MANAGEMENTUL_INTEGRAT_AL_DESEURILOR

8/7/2019 MANAGEMENTUL_INTEGRAT_AL_DESEURILOR

http://slidepdf.com/reader/full/managementulintegrataldeseurilor 1/8

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DESEURILOR

CONTINUTUL TEMEI

1. Situatia actuala a managementului deseurilor inRomania.

2. Conceptul de management integrat al deseurilor.3. Obiectivele managementului integrat al deseurilor.4. Impactul depozitelor de deseuri asupra mediului.

OBIECTIVE

1. Cunoasterea situatiei actuale a managementuluideseurilor in Romania.

2. Explicarea necesitatii unui concept de management integrat al deseurilor.

3. Cunoasterea impactului depozitelor de deseuriasupra factorilor de mediu.

1. Situatia actuala a managementului deseurilor in Romania

Situatia actuala a managementului deseurilor in Romania este

caracterizata de:

- cresterea cantitatilor de deseuri la conditii neschimbate pentru

zonele de depozitare;

- insuficienta echipamentului pentru colectare si transport;- infrastructura de valorificare nedezvoltata corespunzator;

Exista atat solutii tehnice cat si concepte, care nu se pot realiza din

cauza situatiei financiare precare, capitalul pt. investitii depasind cu mult

bugetele comunelor , oraselor si societatilor. La ora actuala investitiile sunt

alocate in actiuni de colectare si procurare de recipienti.

Situatia se va schimba cu siguranta – in ceea ce priveste conditiile

cadru din domeniul legislatiei deseurilor, deoarece, in cadrul pregatirii

Romaniei la aderare UE, trebuie realizata armonizarea cu Aquis-ul

Comunitar, ceea ce atrage dupa sine cresterea pretentiilor referitoare la

tratarea si indepartarea deseurilor. Un prim pas l-a constituit emiterea OG78/2000 privind regimul deseurilor, continand cu transpunerea in legislatia

romaneasca a mai multor directive UE privind deseurile ( HG.nr.662/2001

privind gestionarea uleiurilor uzate, modificata si completata de Hotararea

Guvernului nr.441/2002, Legea nr. 451/2001 privind clasificarea, etichetarea

si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase,

HG.nr.1057/2001privind regimul bateriilor si si acumulatorilor care contin



substante periculoase, HG nr.162/2002 privind depozitarea deseurilor, HG

nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, HG nr. 349//2002 privind

gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, rectificata in 11 aprilie

2002,(nr.349)etc).

O data cu ridicarea pretentiilor legate de salubrizare, orasele si

comunele responsabile de indepartarea deseurilor trebuie sa-si extinda

sarcinile. Sarcina de salubrizare va cuprinde de acum nu numai indepartarea

deseurilor, ci si valorificarea lor.

2. Conceptul de management integrat al deseurilor.

Pentru a obtine competenta in domeniul sarcinilor noi si pentru a

realiza eficient problematica deseurilor, este necesara o planificare in

domeniul managementului deseurilor- care sa cuprinda o solutie globala. Nu

considerarea pasilor si tehnicilor individuale, ci un management integrat al

deseurilor, toate celelalte modalitati privind combinarea si cooperareatuturor strategiilor de limitare a productiei de deseuri, de valorificare si de

indepartare a lor subsumandu-se acestui concept.

Obiectivul principal este acela de a reduce cat mai mult cantitatea de

resturi de indepartat, de a trata si depozita deseurile produse conform unor

tehnici ecologice.

Masurile si metodele care se impun, pasii individuali, ca si ordinea

cronologica a lor sunt concretizate si expuse clar intr-un concept integrat de

management al deseurilor.

Necesitatea unui concept de management al deseurilor rezulta pe de o

parte direct din datele legislative. Asemenea articolului 7 din directiva UE

asupra deseurilor, se solocita elaborarea de catre autoritatile responsabile a

unor planuri de management al deseurilor. Planurile trebuie sa contina

tipul, cantitatea si originea deseurilor valorificate si indepartate,

instructiunile tehnice, ca si suprafetele instalatiilor de salubrizare.

In dreptul European, in art. 14 al directivei UE asupra ambalajelor

si a deseurilor din ambalaje descoperim prescriptia ca planurile de

management al deseurilor ale statelor membre sa contina un capitol separat

despre ambalaje si gospodarirea deseurilor care rezulta din acestea.

Fundamentele pentru planurile de management al deseurilor la nivelnational, respectiv regional, sunt furnizate de conceptele de management al

deseurilor elaborate de comunele sau orasele responsabile cu gestionarea

deseurilor.

Necesitatea elaborarii de concepte de management al deseurilor mai

rezulta si din aceea ca o data cu pretentiile crescute, problemele din

managementul deseurilor devin din ce in ce mai complexe si solicita solutii



diferentiate. Trebuie implementate o serie de masuri individuale, care sa

satisfaca un obiectiv, o organizare si o coordonare globala.

Cele mai importante linii directoare sunt schitate in cele ce urmeaza:

- implementarea de masuri concrete pentru salubrizare( de exemplu

colectarea selectiva a materialelor vechi in vederea valorificarii,

colectarea separata si indepartarea ecologica a deseurilor

periculoase, siguranta indepartarii deseurilor);

- coordonarea si ordonarea masurilor de salubrizare ( de exemplu

alegerea unei forme legale potrivite pentru functionarea

managementului deseurilor, cautarea si gasirea unor terti private

adecvati pentru indeplinirea unor operatii privind evacuarea

deseurilor, si masuri de salubrizare, alaturi de comunitatea

respectiva, sprijinirea si coordonarea masurilor pentru

comercializarea si pastrarea in siguranta a componentei in

materiale valorificabile);- controlul prestarii serviciului de salubritate ( de exemplu

elaborarea unor bilanturi asupra cantitatilor si materialelor, ca si

examinarea costurilor- ca baza pentru o eventuala continuare sau

schimbare, respectiv imbunatatire, a obiectivelor de management

al deseurilor);

- informarea si consilierea producatorilor de deseuri in vederea

micsorarii cantitatilor de deseuri generate, ca si incurajarea

masurilor de valorificare);

- conceperea si emiterea unor prevederi locale ( hotarari ale

consiliului local, norme si regulamente) considerate ca fiind cea

mai importanta baza legala pentru realizarea indepartarii

deseurilor, cu posibilitatea influentarii comportamentului

cetatenilor in spiritul reducerii cantitatilor de deseuri ( de exemplu

reglementarea salubrizarii deseurilor, obligatia de a avea recipiente

pentru resturi, si de a folosi sistemul de salubrizare, colectare si

transport, taxe, etc) ca si formarea unei constiinte in spiritul unei

salubrizari mai sigure si ecologice.

Salubrizarea deseurilor in regiuni trebuie stabilita si coordonata

impreuna cu orasele si localitatile din jur. In viitor vor fi necesare din ce ince mai mult solutii regionale, cu aplicabilitate larga, de management al

deseurilor, ceea ce nu inseamna neaparat necesitatea unor instalatii de inalta

tehnica. Ne putem gandi aici de exemplu la colaborarea mai multor orase

si/sau comune in vederea organizarii unei strategii regionale.

Solutiile cu aplicabilitate larga nu exclud masuri cu aplicabilitate

restransa la nivelul oraselor si comunelor. Acestea din urma pot prezenta un



avantaj mai ales la impiedicarea formarii si la colectarea separata a

deseurilor valorificabile, unde este necesara colaborarea activa a cetatenilor.

In cadrul unui concept global, trebuie stabilite masuri cu aplicabilitate atat

larga, cat si restransa.

De asemenea, in conceptul global, trebuie luate in considerare si

integrate atat structurile, cat si masurile de valorificare- fie ele comunale sau

private.

Conceptul de management integrat al deseurilor poate fi util si in

cadrul autorizarii unor instalatii de tratare si indepartare a deseurilor pentru

dovedirea intelegerii prioritatilor de management al deseurilor –

impiedicarea formarii inainte de valorificare, inainte de indepartarea

ecologica – si ca argument necesitatea instalatiei respective.

Adaugam aici ca implementarea unei instalatii de salubrizare a

deseurilor, in special rampe de depozitare si instalatii de incinerare, se va

face dificil si in Romania, deoarece constiinta ecologica a populatiei se aflain plin proces de formare.

Necesitatea unei rampe de depozitare a resturilor, de exemplu, trebuie

expusa, in cadrul unui concept global, impreuna cu masurile aferente pentru

limitarea producerii si valorificarii, intr-o maniera credibila pentru populatie.

Conceptele de management al deseurilor trebuie sa furnizeze oprivire de ansamblu asupra situatiei gospodaririi deseurilor intr-o regiune

(de exemplu la nivel national sau regional). Trebuie s indice perspective si

actiuni necesare si astfel, sa joace rolul de linie directoare pentu actiunea indomeniul managementului deseurilor.

3. Obiectivele managementului integrat al deseurilor.

Un concept de management integrat al deseurilor contine mai multe

concepte mici, care se raporteaza la domenii diferite. Obiectivele generale

pot fi prezentate dupa cum urmeaza:

• Epuizarea tuturor posibilitatilor de evitare a formarii si reducere

a cantitatii de deseuri, in cooperare cu populatia si cu sectorul

economic;

• Sortarea, colectarea si valorificarea deseurilor menajere, trebuie

realizate cu respectarea punctelor de vedere ecologice sieconomice;

• Diminuarea presiunii asupra rampelor de depozitare prin

folosirea metodei clasice de valorificare, compostarea, ca si

prin pretratarea resturilor de depozitat;



• Folosirea optima a energiei, eliminarea corecta din punct de

vedere tehnic a materialelor periculoase si controlul prealabil

eficient al materialelor de acest gen;

• Examinarea tuturor tipurilor de resturi de indepartat, ca de

exemplu gunoiul menajer, resturile industriale, deseurile dinconstructii si demolari, in vederea valorificarii lor;

• Stabilirea conceptului de management al deseurilor la nivel

comunal, cu scopul sistematizarii si organizarii teritoriale, ca si

cu scopul satisfacerii intereselor regionale si supraregionale;

• Siguranta maxima a salubrizarii prin crearea unui sistem

regional si supraregional de asociatii, ecologic si reprezentativ

din punct de vedere economic, pentru reciclare a resturilor,

compostare si valorificare energetica, pentru depozitarea

controlata, ecologica a gunoiului ramas, imposibil de

valorificat.4. Impactul depozitelor de deseuri asupra mediului.

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare,

depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca

generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri

orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelor de suprafata;

modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe

terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant

este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se

practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor desuprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa

infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente

poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti



influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra

folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru

depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care

in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel

putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani),

exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea

de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha,

fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele

din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specificezonelor poluate;

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care

isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata

exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea

zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic

initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici

de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si

diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani,ciori, caini vagabonzi.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru

sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele

(plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv

namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri

metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti.

Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatiiinflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor

menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor

periculoase complexe si reduce poluarea mediului.



Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt

depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate

din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi

sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru

eliminarea finala a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in

apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor

de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru

protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele

respective; depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt

operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu

materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii

mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii

de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul

biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula

utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de

transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu

sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri

de avertizare. terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri

degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora

actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de

depozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza

neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel

pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale,

materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor

necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare

a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul

activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

MANAGEMENTUL_INTEGRAT_AL_DESEURILOR

Documents

Transcript of MANAGEMENTUL_INTEGRAT_AL_DESEURILOR