managementul_deseurilor

5/21/2018 managementul_deseurilor

1/51

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013Investeste n oameni!

Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor

Domeniul major de interventie 3.2. Formare si sprijin pentru ntreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatiiProiect: Retea de sprijinire a formarii profesionale n domeniul managementului sanitar, managementului calitatii si TIC al personalului ocupat ndomeniul medical RUXMED, POSDRU/81/3.2/S/49706

1

CONTROLUL POLUARII MANAGEMENTUL DESEURILOR

GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE

REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA

sistem telemedicina


2/51




2

CUPRINS:

GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASE 3

METODE DE ELIMINARE FINALA A DESEURILOR 20

COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR N INSTITUTIILE PUBLICE 28

CADRUL LEGILATIV REFERITOR LA GESTIONAREA DESEURILOR 35

PRECAUTIUNI STANDARD (Precautiuni universale (PU)) 36

EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI

PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR N FUNCTIE DE CONTACTUL

CU SNGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE 39

PRECAUTIUNI SUPLIMENTARE (ADITIONALE) 46


3/51




3

GESTIONAREA DESEURILOR PERICULOASEREZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA

Gestionarea deseurilor reprezinta o problema de importata majora a fiecarei

comunitatii, intelegerea acesteui fapt va determina modul de reusita al planurilor degestionare a tuturor categoriilor de deseuri.

Calitatea vietii este strict conditionata si de calitatea serviciilor de gospodariecomunala, a calitatii mediului n care traiesc. In structura serviciilor de gospodarie comunalasunt incluse componente ca :

alimentarea cu energie electrica si gaze ; productia si distributia apei potabile ; canalizarea si epurarea apelor uzate si meteorice productia si distributia energiei termice pentru incalzire si apa calda

salubritatea si gestiunea deseurilor urbane; ntretinerea strazilor, spatiilor verzi si obiective din domeniul public; transportul local public; administrarea, ntretinerea si repararea fondului locativ de stat.

Colectarea la locul de producere (precolectarea primara) a reziduurilor menajere seface n recipiente acoperite, dimensionate n functie de cantitatea produsa, de ritmul deevacuare si de categoria n care se ncadreaza reziduurile menajere din locuinta; reziduurilenu se colecteaza direct n recipient ci ntr-o punga de polietilena aflata n recipient si care saaiba un volum putin mai mare dect volumul recipientului.

Precolectarea secundara, adica strngerea si depozitarea provizorie a pungilor cudeseuri menajere n punctele de precolectare organizata, se face n recipiente dimensionatecorespunzator, acoperite, prevazute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire,usor transportabile, concepute astfel nct sa nu produca raniri n timpul manipularii si sa nufavorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.

Containerele vor fi concepute n asa fel nct accesul la ele sa fie rapid si usor, iarsistemul lor de acoperire sa fie usor de manevrat si sa asigure etanseitatea.

Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confectionate din materiale rezistente lasolicitari mecanice sau agresiuni chimice si care sa se poata spala si dezinfecta usor.


4/51




4

Recipientele vor fi mentinute n buna stare si vor fi nlocuite imediat, la primele semnede pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate n spatii special amenajate, mentinute nconditii salubre.

Administratia locala va asigura colectarea, ndepartarea si neutralizarea reziduurilorstradale.

Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face n recipienteacoperite, mentinute n buna stare, amplasate n conditii salubre, n spatii special amenajate.Este interzisa depozitarea reziduurilor stradale, dupa colectarea lor, direct pe sol, pedomeniul public sau privat.

Deseurile urbane trebuie sortate la locul de producere n componente reciclabile sinereciclabile.

Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deseurilorva folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile si va asigura dirijarea lorspre procesul de reciclare. n acest scop

va asigura capacitati adecvate de sortare si depozitare: recipiente separate, marcate, pentrucolectarea separata de la sursa (sticla, material plastic, hrtie, deseuri predominant organice,biodegradabile etc.)

a) Deseuri menajere:Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel nct:- orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie evitat;- pe ct posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;- sa se colecteze, pe ct posibil, deseuri fara substante poluante.Deseurile voluminoase se colecteaza, se transporta si se trateaza astfel nct sa se permitareciclarea si refolosirea prin sortarea si tratarea separata a diferitelor componente din deseul

voluminos respectiv. Ele nu pot ficolectate n containerele obisnuite si de aceea agentul economic responsabil cu gestionareadeseurilor va asiguraridicarea lor periodica si transportul lor cu mijloace adecvate. Populatia va fi anuntata dintimp asupra perioadei de colectare.Deseurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economicresponsabil va asigura functionarea unui sistem de colectare a deseurilor periculoase carepot aparea n deseurile menajere: acumulatoriuscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente n care au fost substantetoxice, substante toxice de uz menajer, medicamente etc.


5/51




5

Se accepta ca medicamentele sa fie colectate si tratate mpreuna cu deseurile menajereobisnuite, daca exista siguranta ca populatia, n general, sau grupuri de populatie nu auacces la locul unde acestea se depoziteaza.

b) Deseuri comerciale similare celor menajere:Sistemul de colectare trebuie sa urmeze, pe ct posibil, acelasi principiu de reciclare amaterialelor rezultate din unitati comerciale, institutii publice, birouri, mica industrie, unitati

mestesugaresti, daca aceste deseuri prezinta compozitie si proprietati similare cu cele aledeseurilor menajere.

c) Deseuri din parcuri si gradini:Deseurile specifice, predominant vegetale, din parcuri si gradini, trebuie reciclate princompostare, de preferat la locul de producere, sau, daca nu este posibil, sa fie dirijate spreun sistem similar n exteriorul parcului, unde secomposteaza resturile vegetale din alte surse.

d) Deseuri din piete:Se va asigura colectarea separata a deseurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, si

a celorlalte deseuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi:- material plastic,- hrtie,- sticla etc.,- similare cu cele menajere.Administratia pietei va asigura recipiente marcate si amplasate n locuri specialamenajate.

e) Deseuri din constructii:Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari si constructii se colecteazasi se folosesc ntrun sistem de reciclare; orice deseu din demolari este considerat contaminat

si se colecteaza separat, dirijndu-se ntr-un sistem care sa nu permita accesul persoanelorneautorizate. Antreprenorul are bligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate.

f) Deseurile rezultate din ngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de ngrijiri medicale acordate n cabinete medicale amplasate ncladiri de locuit urmeaza circuitul deseurilor de ngrijiri medicale cu risc, conformreglementarilor legale specifice. Persoanele care si administreaza singure tratamenteinjectabile la domiciliu si cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sacolecteze deseurile rezultate n recipiente cu pereti rezistenti (cutii din carton, cutii din metaletc.), pe care le vor depune la cea mai apropiata unitate de asistenta medicala publica.


6/51




6

Cabinetele medicale vor respecta legislatia specifica n domeniu. Se interzice depunereadeseurilor rezultate din ngrijiri medicale n containerele comune ale cladirilor de locuit.

g) Deseurile stradale se compun din: deseuri rezultate din maturarea strazilor sideseuri asimilabile celor menajere, precolectate n recipiente stradale.Deseurile rezultate din maturarea strazilor contin: materiale rezultate din abraziuneacauciucurilor si a drumului, pamnt, frunze si alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip

antiderapant si pulberi sedimentate din atmosfera.Este recomandabil ca nisipul antiderapant sa fie colectat separat de alte deseuri stradale si,pe ct posibil, reutilizat.

Este posibil ca, n urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu celemenajere, produse pe strada, o parte a acestora sa intre n compozitia deseurilor dematurare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta areglementarilor privind precolectarea primara si secundara a deseurilor de catre fiecareproducator, persoana fizica sau juridica.Deseurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza n recipiente stradale (cosuri,pubele, conteinere) asigurate de catre primarii. Este important ca aceste recipiente sa fie n

numar suficient, cu volume adecvate simontate la distante optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o data la 2 zile vara(1 aprilie 1 octombrie) si o data la 3 zile iarna (1 octombrie - 1 aprilie).Deseurile stradale urmeaza filiera de neutralizare a deseurilor menajere.

h) Deseurile zootehnice, rezultate din amenajari n gospodarii particulare (veziart. 16), care nu se asimileaza cu fermele zootehnice, se colecteaza si se neutralizeaza princompostare n instalatii care nu polueaza mediul si nuproduc disconfort, amplasate la cel putin 10 m de ferestrele locuintelor.

Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere si colectare la locul deneutralizare se face de preferinta zilnic, fara a se depasi urmatoarele termene maxime:

a)n anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie):- zilnic, din zonele centrale si de la unitatile de alimentatie publica, unitatile sanitare cu

paturi, gradinite si crese;- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.

b)n anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):la cel mult 3 zile, din toate zonele.- Metodele si tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar.- Reziduurile toxice si periculoase se depoziteaza si se neutralizeaza numai n conditiilestabilite conformreglementarilor n vigoare.


7/51




7

- Depozitele de deseuri urbane, controlate, instalatiile de compostare a deseurilor organice sibiodegradabile, instalatiile de incinerare trebuie proiectate, construite si administrate astfelnct sa se realizeze conditii de mpiedicare a eliminarii si diseminarii poluantilor n mediulnatural: sol, ape de suprafata, ape subterane,aer sau n mediul urban. n acest scop, se vor ndeplini urmatoarele conditii:

a) amplasarea si stabilirea zonei de protectie sanitara se fac n urma studiilor de

impact pe mediu si sanatate, nconditiile prevederilor art. 10 si 11 din prezentele norme; alegerea locului se face dupa studiigeologice,hidrogeologice si urbanistice;

b) la proiectare si la functionare se vor prevedea si respecta metode si tehniciadecvate de acoperire si asigurare a deseurilor; acoperirea si asigurarea se fac zilnic;

c) n cursul operatiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pedrumurile interioare ale depozitului. Daca accesul vehiculelor de transport pe suprafatadeseurilor nu poate fi evitat n mod temporar, se asigura

conditii de spalare a exteriorului vehiculelor la iesirea din depozit;

d) n cursul exploatarii depozitului se aplica masuri de combatere a insectelor sirozatoarelor (dezinsectie si deratizare);

e) organizarea tehnica a depozitului va asigura protectia sanatatii populatiei ngeneral, protectia sanatatii personalului si protectia mediului; se acorda atentie deosebitamprejmuirii si perdelelor de protectie

Reciclarea ar trebui sa nsemne reprocesarea n cadrul procesului de productie a deseurilor pentru

scopul initial sau pentru alte scopuri incluznd reciclarea organica, dar excluznd refacerea

energiei definitie C.E. 1994.


8/51




8

Gestionarea deseurilor medicale reprezinta o problema de importata a fiecarei unitatisanitare, iar calea spre reusita n acest domeniu o reprezinta munca n echipa.

Unitatiile spitalicesti sunt definite ca mari producatori de deseuri, atat generale(asimilabile cu cele menajer, dar mai ales de deseuri periculoase , moiv pentru care seimpune existenta planurilor de getionare a deseurilor reultate.

Modul n care orice unitate sanitara trebuie sa gestioneze deseurile rezultate dinactivitatea pe care o desfasoara este reglementat prin Ordinul Ministerului Sanatatii 219/2002si reprezinta unul dintre principalele criteriile avute in vedere in cadrul evaluarii pentruautorizarea unitatii medicale

Producatorul de deseuri este raspunzator pentru indepartarea si eliminarea deseurilorrezultate din activitatea sa.

Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe, strategii de managementsi proceduri medicale care sa previna producerea de deseuri periculoase sau sa reduca pe


9/51




9

cat posibil cantitatile produse.

Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilorrezultate din activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele interne si cu codurile deprocedura, pe baza reglementarilor in vigoare.

Fiecare unitate medicala, indiferent de specialitate, trebuie sa detina un plan de de

gestionare a deseurilor rezultate, periculoase sau nepericuloase, pe care sa-l si aplice.Principiul de baza este "poluatorul plateste" si principiul PRECAUTIEI!

Pentru a implementa planul de gestionare a deseurilor n acest domeniu trebuie saasiguram instruirea personalului implicat si sa formam echipe dedicate acestor obiective cugrad crescut de constientizare a problemelor referitoare la sanatate si mediu.

Pentru formarea personalului e nevoie de transmiterea cunostintelor pe care trebuiesa le nsuseasca, construirea de abilitati ce tin de rutina profesionala si de formarea uneiatitudini favorabile unei practici corecte care sa duca la stimularea unei schimbari ecomportament.

Formarea personalului vizeaza toate categoriile medicale si nemedicale si va includeinformatii minime obligatorii (instructiuni) precum si informatii detaliate cuprinse n ghiduri saunormative.

Personalul nemedical trebuie sa cunoasca riscurile asociate manipularii deseurilormedicale, proceduri n caz de accidente precum si instructiuni de utilizare a echipamentuluide protectie.

Obiectivele cursului sunt acelea de a instrui participantii sa stapneasca cunostintelenecesare manipularii corecte a deseurilor medicale, mai ales a celor periculoase, sagestioneze situatiile care pot genera accidente, iar n cazul acestora sa ia o atitudine corectade aplicare a PPE.

Definitii

Prin ordinul MS 219 / 2002 sunt definiti urmatorii termeni:

a) deseurile rezultate din activitati medicale - toate deseurile, periculoase sau nepericuloase,


10/51




10

care se produc in unitatile sanitare;b) deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea adeseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un riscreal pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara incursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare

medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere, testare, depozitare si distributie amedicamentelor si produselor biologice;d) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice deseurile care includ tesuturile siorganele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte procedurimedicale; in aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea dediagnostic, cercetare si experimentare;e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cusange ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cuvirusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care

pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substantechimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;g) deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin inteparesau taiere;h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nuclearemedicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;i) unitatea sanitara - orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profilsanitar;j) activitatea medicala - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si

recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente,echipamente ori aparatura medicala;k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitatilor de colectare separata la loculde producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala;l) depozitarea temporara - pastrarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalatecorespunzator in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si transportul lor lalocul de eliminare finala;m) eliminarea finala - totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicatedeseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor

si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si


11/51




11

reducerea volumului de deseuri;n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor in instalatii speciale, denumite incineratoare, cuasigurarea unei temperaturi nalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor,utilizndu-se echipamente de retinere si purificare a gazelor;o) depozitarea sanitara - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locurispecial amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile

periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor deneutralizare;p) fisa interna a gestiunii deseurilor - formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse inunitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pana laeliminarea finala a acestora, conform H.G. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiuniideseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.

Clasificari pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala

Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe

criterii practice, dupa cum urmeaza:

1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate dinactivitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocuriloralimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si seindeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza samai fie nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.

Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajelematerialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte

lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cuexceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din materialplastic, recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichidebiologice

2. deseurile periculoase se clasifica in:a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, materialbiopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), partianatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma

activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase


12/51




12

conform precautiunilor universale;

b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cualte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor,de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care aucontinut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale

de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane dedializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;

c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac,branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlariesparta sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considerainfectioase conform Precautiunilor universale;

d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cutermen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante

chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie sidezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul devalabilitate depasit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante,substante tensioactive etc.

Colectarea la locul de producere (sursa)Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape n gestionarea

deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. n situatia n care nu se realizeazasepararea deseurilor pe categorii, ntreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri

periculoase.

Ambalajul n care se face colectarea si care vine n contact direct cu deseurilepericuloase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cucontinutul.

Codurile de culori ale ambalajelor n care se colecteaza deseurile din unitatilesanitare sunt:

a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-ntepatoare, chimice si

farmaceutice);


13/51




13

b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).

Pentru deseurile infectioase si taietoare-ntepatoare se foloseste pictograma "Pericolbiologic". Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvatepericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.

Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-ntepatoare se folosesc cutii dincarton prevazute n interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcaticu galben.Att cutiile prevazute n interior cu saci din polietilena, ct si sacii sunt marcati cupictograma "Pericol biologic". Sacul se introduce n pubele prevazute cu capac si pedala saun portsac. naltimea sacului trebuie sa depaseasca naltimea pubelei, astfel nct sacul sa serasfrnga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita nchidereasacului n vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimidin volumul sau.

Deseurile ntepatoare-taietoare se colecteaza n cutii din material rezistent la actiuni

mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permitaintroducerea deseurilor si sa mpiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute nacest scop cu un sistem de nchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasareaacelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutiitrebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu unmner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior,la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma"Pericol biologic". Cutiile se avizeaza din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii- Directia generala de sanatate publica.

Recipientul destinat colectarii deseurilor ntepatoare-taietoare trebuie sa aibaurmatoarele caracteristici:

a) sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de nchidere definitivasa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurilentepatoare-taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora decatre persoane din exteriorul unitatii sanitare;b) sa fie inscriptionat, n cazul recipientelor importate, si n limba romna. Inscriptiatrebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare


14/51




14

a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoanadesemnata responsabila cu manipularea sa, data umplerii definitive;c) sa fie avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus procedurilor detestare specifica a rezisten tei materialului la actiuni mecanice.

n situatia n care numai acele de seringa sunt colectate n recipientele descrise

anterior, seringile pot fi colectate separat n cutii de carton rigid prevazute n interior cu sacdin polietilena de nalta densitate, de culoare galbena, si marcate cu pictograma "Pericolbiologic".

Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi n locul sacilor de polietilenacutiile din carton rigid prevazute n interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cupictograma "Pericol biologic".

Al doilea ambalaj n care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase estereprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate n spatiul de depozitare temporara.

Containerele pentru deseuri infectioase si ntepatoare-taietoare au marcaj galben, suntinscriptionate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic".

Partile anatomice destinate incinerarii sunt colectate n mod obligatoriu n cutii dincarton rigid, prevazute n interior cu sac din polietilena de nalta densitate, sau n saci dinpolietilena cu marcaj galben, special destinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sa fieperfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. n cazul recuperariiplacentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei n conformitate cu cerintelebeneficiarului.

Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza n recipiente speciale, cu marcajadecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.).

Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza n saci dinpolietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". n lipsa acestora se potfolosi saci din polietilena transparenti si incolori.

Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele

de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau


15/51




15

laboratorului si data). n cazul n care nu exista etichete autocolante, datele respective sescriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.

Depozitarea temporaraDepozitarea temporara trebuie realizata n functie de categoriile de deseuri colectate

la locul de producere.

Este interzis accesul persoanelor neautorizate n ncaperile destinate depozitariitemporare.Durata depozitarii temporare va fi ct mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor

respecta normele de igiena n vigoare.Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca

72 de ore, din care 48 de ore n incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminarefinala.

Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe n fiecare unitate sanitara.Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Unitatile

sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara le vor

construi sau le vor amenaja ulterior.Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua ompartimente:

a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchiderecare sa permita numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conformnormelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.

Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permitadepozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua

indepartari succesive ale acestora.Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este

- o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei siasigurat prin sisteme de inchidere.- prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare aapelor uzate rezultate in urma curatarii si dezinfectiei.- prevazut cu ventilatie corespunzatoare- asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunereamaterialului organic din compozitia deseurilor periculoase.


16/51




16

- asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul preveniriiaparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).

Locatii pentru depozitarea temporara Pe fiecare etaj, lnga liftul pentru deseuri sau activitati cu regim murdar Nu trebuie sa fie accesibile pacientilor si vizitatorilor Spatiu adecvat cantitatiilor de deseuri produse

Depozite sau containere ce pot fi ncuiate Nu trebuie localizate pe coridoare lnga ganguriTransportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu

respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii- personalului- populatiei generale- mediului.

Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuitseparat de cel al pacientilor si vizitatorilor.

Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si

avizat sanitar de Ministerul Sanatatii si Familiei.


17/51




17

Conform prevederilor de la 1.8.3 din ADR oricine preia activitatile care includtransportul sau activitatile conexe de

n ambalare,n ncarcare,n umplere saun descarcare a marfurilor periculoase,

n

va desemna unul sau mai multi consilieri pentru a asigura siguranta transportuluimarfurilor periculoase, care va fi responsabil de prevenirea riscurilor inerente aleacestor activitati asupra

n persoanelor,n proprietatilor saun mediului

Deseurile medicale sau clinice sunt acele deseuri obtinute n urma tratamentuluimedical aplicat

- animalelor si

- oamenilor sau- rezultate din biocercetare.

Deseurile medicale sau clinice ce contin substante infectioase din Categoria Avor fincadrate, n mod corespunzator, n clasele UN 2814sau UN 2900.

Deseurile medicale sau clinice ce contin substante infectioase din Categoria Bsaudespre care exista motive sa se creada ca exista doar o mica probabilitate ca pot continesubstante infectioasevor fi ncadrate n clasa UN 3291

Datorita gradului scazut de periculozitate, urmatoarele substante de origine biologicasunt exceptate de la cerintele si reglementarile referitoare la materiale periculoase:

n Cele care nu contin substante infectioase sau care nu provoaca boli la oamenisau animale

n Substantele care contin microorganisme nepatogene pentru oameni sauanimale

n Substantele n care orice agent patogen prezent a fost neutralizat sau inactivat,astfel ca acestea nu mai reprezinta un risc pentru sanatate


18/51




18

n Probele de mediu (inclusiv alimentele si apa), care nu sunt considerate a prezenta unrisc semnificativ de infectie

n Sngele si/sau elementele sangvine colectat/colectate si transportate pentru a fifolosite la transfuzii si/sau transplant

n Spoturile de snge uscat si testele de screening pentru sngerarile oculte n scaunn Deseurile medicale sau clinice decontaminate

Probaumanasau animala pentru care exista o prob abi l i tate min ima sa con t inaagent i patogeni nu face obiectul acestor Reglementaridaca aceasta este t ransportata

n n tr-u n ambalaj etan ssi pe caren se mentioneaza, n mod corespunzator,

n Proba umana exceptata saun Proba anim ala exceptata.

Transportul substantelor infectioase dinn Categoriile A sin Categoriile B

n bagaje de mna sau n pachete diplomatice este strict interzisa de catre transportatoriiaerieni internationali.

Ambalajele interioare care contin substante infectioase NUvor fi plasate la un loc cualte ambalaje interioare care contin alte tipuri de materiale.

Sistemul de baza cu tripla ambalaren Recipientul primar. Este un recipient de

n baza,

n etans,n n care se introduce proba respectiva.

n Recipientul se ambaleaza cu suficient material absorbant care, n caz de spargere arecipientului, sa poata absorbi ntreaga cantitate de lichid.Ambalajul secundar.

n etans sin rezistent,n care acopera si protejeaza recipientul primar (recipientele primare).


19/51




19

ntr-un ambalaj secundar se pot pune mai multe recipiente primare bine amortizate sise va folosi suficient material absorbant care, n caz de spargere, sa poata absorbi ntreagacantitate de lichid.

Ambalajul exterior.n Ambalajele secundare se aseaza n ambalaje exterioare de transport, prevazute cu

material amortizant corespunzator.n Ambalajele exterioare au rolul de a proteja materialul transportat mpotriva factorilorexterni (ex. avarii fizice survenite n timpul transportului). Dimensiunea exterioaraminima trebuie sa fie de 10 cm x 10 cm.


20/51




20

METODE DE ELIMINARE FINALA A DESEURILORn Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu

potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.n Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala

sunt:

a) incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoareprivind emisiile de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultatedin procesul de incinerare;b) depozitarea in depozitul de deseuri - la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fisupuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectiecu microunde, incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitulde deseuri.

Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul

de eliminare a deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele


21/51




21

de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile desalubritate.In statiile de INCINERARE se pot trata

n deseurile infectioase sin anumite deseuri chimice.

STATIILE de INCINERARE nu sunt potrivite pentru: deseuri anorganice mai ales daca acesteacontin metale grele

deseuri ce contin clor (precum PVC) deoarece metalele grele toxice(precummercurul) pot fi dispersate n aer EX.: dioxina (gaz toxic) se creaza atunci cnd se ardmaterii ce contin clor

Incineratoarele moderne au doua camere de arderen n prima camera deseurile sunt supuse pirolizeila otempetarura de 300 500C iar n cea de-a doua camera gazul de piroliza este arsla

o temperatura de 800 1200Cn si echipamente pentru eliminarea gazelor produse

n Timpul n care gazele sunt mentinute la aceasta temperatura ridicata este de asemeneaimportant pentru a capta particulele de fum si cenusa zburatoare

n Dar este dificil sa ndepartezi dioxinacreata n timpul racirii gazelor.

Instalatia de incinerare este alcatuita din:

n camera combustie (ardere primara);n camera post-combustie (ardere secundara)

n instalatie distributie si automatizare aer si combustibiln instalatia de automatizaren racord la cosul de fumn cosul de fumn instalatie monitorizare emisii gaze


22/51




22

Avantaje reziduurile devin irecognoscibile reducere cu 10% a volumului initial distrugere n siguranta a agentilor biologici potrivita pentru anumite deseuri chimice si farmaceutice

Dezavantaje costuri de investitie ridicate pentru sistemul de tratare a gazelor de ardere rezultate de laincinerare si pentru sistemul de monitorizare continua a emisiilor rezultate ( CEMS) impact ridicat asupra mediului costuri de operare si ntretinere ridicate capacitate inflexibila trebuie sa functioneze continuu timp de asteptare ndelungat nainte sa fie posibila repararea si ntretinerea este nevoie de personal cu pregatire speciala probleme la eliminarea cenusei zburatoare si a cenusei obisnuite


23/51




23

Tehnologiile neincinerante sau alternative se pot clasifica in urmatoarele categorii:n Procedee termicen Procedee chimicen Procedee de iradieren Procedee biologice

Procedee termicen Utilizeaza energia termica prin urmatoarele procese:n Procese termice la temperaturi scazute 105 177Cn Procese termice la temperaturi medii 177 370Cn Procese termice la temperaturi inalte 540 8300C

n Procedeele autorizate in Romania sunt cele ce utilizeaza temperaturi scazute, cade ex.:

n Dezinfectia cu aer caldn Dezinfectia cu caldura umeda aburn Dezinfectia cu microunde

Dezinfectia cu aer cald

n Se foloseste caldura uscata pentru inactivarea deseuluin Incalzire in cuptoare prin:

n Conductie saun Convectie

n Sunt echipamente din categoria procedeelor cu temperatura joasa a unuicurent de aer cald la T = 105 177 C.

AUTOCLAVAREA

Echipamentele de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor medicalepericuloase au ca scop principal decontaminarea deseurilor prin distrugerea agentilorpatogeni att sub forma vegetativa, ct si sub forma de spori.

Deseurile periculoase, ce pot fi supuse tratamentelor de neutralizare prinsterilizare termica,sunt urmatoarele:

a) deseuri infectioase conform codului 18 01 03;b) deseuri ntepatoare-taietoare conform codului 18 01 01;

c) deseuri chimice si farmaceutice conform codului 18 01 09.


24/51




24

Procesele termice la temperaturi scazute se realizeaza n intervalul 121 grade C - 134grade C (temperatura in centrul incarcaturii), prin caldura umeda (abur) sub presiuneSistemele de tratare cu abur

n 1. Autoclavele (injectare cu abur dupa vacuum)n 2. Sisteme fara vacuum

Microunde, Spirale ncalzite, Hidroclava

n Posttratare, deseurile nu mai sunt infectioase, prin urmare pot fi eliminate mpreunacu deseurile municipale

n Aceste sisteme nupot trata deseurile farmaceutice si chimice.n Autoclave n vid fractionat (moderne).n Cteva cicluri de vacuum - abur ndeparteaza aproape tot aerul facnd posibila

sterilizatea tuturor deseurilor prin tratarea ulterioara a acestora cu abur de naltapresiune.

n Dupa sterilizare, deseurile sunt uscate sub vid si apoi racite.

Prin sterilizare termica a deseurilor medicale periculoase urmarim decontaminareadeseurilorprin distrugerea agentilor patogeni att sub forma

n vegetativa, ct sin sub forma de spori

Microorganismele bioindicatoare recomandate de STAATT pentru validarea sicontrolul procesului de decontaminare cu caldura umeda sau uscata sunt:

n sporii de Bacillus stearothermophilus ATCC 7953,n respectiv Bacillus subtilis.

Inactivarea sporilor bacterieni n urma procesului de decontaminare cu un agenttermic este suficienta pentru a demonstra distrugerea tuturor microorganismelor patogene

n bacterii,n virusuri,n paraziti,n micobacterii


25/51




25

Nivelurile de inactivare microbiana (dupa STAATT) sunt urmatoarele:a) nivelul I - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor si virusurilor lipofilice

printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult;b) nivelul II - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor

lipofilice/hidrofilice, parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de 6 log10 sau mai mult;c) nivelul III*) - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilor

lipofilice/hidrofilice, parazitilor si microbacteriilor printr-o reducere de6 log10

sau mai mult si

inactivarea sporilor de Bacillus stearothermophilus si a sporilor de Bacillus subtilis printr-oreducere de 4 log10 sau mai mult;

d) nivelul IV - inactivarea formelor vegetative ale bacteriilor, fungilor, virusurilorlipofilice/hidrofilice, parazitilor, microbacteriilor si sporilor de Bacillus stearothermophilusprintr-o reducere de 6 log10 sau mai mult.----------------------------------------------------------------------------------------

*) Nivelul III a fost selectat ca un criteriu minim recomandat de catre STAATT pentruechipamentele de tratare a deseurilor medicale periculoase.

Monitorizarea ciclul de functionare al echipamentului din punct de vedere al

eficientei microbiologice, astfel:a) n primele 6 luni de la punerea n functiune - saptamnal;b) n urmatoarele 3 luni - lunar;c) dupa 9 luni de la punerea n functiune - la 3 luni.

Evaluarea emisiilor si produselor secundaren sa monitorizeze evacuarile si emisiile n toate mediile posibilen aerul interior (aeromicroflora si suprafete),n aerul exterior,

n produsele secundare rezultate n urma proceselor de neutralizare,n apa uzata,n rezultatul procesului de sterilizaren sa selecteze echipamentul cu cel mai mic impact asupra

sanatatii populatiei si asupra mediului.


26/51




26

Dezinfectia chimicaLa dezinfectarea deseurilor sunt folositi dezinfectanti lichizi (ex. dioxid de clor dizolvat,hipoclorit de sodiu, acid peracetic, etc.).

Pentru a garanta contactul dintre dezinfectanti si toate deseurile, acestea trebuiemaruntite nainte de operatiunea de dezinfectie se creste suprafata de contact.

Pentru rezultate bune, trebuie controlate pH-ul, temperatura si prezenta altor

substante chimice. Trebuie mentinut volumul dezinfectantului aceta este recirculat. Cu timpul, dezinfectantul si poate pierde eficienta, se completeaza cu solutie

proaspata sau se inlocuieste integral

Avantaje Cost initial scazut Potrivite pentru cantitati mici Maruntirea reduce volumul si face deseurile irecognoscibile

Dezavantaje costuri de operare ridicate din cauza utilizarii substantelor chimice nivel scazut si nesigur de dezinfectare probleme de operare si ntretinere legate de maruntire expunerea angajatilor la riscuri capacitate maxima redusa poate crea probleme la eliminarea deseurilor tratate poate crea probleme cu apele uzate (poluarea mediului pe termen lung)

MARUNTIREA

Operatiuni de procesare mecanica a deseurilor medicale periculoaseDeseurile medicale periculoase ce se preteaza a fi tratate n echipamente de

neutralizare prin sterilizare termica trebuie sa fie supuse unor operatiuni de procesaremecanican scopul

n minimizarii cantitatii,n iar deseurile trebuie sa fie de nerecunoscut.

Operatiunile de procesare mecanica sunt reprezentate de:


27/51




27

n maruntire,n tocare,n pisare,n amestecare,n agitare,n separare,n

compactare.

Personalulimplicat n gestionarea deseurilorn va fi instruitsi reinstruit periodic (anual) privind riscurile create de deseurile pe care le

manevreaza.n trebuie sa fie antrenatcorespunzator pentru aplicarea corecta a procedurilorn dotat cu echipamentde protectie corespunzator:

n sorturi impermeabile,n manusi de menaj groase,n cisme,n vizoare faciale,n echipament de protectie a respiratiei

Unitatea este obligata sa asigure educarea si formarea profesionala continua pentruangajati, n urmatoarele situatii:a) la angajare;b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;d) la introducerea de tehnologii noi;

e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale infectiilor nozocomiale(SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitati n prevenirea si combaterea infectiilornozocomiale, care a constatat nereguli n aplicarea codului de procedura, precum si larecomandarea inspectorilor sanitari de stat;f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a mediului;g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari n sistemul de gestionare adeseurilor.

Gestionarea riscului pentru personalul care manevreaza deseurile rezultate din

activitatea medicala


28/51




28

Se vor efectua instructaje referitoare la modul de interventie la:n rasturnarea,n varsarea deseurilor,n accidentele sin Incidentele soldate cu

n

raniri saun contaminarea personaluluin Vor fi gestionate conform unui protocol scris

Fiecare unitate medicala OBLIGATORIU sa dispuna de:n ghiduri pe baza carora deseurile se :

n identifica,n mpacheteaza,n eticheteaza,n stocheaza,n transporta,n trateaza sin elimina

n coduri de procedura protocoale scrise privind masurilecare se aplica n cazul incidentelor si accidentelor consecinta manevrarii deseurilor

COLECTAREA SELECTIVA A DESEURILOR N INSTITUTIILE PUBLICE

Obiectul legii il constituie instituirea obligativitatii colectarii selective a deseurilor in

institutiile publice, astfel cum sunt definite in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cumodificarile si completarile ulterioare, precum si in institutiile in care statul este actionarmajoritar, denumite in continuare institutii publice.

Prin aplicarea legii se urmaresc:a) cresterea gradului de reciclare si de valorificare a deseurilor colectate

selectiv,prevazuteb) cresterea gradului de informare si de constientizare, precum si educarea

functionarilor publici, a angajatilor si a cetatenilor cu privire la colectarea

selectivasimanagementuldeseurilor.


29/51




29

Prevederile prezentei legi se aplica urmatoarelor categorii de deseuri:a) deseuri de hartie si carton;b) deseuri de metal si plastic;c) deseuri de sticla.

Fiecare institutie publica are obligatia de a stabili responsabilitatea implementariicolectarii selective a deseurilor in cadrul institutiei in sarcina unui angajat din departamentuladministrativ sau de a delega aceasta responsabilitate catre terti.

Stabilirea persoanei responsabile se realizeaza prin act al conducatorului institutieipublice, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. In acest scop,atributiile persoanei astfel desemnate, prevazute in fisa postului, se modifica in modcorespunzator, prin includerea responsabilitatilor privind colectarea selectiva la nivelulinstitutiei publice.

Fiecare institutie publica este obligata sa elaboreze un plan de masuri privindcolectarea selectiva a propriilor deseuri, pe categoriile prevazute la art. 3, in termen de 60 dezile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Planul de masuri privind colectarea selectiva prevazut la alin. (1) va contine, in modobligatoriu, urmatoarele informatii:

a) numele si datele de contact ale responsabilului cu organizarea colectarii selective la nivelulinstitutiei publice;b) descrierea organizarii colectarii selective (scop, tipuri de containere, planse cu precizarea

amplasarii locatiilor);c) obligatiile angajatilor si masurile aplicabile in cazul nerespectarii indatoririlor;d) modalitatea de stocare temporara a deseurilor colectate;e) programul de instruire a angajatilor privind colectarea selectiva a deseurilor;f) programul de raportare a rezultatelor;g) programul de informare a vizitatorilor institutiei publice;h) detaliile contractului de predare a deseurilor colectate selectiv.

Institutiile publice sunt obligate sa asigure finantarea pentru colectarea selectiva a

deseurilor generate in cadrul acestora, pe categorii.


30/51




30

Sistemul de colectare selectiva a deseurilor trebuie sa respecte urmatoarele conditii:1.containerele si recipientele folosite pentru colectarea selectiva se inscriptioneaza cu

denumirea materialului/ materialelor pentru care sunt destinate;2.in fiecare birou/incinta al/a institutiei publice vor fi amplasate 3 recipiente de colectare

selectiva a deseurilor.

3.Acestea vor avea urmatoarele culori, in functie de tipul de deseuri colectate: albastrupentru deseuri de hartie si carton, galben pentru deseuri de metal si plastic sialb/verde pentru sticla alba/colorata;

4.pe fiecare etaj/nivel al institutiei publice vor fi amplasate recipiente de colectareselectiva;

5.recipientele vor fi amplasate intr-un loc usor accesibil, marcat si indicat corespunzator;6.fiecare institutie publica este obligata sa infiinteze la intrarea in institutie un punct de

colectare selectiva a deseurilor destinat vizitatorilor si sa asigure informarea acestorain acest scop, prin exemplificarea tipurilor de deseuri corespunzatoare fiecaruicontainer;

7.recipientele din interiorul cladirii apartinand institutiei publice vor fi golite in functie deintensitatea activitatii/ritmul de umplere de catre personalul insarcinat cu efectuareacurateniei;

8.marcarea containerelor in culorile prevazute la lit. b) se poate face prin vopsire, prinaplicare de folie adeziva sau prin alt procedeu similar, pe minimum 20% din suprafatatotala vizibila;

9.inscriptionarea si aplicarea marcajului colorat trebuie sa fie durabile si vizibile, astfelincat sa se asigure identificarea destinatiei containerelor si a recipientelor de colectareselectiva.

Institutia publica este obligata sa puna la dispozitia operatorului economic autorizat sapreia deseurile colectate selectiv spatii de depozitare speciale in incinta institutiei publice.

In spatiile de depozitare vor fi instalate containere de colectare selectiva a deseurilorde mare capacitate. Numarul si capacitatea containerelor se calculeaza in functie decantitatea de deseuri colectate si de numarul lunar de goliri.


31/51




31

Preluarea deseurilor colectate selectiv se face la intervale de timp de maximum 30 dezile. Periodicitatea preluarii deseurilor este stabilita in contractul incheiat intre institutiapublica si operatorul economic autorizat.

Fiecare institutie publica este obligata sa implementeze un program de informare siinstruire a propriilor angajati cu privire la organizarea colectarii selective a deseurilor, fie prin

forte proprii, fie prin delegarea responsabilitatii catre terti, in termen de 60 de zile de laintrarea in vigoare a prezentei legi.

Personalul insarcinat cu efectuarea curateniei va fi instruit suplimentar.

Fiecare institutie publica este obligata ca, in termen de 90 de zile de la intrarea invigoare a prezentei legi, sa incheie un contract de predare a deseurilor colectate selectiv cuun operator economic autorizat, care sa garanteze predarea acestora in vederea reciclarii sitratarii corespunzatoare, conform legislatiei specifice in domeniu, fie prin forte proprii, fie prindelegarea responsabilitatii catre terti.

Evidenta cantitatilor de deseuri colectate selectiv, OBLIGATIE A INSTITUTIEPUBLICE!!!

Deseurile colectate selectiv se cantaresc la predare, cu consemnare intr-un registrude evidenta a deseurilor. Datele vor fi raportate lunar catre Agentia Nationala pentruProtectia Mediului.

Neindeplinirea prevederilor prezentei legii constituite contraventie se sanctioneaza cu

amenzi de catre Garda de Mediu.

Reguli juridice cu caracter general

n raport cu destinatia (scopul final) urmarit, Legea nr 137/1995 a instituit patru reguli juridiceprincipale privind deseurile:

- gestionarea acestora n conditiile de protectie a sanatatii populatiei si a mediului,conform regimului juridic stabilit;

- interzicerea introducerii pe teritorul Romniei de deseuri de orice natura, n scopul

eliminarii acestora (art.23)


32/51




32

- introducerea pe teritoriul Romniei a deseurilor, n scopul valorificarii n bazareglementarilor specifice n domeniu, cu aprobarea Guvernului, realizareavalorificarii deseurilor n instalatii, procese sau activitati autorizate de catreautorizatiile publice competente;- realizarea trabferului si aa exportului de deseuri de orice natura n conformitatecu acordurile si conventiile la care Romnia este parte si cu reglementarile

specifice n materie.

O atentie deosebita este acordata de legea-cadru transportului de deseuripericuloase, stabilind n acest sens:

- efectuarea transportului inteern al acestora n conformitate cu prevederilelegale privind transportul marfurilor periculoase;- realizarea transportului international al lor potrivit prevederilor acordurilor siconventiilor internatioanale privind transportul peste frontiera al deseurilorpericuloase si transportul international al marfurilor periculoase.

Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru

transport si eliminare finala

Inregistrarea datelor reprezinta controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de catreproducator.

Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilorpericuloase care parasesc unitatea producatoare in scopul eliminarii finale, conform anexei 6,se completeaza si se semneaza in 3 exemplare de catre producator si transportator lapredarea/primirea fiecarui transport. Un exemplar ramane la producator, iar celelalte doua

exemplare se semneaza de catre agentul economic care efectueaza operatiunea deeliminare finala.

Dupa eliminarea finala un exemplar ramane la agentul economic care a efectuatoperatiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returneaza prin posta la producatorde catre agentul economic care a facut operatiunea de eliminare finala.

Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor contineurmatoarele date:

a) datele de identificare pentru unitatea producatoare si pentru agentii economici prestatori


33/51




33

de servicii de transport si eliminare finala;b) cantitatile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;c) data si ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire laagentul economic care va face eliminarea finala);d) numele si semnaturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producatorului si dinpartea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de

eliminare stipulat in contract;e) procedura de eliminare finala utilizata.

Regimul comertului international si tranzitului de deseuri

Reglementarea interna (Ordonanta de urgenta nr. 78/2000) stabileste cteva reguliimportante n aceasta privinta:- importul n romnia de deseuri, de orice natura, n stare bruta sau prelucrata, este interzis,cu exceptia anumitor categorii de deseuri, ce constituie resuerse secundare de materii priemutile, n conformitate cu reglementarile dispuse prin acte normative propuse de catre

autoritatea publica centrala de protectie a mediului si aprobate de catre Guvern (art. 29);- producatorii si detinatorii de deseuri periculoase le pot elimina n alte tari care sispun detehnologie adecvata si care accepta sa efectueze asemenea operatiuni (art. 30);- exportul de deseuri se poate face numai cu respectareareglementarilor legale n vigoare, cu aprobarea autoritatilor competente desemnate de catretara importatoare, precum si cu respectarea prevederilor conventiilor internationale la careRomnia este parte (art. 31);- tranzitul de deseuri pe teritoriul Romniei poate fi facut numaicu respectarea prevederilor Legii nr 6/1991 pentru aderarea la Conventia de la Basel privind

controlul transportului peste frontiere al desuerilor periculoase si al eliminarii acestora,precum si ale altor conventii internatioanle ratificate de Romnia (art.32).

Tratarea deseurilor radioactive

Deseurile radioactive prezinta urmatoarele particularitati:1. prin tratarea lor nu se poare realiza, n stadiul actual, distrugerea agentilor poluanti

(radionuclizi) sau trecerea lor n radionuclizi neradioactivi;2. deseurile radioactive se pot gasi n toate starile de agregare toate obiectivele care

vin n contact cu acest gen de deseuri se contamineaza radioactiv devenind la


34/51




34

rndul lor radioactive, inclusiv animalele de experienta si cadavrele de bolnaviiradiati.

Radionuclizii se dezintegreaza n timp; cei cu T scurte devenind inactivi.

nainte de tratare, se face o sortare a deseurilor dupa diferite criterii: activitate (mare,medie, mica), perioada de njumatatire (mare, mica), starea de agregare, reactii chimice,

actiunea coroziva sau nu, recuperabil sau nerecuperabil.

Daca perioada de njumatatire a radionuclizilor este mica (sub 15 zile) este maieconomic ca deseurile radioactive sa se pastreze un timp n conditii de securitate.

Tratarea consta dintr-o serie de operatii succesive:1. compactarea deseurilor solide care se realizeaza la 30 150 atm. cu prese speciale

prevazute cu ecrane de protectie. Compactarea poate fi realizata dupa efectuarea nprealabil a unei operatii de fragmentare, care nsa poate reprezenta un amre pericolde contaminare;

2. incinerarea este operatia de reducere a volumului n cazul materialelor incinerabile.Gazele de ardere trebuie trecute prin filtre de mare eficienta pentru neutralizareaaerosolilor radioactivi.

Limitarea volumului de deseuri incinerate, datorita activitatii rezultate din cenusa,se calculeaza n functie de pericolul de contaminare interna cu pulbere radioactiva.

Pentru separarea radionuclizilor din solutii se aplic3 mai multe metode: filtrareamaterialului n suspensie, coagularea, precipitarea, electrodializa, schimbul ionic.

Pentru tratarea deseurilor radioactive s-a introdus si metoda de coagulare cu fosfati decalciu.Aceasta metoda consta n introducerea n solutie a fosfatului de calciu solubil care, nurma unei reactii chimice, se transforma n fosfat de strontiu insolubil, ceea ce permite

eliminarea acestui readionuclid periculos.

ntruct cesiul este slab ndepartat prin aceasta metoda s-a introdus si metoda tratariiapei cu ferocianura de potasiu si sulfat de fier, ceea ce are ca urmare formarea unui gel deferocianura feroasa, care antreneaza cesiul, ruteniul si alti radionuclizi.


35/51




35

n statiile de tratare a apelor radioactive, tratarea se face n doua etape:- o etapa de purificare bruta (Sedimentare, coagulare, precipitare);- o etapa de purificare finala (evaporare, schimatori de ioni, osmoza inversa);

ng lobar ea deseu rilo r nt r-un mediu de pr otec tie se realizeaza:

a. nglobarea n beton care este ieftina; betonul serveste ca ecran pentru radiatiile ? si

radionuclizi;b. nglobarea n bitum: se poate ngloba 50 60% substanta activa fata de substantainerta (bitumul); este substanta hidrofuga, rezista bine la toxiviere (pierdere prindizolvare), chiar n conditiile apei de mare;

c. nglobarea n masa ceramica sau sticla;d. nglobarea n materiale plastice care sunt foarte rezistente, dar sufera o mbatrnire

sub actiunea radiatiilor ionizante.Nici una dintre metode nu este lipsita de incoveniente si incertitudini.

n ceea ce priveste centralele nucleare, practic, nu poate exista o ncredere absoluta n

securitatea unui reactor, ca de altfel n cazul oricarei instalatii. Societatea va trebui sa decidadaca accepta riscurile sau se va ndrepta spre alte surse de energie.

CADRUL LEGILATIV REFERITOR LA GESTIONAREA DESEURILOR

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000privind regimul deseurilor;HGR nr. 856/2002privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand

deseurile, incluziv deseurile periculoase;HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare

(HGR nr. 349/2005);HGR nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare

(HGR nr. 268/2005);Ordin de Ministru comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al MinistruluiSanatatii nr. 698/940/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobareaCriteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilorrezultate din activitatea medicala.


36/51




36

HGR nr. 1.470/2004privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si aPlanului national de gestionare a deseurilor;Ordinul MS nr. 713/2004 privind aprobarea Normelor de autorizare sanitara a unitatilor

sanitare cu paturi;Ordinul MS nr. 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (ord. MS nr. 1.028/2004)

pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

HG. Nr. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul

Romaniei.ORDIN Nr. 613 din 15 mai 2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a

autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitateamedicalaADR Acordul European referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase.Ordin MS nr. 916/2006privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire si control ainfectiilor nosocomiale in unitatile sanitareOrdinul MSF nr. 219/06.06.2002cu modificarile si completarile ulterioare (Ord. MS 997/2004si 1029/2004) pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din

activitatile medicale si a Metodologiei culegerii datelor pentru baza nationala de date privinddeseurile rezultate din activitatile medicale. Ordinul reprezinta reglementarea tehnicaspecifica referitoare la gestionarea acestei categorii de deseuri.ORDONANTA DE URGENTA Nr. 78din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilorORDIN Nr. 997 din 11 august 2004privind modificarea si completarea Ordinului ministruluisanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionareadeseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentrubaza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicaleORDIN Nr. 1029 din 18 august 2004 pentru modificarea si completarea Ordinului

ministrului sanatatii si familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privindgestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere adatelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

PRECAUTIUNI STANDARD (Precautiuni universale (PU))

Principiu:

Orice produs biologic este potential contaminat !

Orice pacient este o potentiala sursa de infectie !

Orice instrument este potential contaminat dupa utilizare !


37/51




37

DefinitiePrecautiunile universale sunt masuri fundamentale si standard care se refera la:

? masuri aplicate de personalul medico-sanitar in practica medicala Spalarea minilor Utilizarea echipamentului de protectie adecvat si complet

? masuri care se aplica pacientilor Echipamentele si articolele de ngrijire ale pacientului Transportul pacientilor; Ustensilele pentru alimentatia pacientului;

? igiena mediului spitalicesc

CONCEPTUL de P.S.(PU) se refera la: - masurile care se aplica n vederea preveniriitransmiterii HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, ntimpul actului medical.

n Initial se avea in vedere snge, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se

considera a fi potential infectate cu virusurile HIV, VHB, VHC si/sau alti agentimicrobieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina)

n Extinderea PS (PU) la preventia transmiterii de la personalul medical la pacient, de lapacient la pacient;

n O alta extindere se refera la toate fluidele organismului uman indiferent daca suntcontaminate sau nu cu sange, tegumente cu solutii de continuitate;

n Completarea cu masuri de PS fata de pacientii cu afectiuni respiratorii transmisibile.n toti pacientii se considera potential infectati cu HIV, VHB, VHC sau cu alti agenti

microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece cei mai multi dintre purtatorii de

HIV, VHB, VHC si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propriastare de portaj;

Agentii biologici sunt clasificati n 4 grupe de risc, n functie de importanta riscului deinfectie pe care l prezinta:

a) grupa 1 (risc infectios individual sau comunitar scazut sau absent)-agenti biologicicare nu sunt susceptibili sa provoace o boala la om; microorganisme cu probabilitate minimade a provoca mbolnavire la om sau animal.

b) grupa 2 (risc individual moderat, risc comunitar scazut) - agenti biologici care pot

provoca o boala omului si constituie un pericol pentru lucratori; propagarea lor n colectivitate


38/51




38

este improbabila; exista, n general, o profilaxie sau un tratament eficace; Agenti patogenicare pot provoca mbolnavire la om sau animal, dar este putin probabil sa reprezinte unpericol sever pentru personalul de laborator, comunitate, fauna sau mediu. Expunerile nlaborator pot cauza infectii severe dar pentru care exista tratament eficace si masuriprofilactice, iar riscul de raspndire al infectiei este limitat.c) grupa 3(risc individual ridicat, risc comunitar scazut) - agenti biologici care pot

provoca mbolnaviri grave la om si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei potprezenta un risc de propagare n colectivitate, dar exista n general o profilaxie sau untratament eficace. Agenti patogeni care n mod obisnuit provoaca mbolnavire severa la omsau animal, dar, de regula, nu se raspndesc de la un individ infectat la altul. Existatratament eficace si masuri profilactice.d) grupa 4 (risc individual si comunitar ridicat)-agenti biologici care pot provoca boli graveomului si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot sa prezinte un risc ridicat depropagare n colectivitate si nu exista n general o profilaxie sau un tratament eficace. Agentipatogeni care provoaca, de regula, mbolnavire severa la om sau animal si care se pottransmite spontan de la un individ la altul, direct sau indirect. Nu exista, n general, tratament

eficace si masuri profilactice.

Relat ia dintre grupuri le de risc si nivelele de biosigur anta

Grup derisc

Nivel debiosiguranta

Tip de laborator Practici de laborator Echipamente deprotectie

1 De baza - Nivel debiosiguranta 1

nvatamnt,cercetare

GMT Nici un fel; suprafatade lucru deschisa

2 De baza - Nivel debiosiguranta 2

Servicii de asistentaprimara; diagnostic,

cercetare

GMT plusmbracaminte de

protectie si semn depericol biologic

Suprafata de lucrudeschisa plus HSB

pentru producereaeventuala de aerosoli

3 Securizat Nivel debiosiguranta 3

Servicii specialede diagnostic,cercetare

Similar cu nivelul 2plus mbra

managementul_deseurilor

Documents

Transcript of managementul_deseurilor