MANIPULAREA

Manipularea în relatiile sociale este o forma de influentare agresiva care nu respecta liberul arbitru si demnitatea tintei, urmarind distrugerea referentialelor personale si de grup.

Clasificarea formelor de manipulare:În functie de profunzime: superficiala (vizeaza atitudini nesemnificative, ex. sursa de cumparare a diferitelor bunuri); medie (vizeaza atitudini si comportamente sectorial; ex. reactiile fata de o problema sociala sau un partid politic); profunda (vizeaza orientari fundamentale în plan ideologic, cultural, religios etc.).În functie de nivelul procesualitatii psihice implicate: liminala (subiectul poate constientiza actiunile la care este supus); subliminala (subiectul nu poate constientiza actiunea la care este supus);În functie de numarul de subiecti vizati: - interpersonala; -de grup; -de masa.În aceste trei situatii strategiile si tehnicile utilizate sunt diferite.În functie de segmentul comunicational implicat, manipularea se poate desfasura:la nivelul informational (prin selectarea informatiilor transmise); la nivelul mesajului (prin modalitati specifice de structurare); la nivelul subiectului (prin determinarea unor disonante cognitive, prin inducerea fricii).

Procesele manipularii se refera la setul de actiuni dirijate constient de catre sursa, darinconstientizate de catre tinta. Printre acestea se înscriu:relativizarea, alterarea sau distrugerea reperelor cognitive, afective, axiologice care sustin atitudinile si comportamentele vizate; selectarea unor elemente psihologice specifice tintei care pot constitui punte de ancorare aleunor noi repere. Aceste elemente pot fi de natura: axiologica, motivationala, afectiva,cognitiva, trasaturi de personalitate (neîncrederea în sine, nevoia de afiliere si proiectie,autoritarism excesiv); inducerea de noi elemente importante pentru atitudinea dorita de sursa; consolidarea noilor atitudini, conectarea lor la factori motivationali;instrumentalizarea atitudinii prin antrenarea în actiuni conforme cu interesele sursei.În toate situatiile se urmareste controlul asupra comportamentelor, modului de gândire siafectivitatii tintei.Tipuri de manipulareManipularea informationala poate fi regasita în orice confruntare de natura religioasa, etnica, ideologica, politica, economica si ia forma actiunii de dezinformare. Aceasta cuprindeansamblul de tehnici si procese de prelucrare, prezentare si transmitere a informatiilor, cu scopul constient de a induce în eroare, a provoca deruta si a manipula opiniile si comportamentele. Cele mai frecvente procedee de manipulare informationala (de dezinformare) sunt: ascunderea sau selectarea unor informatii fara legatura cu adevarul (o justificare curenta este invocarea secretului); distorsionarea informatiilor prin introducerea de elemente parazite, scoaterea din context, schimbarea ordinii reale a desfasurarilor, amestecarea informatiilor cu comentariul;deformarea proportiilor prin acordarea unor ponderi arbitrare diferitelor unitati informationale fara legatura cu importanta lor reala prin: repetitii, sublinieri, extinderea spatiului acordat; intoxicarea tintei prin lansarea de pseudoinformatii, care distrag atentia; lansarea de zvonuri (afirmatii declarate ca adevarate, dar care nu pot fi verificate). Ele creeaza un climat propice: panica, neîncredere, defetism, demobilizare;

dirijarea asocierii faptelor pentru ca tinta sa perceapa relatii cauzale care în realitate nu exista.În acest scop se înlocuieste afirmatia cu comentariul, se amesteca trecutul cu prezentul siviitorul;blocarea surselor si canalelor de comunicatie ce transmit alte informatii. Aceasta presupune accesul la instrumentele formale ale puterii;discreditarea surselor neconvenabile sau incomode (atacuri la persoana, calomnii, interpretari tendentioase si fabricarea falsurilor); interpunerea unor “relee informationale” si a unor “agenti de influenta” prin fabricarea unorexperti, analisti, observatori, care apoi sunt invocati ca surse de autoritate; lansarea unor sloganuri, stereotipii de gândire, pseudoprincipii, invocate ulterior ca repere valorice indiscutabile; manipularea limbajului prin fabricarea unor formule lingvistice golite de continut. Limba de lemn a fost studiata de F. Thorm (expresiile verbale capata valoare de stimuli neconditionati pentru o serie de scheme de gândire si comportamentale stereotipe.Manipularea psihologica consta în influentarea fenomenelor si proceselor psihice (perceptie,gândire, reprezentare, afectivitate, motivatie). În acest demers sunt utilizate: tendinta spre echilibru cognitiv si emotional, disonantele cognitive, compararea sociala, efectul de amorsare, angajamentul psihologic, efectul carismatic, frica, tehnicile “picior în usa” si “usa în nas”. “Picior în usa”, “usa în nas” si amorsarea fac parte din tehnicile de supunere fara presiune (cum sa faci pe cineva sa-si modifice comportamentul din proprie initiativa).În tehnica “picior în usa” se cere putin înainte de a se cere (si obtine) mult. Important este sa se obtina primul act, cel putin costisitor. Uneori se poate obtine al doilea act, faraa-l cere explicit. Personale care cer primul si al doilea act pot fi diferite.Explicatia rezida în teoria autoperceptiei (am acceptat lipirea autocolantului ecologic, decisimpatizez cu miscarea ecologica, deci ma voi comporta în continuare ca o buna ecologista).În tehnica “usa în nas” se cere mult ca sa se obtina mai putin (de fapt ceea ce se intentioneaza sa se obtina). Efectele se explica prin:norma reciprocitatii (când se refuza ceva apare tendinta de a face concesii); alta explicatie se refera la faptul ca poate apare senzatia ca a doua oferta (cea acceptata) este mai avantajoasa).O explicatie unanim acceptata nu exista înca.Amorsarea consta în a face un subiect sa ia o decizie: ascunzându-i unele inconveniente(amorsare negativa); Explicatie consta în faptul ca angajarea într-un act face dificila schimbarea deciziei initiale.Rezistenta la manipulare. Principii de baza:_ oriunde exista interese concurente sau divergente apare tendinta de a initia actiuni de influentare care pot capata forma manipulativa;_ contracararea lor se face pe baza unor fluxuri informationale de tipul feed-back-ului;_ trebuie avute în vedere informatii despre:o sursa manipularii;o releele (cei ce intermediaza);o mijloacele tehnice (TV, radio, presa, afise);o efectele obtinute de manipulator;o interesele manipulatorului.

Bibiografie

Simona Marica, Introducere in Psihologia sociala, Editura Fundatiei România de Mâine, 2008Ewa Drozda-Senkowska , Psihologie sociala experimentala, Polirom 2002

Norbert Sillamy, Dictionar de psihologie, Ed Univers Enciclopedic, Bucuresti 1998