Manastirile Din Vrancea

7/23/2019 Manastirile Din Vrancea

http://slidepdf.com/reader/full/manastirile-din-vrancea 1/17

Manastirea Vladimiresti, manastirea cu cea mainumeroasa obste din eparhie, a acordat si in acest an o egalaimportanta vietii duhovnicesti si de rugaciune, pe de o parte,si activitatii gospodaresti pe de alta parte. Activitateadesfasurata in atelierele de pictura, sculptura, vesminte,croitorie sau imprimerie, precum si cea de cultivare a

suprafetelor de pamant ale manastirii a fost, asa cum ne-amobisnuit in ultimii ani, pilduitoare. Efortul obstii intregi, infrunte cu p. cuv. stareta Veronica Gurau, de a se reintegratuturor randuielilor sfintei noastre Biserici Ortodoxe siregulamentelor de vietuire calugareasca este demn deapreciere. Mnstirea Vladimire!ti a fost ridicat "n prima #umtate a secolului al $$-lea, "n %&'& paraclisul ()*vorul+mduirii( !i "n %&% Biserica (Adormirea Maicii omnului(.

epara/iile capitale au fost fcute "n %&&0. up ce s-auterminat lucrrile urgente de reconstruc/ie !i reamana#are amnstirii s-a trecut la amena#area slii de mu*eu. 1entruaceasta s-a solicitat spri#inul speciali!tilor "n domeniu.Astfel, au "nceput lucrrile de recondi/ionare !i restaurare aaproximativ %20 de icoane, din care au fost considerate bunepentru mu*eu un numr de %03 icoane, celelalte "mpodobindcamere ale stre/iei !i cminului preo/esc. 4n %&&0, c5nd s-are"nfiin/at mnstirea, s-a reconstruit din temelie cea maimare parte a cldirilor printre care !i aceast sal de mu*eu6construc/ie definitivat "n anul %&&%. 7olec/ia mu*euluicon/ine %03 icoane vechi care datea*, din perioada %8%3 -%&90 !i sunt executate sub influen/a !i mediul artistic slav:tipul din ;a*an, din Aht"r etc.<, !coala rus :tipul dinVladimir<, !coala rom5neasc :maniera popular, manierbaroc etc.<, "n tehnica pictur pe lemn !i c5teva cu ferecturde argint si alam. 1e l5ng aceste icoane "n sala de mu*eu

mai este expus !i o mare parte a catapetesmei cu care afost dotat biserica mnstirii "n anul %&%.

1



1rincipala re*erva/ie natural din #ude/ul Gala/i estelocali*at pe nisipurile din c5mpia +ecuciului !i anume la sudde localitatea =ie!ti, "n #urul satului >anu 7onachi, pe o f5!iede circa ?m lungime !i 0,2 - % ?m l/ime av5nd o suprafa/de circa 8 ha !i care se continu p5n "n lunca @iretului.Aceasta re*ervatie de dune fluviatile de la >anu 7onachi seintinde pe o suprafata de 8 ha, fiind cea mai intinsa dintara. Este o re*ervatie complexa care se intinde pe nisipurile

din 75mpia +ecuciului, in sudul comunei =iesti, importantapentru ca aici exista un numar mare de elemente de flora sifauna unice in Moldova si extrem de rare in restul tarii. )naceasta re*ervatie, se intalnesc un numar mare de elementepontice si mediteraneene, unice pe teritoriul Moldovei siputin frecvente in restul tarii, cum ar fi soparla :Eremiasarguta deserti<, vipera ursini, acarianul para*it:=eptotrombium basei<, etc.

2



Mu*eul satului-1etresti :la ?m de ocsani<,cuprinde exponate din (+ara Vrancei(, si este una dintrecele mai interesante *one etnografice din omania. 4n(+ara Vrancei(, *ona folclorica si etnografica deosebit deinteresanta si originala, se mai pastrea*a si asta*imestesuguri traditionale, cum ar fiC prelucrarea artistica alemnului :Barsesti, Mera<6 tesutul obiectelor pentru

"mpodobirea interiorului, olaritul :)resti<6 confectionareaportului popular si mai ales a ineditelor masti populare.Vi*itatorii acestui mu*eu sunt atrasi de specificul moduluide viata a vrancenilor :reflectat "n ocupatiile si obiceiurilelor<, de frumoasele sarbatori populare. Mu*eul @atului din7rangul 1etresti este o sinte*a a traditiilor populare,agricultura traditionala si tehnici arti*anale, obiceiuri siconditii de locuit din Vrancea.

3



4



Aflata tot in 7rangul 1etresti, la ?m de municipiulocsani, Gradina Doologica din 1etresti este situata langaMu*eul @atului, avand drept locatari un numar mic deanimale. Gradina este un loc linistit, destinat destinderii siamu*amentului .

)n aceasta Gradina Doologica se gasesc un numar detreispre*ece ursi, douaspre*ece caprioare, un cerb, o bar*asi un soim.

rsii gradinii sunt foarte bucurosi de oaspeti si suntsociabili, si par experti in bucatele cu care sunt serviti devi*itatori si pe care le consuma cu bucurie, spre incantareacopiilor.

7aprioarele gradinii sunt animale timide si sperioase si nusunt prea incantate sa fie va*ute. 7erbul isi etalea*amandria si pare sa contemple cu nepasare curio*itateaoaspetilor.

Acest loc special amena#at pentru turisti ofera bucurie .Oamenii sunt incantati sa observe comportamentulanimalelor in mediul lor propriu de viata, iar copiii suntfericiti ca vad pe viu aceste animale, pe care pana atunci lecunosteau doar din imagini si filme.

)ntalnirea cu acest loc a insemnat contactul salbatica darsi un prile# sa fim in mi#locul naturii, alaturi de animaleindragite, pe care sa le putem admira in voie. =a plecaream avut sen*atia ca ursii ne invita sa revenim, cu un pran*bogat si cu voiosia pe care au descoperit-o in sufletelenoastre.

5



6



Marele cFrturar !i enciclopedist, domnitorul imitrie7antemir :%%0-%%%<, notea*F "n escriptio Moldavie cFsub raportul calitF/ii vinului, Odobe!tii ocupF locul al treilea "n Moldova, av5nd "nainte 7otnarii !i podgoria >u!ilor.Aprecieri asupra calitF/ii vinurilor de la Odobe!ti au fFcut !i "nvF/atul H. Ben?I :Viena, %8%<, consulul austriac aiceviic?:%88<, cFlFtorul rus )a?oven?o :%890<, Al Odobescu :%83<etc.

Dona viticolF cu denumirea de origine Odobe!ti, aflatF "npartea de est a @ubcarpa/ilor de curburF, de/ine tronsonulmi#lociu, cu o lF/ime de 2-%0 ?m !i o lungime de circa '0 ?m,cuprins "ntre valea 1utnei la J !i Valea Milcovului la @. Ora!ulOdobe!ti, principalul centru viti-vinicol al *onei, este situat last5nga Milcovului, la intersec/ia coordonatelor de 2K3Llatitudine nordicF !i 9K02L latitudine esticF. Administrativ,*ona viticolF cu denumirea de origine Odobe!ti se gFse!te "n #ude/ul Vrancea.

=itologia *onei Odobesti se caracteri*ea*a prin pre*en/asedimentelor de solidificare, cu texturF lutoasF !i luto-argiloasF Ele au evoluat, pe piemonturi !i glacisuri, dindepo*ite de loess !i depo*ite loessoide pleistocene, iar lacontactul dintre glacisuri !i c5mpie, din depo*ite holocene,alcFtuite din loess !i aluviuni.

1rin lucrFrile de raionare !i microraionare a viticulturii,ini/iate "n anul %&22, s-au stabilit principalele direc/ii deproduc/ie, precum !i soiurile de vi/F de vie !i portaltoii peba*a cFrora s-a refFcut !i s-a de*voltat podgoria Odobe!ti.Aici se produc urmatoarele soiuri de vinuri C iesling,@auvignon, Muscat, eteasca egala, 1lavaie, Galbena deOdobesti, Merlot si eteasca.

7



8



ocul Viu, un fost vulcan al Vrancei, se inscrie a fiind unpunct turistic de mare atractie.

7omuna Andreiasu de Hos - atestata documentar la %2adaposteste pe o mic teras superioar, pe malul drept alMilcovului Nocul Viu.

Joaptea ocul Viu se poate asemui cu un sfesnic ceveghea*a asupra vrancenilor, deoarece emana ga*e ce inpermanenta mentin focul aprins. ocul Viu este, de fapt, unfenomen datorat apriderii ga*elor emanate permanent dinsol.

Acest loc repre*inta o re*ervatie geologica situata pe ValeaMilcovului, la confluenta dintre paraul eghin si Milcov. )nsatul Andreiasu de Hos putem vedea focurile nestinse.

=a circa %20 m distanta ori*ontala de Valea Milcovului seobserva o suprafata dreptunghiulara 090, lipsita devegetatie si acoperita cu piatra marunta.

)n cadrul dreptunghiului se gasesc spatii libere prin caretasnesc liber ga*e naturale. (ocul Viu( cu o suprafata de %9>a, e locul unde au loc emanatii de ga*e provenite dinacumulari de hidrocarburi din subsol, datorita structuriigeologice 7asin- Bisoca.

1asii oricarui calator care strabate +ara Vrancei, vor fiindreptati si pe plaiurile unde cineva a aruncat samantainegalabilei (Miorita( si a sadit lumina care datea*a dinvremuri uitate - (ocul Viu(.

Aceasta atractie turistica este acum in schimbare, deoarece,din pacate, dealul este afectat de o continua alunecare deteren.

9



10



11



Este ctitoria familiei 7antemir, 7onstantin si Antioh7antemir in anul %382, fiind, se pare, singura ctitorie a7antemirilor. in %02. Este compusa dintr-o biserica aflatain planul central al unei incinte fortificate cu turnuri de coltsi cu alte turnuri pe laturile de est si vest, cel de pe laturavestica avand rolul de turn de poarta si clopotnita. )ncinta !ibiserica actual a fost ctitorit de Antioh 7antemir, "ntre anii

%02-%0.A fost par/ial distrus "n anul %%, refcut "n %'-'3, noi construc/ii fiind ridicate "n anul %800. up anul %83mnstirea a fost de*afectat, incinta fiind "ncredin/atcomunit/ii ste!ti locale. @ta/iunea a mai fost cercetatarheologic de ctre =umini/a Munteanu !i Gheorghe7antacu*ino "n anul %&, )on Mot*oi-7hicideanu "n %&,Aurel Jicodei "n %&&8 !i semnatarul raportului, "n anii %&&&,9000, 900% !i 9009. 4n aceast campanie a fost efectuat o

sec/iune !i opt casete arheologice. @copurile cercetrii dinaceast campanie au fostC ob/inerea datelor tehnicenecesare studiului de fe*abilitate pentru restaurarea fosteistre/ii din col/ul de @V al incintei, interceptarea unorelemente de locuire pe platoul din cimitirul vechi !ireali*area unei fa*eologii !i cronologii a fostului ansamblumonahal. @tratigrafia sectoarelor este cea cunoscut dincampaniile precedente !i pre*entat detaliat "n rapoarteleanterioare de sptur.

4n sectorul stre/iei au fost efectuate ma#oritateacercetrilor arheologice. e*ultatele acestora nu au adusmodificri privind cronologia !i planimetria fostei stre/ii.1rin casetele !i 3, au fost stabilite rela/iile constructivedintre latura de est a stre/iei !i curtina sudic din etapa7allerghi :%'-'3<, respectiv peretele de nord al pivni/ei desub stre/ie !i curtina vestic, din etapa Antioh 7antemir:%02-0<. @-a verificat din nou faptul c *idurile de

compartimentare interioar ale fostei stre/ii, sunt dinaceea!i etap de edificare :post %800<, iar eleva/ia laturii denord apar/ine etapei post %02- %%. @ingura surpri* a fost

12



descoperirea unei f5nt5ni cu ghi*durile din casete decrmid !i piatr, datat post %800, "n interiorul casetei 20.4n prima etap de func/ionare a ansamblului monahal de laMera, etap situat post %33%, au fost reali*ate mai multecldiri anexe, repre*entate de turnul E :actualmente "nglobat

"n curtina estic<, o construc/ie de mari dimensiuni, "n col/ulde @E al platoului, !i o alta "n col/ul de JE.

escoperirea unor resturi de funda/ii, anterioarecurtinei estice a incintei actuale :ridicat "n anii %02-0<,demonstrea* c, de fapt platoul ocupat acum de cimitirulvechi, a fost "nchis "n aceast etap, put5nd vorbi deci, deexisten/a unei prime incinte mnstire!ti. Biserica de lemndin aceast etap se afl "n *ona central-estic a platoului,ea nefiind "nc descoperit. A doua etap este repre*entatde incinta actual, construit de Antioh 7antemir, "ntre anii%02-%0. Acestei etape i se datorea* o latur de sud aincintei, retras cu m spre J, paralel cu cea actual, ocldire situat "ntre stre/ie !i turnulu , o alt cldireadosat laturii de J a *idului de incint, av"nd o lungimeapreciabil. 1e latura de V a incintei se fcea accesul "nmnstire, acces mediat de un turn, par/ial descoperit "n7A@. 930% !i 7A@. '909. Aceast incint a avut cel pu/in

trei turnuri circulare de col/, cldiri anexe pe laturile de J !i@, scri de acces la turnurile de col/, o umbltoare pe laturade @, la exteriorul incintei !i o stre/ie, alctuit cel pu/in dinpivni/ cu g5rlici !i parter. A treia etap este repre*entat deviolenta distrugere a unei pr/i din incint, "n mai %%.Acum este distrus turnul de poart de sub actualul turn A,*idul sudic !i cel vestic de incint !i biserica de lemn dinetapa ). A patra etap apar/ine ini/iativei constructive astare/ului Mitrofan 7alerghi, "ntre anii %'-'3, c"nd sunt

refcute curtinele de @ !i V, cu turnurile de col/ actuale6probabil c acum este construit turnul A !i este terminatbiserica actual din incint. A cincea etap este repre*enatde construirea, peste pivni/a din col/ul de @V al incintei, astre/iei, a turnului !i a reamena#rii i*vorului din incint.Aceast etap este asigurat pentru o datare absolut, depre*en/a unei inscrip/ii la i*vor, din anul %800, !i a unuidepo*it de aspri "ngropa/i la ba*a scrii de acces la eta#ulstre/iei, av"nd ultim an de emisiune, %8%2.

13



14



)n subcarpatii Vrancei, pe Valea cursului superior alraului Milcov, in vecinatatea localitatilor eghiu si Mera, segasesc niste bi#uterii create de natura C 7heile si ValeaMilcovului.

@e poate afirma, fara a gresi, ca unicitatea 7heilorMilcovului consta in faptul ca nici o vale situata in omania

nu pre*inta astfel de fenomene, care sa ne arate ca, rocamoala si argiloasa este spalata de ero*iune si formea*a #gheaburi, asemenea unor tobogane, iar gresia P mai dura Pramane asemenea *idurilor unei cetati.

Va*uta din campie, Valea Milcovului este ingusta siadanca, asemeni unui canion. )n *ona @ubcarpatilorvranceni, valea se largeste , putandu-se astfel admira farare*erve albia minora, malurile concave P abrupte, din care

musca raul Milcov, si terasele Milcovului P terasa Mera, la%90 de metri , pe unde curgea raul Milcov, in urma cu %0000de ani.

e aici se pot vedea versantii acoperiti cu paduri deste#ar, carpen si fag, pe care sunt risipite ra*let, caselemerenilor.

enumirea localitatii Mera P vine de la una din

culturile preferate ale merenilor, si anume cultura marului.)nainte de nirea de la %82&, satele din dreapta Milcovuluiapartineau de Moldova, iar cele din stanga apartineauMunteniei.

)n apropiere se gasesc e*ervatie complexageologica, paleontologica si floristica numita padureaeghiu - @cruntaru.

15



16



17

Manastirile Din Vrancea

Documents

Transcript of Manastirile Din Vrancea