Vrancea Bogdan Daniel 1

JUDETELE PATRIEI

VRANCEAMONOGRAFIE

EDITURA SPORT -TURISMBUCURE^TI, 1981

Coordonatori :

ION PATRA$CU, ION CUBOCICHIN, PETBACLICSANDBU, IONEL NISTOR' '

Cuvint inainte

/ Colectfvul de autori :

DANIEL BOGDAN, JENICA BALAN, PETBICA BUTlOVIMU BUTUC, ALEXANDBU CBIHANA, GEOBGE1CABCADIA, BADU COVACHE, CONSTANTIN GI

STEFAN NEAGU, VASILE NEGOITA, ANTONPETBOVICI, EMILIA PASCU, MIHAI PLE$ITA,

GHEOBGHE VIOBEANU.

0 L iV/

.4 1 SEP M91

s/^ ; 01 AUG. 19971 04.IIJL.2011

FEB. 2005Fotografii:

COMBINATUL POLIGRAFIC ,,CASA SClNTEH"

663636

Cartografie :CEZAR MELAMEDMAN

51*' ;.\i: A. ->.,»••• 'HIA

Redactor : \J» 4 L »iVFLORENTIN POPESCU

Tehnoredactor :MIHAI CARCIOG

Prezentarea artistica a colecftei :WILLY MULLER

Lucrarea de fa$d se incadreazd in sfera preocupdriloromitetului judefean de partid Vrancea de a face cunos-ita oamenilor muncii istoria mai veche si mai noud atester meleaguri strdmo$esti, strdvechi leagdn de formare

dezvoltare a poporului romdn, si aid statornic creatorunei bogate civilizafii, intr-o remarcabild continuitate,la inceputul existenfei sale pina in prezent.Rod al unei laborioase munci de cercetare, analizd si

nteza a unui larg colectiv format din activi$ti de partidde stat, alfi oameni ai muncii din diverse organisme §iitufii judefene, monografia actuala prezinta o mai mare

impZexitote in raport cu lucrdrile anterioare. Aria cerce-rilor efectuate este mai extinsd, mergindu-*se- :,succint de

omul preistoric pina in anii socialismului, moment inire lucrarea devine mai densd, reflectind marile infdp-iri ale oamenilor muncii vrinceni in toate domeniile vie-

politice si social-economice sub conducerea organizafiei'.efene de partid.Ideea de baza in jurul careia este structuratd monogra-a fost de a demonstra continuitatea unei populafii sta-

tte in aceasta parte de fara, de a evidenfia cd prin muncatnerafiUor care au locuit aceasta strdbund vatrd roma-easca, au fost create mari valori, armonios integrate inatrimoniul material s.i spiritual al fdrii.

Ideea este susfinutd de numeroasele urme materiale decare dateazd incd din zorii istoriei ?i marcheazd

JUDEfUL VRANQ

roman pe aceste locicreafie cultural-artisticd

nestemata geniului nostru popularsemnifica esenfial

materials si spirituals aIdeea este accentuatd

rile obfinute In opera deseams> tnsi convingdtor de realt

', orinduirii socialittrecuta de U

IV1NT 1NAINTE 7

,1 producfiile atit la culturile cerealiere si de plante teh-se, cit si in viticultura si zootehnie, asigunndu-se astfelititatea de produse agroalimentare necesare aprovizio-rli populafiei si livrdrilor la fondul de stat.Dezvoltarea economica a judefalui a determinat pro-

\nde transjormari in toate celelalte domenii de activitate.localit&file vrincene, ce capata noi dimensiuni urbanis-

K, in consens cu cerinjele viefii moderne, se infdptuiestesucces programul de sistematizare a oraselor si comu-

partiduhi' — ° P°liticii "^eZepte si clAlor. In perioada 1961—1980 s-au construit aproape 19forfelor de product' * ~ rePart^are armonioasd mi apartamente, s-au ridicat numeroase edificii social-in judef s-a constituit oind*™9"1 ^rii°r™ aZ pairiei -P^wale si edilitar-gospodarefti, s-au aplicat numeroaseplind dezvoltare P r - US ne .mo®ern°'> aflatd acum pfl.vuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca si viata

a strugurihr l™portante. emu prelucrarea lemnului Continulnd tradifiile valoroase in domeniul creafiei cul-metalurgicd"— ustria chimicd), s-a dezvoltat industi iral-artistice, oamenii muncii ]din Vrancea isi aduc cuscule aschiet ^^ U?itofiZe produc&toare de matrife Kces contribufia originala la sporirea bogatului tezaurfabrici de i #•• •«? ? 3^cllim'K> industria usoard, pr C culturd si civilizafie al poporului nostru, manifestdrilelor plastics *?*..-"~-~ -- f,^coto^ prelucrarea mas in cadnd Festivalului National ,,Cintarea Romdniei" re-.** tricotaie> prelucrarea

materialel*>r de construe^. Peisai lectind in mod stralucit talentul si capacitatea creatoare a

intreprinderi ce vor produce laminaiproduse electromecanice, vase emailate, celulozd si hh$i altele.

1976 —

a obiectivelor prevdzu-teeconomico-sociald a judejului in ai

producfia industrials, globald a Vranceiajunge la peste 10 miliarde lei, i/ndeplinindu-se astfel saicina trasatd in acest sens de Congresul <al XI~lea alfJllJllvdului. par

Agricultura judefului Vrancea s-a dezvoltat continuiCa urmare a eforturilor fdcute pentru sporirea bazei tenico-materiale, a imbundtdfirilor aduse organizdrii musi harniciei lucrdtorilor de pe ogoare, au crescut substa

vcuitorilor judefului.Lucrarea de fafa relevd cu o remarcabild putere de

\ugestie marile evenimente istorice care au avut loc incest judef, participarea vrincenilor — in contextul lupteitregului popor — Za necontenita luptd pentru pdstrareaaftrmarea fiinfei nationals, pentru u-nitate, pentru con-

^truirea socialismului. Bdtdliile de la Jiliste si Mdrdsesti,Jnirea din 1859 sint, in acest sens, momente cu puternicdtzonanfd patrioticd, rdmase adinc intipdrite in constiinfaeamului.

Oamenii muncii vrinceni si-au adus contribufia la vic-jria Revolufiei de eliberare sociald si nafionald, antifas-

vlstd si antiimperialista de la 23 August 1944, au infdptuitBU succes marile acte revolufionare care i-au urmat — re-

„ JUDETUL VRAN1

forma agrard, nafionalizarea mijloacelor de prodwtransformarea socialistd a agriculturii, fdurirea indusisocialiste moderne, toate pe fondul dezvoltdrii constiisocialiste a maselor, al cresterii permanente a organizejudefene de partid.

Consemnind evenimentele deosebite care s-au petrqin judetul Vrancea, monografia a asezat la loc de CTTJvizitele tovarasului Nicolae Ceau?escu in judeful noslmomente de o importanfd primordiala pentru dezvolta\Vrancei, indicafiUe secretarului general al partidului,turile date cu aceste prilejuri constituind valoroase indtare de acfiune pentru comunisti, pentru tofi oamimuncii.

Monografia de faffi completeaza o lacuna in mijlooGeducatinrtstle /»/>*«•«-*-- -T- • ' "

IN S>ATK SI CIFHE

Suprafata : 4 863 km2 (2,0% din suprafata tarii)Populafia: (la 1.1.1980) 379415 locuitori (1,7% din populatia

tSrii)Re§edinta judefului: Municipiul Foc?ani (63 365 locuitori)Categorii de localita(i: 1 muncipiu, 4 orase, 59 comune (din

care 2 suburbans)

Wandistii, toti ce^fi oaâT. 'a

tê" " miJl°C ^ edUCQ*ie P"***** **^ce\tettzeaza expenenta de viata a locuitorilor Vrancei \

Lucrarea va fi utild atit aev»™+iD- - * • l~ \stradanii si tnfdntuM^ ^^^ ™stmce, ale cd\^ ji. '±:ss: r4i isHrs^-isrss-tr * -^ - -Jsrr? - --- -rr^r;

,

Dinamica principalilor indicator! ai dezvoitSrii economicc(in milioane lei)

r >'i. ™ ~rFrodlictia industriaTS| Productia agricola| Desfacerile de marfuri1 cu amanuntul

Volumul de investitii

1975 \ 1977 (1980 [ 1985 i- 3W~ ~praHr •yâr~rnrTOKr \

1950 2222 3096 4220 •

1756 2088 2606 3463

1971- f 1976- ~\ 1981- \1975 \ 1980 1 1985 j

4646 | 10161 | 13062 ;

Locul jud«tului in producîa principalelor produse pe anul 1979 :

Prefabricate din feetonBlocuri ceramiceConfectii textileMobil ier din lemnCamePreparate din carneBrtnzeturiMase plastics

.XLl£Qtal<e.

In % fat& de \total tar&

7MT ~l2,0%3,7%1,9% i0,9%1,6%2,2%9,4%0,9% i

-toII, .VV1UJAL

1. A$EZARE $1 LIMITE

este cuprins intre coordonatele geografice de8' 9! 46° 11' latitudine nordica si 26° 23' si 27° 32'idine estica *.limits in partea de sud, sud-est a tarii, la ourfoura

letllor Oriental!, Vrancea, straveohe vatra de civiliza-lomaneasca, constitute o punte de legatura intre oele

provincii Marice — Moldova, "Jlara Roimaneaisca §ilnllvania. Ca a§ezare, ,se inveeimeaza cu judeûi Baicau»ird, la est cu jiidetaail Vaislui §i Gala^, la sud, sud-estud<'{rul Braila, la svnd, sud-vest cu jude$ul Buzau iarml cu juideûl Covasna.!u o supratfata de 4 863 km. p., Vrancea cuprinde unwiu foarte variat atit din punct de vedere al altiitu-

i|(l al formei, cit §i ca origine §i virste geologice.«rncteristica din punct de vedere altimetric, este dis-roa reliefului in trepte ce coboara de la vest spre est.

, treapta vestica, cea mai inalta, este afcatuita din§i masive muntoase izolate, cu aspect de maguri,

[t-ttror altitudinl oscileaza intre 960—1 783 ra. Ele for-;A Munpi Vrancei, care domina printr-o diferenâ dede 300—600 in., un prelung uluc depresionar situat

de linia ce une§te localitaiple Tulnici, Vacaria,Uilele. De;presiunea oe se intinde (&pre noird pina la vest

'Veja este fragmentata de catre vai tramsversale, intr-ode culmi deluroase, ale caror altitudini variaza intre

50 m. Catre est acesta este strajuit de un sir de

b t n l l Giurgea, Vrancea, ghid turistic, pag. 8.

12 JUDETUL

culmi si masive deluroase, inalte de 600 pina la jLa est de culimile inalte vestice se afla un

ulue depresionar, cu altitudine mai mica decl(350—650 m). In partea estica a lui se gasesc dejirate pe un singur aliniament, fragmentat de v,versale (Susiâ, Puitna, Mileov). Aeesitea sint5aaalte estiice, ale caror alititudini variaza intre 60

Variaîile originii, formei, akatuirii interneprincipalelor forme de relief determina diferencadrul teritoriului a mai multor unita|i si sub'relief — Munîi Vrancei, dealurile subcanpatiice sSiretului — esalonate in ordinea inaltimii §i vedla vest la est.

2. RELIEF $1 CONSTITUTIE GEOLOGIC^

A. Munfii Vrancei §i depresiunile lor **

Din punct de vedere geologic, Munîi Vramun|i de inicreitire. Situa-|i in partea de vest a jud«sint alcStuiî din urmatoarele subunitati :

— Culmi $i masive muntoase ce provin din jrrea platformei de eroziune de 1 700 m, alcatuitedure. La baza unor pO'Virni§uri sau in culrni seapar fie alternan^ de gresii caicaroase semidurerelativ moi, connplexe litografice care favorizeazarile de teren, de mare ainploare, fie îsturimenilite si marne bituminoaise, fie mama, argila,conglomerate. Din. aceasta categoric fac parteLaicauft (1 777 m), Giurgiu (1 720 m) §i Zboina(1 657 m), sau masivele izolate cu aspept de maigsint Gorul (1 783 m), Pietrosul (1 658 m).

CULMI §1 MASIVE MUNTOASE CE PROVJN DINMENTAREA PLATFORMEI DE EROZIUNE DE 1 500 M.

Ele formeaza o Centura lata de puia la 12 kmniasivelor muntoase amintite mai sus. Data fiindtatea structurii geoloigice a teritoriului montan al

* A. Grumazescu, loana §tefanescu — Judeûl Vrancea,demiei R.S.R., pag. 9.

** H. Grumazescu, loana $tefanescu — Judetul Vrancea,Academiei R.S.R., pag. 11.

•\_

UL NATURAL X"-5jl_LLL>'' 13

i doar o enumerare a acestor formatiuni: culmi»se alcatuite din gresii dure cum sint Astragalul— Muisat, Mu§a Mare, Pietrele. Ele au o forma

ulata si profilul lor, longitudinal, prezinta sei adinci

;i ^

©PAHC1U

J ClnpK """'} Clmpn |u»Una

9 U «»»

Harta unitatilor de reliefncu \ta. uii*.._T ---

trfuri inalte, asicu'tite, faipt ce reflecta o fra-gmentarenversala relativ accentuata a culmilor principale.(•ptlnd gresiile, la baza povirnisurilor sau in culmileUndare, apar fie menilite, marne biituminoase si sisturi

bdllice, fie o alternan^ de gresii caicaroase, semidure,lamarne relativ moi sau conglomerate.

*u,e culmi muntoase sint akatuite din gresii dure,anta de menilite, sisturi disodilice, marne bitumi-

14 JUDETUL NATURAL

noase din conglomerate si din alternante de marn<gresii calcaroase, gresii silicioase, marno-cakare.lor este Muntele Condratu (1 491 m), Muntele(1517 m), Muntele Verdea (1499 m), Muntele(1 530 m).

Apoi, culmi muntoase alcatuite din marno-icajgide, conglomerate, argile sistoase, gresii calmarno-argile, cum ar fi Muntele Coza (1 628 m).

Masive muntoase izolate cu aspect de maguridin gresii dure, cum sant : Dealul Herbaca, MuntelMica (1 498 m).

Masive imuntoase izolate, eu aspect de maguri,din gresii dure, alternante Ide mendlite, sisturi dimarne bituminoase, conglomerate, alternante deargile, .gresii calcaroase, calcare, gresii silicioase,calcare, cum este Muntele Ziburatura.

Masive muntoase cu aspect de pinteni, alcatujgresii calcaroase semidure, ce altemeaza cu marnemoi, cum ar f i Muntele Murdanului.

CULMI SI MASIVE MUNTOASE CE PROVIN DINMENTAREA PLATFORMEI DE EROZIUNE DE 1300 M.|

Ele sant situate In partea nordica si pe marginea unitatii muntoase. Altitudinea lor oseileaza intre l|si 1 380 m si au o alcatuire litografica ioarte

Culmi muntoase alcatuite din gresii dure,Muntele Coada Lepsii, Culmea Zfooina Verde(1 380 m).

Culmi muntoase alcatuite din gresii dure si altde gresii calcaroase semidure si marne relativ mo!jeste Muntele Laposul.

Culmi muntoase din marno-argile cu inteigresii calcaroase, 'marno-calcare, calcare, conglomealternante de gresii calcaroase semidure cu marnemoi, cum este Muntele Furul (1 417 m),

Cuilmi imuntoase dim gresii dure, calcare cude gresii, marne si conglomerate, marno-calcarecum este Muntele Zboina Neagra (1 375 m).

Culmi muntoase din gresii dure, conglomerate,lite, sisturi disodilice, marne bituminoase, gresii

cum ar firalatii de marne si marne nisijpoase,

Ita Via Draci.•*lvte muntoaise izolate, cu aspect de maguri alcatuitenil calcaroase, marno-calcare, argile sistoase, marno-

--.

©PAHCW

V

| Plilllicm

| fluti"

| Mitt"

| hlH|l«

| tlltlt'lt

I tluilinl

4 e 12 it it"

Harta geologica

lit! ijl conglomerate, cum ar fi Tisaru Mare (1 265 m).aaive muntoase izolate, cu aspect de martori de

plune alcatuite ,din gresii dure, menilite, sisturi diso-B, marne bituminoase, gresii catearoase semidure cenoaza cu marne relativ moi, din mairne argiloaise siic calcaroase rigide. Aceste forme au o altitudine de

16JUDETUL IUL NATURAL 17

1 200—1 220 m, deci intermediare intre altitudiniformei de eroziune de 1 300 m, din fragmentareiprovine si platforma de eroziune de 1 100 m.

CULM! 51 MASIVE MUNTOASE CE PROVIN DINME'NTAREA PLATFORMEI DE EROZIUNE DE 1 100 JV

Culmi muntoase ramificate, alcatuite din marnorigide, marne, maime argiloase, gresii cakaroase oneaza cu argile si ealcare din imenilite, sisturi disi marne bituminoase, cum este masivul Fetelt(1100—1 140 m).

Culmi (muntoase din gresii catearoase ice altern.argile cafcaroase din menilite, sisturi disodilice,bituminoase si, in parte, din gresii dure.

Culmi muntoaise din gresii dure, gresii caintercalatii de marne si marne nisipoase si _glomerate.

Masive niuntoase izolate cu aspect de maguri, adin gresii dure, imenilite, sisituri disodilice, mame 1noase, din gresii catearoase cu intencalaffii de mamarine nisipoase, precum Tiua Neagra, ,T£ua Golase,teilor, Frntina lui Bucur.

Masive muntoase izolate, cu aspect de maguri,din gresii calcanoase, argile §istoase, marno-<^.marno-argile.

Masive muntoase cu aspect de pinteni, alcatudin ^gresii dure, calcare cu intencalaîi ide gresii, <merate si marne, din gresii calearoase cu intercalmarne si marne nisipoase (Frumoasele Mari, Chin'Pieptul Mic, Arsura, Urloaia), fie din. gresii dure, m<sisturi disodilioe, 'marne 'bituminoase, gresii calcareintercala|;ii de marne si marne nilsipoase {Munteledatoarelor), fie din gresii dure, menilite, siisturi disomarne (bituminoase, din gresii cafcaroase semidalterneaza cu marne relaitiv moi, din marne argimarno-caicare rigide .(Piatra Alba si Piscul Greûdin gresii dure, gresii calearoase si intercalaiîi desi marne nisipoase, din conglomerate (Dealul Piatra

* N. Al. Badulescu, Vrancea — Geografie fizicS ?i uinana,regti, 1937, — pag. 10.

[tele Misinei §i Muntele Hiîmei), fie din (marno-argileitcrcalaiii de ,gresii calearoase, marno-calcare, calcaremRlomerate (Dealul Negru si masivul de la nord de[u I La Porcarie). Aceste maisive sint strfins sudate, prinin prea adisnci, de culmile muntoase din fragmentarea

provin.IW'RESIUNI INTRAMONTANE *

Jepresiunea Lepja — se afla la punctul de confluenâllui Putna cu piriul Lepsa. Ea este rezultatul eroziuniipale mai intense a Putnei ,si a piriului Lepsa, atlt InUul actual dt si in stadiile aniterioare. Fuindul depre-lll nu este plat d'ecit aoolo unde corespunde albiei ma-a Putnei si, in parte, a piriului Lepsa. In rest, este[ulat, fiind alcatuit din maguri mid, separate prin

tUrgi ce au asspectul unor niartori de eroziune.Uepresiunea Gre?u — s-a format in urma dedanâriiiu& porniituri de teren : una pe versamtul drept al

(Fugitura), alta pe eel sting, pe povirnisurile Pie-Albe si Piscului Gresului. ,Ea are aspeetul unui uluc,

ITwrginile usor inclinate, mai larg catre aval si mai|u*t catre amonte. Fundul acestui uluc corespunde|t«l majore a vaii Putnei.

B. Dealurile subcarpatice §i depresiunile lor **

Jn cadrul acestei unitati de relief al carei areal se su-mne cu eel al unitatii structurale subcarpaitice, se

iîaza mai multe forme principale de relief :Pepresiunea submontana, situata intre povirnisurile

lict ale Muntilor Vrancei si dealurile vestice. Ea este;imentata In trei sectoare, diferite din punct demorfologic : Sectorul nordic, intre aliniamentul

ilci-Negrilesti la sud si limita nordica a teritoriuluinord ; sectorul central — intre Valea Putnei ?i dea-

tle Tipau-Tojanului; sectorul sudic — intre acestea

K , Grumazescu, loana 9tefaneseu, Judetul Vrancea, pag. 18., Grumazescu, loana $tefanescu, Judeûl Vrancea, pag. 19

H, GrumSzescu (1969), Relieful reg. subcarpatice dintre|l CSlnai. Teza de doctorat.

18 JUDETULNATURAL

19

in partea de nord si povirnisuil vestic al cuHmii su'tice longitudinale, in prelungire cu aibruptul zonei

Sectorul nordic are o laîme de circa 6 km,relief alcatuit dintr-o serie de culmi deluroasesale fa|;a de structura dealurilor inalte vestice,in partea centrala, de Valea Susi|ei la nord siTighitaului la sud.

Sectorul central are cea mai mare suprafalungimii, cit si la|imii lui (12—14 km); Relieful estuit din culmi transversale faâ. de liniile de sCulmile sint lungi si sudate pe baza aibruptuluiin timp ce catre est ele s>int separate de dealurilevestice. Asttfel, intre Tumici si Birsesti se afla dep:Birsesti, in sectorul corafluenêi Narujei cu Zaibala,siunile Naruja si Nereju.

In bazinele hidrograf'iice proprii ulucului dep:submontan s-au format depresiuni de eroziune. Intatea nordica a bazinului Vaisuiului s-a dezvoltat osiune, situata la altitudini de 400—500 m, avindaccidentat, dominata de jur-iniiprejur de cuknilerilor Cirlanului, Hrisica, Morii, Dumii si Dumforav<urmare a remanierii retelei hMrogiratfiee a ramasde martori de eroziune, de inaltimi vardabile, culargi, ce aocentueaza si mai profund neregularitateatei forme de relief, denumita Depresiunea Paulesti.

Sectorul ,sudic are o lapme de circa 7 ikon. Caraparticular al reliefului este dat de existen-ta, innordica, a doua masive deluroase — dealul Tipaulm) §i dealul Tojanului (790 m). In Depresiuneaformele de amanunt sint rezultate ale acîunii pr<complementare. La sud de cumpana apelor, intresuperior si Rimnicel, depresiunea submontana reap,bazinul Rimnicului. Caracterul depresionar este aipu|in evident. Plafonul interfluviilor toclina, in g«de la contactul cu povlrnisul muntos (840—920 m)povirnisul dealurilor, unde are o. altitudine de 700chiar 600 m ; in axul depresiunii un sir de magucirca 800 m (Magura Grosi, Magura cu Tisele, MGanea) izolate de culmile inalte ale povirnisurilortane de o parte, iar de cealalta de dealurile vestice.

INALTE VESTICEl nordic situat intre Valea Putnei §i Valea Su-alcatuit din doua §iruri de culmi, umul vestic,

tnalt, masiv §i continuu (R&chita?ul Mic — 891 m,[ul Teiu§ — 827 m, Dealul Frasinet — 647 m) §i unulf, »nui puîn masiv, mai fragmentat, cu altitudine mai

(dealul Hagiului — 650 m, Scaune — 733 m, Ra-, -™ 759 m, Ghergheleu — 851 m, Cerdac — 760 m,lul lui Bataraga — Sipotel — 564 m).Krtorul central, existent intre Valea Puitnei ?i curma-Reghiului, este eel mai ingust 5! mai scurt, dar maideoit sectorul nordic. El are o culme deluroasa prin-

ift, masiva (culimea Jari^tei — 639 in, Dealul Ursului,lUsle Raiulju — 959 m), din care se desfac, catre vest,

• doua — Dealul Porcaretelor (787 in) ?i Dealul

ml (648 m).10otorul sudfc, situat intre Valea Reghiului si limitallu& a jude-tului, are o dimensiune mare. Bste alcatuit

culmea Ursoaia (777 m) si Dealul ,C5heiei (814 m), lai de Valea Fetigului, iar intre aeestea si Valea Miko-Jl eSnt dealuil Raehitas, cu aspect de maigura, dealullarului si dealul Gurbaneasa (913 m). La est de acestlint dealuri cu direc1;ie transversals!: Cunmatura (709tlealul Gorunului (744 m), dealul Titilei (845 m),

»ful Alunului (889 m), Ginbova (974 m), situate la nordVailea Motnaului Mare, preeum ?i Magura Cu Fagetuu (915 m), spre sud.Intre valea ipirlului Ro§>can si cea a pMului Pacureit culmile Orbu (701 m), dealul Sufleêlului (717 m),llul Stina lui Chiolpan (845 m), Virful Lacului (825 m),llul Blajinului (717 m).l>u sud de Valea Neagra, acest §ir reaipare, formind

Imea §i Virful Panoiului (784 m).Prezen^ unui bazin hidrografic propriu (ibazinul Mil-'ului) cu vai longitudinale bine dezvoltate a determi-

,i fragmentarea culsmii subcarpatice longituidinale intr-oiiu& serie de culmi. In cadrul acestei formatiuni subcar-Ltloe longitudinale exista depresiunea Andreiasu, cu ac-

ktuate fenomene de eroziune.

20

DEPRESIUNEA INTRADELUROASA

Depresiunea intradeluroasa este afcatuita diitrepte principals :

O treapta inalta, din dealuri, in mare parte, trasale fa|a de linia de structurS si vaile principal*sifa, Putna, Milcovul. O alta, reprezentata prin deppoduri, larg dezvoltate pe Valea Putnei si a Milc<]

DEALUKILE SUD-ESTICE

La sud de cumpana apelor, antre bazinul MikxxvRimnei predomina o serie de culmi preluzigi pe d|nord-vest-sud-est, a caror altitudine variaza intre700 m, din care se desprind culmi secundare, ce cotreptat catre vaile cursurilor de apa (Rfflmna siItn partea ivestica ele sint alcatuite din gresii cunisipuri intarite, conglomerate si din roci mai moi (Amarne nisipoase, nisipuri, nisipuri argiloase, marne|loase, pietrisuri spre est).

DEALURILE INALTE ESTIiCE

La nond de depresiunea Putna-Susiâ se aflaUrsoiul — Coada Vaii Babei (625—790 m) si Dealul(505—710 m). Din aceste culmi se desprind, catresiunea intradeluroasa Magura Odobesti (996 m) siintre Valea Putnei isi Milcovului, cu o serie dedespartite prin sei adinci, Dealul Deleanu (693 m)Valea Milcovului si imseuarea larga de la Odofoasca.

GLACISUL SUBOARPATIC

La nond de inseuarea de la Odobasca, aceastade relief constituie planul de racordare intre cimjdealurile estice, in timp ce spre sud ia contact dirdealurile sud-estice. Glacisul constituie zona cuaccentuate plna la apariîa la zi, pe alocuri a unorfe|e structurale din pietrisuri cimentate. In prezentta cea mai de jos a sa se afla in zona de interfeproceselor de eroziune cu cele de acumulare .

C. Cimpia Siretului

Treapta cea mai de jos de pe teritoriul judeûluicea este Cimpia Siretului. Ea se intinde intre glac

NATURAL21

—P*tlc si riul Siret. Suprafaâ cimpiei, a carei alti-p variaza intre 20 si 125 m, este inclinaita de la vestffit (ji de la nord catre sud, datorita poziîei luncii

il *.la inalta, situata intre glacis si o linie ce trece| M&r5se§ti, Vinatori, Milcovur, Tatarainu si la estf|ot'fl§ti are o altitudine de 70 m in nord si 35 m1 Ea are aisipectul unei 'sxiprafeê neteide, uôr inva-

datorita prezenêi unor conuri aluvionare. Intre) conuri cimpia formeaza deipresixtm locale, cu exceslditate, datorita adincimii reduse la care se gaseste

de apa (balta Voieturu, Lacul Negru, aria de laCaiata, etc.). Vaile care fragmenteaza cimpia sint

ndlnci.(H nord de valea Susiêi, aspectul cimpiei se schimba,|»«!nt!nid forma unei prissme in treipte ce coboara catre* Siretului. In ap'ropierea Adjudului, la terasele Si-

hhil se adauga cele ale Trotusului.[ Cimpia joasa se intirtde de la linia Mar&sesti, Vinatori,

Wvul, Tataranu si de la eist de Ciorasti pina la albia(tului, altitudinea ei fiind de 35—^50 in in partea de

_ ><,[ 20—^30 m in cea de sud. Suiprafata ei este relativMdb, inclimata in aceeasi direcîe de curgere a Siretului.jif&verseaza numeroase albii, meandre ?i deipresiuni cu

"" de umiditate, separate intre ele prin grrnduri te§ite.

D. Deaiurile Tutovei **

UR est de Valea Siretului, teritoriul judeûlui Vranceairlrwie si o mica porfiune idki extremitatea sudica a Po-Ulul Birladului. Relieful este constituit din interlluvii,itlv largi, netede ori slab ondulate, a caror altitudineluta variaza intre 200 ?i 300 m despartite de vaicl de circa 100 in. Sculptaî in nisipurile si argilelentine, cuknile dealurilor sint acoperite cu depozite

_. roide, >iar mai spre sud cu pietrisuri.

i RrrUl Giurgea, Vrancea, Ghid turistic. Bucure5ti, 1977, pag. 11.M. Grumazescu, loana ^tefanescu, Judet;ul Vrancea, 19'70,

. 36.

23

A

22 JUDETUL

Vrancea — Zona seismica

Teritoriul judetailui corespunde celei mai actseismice din $ara noastra. Dilstribufia epieentrelemis determrnarea aeestei regiuni seismice carelizata intre coordonatele geografiee de 26°12'longitudine estica §i 45°24' §i 46°0' latitudine n<i

Raspindirea focarelor cutremurelor pune inexistenâ a doua zone : una din care se producadinci, legata de curbura arcului carpatic, indepresiunile submontane, precum isi dealurile in'alte •si cealalta (zom cutremurelor inai pufcin adSnci),regiunea de cimpie dintre Rimnicu^Sarat, Marscuci. Cutremurele de pamant cu epicentrul inVrancei au origine tectonica, iiind provocate derea blocurilor seoartei sau ale parîi superioare asului, in lungul unor falii formate anterior isau inunora foarte adinci.

'Cele mai putemice mijcari seLsmioe pornesc dinadinci. Asa ,s-a intimplat in anii 1940 si 1977.

3. CLIMA**

Dispunerea reliefului in trepte, ce coboara catdeschide larg spaîul in primul rind influentelor est-tinentale dar, in acelasi timp1, §i dimatului nordicTotodata, Carpaîi de curbura au funoîa unui de\natural pentru masele de aer vestice. Influenza relijeste predominanta in traseul izotermelor. Cimpiatem.peratura medie anuala mai mare de 9°C, de^subcarpatice, inclusiv gla'ciisul subcarpatic intre 6 si]iar muntii intre 2 .si 6°C.

Circula|:ia diferita a maselor de aer, de la o peila alta, detenmina schimibari neperkuloase ale starii |mii, tocmai datorita faptului ca teritoriul judeûluicea este destul de deschis maselor de aer de proven^?i cu proprietaî diferite, formate in zone situatede kilometri.

St.* Radu C., iR-egimul seismic al regiimii Vraracei,geol., geofiz., geograf., Seria geografie, t. 3, nr. 2.

** H. Grumazescu, loatia $tefanescu, Judetul Vraneea, p. 38

|UL NATURAL

sede-I.

IT

Harta precipitatiilor medii anuale

,„ de 600 mm, in regiuneaû dep&?e¥te decit local 80u """ ôo mm.'intoasa aceasta cantlt^3_st| î—iunie, iar eel mai

Intervalul eel mai ploios este mai ^ luna

at deoembrie-iebruane 01 P^nTi» mai mari dertie Caderile de precipitatn

24JUDETUL VRAl

Harta temperaturilor medii anuale

NATURAL 25

Filar la caderile de zapada si pastrarea lor pe sol,muntoasa si in dealurile subcarpatice inalte

persista 80—120 de zile, pe dealurile joase, iar peTutovei raimine imtre 60—^80 de zile.

4. HIDROGEAFIA*

(toriul judeûlui Vrancea este strabatut de maii fiursuri de apa. Siretul formeaza limita es-tica a ju-||, liind din puract de vedere economic .eel mai im-Kt, Rlul Putna cunge de la vest la est pe o lungime

km. Cu ajutorul prinopalilor sai afluenî, PutnaItiflfi apele din zona curburii Carpatilor prin inter-

Xlfiibalei (cu o lungime de 64 km), Milcovului (68|) »1 Rimnei (56 km). Ea mai primeste direct un

d« 15 affluent, a caror lungime variaza intre 5km ; Miloovul prkneste, la randul sau, 9 afluenfi,ina numai 5.

rtea sudica a judeûlui este strabatuta, in parte, dertului Rimnic, avtod afluenti piraiele Rknnicelul,

ul $i CotaAcu. Zona nordica a judet^lxri este domi-dt piriul Su§i$a, lung de 68 km, ce aduna apele a

\\i. Acest curs de apa traverseaza, ca si Putna,[pui princiipale trepte de relief, munî, dealuri, cimpie.

condiîilor climatice, de la o treapta de reliefa detenminat o variable a valorii scurgerii medii

inuale, in aceea§i directie.tlimpul primaverilor si verilor se scurge 10—25%iumul anual de apa. Cea mai mica cantitate de apa,

din volumul anual, se scurge in intervalul toam-1&.

viiturile, frecvente prknavara, au origine plu-icurgerea minima se produce iama, cit ?i in inter-vara—toamna, cind rezervele subterane sint in mareI epuizate.toate bazinele hidrografke despadurite versan|:ii

Intens desecati. De aceea, sint justificate cu prisosin-fiunile de reimpadurire a Vrancei.

ill Giurgea, Vrancea, ghid turistic, p. 13 ; H. Grumazescu,§tefane»cu, Judetul Vrancea, p. 45-49.

27

26

Izvoarele minerale de tipul celor sarate sejvaile Poenilpei, Boului, Rupturile, In jurul Manestilor, in Valea Cerbului.

Izvoare sulfuroase sint in valea piriuluila Jitia, la Sarile, la Pucioasele, in valeaFutures, Motnaul Mic, Valea Neagira, la PoiiAndreiasu de Sus, Valea Reghiorul, Valea piriisi cea a pMului Ra^canu, la Vilcaneasa, etc.

5. FLORA §i FAUNACu exceptia regiunilor de cimpie, ce se inc

domeniul siivostepei, vegetaîa judeûlui Vraiin intregime zonei de paidure.

Culmile Vrancei sint acoperite cu molidisuriconjurate, la exterior, de un briu de bradetamestec. Din loc in loc, in por$.unile cele maidurea face loc unor raristi de molid, ienuparmontane.

Culmile muntoase mai joase, ca si parteainalte vestice, sint acoperite cu fagete montanein amestec.

In regiunea dealurilor suhcarpatice, padurea s-pe cuimile plate si in porîunea superioara a '\fiind constituita din fagete, fagete-gorunete,fagete si ^leauri de deal.

In depresiuni apare stejSri§ul de talie pitica,porîuni de fagete montane pure si de amestec.

In zona dealurilor Tutovei, interfluviile sint acdin loc in loc, de gorunete, iar in regiunea deinsule de paduri cu stejar pedunculat.

Paji§,tile ocuspa o buna parte a teritoriului de jpadurea a fost defrisata. Astfel, in deipresiuneatana, intre riurile Rimnic si Rimna, ele ocupadin suprafaâ terenurilor despaidurite, iar in deprsuibmontana Vrancea cca 60—80%, cu excep|ia *taîi sudifce si a unei parti din bazinul Susit-ei. Lade Soveja, pajistile fonmeaza 80%. In dealurile inord de Valea Putnei, pajistile se intind (pe 20—8Csuprafafa despadurita si 80% din imprejurimilesului ; in depresiunea intradeluroasa Putna-Susi^20—60% ; in depresiunea intradeluroasa Mera int

fffl»5?-"0£sS-^^SSS^KLaâ.iSoveJa.pe

|IM«>) imeslKttf. tig, mM, bml

>Mun it gnwUt«Mi> tgiicnle y pajifli sUptet

»griwte w I««I padwitot

limiirt »irtt»lt y n i

Harta vegetatiei

28 JUDETUL

isehaemum. Vegetafta aoestor asociaîi acoperijpina la 60—90%. Pe alocuri, unde pajistile sintapar tularisuri de paducel si porumbar.

Depresiunile submontane si zona dealurilor "tice cu altitudine mai mica de 800 m sint acpajisti cu Festuca sulcata si Agrostis tenuis.vegetaîa este slab intelenita, acoperirea teremde 75—85%.

In depresiunile submontane si in zona dealttice, mai inalte de 800 m, terenurile deispadiacoperite de asociaîi de tipul Agrostis tenuisspacii din regiunea imuntoasa. In unele loeuri pajijinvadate de Juniperus comnrunis si Pteridium ac

Terenurile despadurite de pe culmile muntcde 1 200—1 600 in sint aeoperite cu formafii dejrubra fallax-Nardus strieta si diverse ierburiTerenurile cu altitudine peste 1 600 m cu forFestuca supina — Vaecinium myrtillus cu diversinvadate de tufarisuri si buruienisuri.

Poziîa geografica, particularitatile reliefuluipoziîa invelisului vegetal si-au puis amprentacompoziîei si raspinidirii faunei *.

Vrancea define un important fond cinegetienu numai in tara noastra dar si departe, peste hot

In zona montana se intalneste cerbul, care uniboara pina in zona depresionara. Uirsul apare cam]leasi zone montane, dar .cu precajdere in ZboinaAria lui de raspindire se intinde pina in MaguraCaprioara traieste pe un spa|;iu foarte intinsmontana pina in cea de silvostepa, la fel si pisktica. Risul si-a refacut simîtor efectivul, camasurilor de ocrotire ce au fost luate in ultimade tiimp. El prefera zonele inalte ale muntilor.

Dintre mamifere mai pot fi citate unmatoarele |mistre|;ul, jderul, veveriâ, nevastuiea, iar in zonaluri si cimpie iepurele si ariciul.

Dintre pasarile de interes cinegetie, cocosul del§i ierunca pot fi intilnite in mai toata zona MunîlorI

* Colectiv — Contribution a la Connaissance de la Fadepartement Vrancea in Travaux du Museum Nature^gore Antipa, vol. XVII—1976.

NATURAL 29

hind in zona de silvostepa gasim fazanii, al carorplie apreciabil datorita cres,terii puilor in faza-

Strn amenajate.speciile spontane putem aminti paisarile rapi-

Xi j?i de noapbe, al caror nuinar este intr-o conti-er«. La fel si paBarile insectivore, toate sulerind

i a schimibarilor intervenite in echilibrul natural.aminti ca in Vramcea au trait vulturii plesuvi

uni, ei disparind, ca dealtfel in mai toate zoneleIII ale tarii.[lUnpie a trait dropia (ce a dlsparut ca rezultat al

n&rilor produse in habitat).j nevertebrate se rntilnesc o serle de endemismedin grupele : viermi, molu§te si insecte *

6. SOLURILE "

dlûl Vrancea are o cuvertura de soluri foarte va-il complexa, datorita diversitatii coaditiilor geo-

,1,i dmpia Siretului, ele sint constituite din cernozio-fcvlgate si com,pa'cte, precum si cernoziomuri frea-

levigate, ce ocuipa partea mai joasa a cimpiei

•isiwai pentru cimpia joasa si luncile riuriloriten. solurilor alu-vionare cu carbonari.

pUul subcarpatic §i dealurile inalte estioe sint aco-cu soluri brune-galbui, in diferite grade de

lire, soluri podzolice, podzoluri galbui, soluri bruned« grohotisuri. In. vaile principale se gasesc soluri

ItfUre nisipoase crude, necarbonate, suiperficiale, po-[ It terase cu soluri brune de padure, soluri luto-nisi-

luto-argiloase sau brune podzolite cu pseudoglei.ulle dealurilor din partea inalta a depresiunii si

|Ue dealurilor sud-estice, unde procesul de eroziuneloarte aotiv, au un invelis de soluri brune, brune-

Hn, pag. 245-340.QrumSzescu, loana §tefanes'cu, Judeûl Vrancea, pag. 49 ;Florea ?i col., Geografia solurilor Rom^niei, Ed. §tiintifica,

pag. 470.

30

In reghmea dealurUoracopente cu soluri brune,

JUDEfUL.

in mare pante

vestice,

E Ti J fS~~!*^,^-^J ""V" ©ABJOB< K,y ' • • ' • •

5 I 1 - - - :I/O I

A C

,/; i- w

> ^, @P*HCII» / 0

M*BA5£yT|©c*V

OOMBESTIh

\9

IFOC5ANI

JSohriirgiMlnliitMnl*lt"«i jUrtmlnuh

JsHiriifgMnMciMtatictJsAritrane

Harta solurilor

bui crude supemficiale, cude eroziune. Pe suiprafeêmaterialele de panta. (

fcUL NATURAL

Jiuperficiale si schele ?.un sol brun.

lile muntoase m,brune de padui

llnant grele, in funcîemontane brune de p

31

parole mai stabile tinzind

au un invelis de soluriiminant usoare, sau pre--i parentala, formats din;, precum si din soluri

tane podzolice si din podzoluri.lnule montane mai malte au soluri montane brunepodzolice, podzoluri humio-feruginoase, humus brutzoluri turboase.

7. BESUBSE ALE SUBSOLULUI

_ln conformitate cu istoria lor geologica, terenurile" Vrancea sint de origine sedimentara, intrucit

corespunde cu ariile bazinelor sedknentare cesuocedat in tknp si in care s-au depus sedimente

Ine, fluvio^lacustre ?i continentale.Cele mai importante resurse sint localizate in aria dea-

1 subcarpatice, fiind reprezentate de : sare, materialeconstrucîi, argile pentru ceramica, izvoare minerale si,

ti mai reduse, petrol, gaze naturals si carbuni.

8. PBOTECTIA MEDIULUI INCONJURATOB

0 puternica acîune de reimpadurire a Vrancei are loczl In tinutul care, la sfirsitul secolului al XlX-lea si

atul secolului al XX-lea, a suferit de pe urma ex-irii excesive a padurilor, fenomen ce a dus la puter-eroziuni ale solului, alunecari de teren, degradari

unor intinse suprafete agricole. In ultimii ani au fostlate agriculturii sute de hectare de teren, in nume-le bazine, cum ar fi cele de la Zeletin §i Zabrauft. Inleniul protecîei §i valorificarii apelor au fost intre-

Be masuri privitoare la prevenirea inundatiilor, in spe-de-a lungul Siretului, dar si al altor riuri. S-au con-

jit statii de epurare a apelor reziduale deversate.Prin decizia Consiliului popular judeêan nr. 156 din

1973 au fost create 9 rezervatii naturale ce insu-1 314,1 ha : '

1. Rezervafcia geologka MFocul viu" Andreiasu — 12 ha.

32y

JUDETUL VEANd

2. Rezervatia geologica, paleontologies, peisagisticfde protecîe Scruntaru, comuna Reghiu — 125 ha.

3. Rezervatia forestiera Cenaru I, padurezona de protecfte contra alunecarilor —• 149,8 ha, comjAndreiasu.

4. Rezervaîa forestiera Dalhauî-schitul Dalhauti,dure seculars de protectie si agrement — 188,2 ha,muna CMijgele.

5. Rezervajia forestiersi Cenaru II, padureexemplare de tisa — 233,4 ha, comuna Andreiasu.

6. Rezerva|ia forestiera Lepsa-Zboina — 210,7 ha,muna Tulnici.

7. Rezervaîa forestiera Izvoarele Narujei, pSdureculara, 78 ha, comuna Nistoresti.

8. Rezervajia forestierS Tiîta, p3dure seculara,de refugiu pentru vinat — 307 ha, comuna Tulnici.

9. Rezervaîa peisagistka-floristica Cascada Putneij10 ha, comuna Tulnici.

— Au fost puse sub ocrotire, ca in intreagacorbul, dropia, cocosul de munte, vulturii plejuvi, ac

j/ ''de munte, pasarile rfipitoare de zi (acvila, ulii, soimii,sorecarii), pasarile rapitoare de noapte (huhurezul,niâ, striga), pasarile cintatoare si folositoare agricult

De asemenea, au fost declarate monumente ale natiun numar de 71 arbori seculari disemina'tii in localita|judeûlui. Cei mai impunatori siint cei 40 de stejari,strajuiesc soseaua naîonala ce trece prin coimina Pufcla km 11, spre Adjud. Ei au o talie Inailta de plna la 35si o virsta de circa 300 ani. Prin cercetari ulterioare s-idepistat si alte zone ce vor fi trecute sub regimocrotire.

Punct de reper in istorio ultimilor oni a municipiului Focsara fi o|ude(ului Vrancea, vizita tovara$ului Nicoloe Ceausescu pe acestem«leaguri a constituit inca un prilej de manifestare a aderiunii tuturoriocuitorilor judejului la polifioa partiduJui ji statului nostru. In imagine .-Tovardful Nicolae Ceausescu, secretar general al P.C.R. vorbind (aniarea adunare populara din Focjani (6 septembrie 1978V

Aspect de la marea adunare populara din Focsani

If

P

r*t

- '•- ^''^"' •''Si,cr-wp,RuLji:- .?. m i*usEscu?^Mt| 1PW% . -

*.*. •%],:>;•..•î.-< '*<" - '- • •* Jl*- ' *> »-

* '•""•• £«X«-*i'*-'" - ' '"

lovorojul Nicolae Ceausescu in vizita de lucru pe platforma industrialaa Focsanilor

lovarasul Nicolae Ceausescu in vizita de lucru la Intreprinderea dedispozitive, stanje, matrite si scule aschietoare din Focsani

Primire la Odobesii

? ' ll«ii" t""™l *CSi*

I , •' Jtai lP*

w*---/^^M^-y'&~x.l —*i/,

• v

,*- «<

/ JM.

H:.X

414.< c

a j;

_ o

•; 4I D Osi- v*

is*

v* 4 i

- J&-

a* ^

kVi£

/

| Focfani. Aspect dm laboratorul fntrepririderii Vinexport

•r

$HPS||!p5P*

Adjud. Fabrics de beton celular autoclavizat, halo de turnarairto-clavare

Doaga. Secfia de prefabricate din beton.

- / '

R*r.'<E-maiL: -w'iv>!.;m

^ --" ^ -\,«'-*

Actiuni de Impadurire in punctul Valea Sarii

It la curbura exterioarS a Carpajilor, teritoriulilui jude^ Vrancea a favorizat inca din zorii istoriei,

f oonditiilor sale naturale ?i climarterice, o permanenta& aeestei zone.Iturile arheologice §i cercetarile istoriico-etnogra-dat, in ultimele doua decenii, numeroase si eloc-

rezultate care se incadreatza In celelalte descopeririteritoriul $Sirii si' totodata le completeaza.

aperirile arheolpgiipe din ..epoca paleoliticului —.cele de la Blrsesti. Vitanesli, Lespezi etc. —

itreaza ca omul ce locuia aceste meleaguri Isitehnicile confectipnarii uneltelor din ps, corn,si

folosea focul, ceea ce 1-a condus la _dezvoltarea"CUlturi materiale care avea sa evolueze apoi spre

li veche cultura neolitica, denumita generic Ccis.j)&ruta in perioada neoliticului timpuriu, cultura

;— ai carei purtatori populeaza intregul teritoriu al|i — a fost iden-tificata in jude^ul Vrancea intr-unnumar de localita^i, dintre care amintiim Cinde^ti,|tt, Munoelu, Birse?iti etc., indeosebi pentru bogafia

de locuire pe care le prezinta : ceramica, uneltepiatra (lamele de silex si oteidiana), oase de ani-

etc.*.urmeazS cultura ceramicii liniare, ale carei marturiiIt descoperite la Gugesti, precum §i cultura Boian,Bolintineanu, identificata la Coroteni — Slobozia

iului **.Jiltura Boian — ce apare in neoliticul mijlociu —atestata prin ceramica sa frumos ornamentata

••i i

Iteriale §i cercetari arheologice, vol. Ill, 1955, pag. 219 ?in., vol. V. 1959, pag. 355 $i urm.

34 JUDETUL

cu excizii si incrustatii, in ajezarile descoperite lasi Cindesti. Aici, alaturi de ceramica specifics, audescoperite lame de silex si obsidiana, daitiê si chatelier de prelucrare a silexului *.

Neolitieul se afinma in toatS stralucirea sa inculturii Cucuteni, prezenta pe teritoriul judetului Vin pesie 43 de stadium: Paduremi, Manastibara, DOTPietroasa (Cimpineanca), Bontesti (CJrligele), Tcsesti), unde a fost gasit un foarte bogat si divers inljde obiecte ceramice, remancaibile nu nuniai prinfonmelor, ci mai ales prin ornamentatia in douaculori. Sa adaugam, spre a Implini tabloul acesteitionale ceramici, prezenta figurinelor feminine —«ilustaure a existence! cultului fecunditaîi si fertilitprecum si pe cea a figurinelor zoomorfe, aparu<te,|Jndoiala, In mijlocul unei populatii pentru careanimalelor devenise o preocupare cu o larga raspind|

Cele peste 100 de stadium din epoca bronzuluiprobele lor incontestabile sa certifice faptul ca acestftoriu a fost o vatra de intensa locuire. Dintre acstaîunea Qndesti *** — mai bine cercetata incepiamil 1962 — ne dezvaluie o aêzare bogata si ocu peste 700 de morminte de inhumane si incineceea ce i-a determinat pe specialisti sa o consideremare staîune de acest gen din $ara. Cele 12 nivelulocuire, bogatul inventar de unelte, obiecte desi ceramica au perimis cercetatorilor sa traga coneinsemnate privind vechimea a?ezarii, structura socialtracice §i diferenîerile sociale existente la acea data

Prima jumatate a mileniudui I i.e.n. (800—300 ljSnregistreaza primele elemente ale metalurgiei fielmsu§irea si dezvoltarea acestui meste§ug de catre ai

* Material inedlt, Arhiva §titatifica a Muzeului jud«,,j istorie ?i etnografie Foc?ani, Vrancea.

** Vladimir Dumitrescu, La Station Prehistorique de BonDacia, III—IV., 1927- 1932, BuCuresti, 1933, pag. 88-144,|

*** Materiale inedite, Arhiva gtiintifica a Muzeului judeteaistorie ?i etnografie Focgani, Vrancea.

••** Material inedit, Depozitele Muzeului judefean de istoretnografie Foc§ani, Vrancea.

35

atestaita in asezarEe de la Caiata, Nereju ?i

wjpta-uiea pe acest teritoriu a unui mare niumar degetb-dacice, din rindul carora se deta?eaza netde la_ Ginidesti si .Manastioara, pledeaza pentru o

M a r e a procesului alirmarii politice a dacilor in|pul celei de a doua epoci a fierului **. Tezaurele

M ?i celelalte tirme materiale gasite aici Indrepta-se atribuie celor doua cetafui amintite rolul de

ante centre econoniice, care intreîneau strinse le-coinerciale atit cu celelalte centre ale poporulud

••cic, cit si cu lumea greaca. si romana.[iemarca s^peciala merita faptul ca tezaurele monetare

frveni, 270 monede de argintj inscris _p.rmtre^jQelejateTezmore getojdacice ; Racoasa, Volo^cani, Bon-Wnastioara) cuprind emisi-uni care dateaza din epocaj

joarS cuceririi unei parî a Daciei de catre romanjUtlnua fara intrerupere, pina in secolele II—III _e.nTdeci, argumente puternice in favoarea opinieP^ca

I dispunea de o bogaîe economica ce-i permitea sa

!

lnft relaîi economice cu numeroase alte state aleantice, ca civilizaîa si cultura ei se ins-criau in

i Buperioara a ciiviliza-tiilor ?i culturilor antice.•te necesar sa adaugam acestor dovezi arheologicetUtenta marelui drum strategic §i comercial de peOituzului, Trotuûlui si Siretului, ce lega cele douat de la Bre^cu si de la Barboî si care, cu siguran^S,Dt un rol insemnat in schimburile dacilor cu lumealoara.jternica uniune de triburi carpice, prezenta pe pa-

pTile de astazi ale Vrancei, nu nuimai ca intretinea(itrerupte legaturi eu imjperiul roinan, dar se dovedea

i — prin obiectele descoperite in asezarile de la Vir-oiu, Padnreni, T^festi. Popesti, Vidra.s.a. — purtatoa-

• unei culturi cu evMente iniluenê romane ***, ceeace

|§»bastian Morintz, iMateriale de arheologie, vol. HI, 1955, pag.flu.I Material inedit — Arhiva §tiintifica a Muzeului judetean de

; Utorie §i etnografie Foc?ani, Vrancea.' Oheorghe Bichir, Cultura carpica, Bucureijti, Editura Acade-inlei, 1967.

r ..iUDE^,

+ * -

3^-

-Ic' ^

>'£>

/\ m/f

c* to

./"lO^*

i

C .'V

•\*s ™ll

V'\'%>TM j J

'

$->' ^//s^>...f/

;/- ou

v

S a S s S S . ™ 3° " S 5 Q. S ?? S. Sf 3 S S- S. S S.

I ^ x' • A..X o

/ JUDETUL' VASLUI

38 JUDKTUL

demonstreazS existenâ §i aici a procesului impletirii|doua mari culturi — dacicS si romana.

Elementele definitorii ale acestei culturi se vortine si in prima perioada a migratiilor, fiind evideprin sapaturile de la Martinesti, lugani si Oreavu,tice cu cele de la Sintana de Mures si Ipotesti —(secolele V—VII), asa cum atesta obiectele scoase lape santierele de la Oreavu, Foesani, Dragosloveni,!desti etc. *.

Descoperirile arheologice de tip Dridu (secoieleXI) de la Martinesti, Oreavu, Dragosloveni, CimpineBudesti etc. confinma continuitatea acestei vetrecuire, adueind bogate urme materiale : ceramica,anme, numeroase podoabe de factura local§ sau bizca §i monelde bizantine **.

Secolele X—XIII se caracterizeaza printr-o contdezvoltare a forêlor de produc|ie, detenninind§i consolidarea forrnelor incipiente de organizarepolitica feudala — cnezateie §i voievodatele — raspipe intregul teritoriu al tarti- Are loc, in aceasfta pericconsolidarea organizarii de tipul ob^tii sate§ti, ind€in zonele in care ob^tea avea o vechime ce co^boarain epoca daeica.

Incepind cu secolul al Xl-lea, urme materiale, cajserie de docuniente scrise indict in Moldovaunor formaîuni politice romane§ti; pentru sudultrul Moldovei este atesta-ta, in secolele XII—XIII, fotiunea ,,berladnicilor". Un alt document care ne voridespre faxa Brodnicilor adauga $i numele unui vokal acestora : Ploscinea (1223).

In aceasta perioada biserica catolica desfa$oarS otensa activitate in rinidul populate! din zona vailor BtPutna §i Siret — prin mtermediul cavalerilor Teuli(1211—1225). Urmarea acestei campanii va fi Inila 31 iulie 1227, a episcopatului catolic al cumanilor,|re?edm|a in ,,Civitas Mylteoviae" — dupa unii istzona Odobestilor de astazi — avinid ca titular pe dom|canul Teodoric.

<u•a

I00

I

,§•

* Material inedit, Arhiva ?tiintifica a Muzeului judetean derie $i etnografie Focsani, Vrancea.

** Ibidem.

Mi,

40 JUDEfUL VI

Incercarea de luare in stapinire politica pegioasa pe care o fac regii unguri prin intemeiereaepiscopat, in zona ce cuprinde 'pinutul Putnei, eO scrisoare a papei Grigore al IX-lea catre Bela alprintul de coroana al Ungariei, pomeneste de viahii • 'gasesc pe teritoriul acestui episcopat si care ,,disbiserka romana, nu primasc tainele bisericii de la,rabilul frate al nostru, episcopul cumanilor care arejceza aeolo, ci de la oarecare pseudoepiscopi cetuul grecilor". Mai mult, unii sasi si unguri se lasa|menrjl de acesti valahi ,,sch'isimatici" si ,,facindu-cu acesti valahi, primesc zisele taine dispretuind pecopuil cumanilor".

Episcopia cumanilor va fi distrusa de invaziadin 1241.

Organizarea sociala pe baza strueturii obstii s3va evolua pina la sfirsitul epocii feudale, tinutul Vrdevenind o adevarata ,,Fundatiune de autonomieneasea" — cum il denumise Nicolae lorga.

Asezarile si necropolele descoperite la Focsani,ranu, Adjudul Vechi, Olteni, Cindesti, Dragosloveni,]tind din secolele al Xlll-lea s,i al XlV-lea, ramin doincontestabile ale existentei si consolidarii acestor stturi soejale de tipul Oibstilor.r^^'lPentru prima data denuinirea Vrancei (Varancha) jatestata intr-un document din 2 iulie 1431,jj'para Impadurita" sau ofara Neagra". Alte docum^datate 20 iunie 1443 si, respeotiv 8 august 1445,aceste denumiri.7--. Dimitrie Cantemir in ,,Descrierea Moldovei",,A doua Republica, dar mai mica, din Moldova estecea, din Juiutul Putnei, la hotarul cu Vailahia", unde Ictorii sint oameni liberi care ,,,se tin de legile lor".o confirmare certa a faptului ca finutul Putnei eraautoritatea domnilor moWoveni, dar si ca obstea devaa Vrancei se impusese ca o forma de organizare auljtona, ca o unitate aidministrativa de sine statatoare^cadrul organizaîei de stat.

Insasi asezarea Moldovei si a Transilvaniei la hotfarii Romanesti ii favorizeazS Vrancei o situatie socl

41

I propice menînerii unei autonomii aproape deplinet tpoca moderna.*a de catre ^tefan eel Mare a cetaîi Craciuna

•tului Putnei, la 10 martie 1482, de laTaraRoma-f •— desi a derutat initial pe mulî cercetatori — estelurft sa intareasca tocmai recunoasterea de catreI *dversa a unei anterioare atari de fajpt.Utul Putnei cuprindea acum zona dintre Munîill, Siret, Trotu§ §i Milcov, spre deosebire de situaîafttA In 1431, cind deînea doar bazinul riului Putna.§1 are loc o noua contopire, care va dura pina injnoderna si anume se alipesc înutul "Adjudului sidinspre rasarit.ducerea înutului era incredintata unui staroste,

cu depline puteri administrative, politice §i mili-prim staroste de Putna este menîonat, pentru1526—1540 un oarecare Stan. Apoi, documentele

atesta peste 50 de starosti de Putna, dinitre care ii(Am pe Miron Costin (1686—^1690), Ion Neculce (careprietar aici la Bizighesti si a carui sora se va casa-| c&pitanul de margine din Focânii Munteni, Donie),

(alitaî de frunte ale cultturii noastre, dar si pe Dra-Bogdan (1607—^1617) sub starostia caruia Focsanii

10 un anum.it avlnt al dezvoltarii.I prima menîune a tirgului Focsani dateaza din 1546i cuprinsa intr-un act comercial aflat astazi in Arhi-

jBtatului din Brasov. O mentiuine mai tirzie — 26Vie 1575 — se refer & la straluciita victorie a lui Ioni tonpotriva turcilor O'btinuta la Jilisite, Hnga Focsani,

1 1574.acest nume erau cunoscute atit asezarea moldo-clt si cea munteana, situate de o parte si de altaului, dar care vor eivolua intr-o strlnsa legatura,

ues economica, pentru ca aici se desf.asura un corner^l Intens. Acest hotar care strabatea oraûl de la sudnord-vest s-a menînut pSna la unirea f arii Rom§-

fcu Moldova.statornica a locuitorilor de la curbura Carpatilortat un factor de intensificare a legaturilor din-

p p c r i i de pe ambele maluri aile Milcovului, confe-I orasului Focsani, situat la fron-tiera dintre Moldova

42 JUDETUL

si Munfenia, incepind de la sfiirsitul seooQului alun important rol economic, determinat de procmarii constiint«i unitatii de neam si de limba.

f ' Intensificarea relatiilor economioe §i social-c/ dintre provincidle romanesti in intreaga epoca fei/ determinat inflorirea unor asezari ale finutului/ ca Tirgul Putnei (Bolotestii de astazi), Adjudul i( (atestat documentar in 1433), Domnesti (atestat in|V-jQdobesti (sec. XVII). j

Conoomitent cu tirgurile, continuS consolidarea ilor satest! din fara Vrancei, mai des mentionarte dtar fiind acelea ale satelor Negrilesti (atestat la 1

• pozitarul unor numeroase variante ale Miorifei) silegat, si prin fapte si prin legenda, de ?tefan eel Jlupta pentru apararea libertaîi ârii prin particijcuitorilor lui la batalia de la Razboieni. Drept rajapune legenda, marele domnitor daruia feciorilorcioaiei cate un inunte, coreapunzind structurii origilVrancei *.

•*"*• La inceputul secolului al XlX^lea, Vranceamomente vizibile m inviorarea economica, mai sauirma inlaturarii monopolului turcesc asupra comeexterior al f&rik>r romane ?i activizarii portului i 'spre care se indreptau principalele produse agricmanufa'cturiere realizate in aceasta zona." 'Cererea cresoinda de marfuri a atras dupa sinebari profunde in economia agrara, in coimerf î in pitia manufaoturiera, facind tot mai mult loc noilor ide productie capitaliste, care se loveau de persistenchilor rinduieli feudale. Aceist ,lucru e3q)lica masiva ncipare a foajanenilor §i a 'taranilor din jur la revolu|'anul 1848.

De;sifa§urarea evenimentelor anului 1848 la Foc§imbracat aspecte particulare, determinate de mensulluîei in cele doua principate — Moldova §i Muntencarora le aparînea cite o parte a ora§ului.

In pofida masurilor drastice luate la frontiera ireasca, infringerea revoluîei din Moldova a prilejuitj

* Monografia judetului Putna, Focijani, 1943, pag. 21-32 ; DirfF. Caian, Istoricul ora§ului Foc?ani, Foc?ani, 1910, pag. 191]

43

spiritului de unitate revoluitionara, cowcretizatIjlnul dat de oficialitaîle revolutionare ale Foc§a-iteni unor participan|i la evenimentele din mar-de la Ia§i *.

lie populare din FocâniinMuaiteni, cuprinse derevolutiei, au ttrecut la transpunerea in prac-

lelor masuri revolutionare : organizarea garzii— for|a armata cu care locuitorii erau hotarilî

revoluîa — trimiterea de comisari la sate pentruideilor revolutiei, arestarea elementelor potriv-

irsului evenimentelor.Ind in vedere situarea ora?ului la frontiera dintre

1& \asri romane^ti si deci imiportan|a sa strategicaorganizarii pe teritoriul Moldovei a forêlor

voluîonare — vine in Foc?ianii-Munteni, din partea[jului Provizoriu, Nicolae Balcescu, spre a culegefttermediul revoluîonarilor foicâneni, informaîi pri-

rarea in Moldova a ostirilor ruse?ti ?i, totodata,a informa noile autoritaî revolutionare asupra

lit ce le revenea.era si firesc, cu o intenisitate de-a dreptul impre-

t6, s-a afirmat si la Foc?ani nazuinâ de realizarenationale, manifestata concret si plenar cu pri-

, llrbatoririi zilei Constiiti4iei, din 21 iunie 1848, cind\ii din Tecuci, Rirlad si Foc?anii-Moldovei au ve-

partea munteneasca a oraûlui ?i au aclamat, im-cu fra^li lor munteni, victoria revoluîei, scandindglas : ,,Traiasca Romania toata", ,,Traiasca Unirea

olui roman" **.limentele care au urmat anului 1848, intensilicarea

pentru unire, in perioada 1848—^1856 au creat condi-elnice nianifestarii pregnante a nazuinjei maselor

de realizare a unitafii nationaie, care vedeau inimplinirea unor deziderate de ordin .social.

acest climat de efervescenta politics, Focsanii deve-un centra unionist deosebit de puternic. Curentulstituire a comitetelor unioniste ce cuprinsese in-

(t« $i documente relative la Istoria rena?terii Romanic!, vol.|, Bucure?ti, 1889, pag. 580."Oumente privind anul 1848 in f&rile Rom§ne, vol. Ill, Bucu-ti, 1904, pag. 1 ?i urm.

44 JUDETUL VI 45

treaga Moldova, a gasit teren deosebit de propice in|fapt ce explica oonstituirea unuia dintre cele mai putcomitete la Focsani. Animate de dorinta realizariiratului national, masele populare au raspuns cu enttuturor acîunilor intreiprinse de acest comitet si:|adus din plin contribu<tia la demascarea actiunilormil retrograde, reusind sa-i trknita in divanul Mope negustorii unionist! Gheorghe Hie si Chiriâaiaturi de care, prin vointa âranilor pontaî, un;ivrincean, Ion Roata, isi facea pentru prima data "rie, o meteorica aparitie pe seena politica a t&rii.

Ion Roata, deputat ponta§ in divanul ad-hoc alfdovei, dirz aparator al claeasilor putneni a luptata tine treaza in inkna aeestora speranâ eliberariiasuprirea boierescului. La 6 ianuarie 1858, transmitStancu Tetea din Compuri si prin el tuturor claCca ,,chiar dommil vrea sa cada boiereiscul ce aca nu-i drept sa nu stea omul stapm pe casa lui.ne-a dezbracat pisti tot" *.

In timpul aplicarii reformei agrare, Ion Roatainumit in Comisia de Conis'tatare ce avea misiuneabEeasca numarul §i categoria claca§ilor ce urmauimproprietariti, cuantumul desipaguibirilor, suprafafpa§unat la care aveau dreptul.

Locul important ce se aconda Focjanilor in >caidrulgenerale duse pentru unire re^zulta §i din faptinsu§i Mihail KogMniceanu candideaza §i estedeputat al ora?ului Foe§ani^Moldova in adunarea el<ce avea sa aleaga la Ia?i, ca domn al ârii, pe colAlexandra loan Cuza. Un prilej de deosebit entuss1-a oferit foc§anenilor vestea ca, in memorabila24 ianuarie 1859, adunarea electiva a ârii Romane^tfixat candidatura asupra aceluiaî oni, exprirnind infel dorinta de a uni sub un singur conducator celetari surori.

Situarea Foc?anilor la punotul de mtilnire a celorprineipate a deteroninat fixarea in ace&t ora^ a sedlComisiei Centrale, instituîe in care s-a elaborat

* Nkhita Adandloaie, $tiri noi despre Ion Roata, in ,,St'nr. 1/1964, pag. 49-65.

de Constitute a Romaniei si au fost dezb&tuteiiote normative menite sa puna bazele organizarii

a tinarului stat. In cadrul amintitei institutiifftsurat activitatea personalitaft rnaroante, printre

llntim pe Mihail Kogilniceanu, Grigore Alexan-fl poetul unionist, originar din Focsani, Dimitrie

toate ca in urma actului de la 24 ianuarie 1859,maselor populare iconducerea celor doua prin-

| • fost incredin$ata ace'luiasi domnitor, ele continuauonganisme politico-administrative proprii. In

I Jmprejuratri ora§ul Focsani este nevoit sa-si pastrezeadministraîe pina la data de 10 iulie 1862, cindfrontiera ce despanfea in mod artificial orasul in

, CA dealtfel si teritoriul celor doua \Seri. surori, a fost"tiv desfiiniâta *.

referitor la resedinâ judeûlui, documentele con-i& faiptul ca in acea perioada de realizare a dezide-

|li national care era Unirea, au existat propuneri dein orasul de pe Milcov a capitalei \arii unite,

comuna pe care focsanenii au trait-o in egalacu cele doua \ari romane, rolul pe care Focsanii

[liViit in realizarea maretnilui act de la 24 ianuarieInau iconferiit numelui sau sensul de simbol al Unirii,tuu in curgerea nestavilitS a timjpului.mod firesc, dupa realizarea Unirii, tinarul stat aat un amplu proces de innoire a institutiilor social-

lie, admmistrative, de crestere a unor noi structurilice, de initarire a armatei, de afirmare pe planul

externe ; toate aceste innoiri impuneau inlatu-clt mai grabnica a starii de dependents, princdpala

i In calea Sipre progres a statului roman.fed ca si in alte momente de cumpana ale istoriei

B, in lupta pentru cucerirea independenêi s-a rea-unitatea de vointa si actiune a poporului roman in

intereselor nationale fundamentale.[ini de vitejie au inscris cu singele lor fiii acestuiIn Razboiul de Independents din 1877—1878. Inro-

m*

(llvele statului Vrancea, Fond Magistrat, Ds. 4/1862, pag. 99 ;•108, 134.

46 JUDETUL VI47

ft in zindurile Regimentului 10 Dorobanti, lor lenit cinstea si onoarea de a fi cea dintoi trupa dinromana destinata sa dea prima coniruntare cuRrintre cei icare on atacul redutei Qrivi-fa, la Raho1!)Vidin, au impins vitejia pina la jertfa suprema, dctele au retinut numele maiorulul Gheorghe iônû,nului Leon Cracalia, ale locotenenîlor Chivu StaGrigore Gheorghievici, al sublocotenentului Gheortescu si al altor citorva sute de sergenft si ostasi vepe meleagurile vrineene.

Constienta de importanâ actului pentru carefeau viata ostesii romSni, populate civila a raspientuziasm tuturor actiunilor de sprijinire a frontfel ca In cuprinsul initregii ifari, din toate oraseltoate satele, din toate catunefle judetului, au fostarmatei, sub forma de ofrande, cantitajl insemnatemente, articole vestimentare si bani. iA£>roape faratie, toî locuitorii tinutului, indiiferent de religie, na|litate sau stare materiaia, s-au sim-jlt obligaî sa-imoral §i material pe iaparatorii patriei.

In andi ce au urmat cuceririi Independentei, inavintului economic general pe care-1 cunoa?teconstatam ca pe ISnga dezivoltarea agriculturii, com«?i me^teûgurilor, industria Snceipe si ea sa se inlDe$i Intr-un ritm mai lent, industrializarea judetnoa?te unele realizari mai deosefoite, printre carenam infiintarea la Foc?ani a unor intrqprinderiextinderea unor unita-(;i de taibaicarie, infiintarea, la§esti, a fabricilor de zahar si proiduse chimice,se adauga noi unita|:i de prelucrare a lemniului .si alelui, amplasate 5n zonele de deal si de muinte ale jUnele dintre aceste unitati dispuneau de un capitsenmat si utilizau un nuniar mare de muncitori.Fabrica de zahar din Marasesti avea un capital demilioane cinci sute mii lei si folosea munca a cincilucratori, In majoritate angajati straini *.

Evoluîa acestor unitaji determina si inlesneste

* Arhivele Statului Vrancea, Fond Prefect jud. Putna, Dosarfila 169-170.

i c&iior ferate Bacau—Marasetsti ((1872) si Focsani—ti (1881).

prime unitaî economice au marcat inceputurilellizarii judeûlui si au determinat apariîa si dez-|, Sin structura sociala a populaitiei, a elementelor

1, care au resimtrt tot mai mult necesitateaunor asociaîi proprii. iPrima asociaîe /muncito-pe care o Sntilnim pe teritoriul actualului jude$

II, a fost ,,,FUiRNICA — Societatea meseriasilor dini", creata In feibruarie 1883 *. La scurt timp dupa

B, societatea numara 129 membri si exercita odestul de mare in rindui meseriasilor din oras,

relaîi cu alte asociatii similare din fara **.ca kitrepriniderile industriale din jude| an-

"ln majoritate, muncitori sezonieri, de cele mai multedin s-trainatate, explica structura sociala a pri-

organizatii muncitoresti de pe aceste meleaguri,ii in care predominau elemente din rindui mese-l nu al muncitorilor din fabrici.

juturile organizatorice ale muncitorimii focsanene,de infiintarea societatii MFurnicatt, au fost conti-

i de apari|ia unei noi organizaîi cu caracter proletarsa, in anul 1888, gazetele i,,R©vista Rosie" si

lltorul", publicaîi ce au constituit un element activ,itor, ai procesului organiizatoric al muncitorimii

B, contribuind printre altele si la raBpindirea idei-2, ale socialismului stiintifiic in rindui munei-

din judeûl Vrancea ***.aceste imprejurari, icn orasul ,Fotcsani se desfasura

ate ideologica sus-finuta in scopul infiintarii unuillBuncitorese, realizare cu care, la acea data, se poate

proletariatul din 8 orase mari ale tarii- In cadrulactiuni mentionam infiintarea Cercului de pro-,,Unirea", care on anul 1896 se va transforma in

inuncitorilor ,,Unirea". Aceasta organizaîe a fosts& de la ineeput In sfera de influenza a P.S.D.M.R.

•curt timp membrii clubului au recunoscut progra-•furnica", ,,Societatea meseria§ilor din Focsani", Foc?ani, 1908,l|. 3.bldem, pag. 33.

glni de istorie locals, jud. Vrancea, Foc?ani, 1971, f. 6.

Ik

.,„ JUDETUL

mul si statutul P.S.D.M.R., au ra&puns la toate chpartidului politic al olasei muncitoare prin trimitdelegaî la congresele acestuia *.

Activitatea organizatorica desfasurata de catretorimea focsaneana a cuprins si pe municitorii dilalte orase ale judefului si, depasind limitele urfcextins in mediul rural.

Astfel, incepind cu acîundle revendicative orgade catre agitatoarea socialists Margareta Jecu cu prascoalelor .tarane^ti din anul 1888 ** nemulfumiril^cinde ale âranimii creeaza teren ipropice munciirice desifasurate la sate de catre grupul socialiiFojcâni care reuseste sa infiinitieze chiar ,,(breslelnesti" ***. Printre momentele mai importante in cajrol dintre cele mai Snsemnate 1-a avut propaganda |lista la sate, amintim greva muneitorilor agricolimosia Domnesti, organizata in vara anului 1898''puternicele miseari âranesti ce au cuprins in prinianului ,1907, aproape farS excepîe, toate localita-fiidejului.

Rezultatul intenselor ac|)iuni organizatorice dîsladjin cuprinsul judeûlui in ultimul deceniu al aceluiasijtrecut, cit si procesul de radicalizare a miscarii miresti sâu concretizat in intarirea organizaîilor pnale si politice, astfel ca in urma dezorganizarii \nice a P.S.D.M.R., in anul 1899, miscarea muncltxdin jude^ ,si-a schim'bat oentrul de greutate din orere?ed'inta In iocalitaîle uinde industria incepusedezvolte intr-un ritm mai raipid. Astfel, activitatea csurata in rondul ceferistilor din Adjud si al muncitde la Fabrica de zahar din Mara?esti, de catre cloibullist ce func|iona ca sec ie a societaîi de ajutor red,,Munca" din Caipitala, atesta ifara putm|a de t§;gada,;|tul ca in cuprinsul acestui jude|; imuneitorimea nuj

* Pagini de istorie locala, jud. Vrancea, Focjani, 1971, jj** M. Roller. Rascoala taranilor din anul 1888. Ed. Acad. |

re?ti, 1950, pag. 118. j*** Mi^carea muncitoreaseS din Romania 1893—1900, Bucil

Ed. politica, 1965, p. 222. 1**** Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Dosar 9|f. 22-36.

49

I nlci o clipa activitatea sa politica, pastrindu-$i or-sale de clasa chiar si in momentele mai difidle

muneitoreasca din Romania *.deceniu al secolului al XX-lea, proletariatul

jude^ §i-a concentrat atenfia asupra infiimitarii 51organ-izaîilor profesionale sindiicale care au in-

t mai mult sa se imanifeste ca organizaîi de lupta,loc bine definit in misicarea muneitoreasca din

preocupindu-se de iniîerea, sprijinirea §i condu-[inai onultor acîund greviste.

in care nruncitorii din jiude$ au reusit sa-si pas-' |i chiar sa intareasea organizaî'ile de clasa î-areflectarea in insu§i Raportul Comisiei Centrale de

din anul 1910, prezentat la Congresul de reconsti-i ft Partidului Social Democrat cu care prilej s-a afîr-

jj| M...sintein multumiî ca putem arata azi congresuluinoastra de control asupra organizaîilor urma-

I,,, in Focsani, cisanari, croitori, .timplari" **.tioiparea Romaniei la .primul razboi mondial rea-

in central atenîei teritoriul acestui jude-t, mai alesDl cind, in urma infringerilor suferite de trupele ro-

frontul se fixeaza pe aliniamentul Zfooina Neagran Valea Siretuiui. In aceste imprejurari, la sfir$itul

1916, resedmâ judeûlui cade sub ocupaîa ger-I, suportind acest regim pina la 10 noiembrie 1918.Darta orasului de resedinta este Jmparta§ita si de oparte a celorlalte localitaî, faipt ce a facut ca judeûl

i scindat in doua par|i administrative, cu o prefecturacare avea on subondine 50 de comune afkte

'• ocupaîa germana, §i alta la Sascut, ce administra celelune neoicupate de trupele inamice **•*.vara anului 1917, teritoriul judetului a devenit

ill celor mai puternice acîuni militare roma-din timpul primului razboi mondial, actiuni ce aiu

lilnat cu victoria obînuta pe cimipiile Marase§ti-

lArhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Dos. 31/1909,f t, 42, 76, 84, 109.' Documente din istoria miscarii muncitoresti din Romania,1810—1915, Bucure?ti, Ed. politica, 1969, pag. 79.Arhivele Statului Vrancea, Fond Prefect. Putna, Dos. 5/1918,f. 1 $i urm.

50JUDEfUL

j1 ( lor, la 6 august 1917. Mausoleele riidicate la Sovej|

I rasti, Mara?e?ti si Foesand vor raimine martruriifI veacuri ale vitejiei si eroismului miilor de soldafiI jertfit pentru apararea pamintului stramosese,\ mentinerea fiiinjei neamului roinanesc.*-— "Alaturi de ostasi, masele popular© din acest ju

luat parte activa la lupta ce se dadea cu cotroMi?carea de rezistenfa — cuprinzJnd toate paturileatit de la orase cat si de la sate — a imbracat eeidiverse forme — de la manifestari spontane, razleê^la raizwatiri In gruip, nesupunerea la lucru, sabotaj^]trugerea liniilor telefonice, deteriorarea liniilor de|ferata, incendierea unor objective inilitare.

Prin aofiimile antreprinse in spatele frontului,direct pe ciimpul de luipt§, popula|la judeitului §i-adin plin contribufia la infitnigerea decisive a ocxtropift§i prin aceasta la crearea climatuilui jpolitic neoesavea sa duca la desavSrîrea unitaîi stataie.Âtlt in timpul raaboiuilui, eft, imai ales, la finele i

tuia, ca uirmare a jafului ipraoticat de cotropitoridistrugerilor provocate de raaboi, nemul|umirilepopulare cunosc o puternica accentuare, ceea oe do noua inviorare ?i aotivizare a otrgianizaijiilor jnre?ti, care lî string rinidnriie in jurul isectiunii socialocale al carei prestigiu a cunoscut o crestere vertiginoinlesnind, la sfirjitul raaboiidui, organizarea mai mtac$iuni greviste $i a altor ac|iuni de protest in oraFocsani, Mara§e?ti î Atdjud. Aceste aetiuni ale prolriatului au atins punotul culminant in timipuil grevei g<rale, cind muoicitorii din principalele intreprinderijudetului au intrerupt lucrul apre a se solidariza cuvistii din intreaga fara *. J

rEi urma cresterii numerice $i calitative a acjiunflorganizate sub conducerea secîunii socialiste locale, au|rita|;ile au recurs la arestarea tuturor fruntojiloir socia"fapt ce a Impiedicat participarea la Congresul din1921, a reprezentanîlor organizatiei locale**. j

* Pagini de istorie locala, jud. Vrancea, Foc$ani, 1971, pag. 34** Arhivele Statului Vrancea, Dosar 43/1921, f. 33, 39-42, 109. |

51

lluda acestor abuzuri, membrii aripei de stinga aeocialiste locale au sailutait inceperea lucrarilor

Jui, exjprimind dorinâ lor de a adera la princi-oluîonare adoptate de marea niajoritate a par-

transformarea partidului socialist in PartidulIt din Romania, in mai 1.92.1, intreaga activitate

ra a clasei muncitoare s-a indreptat spre 01-luptei ;pentru imbunatat;irea conditiilor de trai,

apararea libertaîlor demoicratice si a progresuluiail societa|:ii romanesti.

cerin|e trebuiau rezolvate in condiîile in carela intarirea dominaîei politice a marii burghezii

rlal-financiare, la accentuarea treptata a caracteru-al puterii de stat.

aceasta situate grea la care se adauga ?i faptulijoritatea cadrelor de baza se aflau In inchisori,

rexiseste sa-si refaca struotura orgainizatorica atitIn central, cit .si la nivelul organizaîilor judeêneIt atrase sindicatele — mai ales dupa constituireaitelor unitare din oetoimibrie 1923 —- si se adopta

,91 strategia specifice imbinarii muncii legale cuala.

Jondul acestor transformari isocial-politice se desfa-aofiunile comunistiior din judetui nostru.

tp& o detente de citeva luni, comunistii din Focsanillau activitatea, cautind sa atraga' cnoi membri in

lor**, raspiindinjd afi§ele primite de la centra,,intruniri publice si sprijinind efectiv refacerea

til sindicale. O astfel de Jntrunire a avut loc in oc-1923 in sala din strada Teatrului — in prezent

Mihai Viteazul^— cu cwe_ ocazie &-a _reconstituit;atul alihientaêi ~ •;=;~pTifnul ~pe' plan local, urmat

ll al pielarilor si tipografilor ***.Ifisurile represive folosite de orgariele ipolitienesti.

lina pe .conducatorii Clubului Socialist-Comunist,|i fichimibe sediul sau sa Jina intrunirile acasa la unul

Dos.,I ^Milcovul" — supliment pe luna mai 1971, pag. 6."Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect, jud. Putna,

82/1924, fila 36.Ibidem — Dos. 58/1923, fila 306, 368.

52JUDETUL

din ei. Foarte activ a devenit Clubul tipograf:isi desfasoara propaganda mai ales in rindurilelui. Se organizau seza<tori literare in cadrul c_linga ,,nevinovatele" poezii, se cintau mar$uri tee.,nare si se dezbateau teme cu caracter politic (e»a^Capital si munca") *. Iniîativele continua si ia filocalitate ,,Cercul cultural muncitoresG de istudii socasusînut propagandise de ziarul ,,Putna Socialists!cum si ,,Cercul tLneretuilui comunist" in fruntea *sint alesi elevi de liceu, alaturi de ucenici, costipogtrafi ***.

Este atrasa de partea cluburilor si ,,Uniunea Iindustriasi" care incadra in rindurile sale un numar1]de insemnat de muncitori si ucenici ce se co 'simpa<tizan$i ai imi&earii soeialiste-comuniste si se ]$au chiar pentru sprijinirea in alegeri a acestorzaîi ****.

Aotivitatea cluburilor face s& creasca combati\lucratorilor si sa-si formuleze inai clar revendicEfata patronilor. ,

La Focsani, nefiind vorba de existenfa umui nJal proletariatului de fahrica, conflictele se iveau |lucratorii si patronii atelierelor mestesugamsti —din aprilie 1926 al brutarilor, solu|;ionat de catrede arbitraj *****. 1

Evenimentele si faptele devin mai angiajante in ti|caiapaniei electorate din 1927, in cadrul careia PaComunist Roman participa prin Blocul Muncitoresc _nesic. Se aleg dedegaiti locali, se difuzeaza manifes'lxlanseaza aipeluri in scopul unirii forfelor muncitoJocaLe, iin seopul creSrii frontului unic, apeiuri care itau : ,,Noi vrem cu tot dinadinsul sa restabilim frcde lupta al muncitoritnii, careia ii revine conducerea

* Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect, jud. Putna,52/1924, fila 41.** Ibidem — fila 266.

*** Ibidem — Dosar 66/1925, fila 20.**** Ibidem — fila 70.

***** Pagini de istorie locala, judetul Vrancea, Foc?ani,pag. 47.

Jtl-oligarhice" *. In aceasta atmosfera iaganizaîe a tinerilor tipografi numita ,,Junimea

", care trece la o intensa activitate de raspindire'ilor si revistelor centraie §i locale si la o vieia pentru sus^merea canididaîlor B.M.T. **.

a succeselor obtinute in alegeri, pe planguvernanîi iau o serie de masuri represive caretite si in judetul nostru. In afara de perchezifii,

inchiderea sediilor cluburilor socialiste ?i comu-spendarea presei, poliîa manifesta ingrijorare ?iri de imtarire a pazei la Fabrica de cherestea

|M de la Soveja, fiind informata ca aici vor luafllUclee comuniste si va funcîona o tipograf ie clan-1 Se confisca timbrele emise si ralspindite iin jude-Itru de organizaîile comuniste ,,,Ajutorul Ro?u",

|Ul Tineretului", ,,Sportul Muncitoresc", ,,Abeceda-jletariatului" §i altele ***. Starea de teroare se am-dupa infringerea eroicelor lupte ale muncitorilor

ti si petralisti din ianuarie — februarie 1933.o reacîe la toate acestea, cre?te spiritul de lupta

^lonara, de combativitate muncitoreasca in rindultllor din stabile Focsani, Maraê^ti, Adjud. In vara

ill 1935 s-au raspindiit afise comuniste printre soldaîiitului 1.1 Artilerie din Focsani ?i au avut loc con-dcschise cu patronii. Exemplificam in acest sens

lucratorilor brutari $i franzelari din sindica'tulitea" in vara anului 1936, care, prin adunari

Ite de protest, au reu§it sS. obtina majoritatea reven-propuse intr-un memoriu adresat patronilor****.

aflam in perioada ofensivei fascismului in EurOipa,i ce pune in centrul preocupariloa: organizatiiior co-'ite centraie §i tocale probleina luptei impotriva aces-

col. Conform indicatiilor primite de la centru, la

Statului, Fond. Prefect. Putna, Dosar 143-/1926, f. 9.?agini de istorie locala, judetul Vrancea, Foc$ani, 1971, pag. 48,

fArhiva Centrala a C.C. al P.C.R. Fond. 9, Dos. 2372/1933,ft 8-16.Arhivele Statului Vrancea. Fond. Prefect. Putna, Dos. 99 /1836, f. 12.

54JUDETUL

Foesani se constituie un oomitet pentru reerutmemrbri in brigazile infematiQnale din Spania simitet pen<tru organizarea aa£iunilor de protest imâctivitatii legionare pe plan local *.

Din punct de vedere politic, perioada la ,care ne n_se caracterizeaza prin instaurarea regimului de didregala 1938—1940 cu consecinê imediate resimtite:|plan local. Astfel si on judeûl Putna au fost desfpartidele politiee, fiind Mocuite cu organizaifia leFrontului Renasterii Naîonale, infiintata in dew1938 **. De asemenea a avut loc utfiin|area, prinregal, a breslelor de luoratori, func|:ionari si mesorganizajie ce urma sa inlocuiasca sindicatele.

Mmcnirea razboiului, pe plan international, prin .darea Poloniei de catre truipe hitleriste, la 1 septen1939, a avut drept consecinp si refugierea, ,pe teri|patriei noastre, a oficMitatilor si a <unei par£i a A

laîei civile din aeeasta |ara. ..Unii dintre acejtia an gasit ospitalitate din partel

cuitorilor judeûlui Putna, fapt menîonat de documejde arhiva care le consemneaza prezen-fa an localilFocsani, Panciu, Diocheti, Straoane, Odobe^ti etc. **

La Focsani si in alte localitaî ale judeûlui seplndesc broûri, manifeste, apeluri, ziarul ,,Sclnt'a<4iuni realizate cu foarte multe riscuri din cauza it'rilor luate de catre organele poliîenesti. Cele trei ,conspirative existente in oras mijlo'oeau intilnirile taiale membrilor organiza|;iilor Partidului Comunist RoiiU.T.C., Ajutorul Rosu etc. cu de0.ega|i veniî d«centru ****. Aoestia erau raspinlditorii unor ,,eticheteturasi" — cum remarca polifia locala — cu conântirazboinic si antihitleris-t. Pe unul din acestea se piciti : ,,Luptaj:i pentru izgonirea aiTOafeikxr nemêsti, cl

* Pagini de istorie locala, judeûl Vrancea, Foc?ani, pag. 9** Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna. Dos.}1939, f. 40.

*** Ibidem — Dos. 138/1939, f. 24 ; Dos. 134/35/1939.**** Arhiva Centrala a C.C. al P.C.R. Fond. 9, Dos. 2367, f.143.

prin scumpete si foamete *, iar intr-unrfispindit in comunele de pe Vale'a Siretului de

nea : ,,Nu va teineî. Nu ne mai asteapita decit•curta... Aparati-va Impotriva terorii guvernului.! La arme." ,,Traiasea comunismul care mintu-

iea", MTraiasca dictatura proletarilor" **." f de represiune Intoep urmaririle, iar in ianuarie

rie 1941, sont arestaî, la Focsani, 22 de membrior comuniste si deferiî Tribunalului Mili-

pului 5 Armata Buzau ***. ,,Caiderea" unor tova-• lupta ii determina pe cei ramasi sa se reorganizeze

fgsoare o mai intensa actiune pentru atragerea deibri si pentru stringerea de fonduri in sprijinul

ti in inchisoare.lul'fumirile cetaênilor se rnanifesta mai ales knpo-

illrficiei, foametei si lipsurilor provocafe de razboiuliVletic. De multe ori aoeasta stare de lucruri nu

ii ascunsa de autoritaî care, in rapoarte secrete,site sa recunoasca neputinta soluîonarii ei.

ill organelor poliîenesti /si ai autoritaifilor sint in-asupra punctelor de lucru ale ceferistilor de la

ti si Adjud, ale muncitorilor de la Fabrica deItea, Fabrica Chimica, asupra invalizilor de razboi,•lor, pensionarilor si intelecrualilor ramasi in sate

. *rau banuirfi a fi instigatori. Actiunile icomunistilorjile Adjud si Panciu se iincadreaza in manifestarile

ste al caroir numar creste odata cu victoriile re-pe frontul de Est de coalijia antihitlerista — in

1843.iknentele din primavara si vara anului 1944 au

linat o radicalizare a starii de spirit a cetajenilor,ituare a sentimentului de revolta a celor asupriî,

inoi conflicte carora autoritaîle locale nu le mai|U face faâ.

tfel, la Focsani, elementele reac|ionare î-au parasitJirile politice si administrative pe care le ocupau si au

rhlvele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Dos. 109/940,44.

Wdem — f. 10-13.krhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Dos. 157/1941,1-8.

56

plecat cit mai departe de ochii infierbintaî ai toein faâ careia aveau de dat seama.

In condiîile in care nu se putea lua legaturavernul alcatuit la 23 August 1944, din ini-tiativa ortiei locale comuniste, se constituie un comitet proXla Focsani, din care faeeau parte, pe linga comtalte grupari democratice, si care in ziua de 26 auja lansat o proolamatie catre populate, chemind-odine si disciplina, in scopul apararii orasului decenêle razboiului ce era in toi *.

Victoria Revoluîei de eliberaire sociala siantifascist^ si antiimperialista a dat posiibilitatea fcdemocratice sa se grupeze, in octombrie 1944, inNational Democrat, care-si elaboreaza o platfortrebuia cunoscuta de to£L mun>ditarii, t&ranii situalii din Romania. La Focsani, adunarea ce hotarisrarea la platforma F.N.D. a avut loc in ziua de 12brie 1944, dupS care, adunari asemanatoare s-ausi in alte localitaî din jude^ : Ureohesti, Adjud,Tuinici etc. In Focsani adunarea se tenmina cuunor noi coniducatori si cu omoîune in earese,,...am luat cunostinta cu satisfactie si bucurie de pro!de Platforma Program de F.U.M. ipentru orearea F|si declaram ca dam adeziunea noastra totala la acPlatforma pentru ca ea exprima in modul eel mai'frevendicasrile arzatoare ale tuturor categoriilor socialpoporului roman si in special ale clasei muncitc

In majoritatea comunelor jude-Jrului nostru sepurif icarea aparatului admindstrativ si functionaresc,:baza unor ondine primrte de la organele superioare, ci 1demascarea elernentelor reactionare in adunari organde sindicate, Frontul Plugarilor, Uniunea PatrioîlcCultelor. Ziarul ^Scinteia* din noiembrie 1944 semnali•fcinerea unor asemenea adunari in satele Coza ?iarticolul intitulindu-se ârami §i muncitorii din.Vrancei isi cer drepturile". La Suraia, 24 de semnatunei scrisori publicate tot in ziarul ,,Scinteia" il

57

llazi pe primarul comunei, aratind ca : ,,...lu-toata indrazneala impotriva democraîei §i abu-

HkUtoritatea sa".1 1945 gase?te partidele politioe §i organizaîile ob-

ezentind oamenii muneii de la orase §i sate_)diu avansat de dezvoltare organizatorica ?i po-|«ctat in intarirea sindicatelor pe ramuri de pro-Intruniri ale intelectualilor, femeilor, liber-pro-

Or si meseria§ilor, la care se adauga o mai strinsa• Intre organizaîile partidului comunist ?i celedului social-democrat. Se adopta, la 24 ianuariearamul de guvernare iniîat de Partidul Comu-a, in care se cerea instaurarea unui guvern alfapt ce a prilejuit o intreaga campanie de

, In intreaga tara.intruniri in unele localitaî ale judeûlui cum"aesti, Bolote^ti, Pufe&ti, Adjud, Panciu, in ca-

se dezbate Programul F.N.D. si se adopta mo-a luptei pentru instaurarea uniui guvern

lle de acest fel din intreaga fora, desf§§urate•Itul lunii februarie 1945, au dus la instaurarea pri-||uvern de larga concentrare democrafica sub con-

~, dr. Petru Groaa, la 6 martie 1945.i InS'taurarea la conducerea ârii a guvernului re-ftr-democratk; prezidat de dr. Petru Groza, aseme-uror judeêlor tarn, ?i in Vrancea s-au impus,lolvare, sarcini vitale de care depindea infaptuireailor maselor spre progres, spre o viaâ mai buna,

ftldul Gomunis.t Roman considera c& a sosit momeri-A se trece la lichidarea proprietatii mosieresti

i reforma agrara larga, democratica. Acest obiectivnit adeziunea intregii âniimi, care la chemareaftl'lor, in strinsa alianâ cu muncitorii, a trecut la

pamintului cu forâ, paste capul reactiunii, carerivea cu inver?unare. In tot judeûl au fost ex-• 105 mo§ii pe ale caror terenuri au fost impro-

* Ibidem — dosar 23/1947, f. 2.** ..Milcovul" nr. 1 532 din 1 martie 1975.

Jle" -,1.3.

nr. 73 din 14 iulie 1945; ..Scinteia" din 1 martie

58 JUDETUL 59

prietarite 14 272 familii âraneisti*, care au primit tiliimproprietarire In ziua de 7 iulie 1946, cu ocazi^jmari intruniri publice oe a avut loc la Focsani,zenâ primtrkii ministru dr. Petru Groza **.

Un pas inainte spre consolidarea guvernului si|gimului democrat-^popular 1-au reprezentat alegerfjnoiembrie 1946, in urma carora s-a ales priim"lament democrat al £arii.

In cadrul campaniei electorale deisfasurata in VrJdin inrtiativa organizaîilor locale ale P.C.'R. siau avut loc mari intruniri in sala AteneuhFocsani ***, in instituîi si localitati ale Judetului, li|au luat cuvintul reprezentanti ~a«L PartiduluiRoman.

In vederea alegerilor s-au infiinât in jude^case ale afegatorilor si 41 de centre de votare****.zi de 19 noiemforie, ziua cind au avut loc alegerilde cetateni s-au adunat din primele ore ale diminefa$a sectulor de votare. Alegerile au iprezentat o putinfruntare de clasa a maselor populare impotriva eltelor reactionare, care au organizat tot felul decu scopul de a intimida populatS si a-i infringede a vota pentru candidaîi B.P.D. Incidente depisebi|avut loc in localitaîle Paune?ti, Mera, Naruja, Pat"§i Jarii^tea *****. Aceste incercari disperate de a introata istoriei s-au terminat insa cu un e§ec total,tatul alegerilor a fost net favorabil forêlor demcDeputat in parlamentul ârii din partea forêlorcratice a fost ales prof. univ. Gheorghe Vladescu-RaGfiu al aces'tor meleaguri.

La sfirsitul anului 1947 guvernul era format h]din reprezentanti ai partidelor si organizaîilor care e|mau interesele oamenilor muncii. Contradictia evic

* Arhivele CJomitetului judetean P.C.R. Galaî, Fond. 6J11, f. 48.

** Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna, Do1946, f. 26.

*** ,,Zorile Putnei" — nr. 78 din 19 august 1946.»**« pagini de istorie locala, f. 79.

***** Arhivele Statului Vrancea, Fond. Prefect. Putna. Do1946, f. 409.

js Intre contimutul puterii si forma de stat a fost|tft prin abolirea monarhiei si proclamarea Roma-l Republica Populara la 30 Decembrie 1947, momentharcheaza, in istoria noastra nationals incheiereaItrategice a desavlnsiru revoluîei burghe2»-demo-

|| si trecerea la revoluîa socialiista. Incepind dinfilllfii de 30 decembrie si continuind si in zilele urma-t Au avut loc la Focsani si in alte lo^calitati ale jude-IllUimeroase intruniri publics, ocazie cu care po'pu-Ivrtnceana ii?i exprima profunda simpa.tie si hotarirejlupta pentru intarirea tinerei republic!. In ziua de

irie 1948 in sala Teatrului din Focsani a avut locf» adunare cetateneasca cu care prlej a fost triniisa(lului Republicii si guvernului o moîune exprimind

i <mase'lor la noua forma de conducere.istorica in care a intrat 1pra noastra dupa pro-

Pea Republicii — etapa revoluîei socialiste — irn-A cu necesitaite ca in fruntea poporului sa acîonezei muncitoare unita si faurirea unui partid unic mun-Mc. Dupa sedintele birourilor politice ale P.C.R. sip, dim 11—\\2. noiembrie 1947 cind s-a adoptat Plat-

Partidului Unic'Muncitoresc, in judeûl Putna,Bzatiile celor doua partide au trecut la luarea masu-I pregatitoare pentru crearea Partidului Unic. Organi-"t Judeêana Putna a P.C.R. avea in acea perioada unK de 3 749 membri incadraî in 128 celule *. Au fostdelegaî .pentru conferinta judeêaoia, se îneau adu-Ut care .participau memibrii ambelor partide din mai

)• comune sau ,pe intreprinderi si instituîi, unde seHera Platforma-program a Partidului Unic Mun-

>

BCrSrile Congresului de unificare a P.C.R. cu P.S.D.|VUt loc in zilele de 21—24 februarie 1948. P.M.R.,|-a denumit Partidul Unic al clasei muncitoare dininda pina la Congresul al IX-lea din 1965, inscrieogram drept ,sarcini faurirea bazei economice a so-nului, trecerea la dezvoltarea planificata a economieilie, industrializarea socialists a ârii, dezvoltarea si

thlvde Comitetului judetean P.C.R. Galati, Fond. 6, Dos. 872,M.

61

60 JUDETUL VI

modernizarea agriculturii, crearea bazei tehnico-ra socialismului, dezvoltarea si intarirea statului

Transfonmarea revoluîonara a societafii impichidarea poziîilor economice ale buirgheziei,prineipalelor mijloace de producfie in mainile intpopor. Plenara C.C. al P.C.R. din 10—11 iuniehotarit trecerea la infaptuirea na|ionalizarii.

La 11 iunie 1948 au fost naîonalizate inPutna, dupa cum aprecia Camera de Corner^ sidin Focsani, 48 de uinitafi industriale. Dintre acremaroau in mod deosebit Fabriea chimica Marl250 de muncitori §i Fabrica de cherestea Guge§ti260 muncitori *. Celelalte erau ateliere mestesugatot felul, unele din ele imtitulindu-se ,,fabrici",justificau aceasta denumire nici ca putere instalata •ca numar de mumcitori.

Naîonalizarea a fost intimipinata cu bucurie sidere de masele populare. Marile sentimente insuftrecerea in miinile poporului a mijloacelor de prau dus la cre^terea gradului de con^tientizare acare la indemnul comuni?tilor au trecut cu elanla refacerea economica a judeûlui, la repunerea in |tiune a tuturor capacitatllor de .produicîe lamaximi, lansind in acest sens si o cheinare la intjudetelor Rimni'cul Sanat si Buzaiu. Dupajudeûl Vrancea a cunoscut, din punct de vederetrial, o dezvoltare care nu a fost posibES ani de-ain cadrul regimului burghez. Politica justa dusS dea condus la realizari deo-sebit de mari in domeniultrializarii socialiste, prin valoriEicarea si folosirea mai|cioasa a tuturor resurselor naturale locale de carepunea, deschizindu-se noi si remarcabile pensipecth

Odata cu desfasurarea procesului de inldulstP.C.R. s-a .preocupat imdeaproape de transformarealista a agriculiturii, conditie indispensiabila a fauririi >miei socialiste unitare.

Istorica rezoluîe a Plenarei C.C. al P.C.R. dinmartie 1949 cu privire la traoisformarea socialists a

a constituit un eveniment deosebit pentru viaâ(comanesc.It act a asigurat trecerea •tarardmii pe fagasul so-

llui si, totodata, instaurarea relatjiilor de producete In, intreaga economie. In acest fel taraninieaHit o clasa stajpina pe mijloace3e de producjie, pe

fl roadele muncii sale, aducinidu-§i din plin con-| la dezvoltarea economiei naîonale si ridicareaIrli Intregului popor.Iplnd din anul 1948, pe harta judeûlui Vrancsea

'mele forme socialiste de stat prin infiinlîrea in-„ erilor agricole de stat Cotesti si Odobe§ti. In anulfcr se creeaza prima cooperativa agricola de produc-\ Pftdureni, si incep sa f unetioneze staîunile de ma-

, tractoare Fiore§ti si Adjud. In anii ce urmeaza, pei extinderii sectoruiluii cooperatist din agricultura,|i Infiinteaza S.M.T,-urile Martinesti, in anul 1952,Etl In 1955, Marasesti in anul 1960 §i altele. Intre|949—1952 au fost organizate si I.A.S.-urile Pufe§ti,U ?i Focâni.Bheierea procesului de transformare socialista a agri-U In 1962 gases.te agricultura judetului in plina dez-I, avind asigurata baza materiala. S-au dezvaluitllt&tile nesecatuite ale pamintului si vrednicia âra-de pe aceste locuri. Cooperativizarea a constituit oorimare fumdamentala in ,modul de viaiâ $i de muncSInknii, a deschis largi perspective pentru dezvolta-tnodernizarea agriculturii.

* Arhivele Statului Vrancea, Fond Camera de Corner^ ?itrie, Fcxiâni, Dos. 20/1948, f. 2.

63

1. INDUSTRIA

Nivelul dezvoltarii eoonomied vrincene inai1944 *, structura si dinamica ei trebuie privite in Icu interdependent/ele, condijionardle existente Intoirile sale principale — agrieultura, silvicudtura —•]avind condi/fii materiale bune in Vrancea — $i in"ale carei inceputuri $i dezvoltare sint indisolubide existenâ In zona a materiiloir prime. Firestocupajiile legate de lucrarea pamintului si a be,naturale erau tributare metodelor de munca rudinjarhaiee, primele mestesugurj aparind tocmai din*de a prelucra mai usor produsele agriculturii. !

Gel mai vechi document statistic in care sede existenja unor mestesuguri in jinutul Vran_catagrafia din anul 1774 in care sint amintite m,de blanari, eiufootari, cigcanari (cei care lucrau la <tarea de sare din localitatea Valea Sarii), cojocari,rotari, rogojinari etc. ~" * 1

In catagrafia din ainul 1829, eel mai completlstatistic referitor la Vrancea, se aminteste de esajprimului fierastrau pentru fasonat cherestea de hnîonat de forâ motrice a apei Lepsa, amplasat inlTulnici. In aceeasi catagrafie se vorbeste despre exîn acela§i sat a trei mori, doua ,,draste", patru(pive). In alte sate sint men£ionate velnit« ,,in c»prelucreaza rachiu de perje".

Utilizarea fierastraului de la Lepâ, infiin|at cutimp inainte de anul 1829, a facut ca ulterior sa apa""

• Arhiva Muzeului jnde{ean de istorie 5! etnografie Vranchiva Direcfiei judetene de statistics Vrancea.

[tctionate de iar\a apei pe riurile principale,si pe vaile Cozei si Narujei.

te dezvolta ateliere mestesugaresti particulareaxate in Sipecial ipe prelucrarea materiilor

Blfitnicirile mestesugaresti de la sflrsitul seco-ElX-lea, cele mai insemnate erau : lemnaria, cis-Jgftriia, fabricarea cherestelei, a lumlnariior si

ol&ritul §i producerea teracotei.ll'tttea atelierelor erau concentrate in Focsani,

" centru urban al judetului.Dua jumatate a secolului al XlX-lea, fumctionauiul judefului, la marginea dinspre Ti§i|a a Ma-

li, o fabrica de zahar care a fost distrusa oom-tlmpul luptelor din 1917, nemaifiind refacuta.

" 1901 ia fidnifa la Marasesti o fabrica mai impofr-detatea anonima romana", al carui acîonar

era din Budapesta. Profilul produe|iei era bazatre'a deseurilor de la abatoare si tabacarii —

ci de piei crude sau cromate — o-b'finandu-seId* origine animada ca produs principal si o serieluie secundare.

itul seoolului al XX-lea marcheaza aparitia uneimodeme in judet:. Apar noi intreprinderi in di-luri ale industries. In aniol 1938 existau in ju-

19 Intreprinderi atestate documentar, intreimportante erau :

Fabrica de cherestea Gugesti, cu 231 luoratori, carecherestea, furnir 51 placaj.

|Uzina Mara§e§ti, cu 261 lucratori, care produceacase si piele, grasimi, ingrasaminte, gelatina in-

Foc§ani, cu 96 lucratori, care produceaI'Circa 300 000 m. p. pinza de bunubac.0 fabrica de sofoe de teraco.ta 91 faianta in Foo?ani,lucratori.BPadurea Carpaft" din Adjudul Vechi, cu 23 luera-

prbducea cherestea.Cooperativa regionala ,,Cimpia Dunarii" din Mara-

[cu 23 lucratori, care producea cherestea.

64 JUDEJUL 1 1IA65

Din cele 19 intreprinderi, 5 erau societaîanume : ,,Moara Focs_ani", ,,Dealul Lung" — e>de paduri cu sediul in Focsani, ,,Naruja" — indirestiera cu sediul in Focsani, ,,Tisita", exploatduri cu sediul in Focsani, ,,SARIPAV", industria ]pomicole, agricole si viticole cu sediul in Focsanfintreprinderilor aveau pina la 20 lucratori iiecsprofilate pe : turnatorie de fonta, dogarie, prodiceutice, êsaturi, tricotaje, sapun, luminariprodus^y

In anul 1938 mai sint menfionate in arhivajudeûlui Putaa mici ateliere in unele comune.plu existau 45 ferastraie de apa la Nereju, 34 ]a*\11 la Naruja, 8 la Herastrau, 4 la Viincioaia, 40de olarit la Iresti-Vidra, cariere de piatra laValea Sarii si DotmnestKPufesti, 3 fabrici de caraexploatari de var, un atelier de fringhii la Fairoafa etc.

Din aeeasta seurta trecere in revista adustriale existente in jude$ inainte de 23 Airezulta ca acestea erau, in general, intreprindefara perspectiva de dezvoltare, care utilizau, inmaterii prime locaile si apartineau in majoritate urprietari nelocalnici.

Dupa actul istoric de la 1948, cind a avut loclizarea principalelor mijloace de producîe, se poatde dezvoltarea unei industrid organizate pe bazecialiste, condusa planifiicat si in continua deîvolt

Extinderea capacitalilor de producîe existentein anul 1950 product^ globala industriala a jud€creasca faâ de anul 1938, considerat an de prmaxima in economia romaneasca antebelica, cusuta.

In anul 1950 ponderea producîei globale a indsocialiste in totalul producîei era de 76 la suta,apartinind ateiMerelor mestesugaresti si miciiparticulare.

Locul micilor ateliere si fabricu|e este luat trep|intreprinderi mari, se construiesc noi sectii si Jntderi, se extind si se inodernizeaza cele existente.

u exploatarea raîonalS a padurilor — una dinimportante ale judeûlui — iau funâ doua in-

iri forestiere, una cu sediul la Focsani ?i alta cucomuna Vidra, care sint dotate cu utilaje mo-

Marte din materialul lemnos exploatat era si inainte\August 1944 prelucrat in judet la IPROFIL Gugesti,

It In 1938, la o serie de fierastraie acîonate cu forâalt& parte trecea Siretul la Fabrka de cherestea

Hmesti, iar restul era trdimis in stare bruta in aiarallul si chiar in afara graniêlor ârii.Rtru o mat buna folosire a masei lemnoase, in anul

construit la Focsani un Conabinat pentru indus-ia lemnului, in cadrul caruia, in prezent, funcîo-

o iabrica de mobila §i una de placi aglomerateEbr&.itria alimentara, care define o pondere importantS

lomia jude^;ului nostru, a avut o dezvoltare ascen-ln locul falbricu'telor si al cazanelor de ûica orga-l-se intireprinderi moderne cu un gnad inalt detehnica.

locul teascurilor de struguri existente in trecut auIn podgorii centre de prelucrare §i depozitare a

ll, linii moderne de imbuteliat vin §i bauturice.fttru ridicarea gradului de industrializare a munici-

|t Focsani si pentru soluîonarea disponibilului de[ dc munca feminina s-a construit, in 1965, o moderna

Indere de confectii care, in anul 1979, producea demai multe confectii decit in anul punerii in func-

•| Anii urmatori se construiesc noi obiective industrdalentregesc harta econonika a judetului Vrancea. Astfel,nicipiul Focsani a inceput sa product Intreprinderea•pozitive, sjtan'le, matri'|e si scule asohietoaire,

lie de coniac, vermut si vin spumos, Abatorul si Fa-[ de preparate din carne, Fabrka de produse lactate,

a de piine, Intre,prinderea de prelucrare a maselore, Filatura de Una pieptanata, Fabrka de tricotaje,Odobesti, Secîa de produse ceramice, la Adjudde prefabricate din beton celular autoclavizat, la

66 JUDETUL 1IA 67

Marasesti, noi capacity ale intreprinderii Chitia de tuburi prenio Doaga.

Politica de industrializaire a tuturor judeêlorpermis o stporire continua de la an la an, a voltproductiei industriale. Daca in 1950 pe ansamblul£ului se realizeaza o producîe de 219,5 milioane1968 aceasta a ajuns la 1 920 milioane lei pentruanul 1977, sa fie de 6 804 milioane lei *.

Demn de suibliniat este faptul ca producfcia ,trials a anului 1938 este realizata in 1978 in numai 1;

In anii construcîei socialiste, agricultura jVrancea a cunoscut profunde tranlsiformari innoitooiau schimbat radical .viaâ satului romanesc. Inmicilor gospodarii •faranesti, cu un nivel tehniccu o slaba productivitate, au luat fiinja mari. unj.M»vcole socialiste, inzestrate cu un puternic pare de tra§i masini agricole, cu cadre calificate, capabile sain practica cueeririLe stiinfei si tehnicii contempo

Ca urmare a eforturilor facute de catre stat, 'nicb-imaterdala a agricultural a sporit de la 145 uxc«!agricole — in unitati fizice — in anul 1950, la 2 592toare la sfirsitul anului 1979. Au crescut cantitatilegra?aniinte chimice aplicate, supnaJfetele cultivate cutipalele culturi, precum si efectivele de animale siducîile vegetate si animale.

Valoaonea producîei globale agricole a ajuns, Jn1979, la 3 799 milioane lei, cresdnd fa$a de anulde 7,7 ori.

Cresterea in ritmuri susînute a producîei mamentinerea unei rate inalte a acumularii au dat ptatea sa se infaptuiasca un susînut program de itii. O trasatur§ definitorie a planurilor econoniicetreaga perioada de construcîe socialista consta in <.rea fondurilor de investiîi cu preponderenta pentruvoltarea si modemizarea industriei.

In perioada 1950—1979 au fost investite in cjudeûlui peste 17,55 miliarde lei, din care peste .,perioada trecuta de la infiinjarea judefului. Volum

* Anuarul statistic al Republicii Sooialiste Romania, editia 19Oaietul statistic aJ judetuhti Virancea, 1979.

lor alocate dezvoltarii dndustriei, numai in primiiai actualului cincinal, U depaseste pe eel realizat

perioada 1951—1968.Brturile depuse pentru dezvoltarea cu preeadere a

or producatoare de mijloace de produoîe — deJ»pind introducerea si extinderea progresului teh-economia judeûlui, valorificarea din ce in ce maire&urselor naturale — sint concretizate in faptul

din fonduriie de investitii industriale alocate in1968 — 1977 au fost indreptate spre largirea si

^lonarea bazei tehndco-materiale a energeticii, con-Jor de masini, chimiei si industriei materialeior de

repartizarea investifiilor pe ramuri, in ultknii ani ajit volumul fondurilor alocate pentru industriile

alimentara, in scopul aocelerarii dezvolitarii aces-luri. Astfel, in anii 1968 — 1979, volumul investiîi-industria textila, a oonfectialor, precum 51 in indus-

"imentara a fost de 1 222 milioane lei, reprezentinddin totalul investiîilor industriale, faâ de 18,3%

li precedent! (1950— 1967).investi|iile efectuate au fost constitute noi sec ii

eprinderi, au fost reutilate si dezvoltate numeroasei. Punerea in functiune a unor intreprinderi a mar-

rtyia unor ramuri si subramuri industriale noi, in-si dezvoltarea fabrica-fiei unor prodtise de com-

Ite din ce in ce niai mare, potrivit cerinfelor econo-> moderne. Numai in perioada 1968 — 1979 au fost[In exploatare peste 90 noi capacitaft de producîe sitlve ind'Ustriale importante.

sfirsitul anului 1979 functionau in industria jude-23 intreprinderi, din care 10 aveau peste 1 000 mun-

" (In 1950 nu exista nici o intreprindere de asexneneaB) *. Ponderea intreprinderilor dotate cu fonduri

[de peste 100 milioane lei a crescut de la 23,5% in' la 45,5% in 1977, peste 80% din fonduriie fixe ale

riei concentrindu-se in aeeste intreprinderi.zvoltarea industriei a avut ca efect crearea unor

ri de munca in economia judeûlui, nu numai prin

tul statistic al judetului Vrancea. 1979.

68 JUDETUL VI

cresterea continue a numarahii .lucratorilor dintrie, ci ?i datorita faptului ca acest proces a dusJa dezvoltarea celorlalte ramuri si activitati Tiesenfiala a schimbarilor petreeute in structure

4 201 694

219559

1950 1968 1970 1975

Dinamica producfiei globale industriale

munca consta in faptul ca populajia ocupata in indi?i_celeklte ramurj neagnkole a crescut pe seania atrn lortei de munca din agricultura.

5MIA 69

C& in 1938 mai mult de 90% din populatia jude-tra ocupata in agricultura si silvicultura si numaiIndustrie si construcîi, in prezent in ramurile nea-lucreaza aproape 44% din populaîa ocupata, din

mult de 41% in industrie.li in perioada 1968—1979 peste 6 000 persoane au

j|t dim agricultura judeûlui in industrie, ceea ce a0 influenza favorabila asupra productivitatii muncii

pentru utilizarea raîonala a forêi de munca.Industrie nuniarul lucratorilor a crescut de la 4 166

50 la 29302 in 1979, adica de 7,0 ori. Qdaita cu ere?-nuimerica a lucratorilor a avut loc un proces de ri-a nivelului tehnico-profesional al muncitorilor, au

\ lormate cadre noi in toate speeialita$ile, in strinsa le-cu necesitatile rezultate din proniovarea si apli-

tehnicii noi in kuduS'trie.iucîa industrials a crescut in 1977 de 21,6 ori faâ

1938 si de 19,7 ori faâ de 1950.,itmul mediu anual de cre?tere in perioada 1968—1977It de 12,3%. Insemnatatea pe care o are ritmul de

a producîei realizat in ultimii ani ne apare $i> pregnanta daca avem iin vedere ca fiecarui prooent al

ctiei ii re-vine in prezent o valoare mult mai mareIn trecut. Este edificator in acest sens ca in anulnumai sporul de productie obînut faâ de anul pre-

Ht este de circa 2,5 ori mai mare decit intreaga pro-realizata in anul 1938.

ce trebuie subliniat in mod deosebit in procesulBvoltare a industriei noastre este faptul ca odata curile importante ale producîei industriale in ansain-«

f AU avut loc insemnate modificari calitative, concreti-ln diversificarea ramurilor si subramurilor, in lar-nomenclatorului, a varietafii si complexitaîi produ-faibricate.acelasi timp, pe masura crearii unei baze mai largi

Jucfiei mijloacelor de producîe s-au asigurat condi-ivorabile pentru accelerarea dezvoltarii ramurilor

cStoare de buoiuri de larg consum si a desfaoeriira catre populaiîe. Faâ de 1950 in 1979 ponderearilor vindute a crescut de 15,2 ori.

70 JUDETUL VI SMI A 71

Progresul realizat in dezvoltarea industriei,carea productiei §i cre§terea calitaîi produselor atposibila §i au detemrinat o dinamica a schim/buriJcnomice existente. Volumul comerûlui exterior ain 1979 faifa de 1968 de 1,7 oni, cu un ritim mediufde 10,7%. In perioada 1976—197.9 ritmul mediucrestere a fost de peste 33,5%, fiind suiperior celugistrat in aceeasi .perioada la nivelul tarii.

Dezvoltarea schimburilor cu strainatatea a fosttita de modtficari importante in structura exporimportului, marcind astfel imbunatatiri calitative";tiale in economia judeûlui si indicind totodataspre cre^terea valorificarii produ'selor.

Daca in 1968 ponderea exportului judetului ncdetineau produsele agroalimentare, in ainul 1979 a|cut ponderea construcîilor de maijini la 4,5%, atiilor §i industriei textile la 19,8%, a industriei l<ela 15,7% ?i altele.

In aoela§i timp, o cre§tere insemnata a inregistportul unor prod'Use alimentare ca : legume §i frnuri, came, fructe de padure ?i altele.

Pe fondul realizarilor remareabile obtinute de j\Vrancea in dezvoltarea economics, in perioada carecut de la nationalizarea principalelor mijloace de prindustria este raanura care a inregistrat cele mairitmuri de dezvoltare, devenind factorul hotaritor al|terii §i perfecîonarii forêlor de iprodticîe.

Datele cu privire la nivelul atins de industrialui ilustreaza roadele politicii de industrializare, pasiportanji facuti catre crearea unei industrii putavind in vedere slaba dezvoltare a acestei ranvuride 23 August 1944, insotita de disproportiile dintrerile industriale, nivelul tehnic scazut §i gradul red-tivalorif icare a resurselor naturale.

Fata de anul 1950, producîa globala industrialadustriei socialiste a crescut in 1968 de 8,6 ori, iar in]de 30,7 ori.

Paralel cu dezvoltarea sectorului de stat in indvs-a dezvoltat foarte mult sectoral cooperatist, a carui iducîe a fost in 1979 de 85,8 ori mai mare decit in

globala a industriei socialiste pe forme de proprietate *

— milioane lei —

h••»__

111 Industrie socialistsindustria de statW republican^;t- localafindustria cooperatista

1950

167,0159,5147,212,37,5

1968

1 910,51 806,81 557,5

249,3103,7

1977

6 754,86 302,96195,5

107,4451,9

1979

6754,76302,961-95,5

107,4451,8

Ul statistic al )ud. Vrancea, 1974.statistic al jud. Vrancea, 1977.

,w,ea lui ajungind la 6,7% in totalul industrieillite fat§ de 4,4% in anul 1950.

ceea ce prive§te structura industriei este de relevatul 1950 cea mai mare parte a productiei au repre-

-o produsele industriei alimentare (74,4%) — con-lile de majini §i prelucrairea metalelor deînlnd nu-

0,1%.Structura producfiei globale a industriei socialiste

— in procente —

1950 1968 mt 1979

; Industrie socialistah care :J flonstructii de ma§ini si pre-Jucrarea metalelor

i chlmiei meteriale de constructiii txploatarea si prelucrareaItmnuiui

i taxtilai confectiii tlimentarai eclelalte ramuri

100,0 100,0 100,0 100,0

0,16,11,5

15,5

~0,474,2

2,2

1,23,84,4

17,50,4

18,453,31,0

11,67,7,

11,52,8

18,235,5

5,6

12,711,78,0

11,06,5

12,032,9

5,2

lutaîile intervenite in structura producîei globale afltriei socialiste sJnt concludente. Industria alimen-i define in anul 1979 numai 32,9% din productia totala,

72 JUDETUL VI

in timp ce construetiile de masini si prelucrarealor au ajuns la 12,7% de la numai 1,2% in anu|

Procesul de largire si modernizare a bazeia industriei a necesitat in primul rind alocarea uduri insemnate pentru oonstruirea de noi obiecthînind ramurilor producatoare de mijloaoe deconstrue^! de masini, chimie, materiale de cor

Daca pina in anul 1976 nu s-a cheltuit nimicindustria metalurgiei feroatse, in perioada 1976—livor invest! 1,237 miliarde lei, reprezentind 17,5<investitiile totale pe judet in aceasta perioada, faposibila, astfel, apariîa pe harta -industrials a munlflui Focsani a unor obiective industriale din aeeasmura1. Este vorba de Laminorul de profile mijlocii, |norul de sirma si Secfcia de piese turnate din foilacest fel jude-tul Vrancea intra in circuitul econemetalurgiei cu un volum de 780 mil tone/an, lamir1 500 tone/an piese turnate din fonta.

Poate mai mult decit in orieare alta ramuratriala, suocesele obînute in induistrializairea jscoase in evidenta de industria, construcfiilor dea prelucrarii metdlelor. Acestei importante ramurinomiei naîonale, iaainte de anul 1970 inexistentadet, i-au fost atribuite importante fonduri de insinsumind, in perioada 1971—1979, peste 620 milicSint in funcîune la Intretprinderea de dispozitive,matrite si scule aschietoare Focsani capacitali ceproductie industriala de 425 milioane lei. Totodafta,execute lucrarile pentoi dezvoltarea a/oestei unita$i,fcum si o noua capacitate de 498 milioane lei/an elehidraulice. Platforma industriei construcîilor dedin municipiul Foosani se va completa pina in anuljcu o Intreprindere electroplast ce va produce acrii necesare acestei suibramuri industriale.

Astfel producîa industriala a ramurii constructiilmasini a crescut, in anul 1979, de 36,7 ori fap crealizata in anul 1968.

Totodata, obdeotivele industriei constiruetoare desini au impus introducerea pe scara larga a automatsi mecanizarii in productie, intensificintdu-se ask

73

juise noi, unele fiind premiere in tara, a?a cuni' ROMASCXDN.la constructoaire de ma§ini define in prezent

Pin produefta industriala a judeûlui, faâ de 0,1%111 1,2% in 1968,creindu-se premisele ca acest pro-[Creasca in anil urmatori 51 sa ajunga la 15,9% in10.

'la chimica, ramura cu un rol de prim ordin inMrea resurselor naturale ?i in largirea bazei deprime, se afirma din ce in ce mai mult in cadrul

fcrll economiei judetuî nostru. Accentul s-a pusIBlzarea oaselor si grasimilor, producerea detergen-| • prelucratelor din mase plastice, concretizindu-seliurea unor sortimente largi de produse necesareital §i altor ramuri ale economiei naîonale.I perioada 1968—1979, 694 milioane lei, reprezen-|i,0% din totalul investitiilor pentru mdustrie, au

rtbuite industriei chimice. Investitiile in aceasta»-au materializat in construirea de noi capacitaî

prinderea chimica Marasesti, pentru producerea decase, gelatma alimentara, acizi gra§i sintetici dis-

) etergenî si Inlocuitori de colofoniu, si la Intreprin-i de prelucrare a maselor plastice Focsani.

intrarea in functiune a acestor capacitati, valoa-îei acestei ramuri a crescut, in 1977, de peste

, a de 1950 si de 5y8 ori fata de 1968. Nivelul atinsIVoltarea industriei chimice, care realizeaza in pre-

100 produse, este relevat de faptul ca produc-& in anul 1977 este mad mare decit intreaga pro-

| din perioada 1965—1971.llptuirea vastului program de construcîi in toate ra-il economiei naîonale din âra noastra a facut nece-|j dezvoltarea multilaterala a industriei producatoareIteriale de construcfii.\ alocarea fondurilor de investiîi pentru dezvoltarea•i ramuri in judeûl Vrancea s-a avut in vedere core-

roductiei cu nevoile de acoperire, etapa de etapa,iului de construcîi-imontaj programat.^terea de la an la an a investitiilor s-a materializat

fgirea si modernizarea bazei tehnice de producible aItriei materialelor de construcîi prin punerea in

74 JUDETUL

functiune a numeroase capacitati : Sectia de prramice Odobesti, Sectia de prefabricate din betautoclavizat Adjuid, Sec ia de tuburi premoploatarile pentru produsele de balastiera de la Ldureni, Pufefti §i Suraia. Valoarea investitiilor iacest sector de activitate in anii 1968—1979 a fcmilioane lei. Aistfel productia industrials a aeesteia crescut in 1979 de peste 145,5 ori fata de 1950 sij6,3 ori faâ de 1968, devansind cresterea reaMzatsamblul economiei nationale.

Introducerea in activitatea de construo|ii asisteme §i procedee constructive a determinat icarea producfiei, exeoutarea unor noi tipuri deAstfel, la cresterea masiva a produced de prendin beton s-a adaugat dezvolterea produetiei delceramice, a elementelor din beton celular autocl*productiei de tuburi de presiune si a panourilorseelor prefabricate .pentru locuimte.

PiToductia de prefabricate din beton armat ala 189 mil me. in anul 1979, de 6,4 ori mai miin 1968.

In indiistria de exploatare .$i prelucrare aaccentul s-a pus pe crearea unor unita|l moderne,complex, capabile sa asigure o valorificare stipe]masei lemnoase, prin extinderea continuS a utilisdustriale a fagului, economitsirea lemnului dereducerea pierderilor de material leninos in exa deseurilor de la prelucrare, precum §i prin ori«|produoîei spre fabricarea unor sortimente noi, dejeficien^S economica, mult solicitate atit pentru coiintern cit ?i la ex,port. 1

Concentrarea produetiei in intreprinderi comple|fabrici moderne de cherestea, placaj, furnir, plSclemnoase, mobilS si altele, a asigurat introducereacarea unor procedee tehnologice avansate, SJKproducfiei si o cooperare eficienta Intre fabrici, ceedug la obtinerea unor indici superiori de utilizareteriei prime.

In baza investitiilor alocate, care in perioada l1979 au reprezentat 1 039 milioane lei, au fost consf

de inalta tehnicitate, cum sint : Fabrica de >

75

si Seo ia de mobila stil de la C.P.L. Foc-de furnire estetice de la F.P.L. Gugesti. De

au fost construiî 516,8 bm drumuri forestiere|dezvoltat capacitatea de produc|ie de la I.F.E.T.

altele.tia industriala a ramurii de exploatare §i pre-

« lemnului reprezinta 11,0% din totalul produc-striale si a crescut de 25,1 ori, in araul 1977, faâ

), Jar fata de 1968 de 2,2 ori. Fata de 1968 produc-obila a crescut de 2,1 ori, de furnir de 2,2 ori, de

(le 2,0 ori.Unia diversificarii produselor obtinute prin prelu-lemnului, la Adj'ud se afla in construetie un mareIt de celuloza si hirtie, care va atinge o productie

de 526 milioane lei la nivelul anului 1980 $ifolosi lemnul de foioase exploatat in zona Vrancei.

irsificarea productiei, cresterea gradului de prelu-t| materiilor prime isi gasesc expresia in cresterea

2 ori a valorii obtinute in medie dintr-un me-de masa lemnoasa exploatata in perioada 1968—

judet, pe baza aplicarii cu consecventa a politiciijlui Comunist Roman de dezvoltare proportionala a

ramurilor, industriei u?oare i-a fost alocat, in pe-1965—1979, un volum de investitii de circa 572

lei, o parte importanta fiind destinata construi-noi capacitati de produiCtie, a?a cum aint : Intre-

de confectii Foc?ani, Filatura de lina pieptanatarica de tricotaje Focâni, incepindu-se In acelasi

i lucrSrile la Fabrica de vase emailate, Sectia de piep-celofibra, Fiiatura de bumbac Focsani $i IntegrataIturi groase Adjud.cadrul indvistriei u?oare productia globala a indus-

confectiilor a crescut, in anul 1977 fata de 1968, de1, a industriei textile de 16,9 ori. Calculele arata ca

Itfi ritmurilor inalte de dezvoltare a industriei usoare,3i in ultimii ani, intreaga productie industrials a

ill 1938 s-a realizat in conditiile anului 1977 in nu-: 7 zile. Demn de aratat este faptrul ca confectiBe tex-din judetul Vrancea detin 3,7% din productia farii.

76 JUDETUL

Gania sortimemtalS a productiei a fost xtunuu. Astfel, in anul 1977 mtreprinderile industdin judetul Vrancea au produs circa 315 sortiwcole, modele ?i poziîi coloristice, din care maijumatate reprezentau articole noi, care au fost ptwpentru prima data spre contractare beneficiarilorJ

Industna alimentara, prin largirea bazei sale Ja asigurat o ridicare a gradului de valorificareriilor prime agricole si o cre$tere a productlei delalimentare de 10,9 otri in 1977 fata de 1950 si 1 9de 1968. '

Prin alocarea de fonduri de investiîi, insumini700 milioane lei, in perioada 1966—1979 inaceastâu fost oonstruite numeroase unitafl. dotate cu tetehnotogie moderne, printre cele mai importantelFabrica de produse lactate, Abatorul ?i Fabrica de-rate din carne, seotiile de coniac, verrnut §i vin i 1

Depozitul de legume ?i fructe, Fabrici 'de piine la?i Marasesti, combinatele de vin;ificatie de la Q»Panciu, Popesti, Cindesti, Timboiesti, Jaristea Ccaltele.

In majorftatea subramurilor industriei nutprin introducerea si extinderea tehnologiiior motfabricate s-a asigurat — odata cu valorificarea maia materiilor prime — sporirea randamentelor delcrare §i imbunatatire a calitaîi produselor. Concois-a largit gama de sortimente de la circa 48 prodi;bricate in 1&68 la peste 150 in 1977 ?i a fost imbtmodul de prezentare a produselor, marindu-se vcmarfutrilor preamibalate si imbuteliate.

Introdueerea ?i extinderea tehnicii noi in i n o *in celelalte ramuri ale economic! judeûlui a const!preocupare de iprim ordin, care s-a concretizat intrarea intreprinderilor si altor unitati cu ma§ini, isi mstalatii de inalta tehnicitate, in aplicarea si foltehnologiiior avansate de mare productivitate, in nzarea si automatizarea pro-ceselor de produce, in alarea ?i executarea produselor la nivelul cerintelolderne._ In cresterea productiei ?i productivitatii muniIndustrie o contributie din ce in ce mai sporita au al

77

Ba si automatizarea diferitelor procese de pro-pOruri insemnate ale volumului de lucrari meca-1977, fata de anii anteriori, au fost ob^toute inlemnului, materialelor de constructii, chimie ?i

• Lonsirucjn ue md^nu• Chimie f

Materialede constructor• Exploafarea 51 prelucrares

lemnuluiIndustna usoaraIndustna aiimentar§Alte ramuri

//

fI

1/ *-

f ,'

1 ' ^SLr *H?i-«f**i"

/£L.i>

tj.

— ,s

-^^„...,..-

Wilioane

> /

/T

_//

ii

1 .- ^/^ /,

/ ^ V

^^

/

/

/

'

,'

/.ss /

/ .

/ • '/•'

L.»**

..*"'

lei2200

2100

200019001800

170016001500

14001300120011001000

900

800700

600

soo<*00300

200

100A

Dinamica productiei pe ramuri ale industxiai

78 JUDETUL 79

In acest context productivitatea muncii pea crescut in anul 1977 de 2,2 ori fata de 1965fata de 1975, iar pe ramuri, cresteri insemnatefata de 1968, inregistreaza constructive de masiilucrarea metalelor de 2,5 ori, materialele de const2,3 ori, chimia de 2,1 ori si industria altmc1,5 ori.

Promovarea progresului tehnic in toate raim|dustriei, cresterea tnzestrarii tehnice si — in legaceasta — a mecanizarii si automatizarii prodicarea nivelului de pregatire profesionala a miinginerilor si tehnicienilor, organizarea rationala ajau detenminat obtinerea unor sporuri substantiale ,ductivitatii muncii, factor hotaritor al cresteriiindustriale.

Eitmul mediu anual de crestere a productivitcii pe intreaga industrie a juidetului in perioada1977 a fost de 9,7%, fata de 8,1%, ritm realizatf5 ani anteriori. In raport cu anul 1968, sporireaa numarului de lucratori din industrie cu 9 250,60,3%, se situeaza sub cresterea productiei industeste de 184,2% si a fondurilor fixe 222,9%, ceeaterminat o inzestrare tehnieS mai ridicata a fcmunca si, corespunzator, o crestere de 79,2% a p«|vit&tii muncii. Daca in anul 1968, volumul fondurilpe un muncitor din industrie era de 61 409 lei,1979 a fost de 165 435 lei, ceea ce inseamna un ritm <anual de crestere de 1,9%.

De asemenea, s-a inregistrat o intensificare asului de electrificare a productiei, avind ca rezcrestere mai mare a inzestrarii muncii cu energiejtrica. Consumul de energie electrica pe un muncifindustrie a crescut in anul 1977 fata de 1968 de 2|

Sporirea productivitatii muncii, valorificareaoara a resurselor naturale, cresterea gradului de fca capacit&tilor de productie si a eficientei fortei des-au concretizat in sicaderea cheltuielilor de prod|Nuinai in anul 1977 cheltuielle de productie la 1 Oflproductie marfa au fost reduse, in comparatie cu1975, cu 15,8%, obtinindu-se pe aceasta cale un voltsemnat de economii.

productivitaîi muncii §i reducerea cheltuie-"Oduc ie s-au repercutat favorabil asupra ef icien-nloe a aetivitaîi intreprinderilor industriale. Edi-acest sens, este faiptul ca, datorita masurilorosebi in ultimul timp, pentru sporirea eficien-

tenv(ioe, beneficiile si acumularile totale au crescut|, Numad in anul 1977, acumulariile banesti nete|Ut, faâ de anul 1976, cu 38,3%, ajungtnd la|i pe un muncitor.ntextul dezvoltasrii industriale accentuate a jude-gncea detasamentul celor ce muncesc a creseut9! calitativ producindu-se in acelasi timp pro-

hlsnbari si in structura socio-iprofesionala.

mediu al personalului din industrie pe principaleleramuri

— persoane —

1950 1968 1977 1979

ldUKtrieIWre:

mitructii de«rarea metalelor

jllmieIHteriale de constructiiUploatarea §i prelucrarea

4166 15337 24587 27783

pre-22 263 2904 3762

372 529 1461 2191406 1292 2514 2>714

2 169 6 384 6 057 6 386160 3419 5178 496664 2496 3305 3045^

Cft in anul 1950 pensonalul muncitor ocuipat in in-I era de 4 166, in anul 1968 a crescut la 15 337, pen-i In 1979 sa atinga cifra de 29 302, adica o ore§tereori fata de 1950 si 1,9 ori fata de 1968.

I apairut profesii noi, inexistente in trecut, care auiblt o parte din excedentul de forta de munca dini Astfel, in industria constructoare de maîni in 19771 2 904 muncitori fa<ta de 263 in 1968 ; in industriaeft 1 461, fata de 529 ; in industria materialelor de

.juctii 2 514, fata de 1 292 ; in confe^tii 5 178, fata1419.

80 JUDETUL «OMIA 81

O atentie deosebita s-a acordat dezvoltSrii armca activitafii cooperatiei mestesugSresti, ISrgirii galijprestari senvicii catre populate, in scopul cre$teriijlului de trai al oameniior muneii. Productia indiobtinuta in xinitaîle cooperatiste mestesugaresti i1977 este de 34,3 ori mai mare deeit in 1950 si cori mai mare fa$. de cea obtinutS in anul 1968,jcind totodata nivelul calitativ al produselor obtinutmarul unitatilor de productie ale cooperatiei mestresti a sporit, acestea fiind axate, in principal, pe icrarea lemnului, a pielariei, pe producerea confec$i|tricotajelor.

2. INVESTIfll §1 CONSTRUCTII *

Politica de investitii, condifionind direct ritmul $1portiile reproductiei largite, reprezinta instrumentuijcipal al dezvoltarii planificate a economiei naîoitoate efapele construc|iei socialiste. Investitiilvolumul §i orientarea lor — constituie totodata prg^bazS pentru transpunerea in viaâ a politicii partidistatului nostru de repartizare rationala a forêlor d|ductie pe intreg teritoriul tarii. Ele au un rol ho|in dinamizarea economiei, in realizarea unorderne §i eficiente ale acesteia.

AvSndu-se in vedere nivelul mai sc^zut de dezeconomica, judeûlui Vrancea i-a fost alocat unde investrfii sporit.

Astfel, in cincinalul 1966—1970 volumul de invrealizat in sectorul socialist al judetoilui Varanceade 2 638 milioane lei, pentru ca in cincinalul 1971-sa ajunga la 4 646 milioane lei, cu o cre§tere de 76,,

In cincinalul 1976—1980, accelerindu-se ritmul detere pentru a se putea ajunge in 1980 la o capacitproductie globala industriala de eel pu#n 10 milivolumul investiîilor alocate judeûlui a crescutmult, in patru ani cheltuindu-se fonduri insumind;

i* Anuarul statistic al Republicii SociaMste Romania, editia|

Anuarul statistic al judetului Vrancea, 1971, 1974, 1976 ;Breviarul statistic al judetului Vrancea, 1970.

I Investitii in sectorul socialist pe ramurl ale economic!

— milioane lei —

1966-1970

1971-1975

1976-1979

Prevederi1980

;ltii — total 2 638 4 646 7 458 2 576|ln care:

'Industrie 1090 1630 3445 1336' construetii 27 103 185 187agriculturS 932 1452 1473 673

• transporturi si teleco-municatii 112 320 704 44circuilatia marfurilor 70 253 322 8t

! •• gospodarie comunalSde locuinte si alteprestari de serviciineproductive 245 515 896 158

f din care: locuinte 145 323 734 91*» Invatamint, culturfi

arta 65 180 124 29I •» ocrotirea san5tStii,

asistenta socialasi cult. fiz. 19 92 59 38

Joane lei, pentru anul 1980 prevazindu-se 2 576 mili-lei, aproape cit in intregul cindnal 1966—1970.

0 buna parte din fondurile alocate au fost orientateItru industrializarea judetului. Investitiile realizate in

strie au asigurat perfectionarea structurii productiei,voltarea mai rapida a unor ramuri care sa asigure un

Inalt de tehnicitate produselor obtinute.In cincinalul 1966—1970 au fost consumate fonduri in

|loare de 1 miliaird lei, adica 41,3% din totalul investitii-alocate. In cin'Cinalul urmator fondurile alocate in-

Itriei au ajuns la 1,6 miliarde lei, iar in patru aniictualului cincinal 3,4 miliarde lei. Pmtru anul 1980

fonduri in valoare de 1,3 miliarde lei, adica maiIt de jumatate din intregul volum de investitii alocatItru acest an.

, A doua ramura catre care au fost orientate fonduri kn-inte in economia judetului Vrancea a fost agriculture

prin eforturile banesti facute, s-a avut in vede|ie

I..

82 JUDETUL VR/)MIA

83

dezvoltarea intensiva si multilaterala a acestei raastfel incit prin cresterea productiei agricole vegetanlmale sa se asigure satisfacerea cerin|ielor populafckiproduse agroalimentare, aprovizionarea tot mai bunimaterii prime a industriei ?i crearea unor disponibifpentru export.

Sumele alocate agriculturii au crescut de la 932oane lei In cincinalul 1966—1970 la 1 452 milioane 1Jcincinalul urmator, pentru ca in anii 1976—1977 salaloce jumatate din ce s-a alocat in cincinalul 1971—1|

Cresterea ?i diversificarea activitaîi industriale,gresele agriculturii, inifaptuirea programelor de mariporîi in domeniul construicîilor, dezvoltarea tiintr-un cuvint a tuturor ramurilor economiei au in|sificat circulatia de bunuri si persoane, precum si actatea tele<xwnunica-pilor. Aceasta dezvoltare a impustinderea si modernizarea mijloacelor si cailor de trsi de telecomuniicajii, menite sa asigure, in mod coizator, nevoile economiei, alaclndmse fonduri de invtot mai mari de la o perioada la alta. Astfel, daca incinalul 1966—1970 au lost alocate fonduri in valoaref112 milioane lei pentru transportruri ?i telecomunica'tii|cincinalul unmator acestea au ajuns la 320 milioanepentru ca in priimii doi ani ai actualului cincinal sapina la 423 milioane lei. Fondurile au fost canalizatepentru modernizarea cailor de circula'tie cit §i pentrurirea capacitatii de transport. A fost electrif icata calea Irata Bucure§ti Nord-Suceava Nord pina la stadia Adja fost automatizat traficul feroviar, a sporit lungimeamurilor publics modernizate de la 156 km in 1965, lakm in 1977.

A sporit totodata caipacitatea cemfcralelor telefonice,la 3 392 mimere in 1965, la 11 805 Jn 1979, din care, aimate, de la 800 la 8 200 numere.

Indeplinind im^portante functii sociale si econorn^comerûl a beneficiat si el de insemnate fonduri devestitii pentru infiinârea unor noi unitati si pentrudernizarea si extinderea unitatilor comerciale existentfondurile alocate in perioada 1966—1979 s-au ridicatj645 milioane lei. Ca urmare a acestor eforturi, num£

comerciale a crescut de la 830 in 1960, la 1 222177.loncoinitent cu cresterea numarului unitaîlor comer-

i a fost imbunataîta si structura rejelei prin diversi-i si specializarea unitaîlor si prin extinderea unor

Ifte moderne de corner^.lOrearea unor condign tot mai bune pentru aprovizio-

i populatiei este reflectata si de cresterea suprafetfiirciale. La s£irs.itul anului 1979 suiprafata deînuta de

jjutUe comertului socialist a fost de 91 991 mp., fata de•25 mp. cit era la finele anului 1965.jlDesfaiSfUrarea unui comert modern, care sa asigure oU buna service a consumatorilor in conditiile cresteriiItlnue a fondului de mairfuiri, a impus, de asemenea, in-trarea reêlei cu utilajul comerciai coresipunzator — fri-|re, vitrine frigorifice, cintare automate, electrocare,jBtrocisterne etc.I Obiectivul fundamental al intregii politici economice

dale a partidului si statului nostru izvorit din insasiHâ orinduirii noastre socialiste — bunastarea §i pros-'tttttea societatii — dobindeste de la an la an, prin

yfturile creatoare ale poporului, dknensiuni mai amplepponcretizari multiple.

ABigurarea unui trai demn, civilizat, pentru to^d oame-\ muncii de la oraê si sate, constituie una din cele mai

ortante realizari ale vastei opere de construire a so-JlUmului.I Dezvoltarea §i modernizarea inv&tamlntului de toatedele au constituit permanent o preoeupare oentrala artldului §i staitului nostru. In .perioada 1966—1979 pen-I iporirea bazei tehnice materiale a invaâmintului s-auIctuat investiîi de peste 300 milioane lei. Invaâmintuli toate graidele §i-a largit baza materiala intr-o masura•iderabila. Numai in perioada 1968—1979 au fost con-lite 423 sali de clasa, atat in §coli <3it i§i prin extinderiicolile existente, ?i 13 ateldere $coala.Condiiîile de vialja §i de studiu ale elevilor din inva-atul de cultura. generala, profesional si tehnic, din li-

]e de sipecialitate s-au imfounatatit continuu. In aoeeasiloada au fost construite internate pentru 3 038 elevi

ntine pentru circa 2 000 elevi.

84 JU0ETUL VI

O atenîe deosebita a fost acordata inva|amintuluiscolar, dindu-se in folosinta, in perioada 1968—197STdiniê de copii cu o capacitate totala de 2 380 locur

Pentru dezvoltarea bazei materiale a culturii s-atlizat, in perioada 1966—-1979, lucrari de investiîiloare de peste 67 milioane lei. Au fost date in fol«|7 camine culturale, un cinematograf modern cu 650casa de cultura a sindicatelor din Focsani, a fost mezata aparatura existenta in reêaua cinematografica.''

In cadrul politicii generate de ridicare continuavelului de trai al poporului, statul nostru acorda o atdeosebita ocrotirii sanatatii, asistentei sociale, culttzice §i sportului. Din 1966 pina in 1979 au fost realucrari de investifti in valoare de rpeste 172 milioarin special pentru constructii noi, precum si pentrurea unitatilor cu aparatura si instrumente nioderne.dat in folosinâ, in municipiul Focsani, un spital mecu 705 paturi, o policlinica, 9 dispensare umane,insumind 1 246 locuri, un centru stomatologic.

Patrimoniul misearii sportive s-a imbogaît cu urifdion modern in municipiul Focsani, un strand, o sala jvalenta cu 1 000 de locuri.

In strinsa legatura cu dezvoltarea economiei, cutia demograf ic& si cu progresul general al societaîiporane a aparut o noua conceptfe de sistematizare si •voltare a loealitaftlor. O serie de localitaî au deveniljvor deveni centre unbane cu functionalitaî coniple>zone profilate distinct, dotate corespunzator, ca oa zonelor cu platforme industriale ce au fost constLa aceasta se adauga cresterea insemnata a graduluiconfort urban : sporirea s.i ameliorarea reêlelor edil— strazi, canal, apa, energie, termoficare, telefon,rea numarului de mijloace de transport in comun. Ui!principal revine in aceasta privinâ acîunii de elata schiftelor de sistematizare a oraselor si comunelor,tabile programe de dezvoltare social-economica ariului.

Prin dezvoltarea constructiei de locuinê s-a facu|series pas inainte in direcîa rezolvarii acestei problEste foarte grAitoare cifra de 18 872 apartamentestruite In perioada 1961—1979 din fondurile statuli

&NOMIA

.zaîilor cooperatiste si populiaîj din fonduri pro-i $i cu spriiinul in credite si execute al statului.rNumarul apartamentelor date in folosinâ in cincinalulfl—1975 a fost de 7,2 ori mai mare decit in cincinalul

Apartamente date in folosinfa din fondurile statului,organizat'iilor componente $i ale populate! cu sprijinul

in credite si executie al statului *

Anii

-1965-1970-1975-1979

Nr. apartamente

921257665988777

18872

Suprafafa Zocwnfelor— mil mp. —

27,370,5

192,7285,8576,3

Et«rul statistic al Judetului Vrancea, editia 1976 ;«tul statistic al judetului Vrancea, editia 1976, 1979.

|1—1965 si de 2,6 ori mai mare decit in cincinalul-1970. Numai in primii 2 ani ai actualului cincinalconstruit apartamente aproape cit in perioada

I1--1970.[Be poate afiirma ca in anii construcîei socialiste mu-liplul Foc§ani si orasele judeûlui ?i-au schimbat inia-

âtrimoniul locativ al judeûlui s-a marit in perioada|l—1979 si cu cele 27 021 locuinte construite de popu-• din fonduri proprii si cu mijloace proprii, in ceaI mare parte in mediul rural.In acest fel a fost posibil ca peste 160 mii ipersoaneIt mute in acest interval in case noi, mai bune, cu unid de confort mai ridicat.pprogramul construc^nilor de locumte a necesitat si un

irtant efort material pentru inzestrarea localitaîlorOt&ri edilitare moderne. Volumul investitiilor pentru

X)darirea coniunala si prestari de servicii neproduc-• a fost in perioada 1966—1979 de peste 450 milioanei Fondurile alocate au asigurat dotarea tehnico-edilitara

blurilor de cladiri de locuit, orearea de condiîi

86 JUDETUL VR/

pentru marirea si diversificarea volumului de prestijservicii nece&are servirii papulatiei. Au fost realizatlcapacitaî si extinse instalatiile existence de alimentapa, cantitatea de aipa potabila distribuita in anvfiind de 3,0 ori mai mare ca in anul 1968. Ret/eadistribuire a apei potabile s-a extms din anul 1968Jin prezent cu 274,4 km, iar a construct/iilor de cana|cu 62,2 km.

Sâu asigurat condign mai bune in domeeiulportului urban de persoane, parcul de autobuze fiiimare de 4,5 ori fata de 1968.

In nruniciipiul Focsani a fost introdusamoficare care asigura caldura si apa calda aproapetoate apartamentele construite.

Procesul de industrializare a judetûlui a necesitatjrrfia unei noi categorii de oaineni ai muncii —creaza in activitatea de construct/ii-montaj. An detorita fondurilor masive de investiîi alocate pentrujjstruirea de noi objective industriale, agrozootehnicsocial-culturale, a crescut numarul muneitorilorin conistruejjii, ajungind la 9 760 in anul 1979, fatain anul 1950 $i 4 170 in 1968.

Pe total judet; ponderea muncitorilor ocupati in|strucîi-montaj, faâ de totalul personalului ocupat irnomie, este de 11,9% in 1979, fat^ de 1,7% in8,0% in 1968. A crescut, de asemenea, ponderea mxrik>r calilficati in aoeasta activitate, datorita inintroducerii unor metode moderne de executeirea materialelor tradiîonale cu prefabricateleplastice. Astfel, in anul 1977 existau 6 480 muncitoilificat/i in constructii, reprezentind 72% din totalulnalului ocupat, faja de 52% in anul 1968.

A existat o preocupare penmanentS ca, prin solijadoptate §i raîonaliaarea prooedeelor tehnologke foLsa creasca continuu produictivitatea muncii in constIn 1977 s-a ajuns la o producîe de 92 149 lei/hiarator,|de 72 749 lei/lucrator in 1968. Numai in anul 1977ductivitatea muncii a inregistrat o cre§tere de 65,4% |de anul 1970, intr-un ritm mediu anual de 7,5%.

&NOMIA

3. AGEICULTUEA §1 SILVICULTURA

I A. Agricultura

| Inscris plenar pe coordonatele innoirilor §i-Vrancea cuôate in D r e l t

87

.. poate vorbi de un salt im-

•lonant datoratin primul rind politicii agrare justeiartidului nostru, atentîei acordate acestui important|tor al economiei naîonale. Despre acesta ne vorbesc

de azi, produetiile care se objin, forrnele deunizare superioara a muncii in unitaîle agricole det §i cooperatiste.A^'CTlIturaîjiJâi^câ^^la^^M^

41, are cu acieyarat o tradijê._]^cxijn^telejwrejsij^j5ta=.tie at^fllaâ&ta* -Donditiile ' naturale cif §i -posoMli-..

h^xui&uuo. lipsa, terenurilor.. -., .r s^,-^— - -I baza unor asemenea consfcatari Ion lonescu de la Brad,i urma studiilor intreprinse in aceasta zona, consemna :

Utoria trebuie sa covirseasdi plugaria, caci pastoriatt f undamentul agriculturii prospere s,i inavuljitoare" *.Cu toate ca suprafaâ arablla este redusa, inca din oele

li vechi timpuri se cultivau cereale... ,,imieul creste inpldova de jos cum nu se poate mai frumos" **.$i pentru a oontura mai bine aceasta idee se impunear&tat faptul ca judetûl ocupa supraifata de 236428

pd, din care 14% arabil, 9% finefe, 29% imas, 1% gra-jil, 1% vie, 9% saratura, 37% paduri.$i la acea data lucrarile cimipului se efectuau cu aju-Hi a 2 713 pluguri ale t^ciraaiiloir, 246 ale mo§ierilor si

,i ale arenda§ilor. Rezulta deci faptul ca existau condi-tdeosebite, ,,influent^.te negativ de relatîile de produc-j txistente". Aceste condiîi aveau sa se adinceasca dato-| Inegalitaftlor facute cu prilejul aplicarii legii rurale.i astfel de exempiu se intilnea si in satul Co-pace^ti,

..Numarul ciacasilor este de 88, care s-au iniproprie-

Agricultura rom&na in judeûl Putna, Bucure§ti, 1869.Dlmitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Minerva, Bucu-

; re?ti, 1909.

88 JUDETUL VRAJ ffOMIA

tarit pe 255 falcii, schimiblndu-se din locurile lor sidu-li-se astfel cu dealuri, ripi si ponoare, care nu fac|macar banii de rascumparare" *.

La o asemenea situate se mai adaugau si obligtaranilor de a face zile de claca, semanat, prasit,

A A A A AA A A A A A

A A A A A A AA A A A AA A A

A A A A AA A A AA A A A A A A A

A A A A A A ODOBfSTI

"V*-.

[ • • ' I Arabil 31%

|$ $ tj Vii 6.6V.

[A A A|Pa)ijli 13,3%

[ 1 Padurl 39.8%

I | Supiafele irijale 9.4%

I ISupraliU dMicale 14.1%. Qrumuri

• . • . - Cai Itfalt

Harta utilizarii terenurilor

etc. ,,§i asa, cu una, cu alta, nu ramine sateanului|sa-§i lucreze §i pamintul sau" **. Producîile erau mi<fvoile de trai nu se puteau acQperi din ceea ce

* Ibid., pag. 380.** Ibid., pag. 385.

de pe cimp. $i an de an, cei care munceau dinpe paminturile mo§ierilor erau nevoiî, pentru a ie§i

[iirna, sa se imprumute la moisierii care adesea luauia intre 60-100%.

ltr-o asemenea situate se solicita infiintarea de banciB, ,,care sa rmprumute satenilor bani in conduiuniabile". Un tablou cuiprinzator despre starea sateni-Intilnim intr-un articol aparut in 1885 in coloaneleziar din Focâni : ,,Daca va mai dura numai un an,

vedea inundiind orasele si murind de foame peI". Munca lor era platita prost, birurile enorme tre-

platite, perceptorii erau o calamitate. In coniunapi, perceptorul a vindut si hainele satenilor, la Pan-

au vindut 5 capre mari cu 16 franci, iar unei ba-de 60 de ani, care datora 4 franci, i-au vindut ca-de moarte *.liar daca taranii faceau imprumuturi ei nu reuseau

i procure saiminta de porumb, unelte sau animale pen-nunca. Nu faceau altceva decit ofieiul de a-§i puteadfirile si alte obligaîi.

dincolo de asemenea situaîi, cu totul nedorite, to-IfiLma acestor locuri a fost dusa chiar dincolo de ho-

rii de catre viticultura. Strugurii si vinuriie erauri ai podgoriilor cu un vechi renume. Aceasta pen-

ul Vrancea ,,are totusi o covertura de solurivariata si complexa datorita diversitatii conditiilor

Jflce de la un sector la altul" **.llurile, solurile erau si sint propice cultivarii viêi

I, Cit de veche este aceasta indeletnicire distirrgemlumaratele lucrari care au aparut.goriiie se apreciau dupa calitatea vinurilor. Dato-

lui care se facea in diferite tari, aoes't produs|tt fi cunoscut si apreciat, constatare intilnita in

lui Dimitrie Cantemir, unde se arata ca : ,,Indatasta (Cotnari — n. n.) vinul de la Husi, in par^He

ill, e socotit eel mai bun, in al treilea rind vineOdobesti, din f inutul Putnei, pe riul Milcov" ***.

icultura romana in judetul Putna, Bucure$ti, 1869.rumazescu, loana. $tefanescu, judetul Vrancea, Ed. Acad.., 1970.

rea Moldovei, Ed. Minerva, Bucurejti, 1976, pag. 46.

90 JUDETUL VE (JOMIA 91

Asemenea elogii, chiar si mai bune, se intflnealte lucr&ri. Astfel, Jean-Louis Carra arata : ,,Vitaeste un obiect foarte important pentru cultivat sicorner^ in aceasta âxa. Aici vinurile suit usoarepezi, insa cu un gust destul de agreabil si de oplacuta. Cele de la Odobesti, din Moldova, si de ladin VaJahia, sint cele mai bune" *.

Domenico Sestini, calator Italian in secolul allea ?i apoi mai tirziu secretair ail lui Ipsilante,vinurile cele mai bune se fac la Odobesti. Laror acestora stau taria 51 buchetul, culoarea. §i; pelocurj oamenii au inceput sa .planteze suprafeêintinse. A?a s-a ajuns ca in 1859 terenurile ciilthviâ de vie sa se intinda pe 6 201 hectare, iar 01mai tirziu, in 1868 se ajunge la suprafata de 8 473Viile ,,din dealul Neicului, situat in podgoria Pancivcele mai renuinite". Sistemul de plantare era in |,,prin rnustaceri (coarde inradacinate) si prin cirligtas-i). Miist&cerii sint mai siguri decSt ciiiigele" **

Printzre soiur.ile cultivate pe atunci, care se mainesc si astazi, se numara si galbena, coarna neagra,plavana, grasa, £rinou§a, tamiioa&a, fi\a vaicii,

Dupa toate acestea, Ion lonescu de la Brad, sttul xnvaât agronom, arata in lucrarea sa : ,,Viilelui Putna sint rentumite pentru calitatea vinului '•••due. Insisi marca judeûlui poarta pe zeul Bachuspe un butoi, avind capul incununat cu frunze detinJnd !n inina o cupa cu vin" ***.

Desi ponderea in Vran'cea a deînut-o si o deîrcultura, agricultura nu se rezuma numai la'si fineêle ofereau posibflitatea cresterii animalelor.]a doua jumatate a secolului trecut ore§teau pe acestleaguri aprqximativ 40 700 cornute mari, 4 483 cai,oi, 4 192 capre, 12 110 porci, 4 531 stupi. Toate eratjmale de tip locaL Cre§terea produc^Lilor impuneabarea raselpr, preocuparea in directia imbunataîrii

* Despre agricultura, Economic rurcM, Corner} din$i VolflWo, Paris, 1778.

** Agricultura rom&nd din judejul Putna, Bucure?ti, 1869, ]**« Ibid., pag 72.

^ clara a avut-o Ion lonescu de la Brad care, incaatunci, gJsndind la situaîa agriculturii Vrancei,

, : ,,Se pot imbunatati vitele si producerea de rasesint renumite prin calitaîle lor, precum vaca Olan-

Harta principalelor culturi

pentru lapte, rasa Durham pentru usurinja cu caregrasa. CJt despre putere ?i tarie, credem ca puîne

Hint care sa intreaca pe bucsanii nostri" *.Jlr dincolo de aceasta paminturile erau farimtyate ingparcele, cu deosebire in zona dealurilor, in timp ce

proprietate deînea suprafete intinse atit in zonele

flcultura rom&na in judeful Putna, Bucureyti, 1869.

JNOMIA92 JUDEJUL

93

de cimpie cu solurile cede mai fertile, cit si inDesi farimiârea terenuriilor constituia cu adevarat;pediment, nici inventarul, uneltele agricole nu putla indemina t&ranilor. Lucrarile se faceau cu intirnu asa cum o cerea agrotehnica. Exista o slaba dotnLca. ,,Aistfel, in anul 1938 pe teritoriul actual al ]\lui existau doar 75 de tractoare, 91 de masini pentioase, 147 de masini pentru prasitoare, 95 detreier, 22 de seceratori legatori etc., revenind astfellha arabil la un tractor" *.

Astfel, pamintul nu putea sa produca pedorintelor si nevoilor oameniloir. Structura culfruriloiij

~rea de la o zona la alta si, in plus, nici irigatiile si \samintele nu puteau suplini lipsa fortelor mecanice,|tele fiind destul de slabe. Ponderea, daca ftnemnevoile satenilor, era reprezentatS de cultura porur

Mai mult de juinatate din suprafata arabila (56,3cultiva cu porumb, in tiimip ce griul se semana pe14,5%, iar plantele industriale ocupau o suprafredusa, doar 2,8%.

Datorita situajiilor existenite, la care se maicondi$iile climatioe care influemtau negativ asupra|telor producîile medii la hectar nu depaseau 9801porumb, 1 160 kg la griu, 750 kg la ovaz, 650 kg la

Nu s-a putut continua insa asa. Tran^rocial-econoonice au adus schimbari radicale, de ordtitativ 91 calitativ, si in agrioultura judetului. Coti!tmare a fost marcata de actul istoric al cooperat^jDe atunci s-a pus capat muneii istovitoare, cind ,p|sarac, asa cum erau si posibilMatile oamenilor, msa raspunda la eforturile depuse. Primii pasi, dedrumul renasterii agriculturii au fost facuî in an|prin reforma agrara, §i in 1948 prin expropriereaproprietari. In 1948 apar pe harta judeîului primelysocialiste ale agriculturii prin infikiffarea gospcagricole de stat Gotesti ?i Odobesti. Tot acumprima cooperativa agricola de producîe la PS

* H. Grumazescu, loana §tefanescu, Judejul Vrancea,demiei R.S.R., Bucure§(ti, 1970.

** Judeful Vrancea, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 19701'

se creeaza staîunile de maîni si tractoare Flo-1 si Adjud. In anii unmatori, pe masura extinderii sec-llui cooiperatist in agricultura, se mai infiinteaza sta-«a de masini si tractoare Martine$ti (in 1952), staîu-de masini si tractoare Nanesti §i Sihlea (in 1955). In

oada 1949—1,952 au luat fiinâ alte trei unitaî agri-de stat : Pulesti, Panciu si Slobozia Ciorasti. Incheie-procesului de cooperativizaire a agriculturii, in anul

B, a marcat triumful socialismului la sate, asezarea in-'", agriculturi pe baza proprietatii socialiste, a relatii-

ou create. In aceste conditii noi de organizare socia-B agricultturii, an de an au existat imiprej,urari favc-

|e obtinerii unor productii vegetale si animale nece-•atisfacerii fondului de stat, asigurarii industriei cu

prime, cresterii nivelului de trai material al oa-

ulsul a fost asigiurat iprin cnesterea gradului de me-?i chimizare a agriculturii, prin angajarea maia oamenilor pentru a munci mai bine pamin-

Aipoi, treptat, datoiita alocarii de catre stat a

1976 1980

Sfeclfi de zahSr

Cartofi

Gnu-

Porumb

0" C-.v:- >- Legume

Roared soarelui f7^> Alte cutturl agrlCOl* '»'

Modul de folosintfi a terenurilor arabilt. <«

94 JUDETUL UOMIA 95

fondurilor necesare, a sporit ?i baza tehnico-mailpentru practicarea unei agriculturi moderne, peintifice, capabila sa asigure an de an paroductii tomari. A&tfel, in anul 1965, agricultura judetuluiera dotata cu 1 398 tractoare fizice, numarul lorconsiderabil. S-a ajuns, in 1980, la 2 650 tractoarein statiunile pentru mecanizarea agriculturii. Acetare, la care se mai adauga cresterea si diveirsiinuimaruilui de masini agricole, a condus la reducersiderabila a incareaturii pe tractor. Imbuaattoare, datorita dezvoltarii industriei in fara.constata si in diirectia administrarii ingrasamintelomice cu rol hotaritor asupra produe{iilor. Astfel,an au crescut cantita|ile totale de ingrasaminte cls-au fertifeat terenurile agricole ale judetului.1965 s-au admimistrat 2 559 t substanta aetiva,dupa 5 ani, in 1970, cantitatea a lost de 9 042 t subaetiva, iar in 19,79 s-au incorporat sub brazda 21suibstaBâ aotiva.

Saltul agriculturii este, evident, spectaculos.factorii amintiti mai inainte — mecanizare, chimizse mai adaug£ ?i contribuîa irigaîilor §i lucrarilebunatatiri funciare.

Daca ,,Irigatiile sint aduse astazi nuinai la gratoate ca ele se pot intinde ?i pe finete si chiar peatit de favorabila este suipralaâ sesului si curentul|curgatoare ce il inriureaza din toate partile" *,consemna Ion lonescu de la Brad la vramea sa,nurile unitatilor agricole a fost nevoie sa se ex«se'nmate liicrari de imbitnatatiri funciare.crari menite sa coniduca la prevenirea inuncscoaterea din circuitul agricol a unor suprafeê s-ai|prins in bazinele Putna, Milcov, Rimnic. Creijtenêi terenurilor cultivate este legatS 51 de asisursei de aipa. Irigatiile constituie a§adar al treilment al dezvoltarii unei agriculturi moderne, inlIn anul 1970 suprafaâ irigata in judeful Vranceaj10 711 hectare, si&texne locale amenajate pe terent

r. Prin darea in exploatare a sistemiului de iri^^._|ti — Slobozia-Ciorasti, cu statii de pompare ampla-r malul Siretului, suprafata s-a marit considerabil._ in 1980, au existat deja asigurate conditii pentru

rea suprafetei de 23 777 ha. Cele mai intinse supra-jllnt cuprinse in perimetrul unitatilor cooperatiste Go-

RAFAJA AGRCOLA]JIIOATA - TOTAL I

100 100 TOO fT^

%44 44 44 44 45

7 7 7 7 7

r- o> o> op- (N ^ <oOJ O» O» C7*

So*

u> c-~ eo ot Qt t~ «~ t- *°?! 5! 5! <2 *!

* AgricultUTO. romdnd, In judeful Putna, Bucure§ti, 1869.

Mflcovul, Slobozia-Ciora§ti, Foc?ani, Vinatori,„ I.A.S. Focâni.ite aceste aapecte legate de modernizarea agricul-

l condiis la obtinerea unor importante sporuri deLa cultura griului s-a ajuns, in anul 1965, la o' medie de 2 370 kg la nectar, cu 380 kg mai mult_dia rezultatelor inregistrate pe Jara. ProductiileIn continua crestere, ajungindu-se, in 1980, lala hectar, §i, paralel cu aceasta, se constata o

a suprafetei cultivate cu griu in detrimental po-ll. Astfel, fata de 1965, cind s-au cultivat 31570

Jn 1979 griul a ocupat suprafata de 36410 hec-unctie de agrotehnica aplicata sint unele unitatigjstreaza rezoiltate superioare fata de media pe'•"el in anul 1978 o serie de cooperative agricole,ie au obtinut productii deosebit de mari la

IfUltura : C.A.P. Cimpineanca — 3 665 kg la hectar,

96 JNOMIA 97

C.AP. Ciorasti - 3520 kg la hectar, C.AJP. StrSo3440 kg la heotar, iar in 1980, C.A.P. Ciorasti siBordesti au realizat product!! de 4 060 kg la hect-

La cultura porumbului, unde in 1979 s-au <59 490 ha comparativ cu 72 778 hectare in 1965, c€

C.A.RU8000I.A.S.30200

A.S.A.S.1300ha

Loturi22 000 ha• ructii '10600

Modul de folosinta a terenurilor agricole.

mari producî au fost obtfnute in anul 1979 de•:;SEsti-- 6 588 kg/ha, Ciorasti - 5 314 kg/ha, Md

5 077 kg/ha. ,, ...Dar se constata si o mai buna zonare a cultunl

marire a suprafetelor, in special la fasole, de la ASre in 1965, la 2 270 hectare in 1979 Suprafatazata plantelor tehnice a crescut in 1979 cu 2 508comparativ cu situatia existenta in 1965.

O concentrare a supraieêlor, in scopul_aplKscara larg& a mecanizarii, se inregistreaza §1 in -'legumicol.

[In ultimii ani suprafaâ cultivata cu legume a fost con-|trata in 21 ferme speciaJizate. Aceasta a permis reali-

unor produicfii mai bune de legume.|25onele judeûlui au permis si permit cultivarea pomi-

fructiferi. lia^ ê mozaicul de specii s-a urmarit ain-in masiv a unor specii si soiuri de pomi in func-

I de condiîile naturale si de economie favorabile. Daca[I960 existau plantaîi in masiv pe suprafaja de 2 700'are, livezile marcheaza o crestere, a§a incit, in 1980,Mi fructiferi se .cultiva pe 3 867 hectare.

[Obtinerea de doua ori de catre I.A.S. Focsani a Ordi-Jl Muncii, clasa I, ilustreaza faptul ca in judef sint

tii bune pentru cultivarea pomilor fructiferi.fiinârea in 1977 a Asociaîei economice intercoo-

Itlste Suraia, cit ?i a Staîunii de ceroetare $d produc-jmicola permite sS se puna noi baze menite sa duca

izvoltarea producîei pomicole.Jn sector important ramine totu?i viticultura. Faimaoriei Vrancei este si astazi cunoscuta, atit in fara cit

hotare. Pe dealurile si colinele situate in curburaor, de la Slobozia Bradului intinzinidu-se spre nord

la Adjud, iar la vest pina la Magura Odobestilor,distanâ de 90 km se afla unele din cele mai mari

orii ale \arii: Panciu, Odobeijti si Cote^ti, iar Indin nord, dincolo de Siret, o noua podgorie in for-

I, cea a Zeletinului.itorita condiîibr naturale favorabile, viile au un

de produc$ie foarte ridicat, in prezent obtinln-I, in mod ob^nuit, in viile bine lucrate, cu o densi-

|nonmala de viê, recolte de peste 10 tone struguri lar. Inoepind din anul 1968, cu deosebire, cind s-a si

Jit un amplu program de masuri, potentialul pro-al podgoriilor vrincene a fost mai bine valorificat.

aoest sens, este semnificativ modul cum au evoluattotale, de la 143 083 tone struguri in 1960, la

tone in 1968, concomitent, desigur, cu marirea su-de la 26 190 hectare la 27 078 hectare in ace-

rioada.anul 1975 s-a realizat cea mai mare productfe de

din istoria acestor podgorii, in medie 7 455 kg

98 JUDETUL VI VOMIA 99

struguri la hectar, judetul Vrancea realMnddin productia totala de struguri a Romaniei. Patviticol al judefului era constituit la sfirsitul anultdin 32205 hectare, din care 26798 hectare vii altindigene, 5 250 hectare vii hibrizi, 134 hectarepentru port-altoi si 33 hectare pentru scoli de v

In baza planului elaborat pentru modernbculturii vrtocene s-a avut in vedere comasareaarealul delimitat, in supraifeje compacte, pentrusire mai rationala a terenurilor. In perioadia 197Es-iau defrisat peste 5 000 hectare vii batrine in d€praiaâ totala a patrimoniului viticol crescind inperioada cu 312 hectare. De asemenea, in aceeai§|oada sâu modernizat 12 820 ha vie.

Avind in faâ Programul pantidului, Directivelde al XH-lea Congres, preîoasele indicatii ale seergeneral al partidului, tovaraûl Nicolae Ceaxcultura judeûi va urea vertigines noi trepte ale|ririi. Fara a exagera, atunci pe cimp, in vii, inlucra mai mult masina. $i aceasta va fi ceaventa expresie a ritmului inait de industaceasta imtportanta ramura a economiei.

Toaite aceste eforturi insa, toî ace^ti factor!,latori ai produofiei vor avea corespondent inrodnieiei pamintului. Se vor obtine in anul 1985,tone cereale, peste 200 mii tone plante tehnice,tone fru'cte ?i legume si peste 269 mii tone str

Importante sporuri se inregistreaza §i in zootehnind fa$a in faâ situaîa existenta in aoest sectorcu cea din 1977 se constata ca nuniai in aceastaefectivele au crescut cu 26% la bovine, aceastatind un plus de 20 896 animate, o crestere de 5mare la porcine, ajungaindu^se la 95 463 capete ?iblat numarul de ovine, insumind la sfirsitul anullj303 944 capete. Cresterile sint evidente chiar sirioada mai scurta. In 1979, fata de 1970, numarullor a crescut cu 18,4 mii capete iar al porcinelorcapete.

Mutaîi calitative s-au produs si in organizareaniei. Aistfel au fost luate masuri de concentrarea j

de animale, de cresterea acestora in unitaî de tipBtrial, in care se aplica tehnologii moderne. Astazi,

intreg efectivul de porcine este concentrat in celecomplexe de tip industrial de la Vinatori (cu 30 000

|te) si Martinesti (cu 15 000 capete), iar productia de

KO

[C

96

JRtl

W

Jj

<»q 101

If

100

I

ORI

106

\1

JMi

116

\

JJ

125,

I

129

\

taOARCA SOARQJUll ISFECU C£ ZAHfiH

tt'rmffrtfnilTIoc

I1105

1

120

I1It*- CO O)e*- t^- c--O) CT> O>

c-. do

1EGUME ppucrr

100 101 100-103104 107-

03 t*. » 0> Or* r* r*. fr* toS t <o at O5: t-. & 2£ oj J5 <5 2 JJ 2? JJ —

Dinamica productiilor agricole.

*- <o att~- t^ f~o» p» o»•» W «B

100JUDETUL 5NOMIA 101

oua (peste 90 la suta) si cea de came de pasare sezeazS la complex-ill avicol Golesti. Tot la Golesti, incomplexului de cresterea «?i ingrasarea tineretului 4

se realizeaza peste 60 la suta din productia de cabovine, iar sarcina de livrare a carnii de ovine la £jj

120

100

Evolutia efectivelor de animale

de stat — ce revine sectorului cooperatist — se rein cadrul complexelor cu ferme specializate de la— Odobesti, Adjud si C.A.P. Ciorasti.

Pentru realizarea in intregime, in anii ce urmcproducîei de lapte de vaca, s-au intocmit programlonate in perspective, programe care deja au ineejjse materiailizeze prin punerea in funetiune a trei c o *de cresterea si exploatarea vacilor de lapte de laMarasesti, Unirea-Odobesti si Guge§ti, carora limai adauga, in 1981, complexele de vaici de la FijjPanau §i Nanesti. De asemenea, plna In 1985 se Ivedere ca, in cadrul fiecarui consiliu unic agro-indde stat si cooperatist, sa existe cite un complexterea §i exploatarea vaicilor de lapte.

Evident, cresterea efectivelor a dus la cresterductiilor. S-au realizat, in 1979, 42 100 tone cam!de aproape 15 000 tone in 1970, 608 000 hi lapte J51 400 hi lapte oaie, aproape 496 tone Una si 80,1 Eoua. Conconiitent, au cresout si livrarile la fondulAstfel, in 1979, livrarile la came, pe total specii, crde 1970 de aproape dou& ori, iar la lapte de vacaori.

_lncercind o sinteza se poate Sipune ca la temelia dez-"itfirii agriculturii, a productiilor objinute, a stat reaill-

bazei tehnico-rnateriale, infaptuita priin politica destiîi dusa de partidul si statul nostru, investrtii ori-

»te in principal spre acîunile si obiectivele care au o

CARNETOTAL

B fefiS ff

_ •> (O<Oj_ J^ «M <n 10 C*4 *""

|||£| gflffifill 8§Hn7,s s £• _vrr p

IL

iVVV>0V•ooVX•cI

!

i\sVsX\sssss$

I~ .

oion ^p g> o>p>

Dinamica productiilor de carne.

direota ?i nemijlocita pentru sporirea producîeimecanizarea, iriga-Jiile, chimizarea, extinderea siplarntaîilor de vii si poini, constituirea de com-

de tip industrial in zootehinie etc.patru ani ai actualului cincinal in agricultura ju-

au fost investite fonduri insumind 1 551 milioanemare parte dirijate in viticultura, lucrari de imbu-

funciare si in zootehnie.pterea producîei agricole vegetale §i animale a

I, in final, la cresterea prestigiului agriculturii vrin-îlu&trat elocvent printr-o singura cifra : producîa

agricola in 1979 a fost de 4,5 ori mai mare decitata in 1950. Aceasta nu inseamna altceva decit

i Impresionant facut de agricultura fudeûloii, demon-

102 JUDETUL VI 3NOMIA 103

streaza ca puterea pamlntului sta in puterea masiniâ oamenilor §i ca recordurile de producîe obînute,cele ce vor urma, sint si vor fi tot atitea recordiharniciei oamenilor muncii de pe ogaare. Pentru rejtele obftnute in agricultura in anul 1979, j

nt.

ILAPTE TOTAL!

160

140

120

100

80

.60

to

20

din core; |

LAPTE OAIE i

ut x;

1

«D C". SO O» 2 t O C ^ c DK K t=- c-. 5 £: r^ F?o> o> 01 oi oj c n o i o i

Dinamica productiilor de lapte.

cea i-a fost acordat Ordinul ,,Meritul Agricol", clpentru ocuparea locului I in intrecerea soeialistafjudeê.

B. Silvicultura

jn wemurile. strayechi, padurile au ocupat Jin Vrca §1 m"afie "parfi, o suprafaâ mult mai mareacfuala. Pe maisura cresterii populaîei, a dezvoltarijcuKurli si cresterii animalelor, suprafa^ fondului.'tier s-a restrins de la 35-40%, cit reprezenta din'.rea teritoriului la tooeputtd seoolului trecut, la

ara

D e retinut c a procentul , , _in cadirul judefutai Vrancea. "este superior celui

*,siin sjpecial,Ja,ceilor

:. riurEor,,,Putna,, Najcuja,, .Cabala,lus. iaîoapiul.fQatelor- jêgianurLim jxumjaj,,lajd§Bcrgs^:mcanjitajiya a intmderii acestora, dar si la modifica-

>r caiatatifva. tnâcelasi, tiinp au 'aparut îâu exffiis^ lenele de eroziune a solului si de toren-tialitaie," iffilfIn zona subcaipatica a Vrancfii.,.^sa cum reiese din publicatiile existentfi,.,dup§ .aniil.,

foresti^fe fiiicep sa exploateze farS,cru|arelurile Vrancei, di&truigffndu-se aproximativ 30 000

intervalul dintre 1905—1928 societatea ,,,Tisita" taie00 ha in Valea Putnei si a Tisitei, iar societetea ,,Car-

exploateaza in partea de nord a Vrancei 4 000 ha,fiinid continuate in m.untele Tisaru, duipa primul

ai mondial, de catre societatea ,,Tisita". Pe valeaalei, paldurite au fost exiploatate de societatea ,,Arif",i a taiat oca 10 000 ha. Dupa anui 1928 exploatareaaîonala a padurilor patrunide si in bazinul Narujei,le societafile ,,Naruja" si ,,Pratia" au taiat aproxima-4 000 ha. In felul aoesta padurile,,,Yjansiei J ni...inghi',

t^pjrejurl,,de_njtniet,.Se citeaza, _ _ t , .cazul cind padurea ob^tei Sipine§ti, in valoare de

§000 000 lei este eumparata cu 484 000 lei, iar un heotar1 -Sdure se vinde cu 0,80 lei. ****

ste jfe jîmut ca cei care exploatau padurile nu s-aujit suib nici xSi'motly sa albee o cit de riiikra parte din- l e lor venituri reiittpaduririlor, l&sind astfel *su-

ele taiate sa se refaca pe cale naturala, oeea oe ainstalarea, in aceste tocuri, a unor specii de valoare 'aica redusa (imesteacan, salcie, etc.).

> ... . s,

I Programul national de 'conservare î dezvoltare a fonduluiforestier in perioada 1976—2010.

* Idem.1 Monografia judefcului Putna, Focâni, 1943.1 Monografia judeûlui Putna, Focsani, 1943.

104 JUDETUL VI MOMIA 105

In felul acesta stipralete intinse de terenuri j^15 000 ha — au devenit neproductive. * Aceste sufse~menfiineau pe oomune la mtinderi impresionan! dej(Negrilesti 3 800 ha, Herastrau 1 500 ha, Valea SariiJha~"" Nifii»re?ti I000 ha, Poiana 900 ha, Naruja8(fetc!).

Cotitura realizata in istoria $arii noastre la 231944, si mai ales dupa trecerea padurilor," " o d 'lalte mjloaoe importante de produce ale economjjrestiere in proprietatea statului, ca bunuri comunjintregului popor, marcheaza un moment de seainastituie ineeputul unei noi etape de dezvoltare aramuri pe baze calitativ deosebite faâ de cele din

In contextul noilor orientari, gosipodarirea_..forestier are la baza fundaimentarea stiinifif ica a mapreeonizate, menite sa asigure indeplinirea in_c<calitativ superioare a rolului multifunctional pechemata sa-1 exercite padurea.

Subliniem, in acelasi timp, masurile deos©bite_li;partidul ?i statul nostru, in special peratru aceast||in^directia inipaduririi tuturor suprafeêlor, stavUijceselor de eroziune a solului, refacerii padurilqrjtate nerafional in trecut, masuri care trebuie sa_atit satisfacerea "nfevoilor economiei cu materialcit si restabilirea echiliibrului natural in toate zorwa

Orice trecator, care nu a mai fost in uitimiipe vaile Putnei, Narujei, Zabalei sau Milcovului,cerca in mod sigur un sentiment de satisfacîe vslocurile care, mai ieri, aveau un aspect ,,selenar",lsint readuse in circuitul economic, fiind ocuipate cu|tatie forestiera.

Se evidenîaza, in aceasta dkecîe, participarea|de daruire a locultorilor din zona colinara si mejudetrului la marile acîuni de refacere a patrimdforestier, plantindu^se pina in prezent 55,5 miicare 10,1 mii ha in terenuri degradate, impropriiturii.

„. legatura cu aeeste ample ac|;iuni, vizind refacereajului forestier, Lstorioul C. C. Giurescu arata : ,,In ju-

Vrancea, in intervalul 1948 — 1973 s-au replantatde hectare, dial care circa 6 000 in terenuri degra-

mai intinse suprafeje de .terenuri•gradate au fost ref acute in Ikni'tele comuneiop

Birsesti, Paltin, Vidra, Valea Sarii, Tulnicir Heras..'!"reju, Gug^ti ?i altele.

ltinse suprafeê au fost, de asemenea, impadurite inlul forestier propriu-zis, din cadrul ocoalelbr silviceJlci, Naruja, Focsani, Vidra §i altele.

sle mai mari suprafe-fe au fost realizate in perioada1958 (17 822 ha), apoi in perioada 1980—1965 (9 532

Jl in perioada 1971—1974 (9 281 ha). **_ceea ce priveste spedile plantate se constataj,g_.dis::"""!.. a. acestpra in raport cu conditiiie naturii§», 8icr-

careia,^ accent, dejosebit ..... puninduT-se ,pe. ,cê,..euja-economica ridicata, in cadrul carora ras,inoaseiL§ auln uitimii ani 70% din totalul impMurixdJfic.buie sa subliniem faptul — si aresteeîLdfi, jm-

'" locala, dar

Mioceanu) si Rimiûliii '(Tulnici .ne&c arborete naturale de pin silvestru. Aceste

pentru seminê,

* Monografia judetului Putna, Foc§ani, 1943.

ftu executat, in acelasi timp, lucrari de refacere situire a arboretelor slab productive pe o suprafaâ

100 ha, acfiune ce se desfasoara si in prezent intr-un|jnediu anual de peste 700 ha.

lungul druniurilor si soselelor judeûlui s-auin aliniamente peste 1 000 km de plop, dud si nuc.

fttru producerea materialului de plantat sint. orga-1**fe'i peptalelre ~3& fa|lnoase" moffermzate ' (Giurgea

silvic Soveja, Tisaru — DcoM" silvic TulnH,"

1 Giurescu — Istoria padurii romanesti, Ed. CERES, Bucu-1975.

rlalele Simpozionului ?tiintific pe teme de silvobiologie.Ill, 1977.

106JUDETUL DNOMIA 107

"Jarjna, — Qeolul silvic Naruja) §i uma de foioase_.BCayiigt —: Ocolul silvic Focsani) in suprafafa Heeare.-asigu£a intregul sdrtiiment de specii in cantit5 000^-6 000 mil bucaU aaual.

Ca umiare a dotarii padurilor judeûlui cu instjparmanente de transport, care in prezent reprezildensitate de 4,4 ml pe ha, s-a reusit sa se asigure abilitatea in majoritatea bazinetelor forestiere, lucrujpermis ca iin ultima perioada, sa se recolteze anuvolum de masa lemnoasa in concordan1;a cu posibiinormals a padurilor.

Incepind cu anul 1976, desi se reeolteaza — lade judet — ehiar cu 2—5% mai putin. decit posianuala, s-a reusit ca din fieeare inetru cub de manoasa data in produicîe, eel puîn 61% sa fie lende lucru.

Aceste realizari sSnt cu atit mai semnificatircavem in vedere ca iin perioada 1969—1974 s-a exiun volum de naasa lemnoasa de 272,2 mii -me, pe3sibilitatea normala a padurilor din fonidul fcM.E.F.M.C., cele ,mai mari depasiri inregistrindvocoalele silvice Panciu, Soveja, Tulnici, Focsani.

Se inregistreaza aporuri, de la un an la altulj,_s_ij|iunea de^.re<;oltare si valorificare a unor produse^riTale padurii, iautre care : peste 800 t fructe de(zmeuraj mure, afine, coarne, macese, catina, £cirise si altele), 20 t ciuperei comestibile, pesterachita, rasina, furaje, sau confecîonarea de iir-idin nuiele de rachita, obînerea de prochise a|altele.

Ca urmare a masurEor adoptate, se constatavoltarea economiei vonatului si pisciculturii inVrancea. Se inregistreaza, spre exemplu, in 1980efectivelor de vinat, faâ de 1975, cu 48,2% la ceitin, 20% la caprior, 40,0% la mistret, 50% lal21,23% la 'fazani ?i 12% la urs.

Bate de subliniat ca in anul 1978 s-a organizatlprtma dat& o expoziîe cinetgetica la nivel judelêariau fott expuse cele mai valoroase trofee de cerbl

|», caprior, mis-tret, urs, ris, lup, etc., recoltate nuinaiVrancea de catre silvicultori si membrii vinatori.

Au fost prezentate cu aceasta ocazie 162 de trofee,care 61 medaliate la Exjpoziîa internationala, din oc-

tibrie 1978, de la Bucurejti, unde judeûl Vrancea aun numar de 36 medalii (19 de aur, 12 de argint

B de bronz). De mentaonat ca judetul Vrancea defineordul national la trofee de mistret cu 142,85 puncte. numai 0,15 puncte CIC sub recordul mondial.

.fn satul Lepsa, pe valea Putnei, funcîoneaza o pastra-'Ie moderha, a carei productivitate in 1980 este de

[kg pastrav eonsum pe mp. luciu de apa, iar materia-biologic existent in prezent, precum si lucrarile dedernizare efectuate vor asigura cre§terea conttinua a

itatii. Actiuni sus"j;inute se intaeprind si in popu-»a apelor din zona de munte cu pastrav dnidigen, dever-

||du-se anual peste 110 mii buc. de puieft.Toate acestea reprezimta un tablou al acîunilor intre-

in zona silvica din Vrancea. Este un rezultat al fon-or alocate in direcîa readucerii, prin impaduriri silucrari, a terenurilor la valoarea lor corespunzatoare.0 necesitate imperioasa daca tinem cont de cantata-

de lemn necesara Combinatului de celuloza si hirtiejla Adjud, care va intra in funcîune in anii urmatori.

1 sub acest aspect gospodarirea suiperioara a bogafi-naturale ale $&rii, problems majora a dezvoltarii

iei in etapa actuala si in perspective, se situeaza inil preocuparilor conducerii suiperioare de partid siat.nt sarcini majore, ce vizeaza direct dezvoltarea inctiva a patrimoniului forestier, care define in ca-

economiei judetailui Vrancea, un loc important. §ilarg evantai al dezvoltarii pe mai departe a silvicul-este prezentat clar si ooncret de prevederile docu-Clor Congresului al XI-lea al Partidului Comunisti, ale Programukti national pentru conservarea si

iltarea fondului forestier in perioada 1976—2010. Dedegaja, intr-o conceptiie unitara, masurile ce sepentru apararea, conservarea si dezvoltarea fon-

forestier, introducerea in regim nonmal de taiere si

108 JUDETUL 3NOMIA 109

regenerare a padurilor, care sa asiguire o eficienifaa exploatarii acestora, ameliorarea funcîilor de profale padurilor si sporirea voiumului lemnului pentlizari industriale, imbumataîrea In continuare a gcririi vinatului si peseuitului in apele de munte, dezrea recoltarii si valorificarii superioare a produselor |sorii ale padurilor, ridicarea nivelului prolesionaldrelor tehnice, corespunzator gradului de complexitgospodaririi fondului forestier etc.

finind corut de toate aceste aspecte in judeûlcea, pe raza de activitate a ocoalelor silvice sevedere incadrarea stricta a volumului anual de taieposibDitatea anuala a paidurilor. Pe baza stuidiilorprinse, a masuriilor aplicate se preconizeaza ca in1976—1980 se va exploata cu 8°/o mai puîn deeitfbilitatea anuala a produseior principale si cu ll°/oimult la produsele secundare.

O latura importanta o reprezinta si menînedului forestier intr-o stare fifaHsanitara buna. Astibaza calculelor efectuate, se preconizeaza ca, anual,|recolteze cca 40 mii me. masa lemnoasa prin taieigiena a padurilor.

Ca o masura distineta, aflata in aten|ia silvicvrintceni, sta restringerea la maximum a taierilorunmind ca aceasta metoda sa se aplice numai inpure de molM, in plantaliiile de plop §i in padtproductive care in per&peetiva, conform masurilcconizate, urmeaza sa se inlocuiasca cu specii valoiIntinderea acestora va fi pina la 5 ha in padurile cutii speciale de protecîe si de maximum 10 ha in |padurilor. Cresterea gradului de recoltare estedirect cu asigurarea aocjesibilitatii prin construireamuri in zonele inaecesibile (V Beghiu, VI ]\iTilco<i:Ocolul silvic Fo-cjani, IV Valea Neagra — Ocolul|Guge§iti, III Valea Sarii — Ocolul silvic Vidra).

Dar exploatarea raîonala este corelata si cunerea fondului forestier, eel pu^jin la suprafata sx.184,3 mii ha. Aoeasta este legata direct §i de refintr-un tinip mai rapid, a celor 18 900 ha de padi;productive, cu specii repede crescatoare de rasinci

cu efect economic sporit, menite sa conduca laflnerea unei product;ii de 2—3 ori mai mari. DatoritaKtei a<4iuni care solicita investirea de fonduri si niunca,

1 va ajunge ca pina in anul 2010 suprafaia ocupata cullnoase sa oreasca de la 31% fri prezent la aproximativF/O. Pina la sfirsitul actualului cineinal se vor inipaduri•ft ha, din care 5 000 ha in fondul forestier de stat.

mai buna gospodarire a padurilor, a taierilor raseonale, dupa noi conceptii, se sconteaza pe objinereai spor de masa lemnoasa din padurile Vrancei de cca

i mii me. anual. f-[Pe linga grija deosebita care exi'sta pentru dezvolta-• acestui cadru natural cu eficienja imiportanta pentruDomia judetukii Vranoea si a $arii, se are in vederefterea efectivelor si a recoltarii de vlnat la nivelul op-\ In fiecare fond de vinatoare pentru menînerea echi-"Uui silvocinegetic si imibunata^drea calitativa a spe-

f purtatoare de trofee.Vrancei, acest tinut de legenda, prin ceea ce s-a

pina acum, dar mai ales prin ceea ce urmeazapuna in aplicare, va deveni mai infloritoare, cu co-

[jnai mareî decit cei de odinioara cunosicuî din balade••"aide. Aiei i$i pune annprenta cu adevarat noua con-

a partidului nostru, preocuparea de capetenie caloe exists in aceasta tara sa fie frumos, la indeniina

§i de laudat..

4. TBANSPORTUBI §1 TELECOMUNICAfU

zvoltarea in ritm sustinut a indusitriei, agriculturii,iilor, oresterea cantitatilor de marfuri puse la

populaîei si dezvoltarea turismului au dus lalficarea circulatiei de bunuri materiale si persoane

tarea activitaîi telecomunica-fiilor.din acest punct de vedere judetûl Vrancea este

tut de 170 km cale ferata si 2 042 km drumuri

judef tree arterele principale de cale ferata sice leaga capitala |;arii de nordul Moldovei precumcare leaga Moldova de Transdlvania.

110 JUDETUL DNOMIA 111

Municipiul Focsani ?i orasele Adjud si Maradevenit in anii construcfiei socialiste puternice noditransporturi, care intregesc imaginea industriala atului.

Masurile Intreprinse pentru inzestrarea CM noiroate mijloace de transport a parcului existent neintelegem usor drumul ascendent parcurs de ac- 'mura a economiei jude-fului faâ de perioada intDe la 40 autocamioane, 4 autocisterne §i 8 autobiexistau in 1938 pe teritoriul judeûlui Vranceaform inventarului pentru rechiziîe efeetuat de jtraîa locaia in acel an — astazi sint 1 983 autoca239 autocisterne, 341 autobuze, 976 autobasculantjtractoare rutiere cu reinorci si alte masini pentnrite utilizari. Numai intreprinderea jude-feana deporturi, infiinâta in anul 1976 cu 5 autobaze25,3% din totalul .parcului auto.

Judeûl dispune si de puternicele centre ferov|Adjud §i Marasesti, puncte imlportante in reêatransjportuiri a \&rii. Prin masurile luate de particstat, aceste douS centre feroviare s-au dezvoltatrabil $i au cunoscut un anuplu proces de modeautoinatizare. In cursul anilor 1977—1978 s-a <calea feratS Bucure§ti-Nord — Suceava-Nord,dudnd la o sporire considerabila a potenîalului d<porturi in condign de eficien-ta economica ridicat*

In domeniul po?tei $i telecomunica(|iilor judeîcea are o actwitate dezvoltata. La iniceputul anuljexistau 96 de unitati. Capaicitatea echipata a cetelelonice locale de oficiu a fost la sfir$itul anvde 11 805 linii, cu 8 413 linii mai mult faâ de an|din. care 8200 linii sint automate. Numarul ijmentelor telefonice 1 asfirîtul anului 1979 era delcu 9 814 mai mult decit in anul 1965. Municipiul§i or.a§ele Mara§e§ti §i Panciu sint conectate latelefonica automata interurbana.

Ca urmare a fondurilor de investitii alocatelramuri aumai fost puse infunctiune in anul 1971linii telefonice din care 4 000 linii in centrala ai§i 3 000 linii in centrala automata interurbana. I

5. DEMOCRATIZABEA VIE?!! ECONOMICE

Ca urmare a masurilor stabilise de conducerea parti-ii, in activitatea economica s-a asigurat o participareinai .mare la conducere a maselor de oameni ai mun-partiicipantii la faurirea bunurilor materiale fiindptaî in consiliile oamenilor muncii, consiliile de con-muncitoresc, comisiile pe domenii si celelalte orga-

ne de conducere colectivsi instituite.In anul 1978 in unitatile economke din jude'^nil Vran-funcîonau 67 consiilii ale oamenilor muncii in careau peste 1 500 oameni ai muncii, din care 470 femei.| Din totalul membrilor in consiliile oamenilor muncii,

45% sint muncitori, 25% sint maiatri si tehnicieni,Ô sint ingineri, 10% sont economisti si 3% alte cadre.[Din aoeste consilii, 22 sint organizate in intreprinde-

Industriale, 18 in unitape I.A.S. si S.M.A., 9 in uni-de corner^, turism si aprovizionarea tehnico-materiaiS,

' i de cereetare-proiectare, cite una in unit^î detii ?i transporturi ?i 8 in alte unitaî de diverse

toate unitatile unde sant organizate consilii ale oa-lUor muncii, funejionaaza si consilii de control mun-

in care sint cuprinsi 770 oameni ai muncii. Din-$tia, 292 sint muncitori, 181 maistri ?i tehnicieni,

'Ingineri, 108 eranomisti si 85 caidre de alte profe-

baza hotaririlor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R.||2—23 martie 1978, referitor la perfectionarea meca-

li econoniico-financiar, in toate unitaîle econoniiceIt luate masuri pentru intarirea autogestiunii econo-

ciare, riidicarea pe un plan superior a autocon-11 muncitore?ti, siporirea raspunderii intreprinderilor

intocmirea planului propriu de dezvoltare econo-la ?i echilibrarea bugetulud de venituri si chel-

acest scop, sub conducerea membrilor biroului Co-liui judeêan de partid, in toate unitaîle economice

1 tfectuat analize ample cu oamenii muncii, stabilin-

112 JUDETUL 5NOMIA 113

du-se masuri concrete pentru sporirea ef icientei ecorin toate sectoarele de activitate.

Pentru folosirea mai intensa a pirghiilar ecornanciare in activdtatea intreprinderilor, sporirea r2derii coleetivelor de oanieni ai muncii in gospodariidurilor si intarirea disciplinei financiare, a fostbugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderiiprinde veniturile, cheltuielile, rezultatele financicvind produces industriala, produ<4ia agricola, lulcconstructii-montaj, transporturile, circulatia maactivitaîie de cercetare §i proiectare, prestarile de|cii, incasari din vinzarea productiei la export, foproprii ale intreprinderii, creditele bancare si vatele la bugetul de stat.

In ridicarea pe o treapta superioara a activit3$i|ror unitafcilor economice o importanâ deosebita o |troducerea valorii productiei nete ca indicator deplanului in Industrie, agricultura de stat, consttransporturi.

Productia neta asigura masurarea dimensiunilctative cat $i a celor canititative ale fiecarei intAcest indicator exprima mai bine rezultatele efoproprii pentru sporirea voluinului producfiei fisstructura sortimentala necesara economiei naftorgura preocupari sporite pentru folosdrea mai bipacitatilor de productie, reducerea consumului de |prime, materiale, conibustibili, energie ?i utiliseficienâ sporita a fondului de ttmp de munca.

Realizarea unui niivel cat mai inalt al produca asigurat mai buna utilizare a potenîaluluiscopul reducerii substanîale a cheltuielilorcresterea mad rapida a productivitatii muncii ?i arilor reaiizate.

Sporirea volumului de produclie neta realizatmai buna cointeresare a personalului muncitor siltuirea unor fonduri sporite in scopul introduccii noi ?i a dezvoltarii fiecarei unitaî economice.1

(CINCINALUL BEVOLUTIEI §TIINTIFICE-TEHNICE.PBEOCUPARI §1 REALIZARI

, Vrancea a intrat in istoria stiinêi romanesti odata cuile sau fiu Simion Mehedinî, savant de talie euro-

ina, eel ce a pus pe baze iptiinjifice cercetarile geogra-in Romania. Vrem sa spuneim ca numele tinutului a

|t implicat in stiinâ prdn personalitatea omului de sti-nascut la Soveja, dar rezultatul prodigioasei sale acti-

IU, prin natura ei nu a avut — nici nu putea sa aiba[Vreun efect asupra dezvoltarii economico-sociale a ft-

lui. Revolutia stiintifica-tehnica, intrata cu toateturile in preocuparile noastre, ale celor ce strabatem

|ti ani plini de realizari pe tarim stiinjific si tehnic, alit o forta uriasa care domina autoritar actuala pe-

ia istorica.Qmenirea strabate epoca revoluîei ^tiintiflce si teh-I, care reprezinta una dintre mutaîile fundamentale,

trasaturile principale, majore ale epocii contem-Aceasta revoluîe, fenomen social deosebit de

Uplex, poarta pe drept cuvtnt denumirea de îtiinîfica"ihnica deoarece ea inglobeaza, conconiitent, atit do-

l $tiintei cit §i eel al tehnicii. Niciodata omenirea nupus de o asemenea anma puternica de dezvoltare a&tii cum este revolutia ce are loc in zilele noastre

jomeniul jtiin-tei si tehnicii, aducind cu sine poten$a-[rltmurilor de crestere a productivitatii muncii, schkn-

In intregul sistem al relaîilor sociale ?i creind pre-pentru bunastarea materiala si pentru democratiza-cietatii.lizarea importantelor obieotive ale dezvoltarii eco-

ciale ce revin jude-tului Vrancea in actualul cin-cel al revolu-|iei §,tiinîfice-itehnice a impus acorda-nei atenîi deosebite promovarii largi a progresuluiin toate unitafcile economice.acest sens activitatea organelor de conducere co-a fost orientata spre asigurarea condiîilor de me-

autoinatizare a proceselor de productiie §i, in-Ji, a operatiunilor de manipulare ?i transiport intern.!n anul 1976 gradul de mecanizare a acestor opera-era de 62,9%, la sfirsitul acestui cincinal aproape

114 JUDETUL VI

78% din intregul volum al materiilor prime, matlor, semifabricatelor si produselor finite urmeazamanipulate cu mijloace mecanice.

Evoluitia pe ani a mecanizarii lucrarilor de irdescctrcare se prezinta asttfel:

1976 1977 1978 1979

Gradul de mecanizarea lucr&rilor de incarcaredescaroare, depozitare,manipulare §i [transportintern 62,9 68,8 73,2 76,3

De asemenea, datorita politicii economiceprofund stiinîfdce, promovate de partidul nostru,obiectivele inidustoiale construite in aceasta pericfost inzeStrate cu utilaje avind un inalt grad detate, unele din acestea .posedind linii de prelucraremecanizate si automatizate. Meinîonam in acestcapacitaî puse in funcîune la Intreipninderea decrare a maselor plastice Focsani, IntreprindereaMalrasesti, precum si Combinatul de celuioza si|Adjud care urmeaza a fi dat in funcîune in am"

Paraiel cu dezvoltarea economico-sociala a jis-a acîonat pentru asigurarea forêi de muncacarea calificarii acesteia, in mod deosebit pentobiective economice. Nuimai in primii doi ani ai accincinal au fost calificaî prin dilerite forme 9!muncitori urmind ca, pina in 1980, numarulfie de aproape 21 000, din care 8 900 absolvenî$coli de specialitate.

Evolujia pe ani a calificarii personalulud miprezinta astfel :

— Total calificati :din care :

— prin ?coli

1976

3880

1580

1 1977

5442

1560

| 1978

3432

1758

1979

5158

2196

5NOMIA 115

Colecti/vele de oameni ai muncii din unita/île eoono-au acîonat 51 acîoneazS permanent pentru gasireanoi forme si metode in vederea reducerii neconte-

a consumurilor normate. In anul 1978 s-au realizatnomdi de 850 MW energie electrica, 1 353 tone coni-

Itibil conventional, 163 tone laminate finite pline din28 tone diverse materiale din metal, 26 400 mp $esa-lona, 50 200 rap tesaturi bumbac etc.

Sintetic, sanciniie de reducere a normelor de consumla sforsitul actualului cincinal se prezinta dupa cumaza :

Materii ?i materiale U/M

Inergie electrica MWhiombustibil t.c.c.Aminate finite plineIn otel tonelateriale metalice toneônta cenuîe toneUteri ale lemnoase meWfituri lina mpii&turi bumbac mp

Reduceri norme consumpr eliminate

1978

8501353

16328

1002640050200

1979

10601360

495103150224

2370029100

1980

9791670

1156131150355

2910038600

atenrfie deosebita s-a acordat asigur§rii competitivi-produselor realizate de economia judeûlui, acîonSn-

permanent pentru reinnoirea acestora prin repro-si modernizare. In primii doi ani ai cincinalului

*, industria judeûlui a realizat peste 560 produsetu reproiectate.

anul 1977 ponderea aceistor produse in valoareaa producîei marfa a fost de 22%, urmind ca pina

Mil 1980 sa ajungS la eel puîn 40%.

PULATIA 11T

f Populatia judeûlui a crescut intr-un ritm mediuW de 0,9% in perioada 1930—1956, 0,7% in perioadaB8—1966 si 0,5% in perioada 1966—1979. Ritmul me-

de crestere pe Jara in perioada 1967—1977 a fost11,2%.

Fenomenul cre§iterii populate! in general si alaîei urbane in. special, cu premisele si consecinêlela cuprins si teritoriul ârii noastre in ultimele doufcenii.

Preluarea puterii de catre clasa muncitoare, d«tarea intensa a activitatii economice si sociale din|noastra si in special industrializarea rapida si moderea agriculturii au condus la schimbari importantstructura demografdca a tariL

S-a schimbat compozi'tia de clasS a populaîei,cul veehu societaî, JmpartM in clase antagoniste,du-se noua societate alcatuita din clasa muncitoare,nimea cooperatista ?i intelectualitatea noua lega|popor.

Integrindu-se in contexitul general al dinamiciilatiei din Romania, judetul Vrancea a cunoscut otere substaivjiala a populaîei sale, dupa cum ui

DotaNum&rul populoîci

Total

29.XII.1930 262 55925.11.1956 326 53215.111.1966 351 2921.VII.1977 370 9851.VII.1978 373 4811.VII.1979 375 660

Urban

586835262368 550

103 801106 822110 764

Rural

In procentode total

Urban'

203 876 22,4273 909 16,1282 742 19,5267 184 28,0266 659 28,6 <264 896 29,5

Surse de date : Anuarid statistic al judeûiui Vrancea, ItCaietul statistic al judetului Vrancea, 19*79.

}-v_ /'/ Seveji* , •fticoisi c...«.. . * '

•Vizintfli-Livui «Movilitl y Strinne. 7.768 \

Tutaici. .B,,,,,,! »vklr, ©PANCIO y ,5

•Villl SJriiVrineioiu*

Niilonili <

•6>ruf<

•NtnjuVine«coiu« SR 252»Vlnil«n \.

Poiina Cristti* !

\.r--J "*••".V

I Sub 50 IK./kn'

I 51-100 l«c./km'

|l01-150l»cykm'

1151-200 lic./km1

I Piste 200 loc./km2

•Cotejti " " " »Mil««v»t•SUbolil Vulture*

•Titirai

fy&) M

^

V •Sltbjzia BrUuhnV_./'

0 4 8 12 16km

Harta densit&tii populate!

p.§i sporul natural numai in perioada 1966—1979, a|de 70342 persoane, ritmul mediu anual de cre§tere| inferior celui inregistrat pe total \ara din cauza ca in

si perioada sporul migrator a fost negativ, inregis-

118 JUDETUL PULATIA 119

trindu-se cu 22 648 mai mult plecati din judet|sositi. *

Cresterea populatiei cu 22 461 locuitori in 197de 196-6 a avut loc in prirnui rind ca umiare anatural determinat de o natalitate medie de 21,0vii la o mie de locuitori $i de scaderea rnortaliitatii jrale.

Cu populajia inregistrata la recensamintul dinjVranicea se situeaza pe locul 33 intre j

triei, de^Mnd 1,7% din populatia totaia a RomaniaCa urmare a politicii partidului nostru de dez

armonioasa a tuturor judetelor si locaiit&tilor taritr-o amplasare cit mai rajionala §i echilibrata a fde productie in teritoriu, in juideûl Vrancea au a\mutaifii priviind cresterea populatiei urbane prinrea unei parti a forêi de munca eliberata ca uiprocesuiui continuu si rapid de meeanizare si chi(din agriicultura, din industrie, constructii ?i din alfmuri neagnicole.

Aiceasta cre§tere este exprimata prin urmatoarea jtie comparative intre anii 1956 §i 1979 :

Localitatea urbana

Municipiul Foc$aniOra?ul AdjudOra?ul Mara?e?tiOra$ul Odobe§tiOra?ul PanciuTOTAL

Nr. de locuitorila 21 februarie 1956

29 4048170710764127679

58 772

Nr. de locla 1 iulie

63 10613 7491122188237614

104513

Sursa datelor din tabel: Anuarul statistic al judetululioea, 1974, pag. 4 ?i Caietul statistic al judetului Vra

La recensamintul din 5 ianuarie 1977, populatmediul urban detinea 27,6% din popular^ totaia, f19,5% in anul 1966. Cele mai mari cresteri au fcregistrate in municipdul Focâni, a carui populate ain aceeaî perioada de 1,6 ori.

* Fi?e demografice 1968—1979, edifta 1980. In arhiva D.J.Scea, pag. 1.

[In timp ce populaîa urbana a crescut, popuiatia ruralSSzut In perioada 1966—1979 cu 15 621 locuitori, redu-

ju-ise in acelasi timp ponderea in totalul populatiei de10,5% Sn anul 1966 la 70,7% in anul 1979.

[ Transformari spaîale au avut loc nu numai in mediulci ?i in eel rural. O buna parte din populatia activS

Itelor a intrat in rindurile categoriilor de personal de2, facind fie naveta, fie mutindu-si cu timpul domi-

lUl in comune mai apropiate de municipiu si orase.|Estesemnificativain aceasta privinâ cresterea popula-

" In comune din zona municilpiului si onaselor si in celede urbanizare :

Num&r

15 iulie 1966

ibrSveni 4 119If ti 4 625lOVUl 9 840OZia-Ciorajti 2 761Lla 8.412uru 9 811

populafle

1 iulie 1979

Crejteriin 1979

fata de 1966

4 347 2285 760 1 135

10 679 8392 900 1398 907 495

10 483 672

Cre§terea numarului de locuitori in comunele din zonai Influenza a municipiului Foc§ani se datore?te atit spo-|Ul natural cit §i al celui niigratoriu din alte comune ale

Jului.[renomenul se explica si prin apropierea acestor co-

de centrele industriale printr-o reêa de drumuri11 ferate, precum si mijloace de transpont.

acelai i timp se inregiBtreaza scaderea populatiei incomune ale judetului, cum ar fi : Tataranu cu 1 825

(itori, Maicanesti cu 830 locuitori, Nane?ti cu 613 locu-Gura Galilei cu 1 337 locuitori, Ciora^ti cu 1 804

datorita in special schiimbarii domiciliului popu-tinere care pleaca la califdcare in loicalitatile urbane

s5 lucreze acolo, localitatea natala neoferindu-i, de munca in meseria pe care a obînut-o prin sco-

120 JUDETUL JLAflA 121

Industrializarea judetului si modernizarearaniuri ale economiei au determinat modificari cali|si cantitative in structura populatiei ocupate.

Cele mai importante modificari sint cele ref€la cresterea populatiei ocupate in sectoare neagricspecial in industrie si constrU'Ctii. Modificari sintprivinta populatiei ocupate in sfera productiei matsi sfera nemateriala.

Analizind populatia ocupata in cele douia sferetivitate ale economiei nationale, sfera productiei matsi sfera nemateriala, in judetul Vrancea, pentru1968—1979 se observa ca populatia ocupata in sfeiiductiei materiale este in continua crestere, pondereajtotalul popuilatiei ocupate crescinld de la 70,3%la 85,3% in anul 1979.

Cresteri importante s-au inregistrat in industconstrU'Ctii; astfel populatia ocupata in industrieblat in 1979 fata de 1968, iar in constructii s^a

Cu toate acestea, populatia din agricultura d*ponderea in totalul populatiei ocupate, ponderetotusi in continua scadere, Astfel, daca in anipopu'latia din agricutLtura reprezenta 74,0% diin popocupata, in anul 1979 ea reprezenta 51,7%. De as«se observa si o crestere a popula^ei ocupate in invatcultura, arta, ocrotirea sanatatii, fapt ce reflecta orrea politicii partidului si statului nostru in vedevoltarii multilaterale a omului, precum si grijasanatatea omului.

Din totalul populatiei ocupate in 1968, femedle -izentau 44,7%, adica 81 700 femei ocupate, iar infacestea raprezinta 44,5%, adica 79 900, inregistscadere a numarului femeilor ocupate, ca urmarederii generale a populatiei ocupate in primul rinJ3marirea durated invatamintului general obligatoriu.

Cu toate acestea, se poate afirma ca numarulin industrie a crescut in 1979 fata de 1968 cu 11constructii cu 1400, in timp ce in agricultura Jcu 7 100.

|Din totalul femeilor ocupate in 1979, 61,2% erau inItura, 19,5% in industrie, 5,3% in invatamint, 3%atirea sanatatii etc., in timp ce in 1968 in agricultura70,7%, in industrie, 5,3%, in invatamint, 4,1%, in

jtirea sanatatii 1,8 *.|Din totalul populate! ocupate in 1968, in mediul rural|4sea 83,7% si in mediul unban 16,3%, in timp ce in

1979 in mediul rural se afla 64,5% din populatiaata, iar in mediul urban 35,5%.

sitatea populatiei a crescut de la 54,0 locuitoriin 1930, la 72,9 locuitori pe km2 in anul 1966 ?i

In 1977. Din acest punct de vedere, judetul detine27 pe tarsi. Densitati mai ridd'cate se inregLstreaza

cu 1 244,8 locuitori pe km2, Golesti cu 207,3jjl'tori pe km2, Odobesti cu 206,9 locuitori pe km2

ete.tructura populatiei, pe sexe, reflecta o pondere maia populatiei de sex feminin, care este de 51,3% din

4latia judetului la 1 iulie 1979, reprezentind to.tu?i ofata de anul 1966, cind ponderea era de 51,4%

[totalul populatiei.ajoritatea locuitorilor o constituie romanii — 99,2%,

|Un numar de 2 793 sint alte nataonalitati (maghiari,li, rusi, evrei si altii).anul 1977 populatia judetului Vrancea, pe grupe desi sexe se prezenta ca in tabelul de la pag. 122.

Sin analiza dateior rezulta ca structura populatiei ju-|ui Vrancea este in general echilibrata, aproape 35%

cuitori sint in vlrsta de pina la 20 ani, populatia inde 60 ani si pesite 60 detinind 14,8%.constata totu§i deosebiri intre grupele de virstaiiul urban si rural, in special la grupele de virsta

ani si peste, unde in mediul urban sint 11,6%, iarIiul rural 16,0%, acest lucru denotind imbatrinirea

din mediul rural.sta medie a populatiei judetului este in jur de 32care 31 ani la barbati §i 33 ani la femei.

* Cadetul statistic al judetuim Vrancea, 1970, pag. 17. statistic al Vrancea, 1979, pag. 17.

I

13A

£

l*- cuD-a

to (M •» o co t- t~ t- c» o o ca in in to m mCO *H r-t i-H iH i-H

in n< i<

i > t o o * - H i n c D T t < c o t - o o o o o 5 O c M c n o03C-]CO<Nr-lT-<T-lr- lr-IIM<Ni- l rl rl rH

o O3 os r-< t- (M o

Ift r-( lO CO i-t CO CO COCOCOCvIi-l O5 CD ^ ^t* ** O O

— * o os to eft *i* t-i ^H to co t- Oi i-< m in intft co eg c* o co PO co co os m cq 01 CD o eoC f t C D O O a c O C O O I O C S I C O C O C M t - t ' - C O C D t-

- -

t- co co o c- co c- o in

o TP os eo co TJ< o N co in i> co rt* co co inc o ^ m c ^ o m 01co m CD Tj< oj M< t- co rt< <M co in <M co

123

element important al resusrselor de munca il con-Siporul natural al populatiei, care la nivelul \ari\

zinta diferenîeri semnifiicative de la o etapa la ailta,juide^ chiar in cadrul aceleiaî etape.

,-paraitiv cu anul 1966, cind la 1 000 de locuitori| tnregistrat 15,7 nascuî ?i 7,5 deicedaî, aporul natural" de 8,1 la mie, in anul 1979 s-au inregistrat 20,6

si 9,7 decedati la 1 000 locuitori, sporul natural[tnd la 10,9 la mie.

eristicile demogralice sint exprimate de dateleaza :

Inultf066068ITS178179

Nascufi

5513HO 450810678517784

Decedafi

26513282333335213(675

Spor natural

28627168477343304109

Jursa datelor din tabel : fi§e demografice 1966—1979, ediîa|B80. In Arhiva D.J.S. Vraneea, pag. 1.

(Lvtndu-se In vedere evoluîa ?i tendinâ fenomenelorigmiice specifice judetului Vraneea, se prevede cres-popula-|iei totaBe in perioada urmatoare.cifre absolute se estimeaza ca populatia anului 1985nge la 408 773 persoane, pentru ca in anul 2 000 saI pina la 530 000 locuitori, in conditiile mentineriita perioada 1978—2000 a fiertilitatii ridicate ?i ai continue a mortalitaîi specifice.urmare a politicii partidului nostru de deavoltare

pioasa a tuturor judetelor ârii si localitatilor aoes-Lprintr-o amplasare cat mai raîonala §i echilibrata a

r de productie in teritoriu, §i in judeûl Vraneeav&d mutaîi insemnate privind cresterea populaîei

r l

anul 1980 poputotia urbana va inregistra o cre§tere1,7% fata de anul 1975 si de 7,7% in 1985 faâ de

124JUDEfUL

important, fo^ „,

1

urma reformed aidministrativ-teritoriale din anuli in judeûl Vraneea au fost constitudte : un munici-\ ora§e si 59 comune cu 381 sate, din care 7 sate apar-ftêlor §i 5 sate comunelor suburbane. In aoeasta

la un oras revin 66 sate, ceea ce reprezinta o va-fluperioara mediei pe \ara care este un oras la

funcîe de numarul de locuitori situaîa satelor set& astfel:

p__ — ,.

Mori

b^— < <

Num&r de sateAparti-nlnd de

orafeLL 7(00 1— 1 000 3» 2000 2«- 4 000 1*- 5 000 —

BOOO —».

Compo-nente alecomunelor

T o

Nr.

324 331138 13983 8669 7130 31

2 22 2

t a I

%

100,042,026,021,49,40,60,6

derea o deîn sateie cu pinS la 2 000 locuitori, care1,4% din numarul total.ruparea comunelor dupa numarul de locuitori la11979 se prezinta astfel:

ComunaÔTALPlna la 20003001 — 40004001 — 70007 001 — 9 0009001 —11000

Nr. comune \591

282352

In % fata de100,0

1,747,539,08,53,3

total

126 JUDETUL « ATI Z ABE A TERITORIULUI 127

Rezulta ca, intre comune, eele cu peste 4 000ponderea.

Sub raportul di'stribujiei pe teritoriu, din cele53,0% sint situate in zona de cimpie, 45,5% sinl jdealurilor §i .depresiunilor si numai 1,5% la mi

Satele mai mari sint situate in nord-veistulin vest, in cimpie si in zona pod<gordilor, iar satsint raspindite in zcmeie depresionare, pe mjaluriie|Milcovului, Rimned si RSrnnicului Sarat.

Loeaditatile prezinta o densitate mai mare inmunelor Boghesti, Corbiâ, Tanasaaia, a podgoridilcei si depresiuniik>r Duimitreisti, Neculele, Vrancea.judej; indicatorul este de 7,2 sate pe 100 km2,perior mediei pe $ara, care este 5,8 sate pe

In functie de dezvoltarea economics, reêauase prezinta astfel:

In•*•»*.O

£ Functiuni economics Numarsate

3IJ

Total 3311. Mixte (agricol>e-industriale, agri-

cole-lorestiere, forestiere-balneo-titfistioe etc.) 28

2. Principale centre agricole (orga-niaatii, intercooperatiste, I. A. S.,S.M.A., mari C.A.P.-uri) 13

3. Baze de productie agricolS de im-portanta locala 144

4. Exploatare forestierS §i zooteh-nica (in cadruil zonelor necoope-rativizate) 61

5. Cu baza economica redusa 85

Din punctul de vedere al structurii pe sate sidului construilt, se constata cS exista un numarlocalitatl compunind 4 comune cu peste 10 satetresti, IPaltin, Gura Caliêi, Tanasoaia), 9 comune :

8—9 sate (Boghesti, Chiojdeni, Corbita, Garoafa,|resti, Poiana Cristei, Reghiu, Tife§,ti, Vidra) si 11cu cite 6—7 sate (Andneiasu, Bolotesti, Ciorasti,;nesti, Slobozia-Ciorasti, Timboiesti, Tulnici, Vini

iOri, Virtesicoiu, Vrincioaia). Aceat fapt se datorestellui natural care a influeniât asezarea satului si spe-

ocupaîiior tralditionale ale populate!.in cadrul vetrelor de sate se prezinta astfel:

Nr. sate Localizare

i B Q

i 30ao

14

1590

Vitane?ti (Tife?ti), Podul Stoichii (Naruja)Siretul (Mara9e9ti), Pietroasa (Virteiscoiu),Placinêni (Boghejti), MSracineni (Chioj-

Doaga ?i Precistanu (Garoafa), Argea §iCosti?a (Homocea), Naruja, Ungureni §i Ro-mane^ti (Nistore?ti), Cornetu (SI. Bradului),Bilie^ti, (Suraia), Covrag (Tanasoaia),Hauli§ca (Tulnici), Beciu (Virtesjcoiu).

In comunele Boghe?ti, Tanasoaia, Corbita,Gura Calitei, Poiana Cristei, Andreia§u,Mera, Nereju, Paltin, Naruja, Vrincioaia.

orma vetrelor de sat este diferenîalta in rapont cutenta tuturor faiotorilor care inifluemteaza asezarile{, conflueniâ apelor, expunerea la soare). Astfel, se

c& urmatoarele gruipari de asezari in judetuleea :ffira oomtur si structure risipita sau rasfirata a gos-

"'illor in deipresiunile Vrancei, Neculele, Dumitrest'i,( exemple coneludente gasinidu-Jse printre cele maisate vrineene. Dintre acestea notam pe cele de tip

Plostinia, Nereju Mic, Nereju Mare,— de tip rasfirat :— de terasa : Podul Narujii, Poduriile, Valea SSrii,

Birseisti, Colacu, Tichiris, Vidra— de coasta :

simpluSpinesti, Haull^ca, Podu Stoichii,Ghebari, Prahuda §i Spulber.

— de tip rasfirat insirat — de coasta dublu (Pau-le§ti, Bodesti) si riveran (Tope§ti, Coza, Naruja,

128 JUDETUL EMATIZAREA TERITORIULUI 129

Ungureni, Romanesti, Bitcani) si de(Vrincioaia).

Asezarile de tip tentacular si structura rasfiiafla in zona podgoriiilor Vrancei, cele mai serexemple in acest caz fiind satele Jari^tea, Virteiscoi!dari, Cotesti, Urechesti, Terehesti, Timboiesti, SI.lui, satele cu dispunere areolara si structuri readunate sau compacts in zona de cimipie §i lunca,tipice fiind : Sihlea, Gugesti, Slobozia-Cioraisti,etc. Materialele din care au fost construite cladirile Ixele sint : lemnul — in satele comunelor Soveja,Racoasa, Vizantea, Vrincioaia, Nistoresti, Paltin,Andreia§u, Jitia, Vintileaisca, Pufesti, Tulnici, carain satele comunelor : Bro§teni, Ciora^ti, Dunihravei|iana Cristei, Timboiesti, Urechesti, Virte?coiu, patein celelalte sate ale

GRADUL DE DOTARE SOCIAL-CULTURALA

Referitor la gradul de dotare §i servire social|rala §i comerciala a populaîei se evidentiaza o stcomplexa si o distribuîe relaliv echilibrata de dcmediul rural. Concomitenit cu dezvoltarea econccendenta a tuturor localitaîlor din Vrancea inanl a sporit considerabil si baza materiala a educculturii.

Numarul scolilor generaile ce revin la unaproape de media pe tara (1,08 faâ de 1,1). Cele 31generate din mediul rural totalizeaza un numarsali de clasa.

Numarul internaitelor scolare ce deservescinvaâmint in mediul rural este de 22 unitaî cumar total de locuri de 2 565, la care se adaugatine cu un numar de 1 734 de locuri, iar eel a!culturale se ridica in prezent la 121 cu un total de|locuri, la care se adauga 131 cinematografe.

Activitatea cultural-educativa susînuta dinral se desfasoara in conddtii corespunzatoare, la diapopulatiei fiind camine culturale, revendnd 87 lo1 000 locuitori, din care 33 camine cu peste 300|totalizeaza 16 245 locuri (36% din numarul total dcin camine).

i In mediul rural funcfioneaza 6 muzee satesti (Cotesti,?ti, Paltin, Soveja, Straoaine, Valea Sarii), o casa me-

riala care evoca personalitatea |aranului vrincean Ion(la Qmpuri) si un punict muzeal dedicat memoriei

si pentru neatirnare (la Jilisftea) a domnitorului mol-ean loan Voda Viteazul. In ceea ce privesfe asistenâ

lltara, unitaîle comerciale si prestarile de servicii pen-populaîa din mediul rural, acestea au cunoscut in ul-

jlll ani o dezvoltare ascendenta, ele constituind o laturarabila a infaptuirii politicii generale a partidului si

lui nostru, a grijii faâ de oni §i nevoile sale mate-si spirituale.

ua unata-tilior medico-sanitare in mediul rural cu-Ude astazi un numar de 2 spitale a 340 locuri, 2 sec|iirioare a 175 locuri, 8 staîonare a 45 locuri, 31 case

nas-tere a 160 locuri, o policlinica, 59 diapensare, 28ate stomatologice.

t Reêaua unitaîlor comerciale §i de al'imentaitie pubMca'|ura In prezent gradul de deservire a populatiei in pro-

;ie de 70%, cu unittaî comerciale si 37% cu unit&ti deentaîe publka. In medie revin circa 9 unitafci comer-§i de alimentatie publica pe comuna.

[Unitaîle de prestari servicii sint concentrate, in gene-ln satele resedin"ta de comuna. Cele mai bine cotate din

|t punot de vedere sint comunele Birsesti, Corbita, Gu-I, Naruja, Soveja si Ureche^ti, ultimele doua atingindllul urban.

INIVELUL DE ECHIPARE TEHNICO-EDIDITARAcontextul dezvoltarii economice si sociale a tuturorStilor s-au inregis'trat cre,steri substam|iale si ince prive^te gradul de echipare tehnico-edOitara a

lltaîlor, ceea ce a avut ca efe^ct ridicarea niivelu-[de trai si civiliza|ie al locuiitorilior. Se poate aprecia

ivelul actual de echipare tehnico-edilitara a reêlei[Ioca3ita|;i este, in unele privin$e, suiperior mediei

ite la nivelul intregii \axi. Astfel, 17 localita^,5 orase, dilsipun de refele pentru distribuirea

In sistem centralizat, ponderea acestora in raport|umarul total de localiitata fiind de 5%, faâ de 2,8%

media pe âra. Lungiimea reêleiloir de apa acoperaliverse procente lungimea retelei stradale dup& cum

130 JUDETUL WMATIZAREA TERITOBIULUI 131

urmeaza : 100% in municipiul Focsani, 73-75% in61-62% in orasul Panciu, 45-47% in Marasestibesti *.

Un numar de 12 localitatl sint raicordate laaduotiune a apei fertile oraselor Foicsani si Pslocalitati din 25 de comune concentrate in parteaa judetului dispun de alimentare cu apa de laeconomice existente. Satele din zona dealurilor si|presiunilor au rezolvat aliimentarea cu apa din fircaptari de izvoare.

Localitatile rurale foloBese incalzdrea cu lemrbuni si coimbusitibili lichizi. In prezent sint el€285 sate, adica 86% din totalul de 331.

Satele neeleotrificate se situeaza in major!/partea de vest a jude-j/ului, in zona dealurilor si asiunilor.

Ca urmare a procesului de sistematizare si urtla sate, sporeste an de an numarul cladirilor de kdotarilor social-culturale, de prestari servicii siedilitare, in deplina concordanta cu prevederilesi detaliilor de sistematizare.

De asemenea, se continua echiparea teritoriului <nelor cu lucrari de imbunatatiri funciare, indiguirijcari, lucrari de hidroamelioraîi.

Odata cu anrtplificarea actiunii de urbanizare,satelor se produc sohimfbari de ordin calitativ, infnivelul de trai social si cultural al po,puila|iei.

finind seama de faptul ca majoritatea satelorracter agricol, in funicîe de aceasita s-a stabiliit me.organizare a localitatilor, densitatea construcîilor,:]mea loturilor pentru construictii, urmarinidu-secrearea unor centre civice care sa grupeze princijtari socialnculturale ale comunelor.

In ultimii ani s-au construit aici 300 apartamenttru specialist!, iar pentru viitorii 2 ani sint prevlse realiza inca 400—500 apartamenite cu regimtime de eel putin 2-3 nivele (in eomunele Vidra,Naruja, Cimpuri, Nereju).

* Conform studiului de sistematizare teritoriala a judetuluoea, 1975, pag. 114.

|Din fondurile populaîei in satele judeûlui se con-ilesc anual pesite 500 locuinte, toate realizindu-se cu

si etaj, reducind astfel aproape la jumatate supna-ocupata la sol faâ de aria desfasurata a locumêlor

sr care ,s-au execuitat in anii trecuî.Pe baza programelor elaborate la nivelul comunelor,'

constarucfii se aarnp^laseaza de la centra spre zonelejinale, pe arterele principale de circulaîe, respectindnul de inalîme de P + 2 nivele in centrele civice si:

1 nivel in res.tul zonelor construibile.In aceasta etapa au fost reactualizate si proiectele de

care au lost puse la dispozitia poipulatiei pentrupunde nO'ilor condirtii de regim de inalfime §i grad de

ifort sporit.jLOCALITATI URBANE.iCRE^TEREA NUMARULUI DE A§EZARI URBANE !i |U SISTEMATIZAREA ORA§ELOR(procesul de urbanizare din judeûl Vrancea, inscris in

generate actuale, are loc in conditiile de dez-re eeonomica si sociala susînuta, carora cadrul geo-

(Ic, resursele naturale si umane le confera trasaturirii.iata cu reorganizarea teritoriala din anul 1968 s-a

1)8 ca in paralel cu dezvoltarea oraselor cu grad avan-industrializare sa se creeze noi centre industriale in

lie ramase in urma, printre care si judeûl Vrancea,ampletarea echiparii tehnico-edilitare a tuturor loca-llor.

utorita repartizarii mai echiiibrate a invesititfMor peBgul teritoriu al judetului, pe baza criteriilor de efi-

sociala si in spiritul unei organizari complexe dinde vedere economico-social, al echiparii si dotarilor

i teritoriu, alatuii de municipiul Focsani se dez-si orasele Odoibe§ti, Adjuid, Marasesti, Panciu.

)in punct de vedere al modului de grupare a locali-Dr urbane pe teritoriul judeûlui Vrarucea, distingem|kipiul Focsani, ca ora§ mijlociu, cu funcîe econo-

§i social-culturala de importanta naîonala si patrumici, sub 20 000 locuitori — Adjud, Marasesti,

Blu, Odobe§ti —, orase cu aotivitate economica si rolrvire sociai-cuiliturala de importanâ

r'1

Str. B I e . zu

rX.

\

o

Tertnwl wrm*IMIl »WI

ED0 250 500 750 1000

'Planul municipiului Foc$ani

1. Consiliul popular judefean 2. Consiliul popular»lul judefean 4. Liceul ,,A1. I. Cuza" S. Liceul "--•

gogic 7. Liceul economic 8. Grupul ?colar al r „r.', ^1"3 "Unirea" 10- cinema »LeP?a" 11. Teatrul municipalcmtura a sindicatelor 13. Biblioteca municipala u. Muzeul15. Muzeul unirii 16. Policlmica teritoriala 17 spitelulSpitalul militar 19. complexul sportiv BMilcovul" 20 SalaBanca Nationals 22. Banca de InvestitU 23. Complexul24. Plata agro-alimentara BMoldova« 25. Hotel Unirea" 2eLiceul agricol 28. Grupul ?colar 29. Autogara

12

JATIZAREA TEBITOBIULUI 133

ad seaima de relatiile complexe ce se stabile&c intreti (in sfera cooperarii economice, a relaîilor de

, serviciilor §i aiprovMonarii, a comtunicatiilor ?iorturilor, a petrecerii timpului liber), actiunile deatizare au luait in considerare fiecare ora? ca partetita dintir-o grupare de aêzari invecinate.tui siistinut de industrializare a surprins ora§ele

ilui Vrancea in stadii diferite de dezwltare.mvmicipiul Foc§ani §i in ora§ele Panciu, Odo-

suportxil urbanizarii era constituit de comer); §i deunor unita^l mici de prelucrare a produselor

Die.itistrializarea in ritm Jnalt a judeûlui a determi-

ii corespunzatoare la niveM fiecarei localitaî.ajuns la utiHzarea disponibiltiiui de forâ de munca

plan local, ceea ce a determinat deplasari pentru mun-iln arii din ce in ce mad largi §i a provocat migratii.

|Asigurarea locuin' elor ?i dotarilor necesare, cre§tereaiului de proiesionklizare, Siporirea veniturilor au con-tfit la ridicarea generala a niveliolui de trai. Numai infJlcipiul Foc$ani, in ultimele doua cincinale au aparutttere noi ca : Foc§ani-Sud, cu peste 17 000 locuitori,

(in curs de execute), Gara, in oiragul Aidjud cartie-Biret-Siretel etc.

|Ca urmare a dezvoltarii locaiitatSlor au aparut noi ne-&t^ de dotari §i servicii, ceea ce diioe implicit la spo-numarului de loeuri de munca.

[Din punct de vedere al dinaniicii sociale, urbanizareain primul rind un proces de restructurare sociala

Urmare a necesitatilor curente in productie.Rltniul alert de crei^tere a populaîei oraêlor a in-inat pentru o mare parte dintre locuitorii nou veniîmediul rural trecerea la un mod de viaâ urban.

[In structura generala a ora§ului, deci in sistemul oo-m-de relaîi ce se stabilesc din punct de vedere funcîo-

spatial-volumetric, intre componentele acestuia auvenit, datorita dinaniicii economice si sociale, o serie

llemente noi ce au modificat situaîa existenta pina indnalul precedent.

|Din punct de vedere functional, structura ora§elor ait modificari in mai multe directii, din care amin-

limiU zMri

ISO 300 450

Planul ora^ului Panciu1. Vinalcool 2. Combinatul pentru producerea §ampaniel

4. Autogara 5. Hotel-restaurant 6. Plata agro-alimentara 7. ConsillUlar 8. Militia 9. P.T.T.R. 10. Camin cultural 11. Cinematografteoretic 13. Gradinita 14. Spital 15. Stadion

....... Uroita ora« cnutmito

150 300 450

[ Planul ora^ului AdjudJ 1. Depou C.F.B. 2. Autogara 3. Gara C.F.R. 4. Magazin Supercoop

Mtlaurant 6. Hotel 7. Plata agro-alimentara 8. Consiliul popular 9.K 10. P.T.T.R. 11. Casa de cultura 12. stadion 13. Liceul de cultura»15 14. Gradinita 15. Policlinica 16. Spital

lie

• Unit) nan cautrwte

0 150300450600m

vx

Planul ora?ului Mara§e$ti1. Gara-depou 2. Fabrics de pZine 3. Fabrica de sticla 4.

derea ..Chimica" 5. Hotel-restaurant 6. Plata agro-alimentara 7.pentru prestarl de servicil 8. Consiliul popular 9. Militia 10. P.T.1Caminul cultural 12. Liceul industrial de chimie 13. Gradinita ll.|gradinita 15. Spital 16. Policlinica 17. Stadion 18. Mausoleul

/•—. sir-—., C"*

! II ^-/L?\r—..T-J/ //

m..... limit* ami

0 150 300 »50 600 m

,,«.

138JUDETUL

tim : d'iversificarea si schimbarea functiilor ecprin introducerea unor noi activitati cu caraeter in)ca : Fabrica de beton celular autoclavizat la Adjuilbinatul de celuloza si hirtie in aceeasi localitate,rul si Fabrica ide prelucrare a maselor plastice IFabrica de materiale de construcfii Odoibesti etc. ; jrea accentuata a funcjiumii de locuire la un nivdjrior calitativ in raport cu media existenta, mod|tipurilor si volumul elemenfelor de legatura intrefuncfiuni (comunica,fii, tnansporturi, circulatii).

In ceea ce privesfe fondul locativ, s-a trecultipul dominant de locuire in construcfii cu pu|ine |cu demsitati reduse reali'zate izolat si treptat, la l|in constructii colective grupate in mari ansambidensitaji ridicate, realizate industrializat in termenltiv scurte, comiplet dbtate si echipate cum sint dinide vedere social-cultural Focsani-Sud, Bahne, Gara,|din munMpiul Focsani, precum si zonele c'entnÔdoibesti, Panciu, Adjud si Marase^ti. !]

Ansamblurile noi cu densitati ridicate au fost;!zate in relaîi direote cu platformele industriale si "Irinâ de reorganizare a centrelor urbane. ''•

S-au dezvoltat platforme industriale in Focsan'i, \si Marasesti, unde s-a acordat o aten-fie deosefh

Localitatea

Municipiul Foc?anisuburbane existenteCimpineancaGplegtiTOTAL MUNICIPIU

FOCgAJNTIOra?ul Adjudsuburbane propusePufagtiTOTAL ADJUDOra§ul Mara?€5tiOra?ul PanciuOra?ul OdobegtiTOTAL URBAN

Nr. locuitori_ 197550000

34003700

1 2980

75000

40003000

1 1985"

100 000

45003500

ll

•1'!

!

5610011800

—11 80098008300800094000

82 00015000

—1500011 00085008500

125 000

108 00020 000

500025000140001000010000167 000

1ATIZAREA TERITORIULUI 139

rii perimetrului oicupat de unitaîle industriale, oo-aesstora §i utEizarii unor dotari comune.

raport cu criteriile generale avute in vedere inBlerea evoluîei reêlei generale de localitaî §i a

i au fost facute estimari privind prognoza popu-pe difenite ora§e 5,! etope.

PERSPECTIVA SISTEMATIZARII TERITORIULUIA MODERNIZARII CENTRELOR URBANE §1 RURALE

IN ANUL 1990cadrul judeûlui nostru, ca urmare a Legii pri-

sisteniatiziarea teriitoriului si loicaditaîlor urbane §is-a initocmit un studiu de siistematizare completa

rltoriului care preainta principalele direcîi de dez-generala a judeffuiui in deplina conicordanâ cu

Jerile planiului cinicinal 1976 — 1980 si in perspectiva5n anul 1990.

Be are in vedere dezvoltarea in continuare a forêlorctie intr-o s,trinsa corelaîe cu cresiterea nivelu-

de urbanizare, posibilitat.ile specifice de valordficareurselor materiale si umane de care disipune judeiûl,

taîrea structurii reêlei actuale de localitaî incu dezvoitarea social-economica previzibila in

rtiva, dezvoltarea reêlei de localitaî rurale înindde o cit mad judicioasa utilizare a fondului fun-

i, precum si evidenîerea din punotul de vedere alitizarii a unor posibilitati teritoriale pentru ani-ea de noi industrii in raport de diisiponibilitatile exis-S-a mai avut in vedere, de asemenea, si asigu-unei proteicîi aidecvate a mediului inconjurator si

terea calitatii vieîi.I S-a stabilit ca 1 1 loealitali sa idevina centre urbane cuicter agroindusitrdal (Guge^ti, Vjidra. Naruja. ^ Dunii-|ti, Maicanesti, JTulnicir, Vulturu, Soveja, Jitia, Tana-

a, Tataranu), din care Gugesti, Vidra, Naruja, Maica-|ti s,i Dumitre§ti se vor contura ca localitati urbane

icinalul 1976 — 1980.i Pentru aceste looalitaî s-au intocmit schiê de sis-

atizare si detalii de centre civice, s-au avut in vedere-tile de dezvoltare acononiico-sociala pe perioada

6 — 1980, acordindu-se, intr-o perspectiva mai inde-

140 JUDE-TUL

partata, o deosebita atenîe stabilirii zomelornale, realizarii noilor amsam!bluri de locuinte sigerii continue a perimetrelor construibile.

In ultimii and, de exemplu, in zona centrala «litatii Guge?iti, s-au constiruit objective majorefofera garantia crearii unui viitor ora§ cu functittiple. Aceleasi conditai sint create pe plan ecoisocial si pentru comunele Vidra ?i Naruja.

Detaliile de sistematizare pentru centrele civfost proiectate in sensul respectarii intoemai a ^tiilor conducerii de partid, de organizare a unorjpublice in care, ca element dominant, sint amplasidiile politico-administrative ale viitoarelor orase,.jsustinute de locumfe si dotari de interes generalde cultura, complexe comerciale, cinematografe,licee de specialitate.

Pentru nolle ansambluri de locuinte s-adeaproape realizarea unor fronturi stradiale i g . ,aspect reprezentativ, armoriizarea noilor construe!cele existente, oladirile care sint in stare buna si cagura personalitate localitatalor. Se aeorda o grijabita dispunerii volumetriei §i tratarii plastice a fatastfel incit noile edificii sa refle.cte preocuparea •promovarea unei arh'itecturi tradiîonaile romane^tiacelaî timp sa fie pus in valoare specificul local.

Detalii'le de sistemaitizare pentru zonele indis-au elaborat in spiritul concentrarii acestora, alde teren precum §i al fodosirii in coxnun a u t i l i t i

Pentru a sprijini populatiia din localitatile rurdore§te sa-§i construiasca locuin|e proprieitatela nivelul judeûlui s-a intocmit un catalog cuprt&iproieote tip de loeuinê cu tratare arhitecturala §i;|ionala diferenîata pe zone geografice. '\

In vederea infaptuirii sarcinilor trasate de cond'ipartidului in legartura cu dezvoltarea social-econoilocalitat;ilor viitoare centre urbane, s-au adoptat o|de masuri la nivelul judeûlui, urmarindu-se re^tuturor obieotivelor iprevazute in plan pe perioada1980.

Aatfel, la comuna Gugesti volumul invesit |zute in cincinalul 1976—1980 este 194,3 mil lei, cu'

tEMATIZAREA TERITORIULUI 141

, mult fa$3 de cincinalul precedent, iar investifiile pre-a se realiza sint cu 5% noai mari faâ de preve-itiale. Ca urmare a realizarii investiîilor preva-

pentru dezvoltarea industriei, valoarea productieice se va realiza in 1980 va fi cu 59% niai niare

It in 1975, ceea ce va duce la cresterea fata de aoeeasiada a numarului mediu de personal inuncitar cu 14%

] a oelui industrial cu 41%.[Cresterea nivelului de trai se reflects ?i in cresterea

ilor de marfuri cu amanuntul in 1980 fat& de 1975j 89% ?i a prestarilor de servkni pentru populatie cu

O. Se va construi o fabrica de piine, o secrfie de semi-strializare a legumelor si fructelor, un oficiu P.T.T.,

de intretinere auto, se va dezvolta alimentarea cuB localitatii cu 2 km de retea $i 13 litri/sec. captare,lua de canalizare cu 2,7 km, o statte de epurare, o

de transformare, un dispensar veterinar, 429 apar-ite, o sala de gimnasticS $i 8 sali de clasa.

| In comuna Vidra, din analiza modului in care se reali-l& principalii indicator! de plan din cincinalul 1976—D, rezulta ca prin masurile ce s-au luait valoarea pro-|lei globale industriale va inregistra la sfir?itul cin-ilului o cre?tere de 86,9% fata de anul 1975 si de

at& de prevederile iriitiale. In vederea dezvoltariilico-sociale a comunei, prin planul cincinal 1976—

a fost prevazut un voluni de 10 ori mai mare fatacincinalul precedent si se prelknina a se realiza cu

B% mai mult.j Principalele obieotive de investitii ce se vor realiza aici

: secrfia de fabnicat cascaval, dezvoltarea sectiei deJiindustrializare a legumelor si fructelor, o statue elec-

de 110 kw, o instalatie telefonica cu 12 cai, com-de alimentatie publica cu 60 locuri cazare si 150la mese, dezvoltarea reêlei de alimentare cu apa

_ 6 km aductiune, dezvoltarea retelei de canalizare cu?i o statie de epurare, 122 apartamente, 2 gradi-

a cite 60 locuri, o baie comunala.| Cresterea nivelului de trai este reflectata ?i de spo-

in 1980 a desfacerii de marfuri cu amanuntul cu1,7% fa$a de 1975 si a prestarilor de servicii pentru

cu 23,3%.

142 JUDETUL VR/

In comuna Naruja, din analiza modului inrealizeaza principalii indicator! de pilan din cmca1976—1!980, rezulta ca valoarea productiei globale la|situl cincinalului va create cu 21% fat a de anul 1£ou 32,3% fa|;a de prevederile cincinalului initial.

In vederea dezvoltarii economico-sociale a coraflprin planul cincinal a fost prevazut un volum detii de 3 ori mai mare decit in cincinalul precedent |prelimina a se realiza cu 0,8% m(ai mult fata.dederile initiale.

Principalele objective de investitii ce se voraici sint : o unitate mixta de prestari servicii, o bru|o piata agroalimentara, un saivan pentru oi cu ocitate de 500 capete, 2 km reêa pemtru alimentapa.

In 1980 desfacerile de marfuri cu amanuntul,create fata de 1975 cu 269% iar prestarile de servicii|tru populate cu 34%.

In continuare, dezvoltarea industriei in localitatit|dra si Naruja va fi asigurata, in principal, prin vacarea resurselor minerale utile existente in zona silpotrivit prospectiunilor geologice pot fi exploatatefnomic asa cum sinit cede de sare, oelestina, gipsuri,calcare, betonite, argile, nisipuri cuartoase.

Comitetul exeeutiv al consiliului popular juderourile executive ale consiliilor populare comunaleo atentie deosebita urbanizarii acestor localitatifel incit sa devina puternice unitati teritorial-admiitive cu caracter polarizator, specifice profilului ecol§i social prevazut in perspectiva.

In viitorii 15—20 ani, aceste looalitati se vor dein continuare asigurindu-li-se organizarea unor centvice reprezentative, cu un regim de inaltime a locuiisi dotarilor social-culturale de eel putin 3 nivele ?itati marite ale constructiilor.

In cadrul acestor localitati se vor realiza dotariorasenesc astfel incit in urmatorii 15—20 ani sa se a|la un confort cit mai apropiat de eel urban.

Transformarile profunde intervenite in anii ediflcariiialiste evidentiaza cu pregnanta faptul ca scopul su-m al politicii partidului este ridicarea bunalstarii mate-le si spirituale a intregului popor.Imbunaltatirea repartizarii teritofiale a fortelor de pro-

, dezvoltarea armonioasa, echilibrata a intregii eco-si a fiecarui judet, constituie una din problemele

mai importante pe care le ridica opera de faurire aialismului. Inca din primii ani ai dezvoltarii planifi-

le a eoonomiei, partidul nostru a promovat o politicaridicare a regiunilor slab dezvoltate in trecut, asa cum

fost §i judetul Vrancea, prin masuri complexe care salgure avintul fiecarei zone in parte. Aiceste orientari aut accentuate in mod deosebit, in contditiile .actualeiartiri adminiistrativ-teritoriiale a ffirii, creinidu-se pre-e ipentru folosirea cit mai efMenta a resurselor natu-

§i a forêi de munca din fiecare looalitafte, pentruterea rolului clasei muncitoare, pentru crearea de noitre de tip urban §i organizarea pe baze inoi a vieîicomunele si satele noastre..

Este cunoscut ca, in treicut, localitatiile de pe tenito-udetului Vrancea aveau un nivel scazut de dezvol-

, industria fiind aproape inexisitenta. Ajceasta situaîefost radical modificata in mai putin de trei decenii denomie planificata. In numeroase localitati din judetu amplasat obieictive induistriale, ceea ce a dus la cre§-ea locului si rolului acestei ramuri in economia jude-ui, s-au creat noi locuri de munca, a creiscuit baza ma-lala necesara ridicarii bunastarii materiale a popu-

i de pe aceste meleaguri.

Vrancea Bogdan Daniel 1

Documents

Transcript of Vrancea Bogdan Daniel 1