunile personalitatii umane in avantajul celorinteresati, ori determina pierderea controlului asupra propriei activitati din partea

1


4/14

celor supusi procesului de manipulare. Sub influenta acestor conditii receptorul poate

face greseli de care beneficiaza cel ce manipuleaza. Aceste metode includ

o citarea autoritatilor, ale caror opinii in legatura cu un anumit

subiect nu pot fi verificate ori demonstrate-

o asumarea unor promisiuni fara acoperire in imprejurimi

determinate pentru modificarea cursului actiunilor sau evenimentelor-

o crearea unei atmosfere de incredere, desi manipulatorul abia il

cunoaste pe receptorul manipularii-

o prezentarea in mod fals a unei unitati de gandire si de opinii, de

valori spirituale si morale si de interese-

o discreditarea acelora ce intra in competitie cu manipulatorul

pentru e)ercitarea influentei asupra receptorului manipularii, mai ales

atunci cand competitorii interfereaza cu obiectivele manipulatorului-

o oferirea de simpatie si sprijin receptorului in circumstante care,

in final, pot fi e)ploatate in avantajul manipulatorului.

Mijloace tenice.

2n plus fata de manipularea psi!ologica si informationala, statele moderne isi

focalizeaza atentia asupra mijloacelor te!nice de manipulare. #ijloacele te!nice sunt

utilizate la cel mai inalt nivel si cu un randament corespunzator, fiind reprezentate in

primul rand de computere, ce constituie linia actiunii principale in era informationala.

3e!nologia de astazi contribuie la discriminarea prin mijloace mai subtile si

insidioase a dezinformarii decat in urma cu cativa ani c!iar.

#ijloacele te!nice de dezinformare produc un efect de manipulare cu consecinte

strategice atat in mediul intern cat si in cel international.

2ncapacitatea factorilor de decizie politica si militara si a organelor specializate

de protectie de a identifica tendintele de manipulare la acest nivel poate avea

consecinte catastrofale pentru orice stat, atat pe termen scurt cat si pe termen lung,

consecintele putand fi dificil de intrevazut iar uneori c!iar imprevizibile.

4


5/14

5n utilizator amator, dar entuziast al computerelor poate avea acces si manipula

evidenta financiarbancara, accesa conturile cartilor de credit si alte date pastrate pe

calculator in propriul sau interes. 6)emple de acest fel sunt nenumarate. 5n pasionat

al informaticii din San7t 8etersburg, in 9usia, a penetrat codurile de securitate ale

uneia dintre bancile importante din S.5.A., :iticorp ;an7 of America transferand de

aici zece milioane de dolari in propriul sau cont dintro banca ruseasca, inainte de a fi

depistat si prins.

8ermitand noi si mult mai rapide metode de a mobiliza opinia publica si de a

coordona actiunile, telefoanele mobile, televiziunea prin satelit, internetul, fa)urile

portabile sunt unele dintre noile instrumente sau, dintro anumita perspectiva, arme

care au energizat amenintarea manipularii. /#unitia0 pentru aceste arme esteasigurata de mijloacele de dezinformare, ca de e)emplu virusii informatici ce

paralizeaza computerele, mijloacele razboiului electronic si electromagnetic, care pot

distruge ori paraliza un intreg sistem. Dezafectarea legaturilor prin satelit care permite

sa opereze multora dintre mijloace, poate fi considerata cu greu o optiune pentru a

face fata amenintarii reprezentante de manipulare, deoarece aceste legaturi prin satelit

determina in mare parte capacitatea de comunicare a statelor lumii. 3rebuie, de aceea,

dezvoltate alte modalitati de rezolvare a situatiei si de reducere a amenintarii.

Dependenta statelor dezvoltate din punct de vedere economic si te!nologic de

retelele informationale a creat un coridor de vulnerabilitate nemaiintalnit pana in

prezent, ce poate avea un efect catastrofal asupra sistemului de conducere strategic al

oricarei dintre aceste state. #ai e)ista de asemenea, un tip de pericol, specific al

manipularii informatice. Acest pericol nu implica utilizarea mijloacelor

informationale, semantice ori psi!ologice, ci consta de fapt intro combinatie de

mijloace te!nice si psi!ologice, ce afecteaza procesele fiziologice specifice corpuluiuman. 2n zilele noastre e)ista specialisti ce cerceteaza modul in care ecranul

monitorului computerului poate afecta organismul operatorului. Se cerceteaza cai de

manipulare a operatorilor pentru ai face sa apese anumite taste, ori pentru a distruge

informatii specifice, ca si cum ar fi !ipnotizati.

Atat specialistii rusi cat si cei americani se pare ca sunt foarte avansati in acest

domeniu. 6)ista anumite indicii c!iar, ca specialistii rusi au creat /virusul


6/14

efectele fiziologice preconizate. Asa cum insusi un cercetator rus remarca, virusul


7/14

respecta concepte ca adevarul, onestitatea sau virtutea, acestia urmaresc, de fapt, sa se

imbogateasca, sa faca propaganda sau ambele. (ie ca e vorba de stat, administratie

locala, partide politice, companii multinationale, firme mi)te, intreprinderi

independente, banci, companii petroliere sau oameni cu bani, se urmaresc aceleasi

scopuri.

Erem sa recunoaste sau nu, televiziunea manipuleaza prin imagine. 5nul dintre

celebrele cazuri de manipulare o are ca protagonista pe #argaret 3eac!er. $ greva de

proportii sute de muncitor protesteaza in fata biroului 0Doamnei de fier0. 2n acest caz

nu era posibila satisfacerea pretentiilor muncitorilor, si deci sa cautat o alta solutie

manipularea multimii prin televiziune

%. :adru cu multimea nemultumita

. 0Doamna de fier0, pe un fotoliu, rela)ata, cu o ceasca de cafea in fata,

tine un discurs in care ii linisteste pe muncitori, spunand ca va face tot ceea ce

este omeneste posibil pentru ai ajuta, deoarece ii intelege.

1. :adru cu un grup de oameni care ies din multime

6vident, comentariul acestui reportaj a sustinut imaginile. De fapt, in televiziune,imaginile slabe, nesugestive, se compenseaza cu un comentariu puternic. Ca final,

avand ca imaginesuport un mic grup de oameni plecand nimeni nu stie unde, se

spunea ca greva a fost sparta si ca muncitorii se indreapta spre casele lor. 2ata cum,

una dintre cele mai mari greve din istorie a fost 0sparta0, prin manipularea oamenilor

cu ajutorul massmedia.

De ce atata violenta la televizor, in ziare, la radioF 6ste o intrebare care sio pun

multi oameni care sau saturat sa tot afle despre crime, violuri, sinucideri. 9aspunsulpentru ca asta se vinde cel mai bine, iar o productie massmedia trebuie, intrun fel

sau altul, vanduta. 6)ista o regula nescrisa /it bleads, it leads@, adica, daca stirea e cu

sange, atunci musai e prima in jurnal, si deci e cea mai importanta. Daca priviti cu

atentie un jurnal de stiri al oricarei televiziuni, veti observa ca stirile negative

reprezinta intre si B> la suta din total. #ulti se ascund dupa lozinca /Prezentam

realitatea asa cum este@. De fapt, si in acest caz, dicteaza ratiunile economice.

G


8/14

8ublicitatea este si ea o forma de manipulare. Hiarele, radiourile, televiziunile, au

nevoie de bani pentru a supravietui, bani care, se zice, provin din reclame. (irmele, la

randul lor, au observat impactul pe care il are massmedia in promovarea unui produs

sau serviciu. #ars!all #cCu!an spunea intra dintre cartile sale, 3!e medium is t!e

message, urmatoarele 0Copiii sunt mai snobi decat adultii, mai dispusi sa se formeze

gusturilor comunitatii in ceea ce priveste utilizarea unor marci comerciale bine

cunoscute.0. A. 3. 8offenberg, enumera in lucrarea 9olul psi!ologiei in publicitate 44

de tipuri de 0forte de captare a atentiei0. 2n fruntea listei apar (oamea, 2ubirea pentru

odrasla si Sanatatea. Ca celalalt capat al listei, psi!ologul situeaza Amuzamentul,

8recautia si Sacaiala.

6ste manipularea o amenintare realaF #anipularea poate fi un indicator al unei

amenintari iminente, mai ales daca un sistem informatic constituie obiectul

manipularii. Dar tot manipulare poate fi si capacitatea inamicului de a limita,

neutraliza ori distruge eficacitatea unei misiuni in curs de desfasurare, ori doar

proiectate. 2n virtutea logici, manipularea pare a fi o amenintare credibila. *u este

destul de a spune ca perceptia noastra a fost distorsionata, ori ca o operatie

psi!ologica, de inducere in eroare ori de dezinformare a fost desconspirata, ori ca ooperatie este o amenintare. #ai dificil este de a aprecia ce anume a fost tinta

manipularii, cine ori ce a fost afectat, si cum sa fie inlaturat ori ani!ilat efectul

manipularii, inclusiv in plan mental.

Apoi, publicul si audienta manipularii trebuie sa fie informati in legatura cu

elementele concrete ale manipularii. A spune numai ca o operatie de propaganda, de

e)emplu, a influentat actiuni, emotii, sentimente si evenimente este de asemenea

numai primul pas. 3rebuie determinate obiectivele urmarite de cel ce manipuleaza sievaluate pagubele pe care manipularea le produce.

2deea de a fi supus unei operatii de manipulare nu este asa de inspaimantatoare la

prima vedere, impactul sau neproducand un soc asupra subiectului in cauza, asa cum

sar intampla in situatia unor amenintari de alta natura &agresiunea armata, terorism

etc., adica agresiuni presupunand violenta fizica'. :u toate acestea rezultatele

manipularii pot fi dintre cele mai importante si grave, cuprinzand de la destructurarea

programelor si proceselor informatice, pana la destorsionarea si alterarea conte)tului

B


9/14


10/14

importante polemici, att teoretice ct i politice. :ontroversele teoretice au pus n

eviden trei puncte de vedereimportante

I sondajele de opinie influeneaz electoratul att n favoarea nvingtorului, ct

i a nvinsului. Aplicnd legea statistic a numerelor mari, acest punct de vedere

susine c, de fapt, efectele publicrii sondajelor sunt minime, de pn la 1J din

opiunile de vot, ca urmare a compensrii dintre influenele asupra electoratului

partidului nvingtor i ale celui nvins-

I sondajele de opinie au totui un efect, n sensul n care electoratul se raliaz

nvingtorului din sondaje. Aceast teorie este cunoscut i sub numele de /teoria

votului util@, derivat din paradigma alegtorului raional care spune c electorul i

acord votul acelei formaiuni politice n msur s ctige alegerile sau, mcar, s

intre n 8arlament. Dimensiunea efectului publicrii sondajelor asupra alegtorilor nu

poate fi stabilit n mod absolut, aceasta fiind diferit n fiecare societate i n fiecare

an electoral-

I n mod cert sondajele de opinie public au efecte asupra a dou categorii de

persoane, finanatorii partidelor i militanii de partid. :ei care finaneaz activitatea

politic i pondereaz sprijinul n funcie de cotaia n sondaje a respectivelor partide.

$ parte din militanii partidelor /nvinse@ se pot demobiliza, deoarece ei cred c

oricum pierd, iar activitii partidelor /nvingtoare@ pot considera c oricum btlia e

ctigat i, de aceea, i reduc eforturile. 8robabil c efectul cel mai demobilizant al

sondajelor de opinie este asupra partidelor mici, aflate permanent n apropierea

pragului electoral. De fapt, partidele /mici@ sunt cele afectate de efectele /votului

util@.

"n condiiile unui ec!ilibru foarte pronunat ntre formaiunile politice, n preajma

campaniei electorale, sondajele de opinie sunt importante, deoarece ele pot mobiliza

sau, dimpotriv, demobiliza, militanii partidelor. De asemenea, contribuind lascoaterea sau reintroducerea n curs a partidelor mici, ele pot influena decisiv

ec!ilibrul de fore politice n condiiile n care principalele partide parlamentare sunt

departajate doar de cteva procente, nici unul neavnd majoritatea absolut + fie prin

oferirea unui mare procent de voturi nealocate spre redistribuire &n sistemele

electorale cu vot proporional pe list', fie prin impunerea unor partide de buzunar ca

fore eseniale n realizarea majoritii guvernamentale.

#anipularea prin sondaje se poate face fie prin denaturarea datelor sausemnificaiei acestora ulterior obinerii lor, fie prin pervertirea lor n momentul

%>


11/14

obinerii ca urmare a formulrii tendenioase a ntrebrilor sondajului. "n cazul

sondajelor avem de a face cu conjugarea eforturilor mai multor actori. 8e de o parte

este massmedia, interesat de publicarea rezultatelor unui sondaj n msura n care

acesta este spectaculos. De cealalt parte, sunt cei care comand sondajul i care

doresc s afle rezultatele reale, dar au i interesul s ma)imalizeze beneficiile deinerii

acestor informaii prin intermediul publicrii lor. "n unele cazuri, rolul massmedia se

reduce la acela de difuzare a informaiilor primite, n loc de a fi e)aminator critic a

datelor transmise spre publicare.

Sondajele de opinie au fost folosite nc din %>. Acestea pot avea un efect

politic doar n msura n care sunt promovate n pres. "n 9omnia, massmedia

audiovizual constituie principala surs de informaii politice pentru apro)imativ B>

B=J din ceteni, iar presa scris are o audien direct pentru ma)im %>J din

cetenii 9omniei.

"n cadrul unor cercetri realizate de :entrul de Sociologie 5rban i 9egional

&:59S' n anul >>>, doar =J din repondeni apreciau c in seama de datele din

sondaje ntro /foarte mare msur@. Din atare perspectiv, putem aprecia c efectele

publicrii sondajelor asupra distribuiei puterii politice prin alegeri sunt puin

importante. :u toate acestea, partidele politice i ali actori sociali sau implicat n

diverse aciuni de manipulare sau /contramanipulare@ a opiniei publice prin

realizarea, publicarea i comentarea unor sondaje de opinie public.

$ adevrat /btlie a sondajelor@ sa desfurat n anul electoral >>>. Din

cauza faptului c mai multe partide i aliane electorale erau la limita intrrii n

8arlament ca urmare a ridicrii pragului electoral de la 1J la =J i a divizrii

:D9, actorii implicai n btlia electoral au ncercat prin orice mijloace s

influeneze opiunile alegtorilor. 8artidele mari urmreau, printre altele, mrirea

numrului de formaiuni rmase sub pragul electoral i, astfel, mrirea procentelor deredistribuit. &9edistribuirea proporional favorizeaz partidele mai bine situate,

putndule conferi, n ultim instan, majoritatea absolut.'

e putem face#

Se impune, deci, luarea in considerare a catorva reguli de urmat pentru a putea

stapani si controla fenomenul manipularii

%%


12/14

o toti factorii de decizie, indiferent de treapta ierar!ica si de

domeniul de activitate trebuie sa fie mult mai atenti si sensibili la

amenintarea manipularii. Atunci cand se citeste un articol, vizionam

stirile, ori diferite emisiuni tematice la televizor ori, mai nou, se citeste

un mesaj transmis pe internet, este deosebit de important de inteles

cine este autorul, care sunt sursele de informare ale acestuia si ce

motivatii si eventual interese se ascund in spatele comunicarii

respective. 5neori autorul in cauza introduce mesaje cu rol

manipulator din motive ideologice ori pecuniare. De aceea, cititorii

trebuie sa inteleaga ca orice comunicare prin mass media are numai un

rol informativ, nereprezentand in mod necesar versiunea obiectiva,

faptele in sine-

o cititorii si factorii de decizie, trebuie de asemenea, sa ia in

considerare conte)tul in care au loc evenimente de presa-

o daca rapoartele transmise beneficiaza de timp real, adica daca

sunt transmise instantaneu, atunci trebuie cantarite cu multa atentie

toate aspectele prezentate, pana cand informatiile sunt complete, si

e)ista o imagine clara asupra respectivului eveniment-

o cititorul, si cu atat mai mult analistul, trebuie sa inteleaga daca

prezentarea se bazeaza pe o logica corecta, daca autorul este atasat

emotional de mediul in care lucreaza si de evenimentele relatate.

(oarte important pentru conte)t este ca in ziua de azi constiinta politica

a populatiei a avansat pana la nivelul proliferarii de informatii.

Din ce in ce mai mult, intregi categorii socioprofesionale alta data neluate in

seama, devin active in procesul luarii deciziilor politice, atat individual, cit mai ales in

cadrul diverselor organizatii specifice societatii civile. Supusi manipularii, acesti

oameni pot mobiliza mult mai rapid si cu efecte mai puternice, grupuri intregi si

mijloace materiale impresionante. Dupa luarea in considerare a sursei oricarui articol,

ori emisiuni de radio sau televiziune, cititorul, ascultatorul ori dupa caz telespectatorul

trebuie sa decida daca a e)istat vreo incercare de a manipula gandirea, rationamentul

sau.

%


13/14

A fost oare utilizat vreunul din mijloacele anterior prezentateF Daca se pot

identifica dovezi ori numai intentii de manipulare, atunci trebuie sa se puna in

c!estiune care sunt intentile si interesele autorului acesteia trebuie sa se inteleaga

cum pot fi limitate efectele distructive ale manipularii si facuta o estimare a situatiei

create ca urmare a unei manipulari deja produse. 5n simplu articol aparut intrun

cotidian ori revista, o manipulare prin computer a pietii bursiere, ori c!iar o

manipulare survenita prin intermediul unui comple) de recunoastere si supraveg!ere

operat prin intermediul computerului necesita toate un proces e)tensiv de neutralizare

si de control al gradului de distrugere produs, ceea ce solicita atat din partea

organismului militar, dar si din partea tuturor structurilor guvernamentale, mai multa

atentie, adaptarea de programe si alocarea de resurse acestui scop.

6ra informationala ne propulseaza spre un nou tip de civilizatie si mod de viata

&care inca este greu de perceput in 9omania' mult mai rapid decat sa produs

precedenta revolutie industriala. Aceasta trecere este insotita de crearea unor retele

globale de comunicatii, facand posibil ca orice eveniment de importanta pentru

afacerile internationale sa poata fi urmarit /pe viu0 + adica in timp real, oricine pe

glob, asa cum sa intamplat de e)emplu in timpul 9azboiului din olf, care a fost, se

pare, primul eveniment de acest tip transmis in direct.

$caziile si posibilitatile de e)ploatare a acestora abunda pentru specialistii unei

arte si stiinte prezente de mult timp in peisajul variat al societatii umane

&manipularea' pentru ca ei sa devina promotorii unor convingeri bazate pe premise si

adevaruri false.

Din pacate, capacitatea noastra de a ani!ila efectul daunator si c!iar periculos al

proliferarii noilor te!nologii destructive si de a intelege oportunitatile oferite

combatantilor de catre instabilitatea actuala a sistemului international este diminuata,

ori in unele cazuri, din pacate, c!iar paralizata de catre fenomenul manipularii e)istent

intro gama si amploare diferita, de la fenomen singular si accidental, pana la operatii

de amploare strategica. (ara a deveni paranoici, trebuie sa intelegem ce efecte poate

avea manipularea asupra capacitatii noastre de a intelege evenimentele in mod

obiectiv si ce anume trebuie facut pentru a neutraliza efectele nocive ale manipularii.

%1


14/14

$Prima datoriei a presei este sa obtina cele mai noi si mai corecte informatii

despre e%enimentele %remii si& dez%aluindu'le de indata& sa le impartaseasca intre!ii

natiuni(& spunea& in )*+,& editorul celebrului ziar $Te Times(.

B-BL-ORA/-E0

%. "oman# Mi$ai, 2ntroducere in sistemul massmedia, 6ditura 8olirom,

;ucuresti, %

. "oman# Mi$ai##assmedia in 9omania post comunista, 6ditura 8olirom,

;ucuresti, >>1

1. McLu$an# Mar$all#3!e medium is t!e message, 6ditura *emira, ;ucuresti,

%G

4. Randall# David# Kurnalistul universal, 6ditura 8olirom, ;ucuresti, %B

=. "ol%prof%univ%dr%&eodor 'runzeti #anagementul manipularii

(% 'iceac# )ogdan, 3e!nici de manipulare, ;ucuresti, *emira, >>4-

*% Le )on# +utave, 8si!ologia maselor, 6ditura stiintifica, ;ucuresti, %%-

,% "at$ala# enri- Pierre, 6poca dezinformarii, 6ditura militara, ;ucuresti,

%4-

%4

Manipularea Mass-media.doc

Documents

Transcript of Manipularea Mass-media.doc