1. MANAGEMENTULNTREPRINDERILORMICI I MIJLOCII Ramona Todericiu2009

2. Obiective:Scopul cursului este de a prezentao potenialul pe care l reprezint pentru economie ntreprinderilemici i mijlocii (IMM-urile) n dezvoltarea i consolidarea mediului deafaceri ,ct sio particularittile managementului acestor firme n scopul de a ficonduse de managerii lor eficient i eficace. 3. STRUCTURA CURSULUICAPITOLUL I. LOCUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII (IMM-uri) N ECONOMIA GLOBAL ,CAPITOLUL II. PROCESUL DE CREARE A NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII ,CAPITOLUL III. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII Caracteristici ale IMM n RomniaCAPITOLUL IV. MANAGEMENTUL OPERAIONAL N NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII,CAPITOLUL V. INTREPRINZATORUL ca manager i agent economic,CAPITOLUL VI. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE N NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII ,CAPITOLUL VII. MARKETINGUL LA NIVELUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII ,CAPITOLUL VIII. MANAGEMENTUL RISCULUI,CAPITOLUL IX. MANAGEMENTUL DE CRIZA, Criza mondiala actuala, criza din 1929-1933, Elemente specificecelor doua crize / similaritati stranii , Cum este afectata Romania de criza?CAPITOLUL X. IMM si economia bazata pe cunostinte,CAPITOLUL XI. PERSPECTIVELE NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII, 4. Modul de examinareStructura notei la aceast disciplin: 1 punct: din oficiu 4 puncte: examen 5 puncte: activitatea n timpul semestrului 2 puncte: participarea activ la seminarii/cursuri 3 puncte: elaborarea unor lucrri pe anumite temeObserva ii privind modul de examinare Examenul final va fi unul care pune accent pe nelegerea temelor discutate, perelaionare, pe creativitate i mai puin pe memorie. Altfel spus testarea va lua formaunor studii de caz, unor exerciii de relaionare, argumentarea unor aspecte cheie inu se va cere reproducerea simpl a unor definiii sau teorii. Promovarea examenului presupune obinerea unui punctaj de minimum 3 puncte(din 4 posibile). Participarea activ la seminarii presupune seriozitate i respectarea subiectelor dediscuie, fr a divaga. Realizarea temelor i susinerea lor n cadrul seminarului este obligatorie,fiind o conditie pentru a putea intra in examen. 5. Seminariile Realizarea temelor i susinerea lor n cadrul seminaruluieste obligatorie; Realizarea revistei presei la fiecare seminar: sevor forma echipe care vor lucra mpreun pe tot parcursulsemestrului i care vor trebui s comenteze articolele eseniale dinurmtoarele publicaii CARIERE, TARGET, MONEY, CAPITAL,BUSINESS MAGAZIN, emisiunea BIZ BAZAR- Antena 1concentrare criza mondiala i cum este afectat Romnia de ea - tendine pe piaa forei de munc 6. Bibliografia recomandata1. Borza, A., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002.2. Cook, K., Planificarea strategic pentru ntreprinderile mici, Editura Teora, Bucureti, 1998.3. Crciun, L., Managementul strategic al ntreprinderilor mici i mijlocii, Colecia Naional, Bucureti, 2001.4. Dewhurst, J., Burns, P., Small business management, The Macmillan Press Ltd, London, 1993.5. Russu, C., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Expert, Bucureti, 1996.6. Stokes, D., Managementul micilor afaceri, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2001.7. Popescu,D., Intreprinzatorul de succes. Repere teoretice si pragmatice , Ed.Economica ,Bucuresti, 2005.8. Popescu, D., Competitivitatea ntreprinderilor mici i mijlocii ,Ed. Economica, Bucuresti, 2001.9.Nicolescu,O., INTREPRENORIATUL SI MANAGEMENTUL IMM, Ed. Economica, Bucuresti , 2008. 7. 10. ntreprinderile mici i mijlocii n Romnia: Evoluia general, www.animmc.ro;11. Isaic-Maniu, A., Nicolescu, O., Isaic, I. Cartea alb a IMM- urilor din Romnia, Editura Arvin Press, Bucureti, 2003.12. ORDONAN pentru modificarea i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii, www.mimmc.ro accesat ianuarie, 2009.13. Butler, D www.mimmc.ro., Dezvoltarea afacerii- Strategia pentru mica intreprindere, Ed. Bic All, Bucuresti, 2005.14. Nicolai, M., Managementul initierii si dezvoltarii micilor afaceri, Ed. Didactica si pedagogica , Bucuresti, 200515. http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/charter/index_en.htm16. European Commission European Charter for Small Enterprises 2007 good practice selection17. Istocescu, A. Cultura firmei n contextul intraprenorial, Revista Economia, Seria Management, Bucureti, Editura A.S.E., nr. 1-2/2002 8. Contextul actual Integrarea in UE Criza economica mondiala 9. ntreprinztorii din ara noastr trebuie s priveasc integrareaeuropean drept o provocare i, n acelai timp, drept un proces deintrare n normalitate pentru economia romneasc. n momentul de fa este evident faptul c o parte din ntreprinderileromneti sunt nc insuficient pregtite pentru a rspundeoportunitilor i provocrilor generate de schimbrile noului mileniu. IMM-urile sunt coloana vertebral a economiei europene,acestea fiind motivul cel mai ntemeiat pentru a se lua n consideraremsurile necesare mpotriva crizei financiare globale iimplicaiile asupra sectorului IMM-urilor. 10. Cand se vor resimti efectele UE?Specialistii din piata sustin ca efectele pozitive ale aderarii se vor face simtite in urmatorii 2-3 ani de la aderare, prin imbunatatirea serviciilor, a sistemului de sanatate si educatie sau prin crearea unor piete eficiente.In ceea ce priveste impactul aderarii la UE pe domenii, este deremarcat faptul ca din cele 19 sectoare analizate, aproape jumatate vorresimti efectele aderarii dupa primul an de la integrare.Printre aceste domenii se numara leasingul, IMM-urile, telefonia,internetul, industria hardware, industria software, etc.La polul opus, exista domenii care vor resimtii efectele aderarii dupa 3 ani (ex. piata de capital, industria bancara, turismul sau industria HR) dar si pe o perioada mai lunga de timp, 5 ani, asa cum este cazul agriculturii. 11. Pe cine afecteaza aderarea?In timp ce domeniile cele mai performante vor resimti efectele pozitive ale aderarii, pe termen scurt anumite ramuri din economie vor disparea sau isi vor incetini evolutia. |n aceasta categorie intra domeniile mari poluante sau marii consumatori de energie.Sectorul cel mai sensibil din punctul de vedere al aderarii va ficel al IMM-urilor. Astfel, dupa aderare multe IMM-uri vor trebui sasa-sirestrnga activitatea sau sa se autodizolve pentru ca nu vor putea face fatacompetitiei venite din partea UE.O problema a Romniei este aceea ca, la fel ca si statele care au aderat in anul 2004, va avea o putere redusa de absorbtie a fondurilor europene. Astfel de tari nu au reusit sa atraga mai mult de 10-11% din fondurile postaderare. 12. IMM-uriDupa integrarea in UE 60% dintre IMM-uri vor da faliment,indiferent de nivelul de pregatire pe care l-au atins in perioada depreaderare.Acest lucru se explica prin faptul ca managerii trebuie sa-si schimberadical abordarea, standardizarea insemnand nu numai creareastandardelor ci si aplicarea lor. O provocare pentru IMM va ficresterea productivitatii in conditiile in care productivitatea medie aunui IMM este de 19 ori mai mica dect media europeana. De altfel, IMM-urile vor resimti efectele aderarii la 1 an de la integrarea in UE. 13. Odata cu expansiunea UE in Centrul si Estul Europei, noile state membresunt obligate sa acorde mai multa atentie dezvoltariieconomice, mediului de afaceri si convergentei la standardele economicecomunitare. Acest lucru este valabil mai ales in sectorul IMM, fundamentuldezvoltarii economice in cadrul UE si a statelor candidate.In octombrie 2004, la 6 luni de la aderare, tarile central si est-europenedevenite membre UE au avut o surpriza neplacuta. IMM-urile lor(forta pe care se bizuiau sa asigure cresterea economica si eventual expansiunea pepietele vestice) s-au inchis in numar ingrijorator, iar locul lor a fost luatimediat de filialele companiilor transnationale din UE, devenite castigatoarele neteale extinderii UE. 14. Ceea ce s-a intamplat in tarile central si est-europene membre UE, este cauzat de neindeplinirea in practica a celui deal doilea criteriu economic al aderarii, dovenid ca nu au, cel putin partial, capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din UE. Pentru ca standardele de calitate pe care le cere Piata Comuna nu a putut fi atinse de firmele autohtone, s-a apelat la firmele concurente din statele UE. 15. OportunitatiLa nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati, dar si a unei concurente sporite.Eliminarea barierelor fizice si a formalitatilor vamale va facilita transportul bunurilor in si din UE, va reduce costurile operationale si va optimiza fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei declaratiilor vamale si de plata a TVA n vama.Indepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strategii pan- europene de logistica si distributie pentru companiile multinationale prezente in Romania.Sub conditia imbunatatirii infrastructurii si implementarii unei legislatii stimulative pentru dezvoltarea tranzactiilor intra-comunitare, Romania poate deveni un centru de distributie regional pentru produsele multinationalelor europene. 16. RiscuriDar care sunt riscurile pietei unice?In primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilordin tarile UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu ceaeuropeana.Mai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe orizontala pentru serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.Apoi, implementarea aquis-ului comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu implementarea legislatiei, normelor si standardelor europene n domeniul fiscalitatii, mediului, calitatii sau marcarii produselor se vor reflecta cu siguranta n pretul final al produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor in unele sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele comunitare. 17. Analiza comparativa a IMM-urilor din Romania, a celor 10 state recent admise in UE si a celor din UELa nivelul Uniunii au fost inregistrate peste 19 milioane de IMM-uri, care reprezinta99% din totalul intreprinderilor europene. Acestea reprezinta o permanenta : sursa de locuri de munca, aproximativ 74 de milioane, de inovatie si crestere economica. 18. Analizand comparativ ponderea IMM-urilor romanesti n raport cu IMM-urile dinstatele recent admise in UE si IMM-urile din Europa , rezulta urmatoarele particularitati ale IMM-urilor din Romania:omajoritatea IMM-urilor din Romania sunt implicate in activitatea de comert, procentulcorespunzator la nivel European fiind de 2 ori mai scazut;o ramura turism este foarte slab reprezentata, respectiv numai 0,8% comparativ cu 5%,respectiv 6%, adica de cca. 8 ori mai slab reprezentata;o procentul IMM din sectorul constructii este de 3 ori mai sczut decat media europeanainregistrata in statele recent admise in UE si n Europa;o procentul IMM in ramura industrie este 14,4%, comparabil cu cel nregistrat in Europa (10%) sin statele recent admise in UE (12%).Valoarea medie a productivitatii muncii inregistrata in intreprinderile mici si mijlocii dinRomania este de peste 19 ori mai scazuta decat cea inregistrata la nivelul Uniunii Europene. 19. Din punct de vedere al ponderii fortei de munca angajate in sectorul IMM intotalul fortei de munca angajate in economie, situatia se prezinta dupa cumurmeaza: Europa-19(Europa-19 = UE-15 + Islanda + Lichtenstein + Norvegia + Suedia) 66% State recent admise in UE - 72%, Romania - 50,5%.Media numarului de angajati din intreprinderile mici si mijlocii se prezinta astfel: Europa-19 - 5, State recent admise in UE - 6, Romania - 4,8Se poate observa ca in Romania intreprinderile mici sau mijlocii au in medie, mai putinde 5 angajati, situandu-se sub media europeana. 20. Dintotdeauna, societile au avut perioade de nflorire si momente de crizn epocile premoderne, atunci cnd existau suficiente spaii fertile nelocuite, crizele economiceerau mai puin vizibile. Abia odat cu apariia capitalismului global, crizele economiceau devenit nu doar o problem a unui monarh sau a unei elite politice naionale, ci o probleminternaional sau chiar global.Dac n trecut crizele puteau fi externalizate relativ usor (de exemplu, prin declansarea unui rzboi), prima jumtate a secolului XX a artat c riscurile si pagubele pe care le implic operaiunile militare sunt mult mai mari dect oportunitile si beneficiile. n lumea contemporan, rzboaiele calde au ncetat deci s fie prima (s.n.) opiune a unui stat pentru rezolvarea unei crize.Comentatorii economici occidentali au subliniat deja similitudinile ntre problemele de acum ale instituiilor bancare si de credit din Statele Unite si Marea Criz din anii 1929-1933. n secolul XX a existat, n mod cert, o legtur ntre crizele economice si rzboaiele calde. Marea Criz din anii 30 a fost urmat la scurt timp de cel mai devastator rzboi din istorie.Avem, deci, trei evenimente care pot fi asezate n trei coluri ale unui ptrat: dou crize economice si un rzboi. Putem, oare, s tragem concluzia, ca la regula de trei simpl, c ne asteapt un rzboi? Putem face o analogie ntre felul n care se declanseaz, se propag si se sting crizele economice din ultimii ani si felul n care se declanseaz, se desfsoar si se opresc conflictele militare n perioada post-Rzboi Rece. Dac Marea Criz din 1929-1933 are ca termen de comparaie cel de-al Doilea Rzboi Mondial, atunci crizele economice din ultimele dou decenii (criza financiar din Extremul Orient din 1997, criza economic din Argentina, criza din Mexic si, nu n ultimul rnd, actuala stare de febr a economiei mondiale generat de situaia din Statele Unite ale Americii) seamn cu conflictele militare desfsurate n ultimul timp (rzboaiele din Afganistan si Irak, cele din fosta Iugoslavie, cel din Georgia). n ambele situaii, declansarea apare relativ brusc, evoluia evenimentelor este rapid (si chiar spectaculoas!) pe o durat de timp relativ scurt (de la cteva zile pn la cteva luni), dup care asistm la o mobilizare internaional (fie la nivel regional, fie, mai rar, la nivel global), iar criza se localizeaz si se cronicizeaz. Dar, atenie, nu se rezolv! 21. Dac n perioada capitalismului clasic perioadele de stabilitate si dezvoltare economic erau clare si alternau cu perioade tot att de clare de criz, n epoca postmodern pe care o trim constatm c instabilitatea se cronicizeaz. Punctele inflamabile se afl, practic, aproape oriunde: terorism, gherile, secesiuni, lovituri de stat, intervenii militare mai mult sau mai puin legitime. Controlul internaional al acestor riscuri se exercit, dar el nu este complet.n lumea contemporan, armele cele mai puternice au ajuns att de devastatoare, nct nimeni nu-si poate permite s le foloseasc fr s fie el nsusi afectat. La fel, interdependenele economice conduc la situaia n care nici un stat nu poate evita efectele (si deci si implicarea) unei crize economice din oricare alt stat. Apariia sistemelor si reelelor de calculatoare, ca si a unor programe sofisticate, face ca, actualmente, crizele economice s poat fi transpuse n scenarii, simulate, urmrite, izolate si controlate. Nu pot fi nc eliminate (si probabil acest lucru nu va fi posibil nc muli ani), dar, dac avem ca reper Marea Criz din 1929- 1933, trebuie s recunoastem c gestionarea crizelor economice internaionale a progresat.Nu putem spune c ne asteapt un rzboi. Dar costurile crizei vor fi cu siguran aruncate ctre juctorii slabi de pe mapamond. Diversi analisti occidentali au avertizat deja c rile din Europa de Est vor fi deosebit de sensibile la valul recesiunii care va urma. 22. Cristian Parvulescu: Democratia este amenintataRegimurile democratice sunt amenintate de efectele crizei economice carerisca sa devina si o criza politica, a afirmat politologul Cristian Parvulescu in cadrul dezbaterii"Forma si reforma intre politica, constitutie si administratie" organizata vineri de Pro Democratia."Criza economica ne obliga sa reflectam asupra tipului de regim politic pe careil avem precum si asupra rolului statului in economie. Un tip de capitalism se afla in criza, a produscriza si s-a bazat pe un anume esafodaj politc", a declarat Parvulescu, citat de NewsIn.Politologul a invocat exemplul precedentei crize economice mondiale de proportii, din perioada1929-1933, care a dus la prabusirea majoritatii regimurilor democratice dinEuropa si a averizat ca acest lucru se poate repeta.Parvulescu considera drept o iluzie faptul ca democratia romaneasca s-ar fi putut maturiza suficient in doua decenii pentru a fi imuna la vremuride criza.De asemenea, un sentiment al securitatii democratice indus de apartenenta la UE nu se justificadin moment ce chiar democratia in interiorul Uniunii este supusa unui test dur, cel al crizeieconomice. 23. o Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iarRomania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, celmai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania. Bancheri, oameni de afaceri i analiti financiari cred c efectelederapajelor actuale vor fi resimite de pia mult vreme de acum nainte,iar prelungirea crizei internaionale ar putea aduga sare pe ran. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a atras atentia asuprafaptului ca gravitatea crizei economice actuale ameninta aproape20 de ani de reforme economice in tarile Europei de Est. "Problemele regiunii sunt strans legate de cele din restul Europei, iar solutiaconsta intr-o reactie coordonata a autoritatilor publice si a institutiilorfinanciare internationale", 24. Evoluia recent arat c economia romneasc nu mai poate fi privit desprins de contextul economic global. Ceea ce se ntmpl acum este doar corecia unor evoluii nejustificate din trecut: creterea disproporionat a salariilor, nesusinut de o cretere real aproductivitii, supraevaluarea potenialului de cretere economic de ctre investitori, o valoare a leului nejustificat fa de euro (3,11 vara trecut), avnd n vedereindicatorii macroeconomici.Acest proces de corectare poate deveni ngrijortor dac, n contextul actual de instabilitate economic global, investitorii strini nu mai vd n Romnia: o pia de ncredere, cu randamente sigure, superioare celor din pieele mature.n acest caz, retragerea de capital va continua, investitorii redirecionnd fondurilectre alte piee. 25. ngrijorrile oamenilor de afaceri i analitilor nu se opresc ladeprecierea leului: adncirea deficitului de cont curent, inflaia, scumpirea creditelor i incapacitatea de a atrage fonduri structurale de la Uniunea Europeanvin s completeze tabloul ntunecatdeja de perspectiva unui an electoralcu msuri guvernamentale imprevizibile. 26. Criza financiara interbelica a fost declansata de un excesinvestitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumateriscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura.Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere siimobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o crizaeconomica majora. 27. Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33?Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua:da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor active financiare, in special actiuni si imobiliare active al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit.nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiilenu se compara daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a a dus la pierderi de mii de miliarde. 28. Este o criz financiar, este o criz economic sau avem de-a face cu o adevrat revoluie economic? La nceputul lunii octombrie publicul larg considera c este vorba doar o criz financiar pe termen scurt.n cursul lunii noiembrie, a nceput s se vorbeasc de o criz economic.Acum suntem actorii i, totodat, spectatorii unei crize economice.Dar semnalele se duc tot mai accentuat spre o direcie destul de clar. Direcia poate fidefinit ca fiind restructurarea modului de a face afaceri, trecndu-se la alte tipuride energie.Aceste noi tipuri de energie care s nlocuiasc nvechitul petrol pot crea premisele unei adevrate revoluii economice. Nici reducerea administrativ a preului petrolului nu mai poate stvili gaura neagr a crizei. Dac mai avem n vedere i interveniile statului n diferite ri, avnd pretenii avansate de capitalism, putem afirma c direcia este spre o revoluie economic.Avem de-a face cu o criz de durat, de intensitate sau ambele? Dac n ceea ce privete durata previzionarea este aproape imposibil (dar nu mai puin de 2-3 ani), n ceea ce privete intensitatea propagrii crizei prin globalizare putem afirma c este vorba de o criz cu o puternic intensitate i cu succesive vrfuri de sarcin. 29. Pentru Romnia primul vrf de sarcin ncepe n ianuarie 2009 cnd ne apucm s pltim datoria extern.Se impune o ntrebare: cum trebuie s se comporte companiile nacest nou context de ape tulburi. Premisele sunt: creterea impozitrii la nceputul anului 2009, creterea costurilor la materiile prime i mrfuri, creterea preurilor la utiliti, creterea cheltuielilor bancare, creterea stresului la serviciu i a numrului de accidente, scderea moralului angajailor, scderea puterii de cumprare (sau teama de a cumpra ca rezultat al deflaiei) i,implicit, reducerea drastic a vnzrilor, reducerile de personal, etc. 30. Actualele probleme economice mondiale pot aduce avantaje semnificative Uniunii Europene1.Economia Statelor Unite va fi mult mai afectata decat ceaeuropeana, UE avand astfel sansa de a recupera o parte dindecalajul fata de americani.2. Economia Marii Britanii a fost puternic afectata de criza, mult maimult decat a statelor de pe continent; de asemenea, lira sterlina s-aprabusit. Aceasta situatie ar putea avantaja partizanii adoptarii euro siintegrarii mai profunde in UE din Regatul Unit.3. Islanda a dat practic faliment in urma crizei, fiind fortata sa solicite unsprijin masiv din partea Uniunii Europene. Astfel, cei care doresc aderareatarii la UE au motive serioase sa solicite un referendum pe aceasta tema si ausanse mari sa-l castige.4. Dupa ce a respins prin vot popular tratatul de reforma constitutionala a Uniunii,Irlanda va organiza un nou referendum in acest an, iar in sondaje se pare casituatia s-a schimba radical in favoarea Bruxellesului din cauza situatieieconomice nefavorabile. 31. 5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa cemonedele lor nationale au scazut puternic in comparatie cu euro datorita stabilitatii mult mai maria celui din urma, folosit in prezent de peste 300 milioane de europeni.6. In cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European se discuta tot mai des necesitatea eliminarii paradisurilor fiscale, cum ar fi statele mici care paraziteaza Uniunea (Lichenstein, San Marino, Andorra, Monaco si chiar Elvetia), in sensul de a le impune reguli financiare mult mai stricte daca vor sa aiba in continuare un statut privilegiat de asociere cu UE. De asemenea, unele state (Cipru, Malta, Luxemburg) vor fi nevoite sa-si adapteze legislatia fiscala la normele comune pentru a nu provoca o concurenta excesiva intre statele europene bazata doar pe nivelul cel mai scazut al taxelor.7. Tarile din Europa de Est care au aderat la UE in 2004 si 2007 vor grabi adoptareaeuro, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic fata de monedaunica europeana in ultimele luni. In cazul lor nu se pune problema respingerii de catre populatiea monedei euro ci indeplinirea criteriilor economice pentru adoptarea acesteia.8. Statele mari din Uniune (Germania, Franta si chiar Marea Britanie) incep sapromoveze ideea unei armate europene puternice, mult mai consistenta decat celecateva batalioane de mentinere a pacii existente in prezent. In contextul ascensiunii unor maristate sau blocuri multinationale (Rusia, China, India, Brazilia, Japonia), UE trebuie sa aiba un cuvantde spus pe scena internationala in viitoarea lume multipolara care se prefigureaza, iar o armataproprie puternica este indispensabila pentru acest scop. 32. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) par cele mai lovite de criza economica. Sute de mii de someri, mii de firme intrate in faliment si productii reduse chiar si la jumatate. Asa arata anul 2009, descris de specialistii din domeniu. Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza ca, pana la sfrsitul anului, vor fi 550.000 de someri. Vom vedea abia in august si spre sfarsitul anului ce inseamna cu adevarat criza financiara, cand situatia se va inrautati considerabil, sustin specialisti din piata.In acest context, din totalul falimentelor inregistrate in randulIMM-urilor , peste 90% sunt cauzate de sechestrele impuse de statprin administratiile financiare si doar 10% sunt initiate de catre firme. 33. Corespunzator scaderii ofertei interne, Guvernul considera ca este deasteptat, in aceasta varianta: ca dezechilibrele externe sa se adanceasca, deficitul comercial sa se majoreze, iar deficitul de cont curent eventual sa isi mentina ponderea la un nivel comparabil cu cel din 2008, in loc sa se reduca ca pondere in PIB.Restrangerea activitatii se va reflecta in scadereacompetitivitatii economice si intr-o rata a somajului mairidicata decat in scenariul de baza.Scenariul de risc mentine insa ipoteza unui efect pozitiv almasurilor anticriza prevazute in proiectul de buget, de circa doua puncte procentuale. 34. Deficitul de cont curent masoara iesirile nete de valuta dineconomie Deficitul comercial diferenta dintre valoarea exporturilorromanesti si cea a importurilor (intrrile de valut sunt mai mici decatiesirile) 35. Probabil ca urmatorii doi- trei ani vom asista la o reasezare a pietei, astfel incat vor disparea managerii incompetenti, dar si anagajatii neseriosi sau slab pregatiti, dar aflati pe posturi bune.Anul acesta o sa fie unul dintre cei mai grei ani pentruintreprinderile mici si mijlocii, din cauza ca problemele intampinate demarile companii, victime ale crizei financiare, se vor rasfrangeasupra IMM-urilor . 36. Ministrul "Am cerut 0,4% din PIB , dar am primit numai 0,2%, adica 280milioane euro. Din acestia 0,34% vor fi alocati functionarilorministerului, iar restul vor merge la capitalizarea CEC siEximBank ".Astfel, CEC va primi o capitalizare de 900 milioane lei, iarEximbank 170 milioane lei, fondurile alocate capitalizarii celordoua banci vor fi folosite de acestea numai pentru sprijinireaintreprinderilor mici si mijlocii.In plus, 100 milioane euro vor fi alocati pentru capitalizareaFondului de contragarantare a creditelor pentruIMM-uri .Indiferent de domeniul de activitate , majoritateaagentilor economici raporteaza probleme in ceea ce privestecererea de produse si servicii, angajarile, dar si accesul la finantare."La nivelul IMM-urilor, impactul crizei este substantial ,aceste entitati economice fiind afectate atat in ceea cepriveste cererea de produse si servicii pentru piata interna, catsi cererea pentru piata externa, in special cererea care vine dinspatiul UE", 37. Ovidiu Nicolescu, precizeaza ca tot ansamblul de elementereprezentate de efectele acestei crize creaza un climat cu unimpact psihologic negativ asupra IMM-urilor, astfel ca pana siacele organizatii care functionau eficient, au intrat inexpectativa in ceea ce priveste toate laturile activitatii lor:productie, angajari, investitii, etc. 38. Sfaturi pentru IMM-uriRestrangerea cheltuielilor de administrare si totodatamicsorarea costurilor de functionare , reprezinta masuriprioritare si rapide pe care antreprenorii le pot aplica in programele derevizuire a cheltuielilor.Atentie asupra obiectivului de investitie pe care il aleg firmele inaceasta perioada si recomandarea de a investii numai acolo undeconsidera ca produsul are succes pe piata .Sa caute solutii pentru a se mentine pe piata , prin aplicareaunui nou plan de marketing si sa se indrepte catrenoi clienti, fie in tara, fie in strainatate.In plus, sa incerce pe cat posibil sa nu seindatoreze ! 39. In raportul anual din sectorul IMM-urilor, realizat de Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, in 2007, numarul IMM-urilor a crescut cu peste 18% fata de anul 2000. 40. Anul 2009 - intre faliment sioportunitate pentru IMM-uriEfectele crizei financiare mondiale s-au simtit si la nivel local in ultimul trimestru din 2008, insa majoritatea antreprenorilor au declarat ca rezultatele obtinute anul trecut nu difera prea mult de ceea ce au estimat initial.Anul 2009 este insa mai greu deprevizionat. Pentru cei mai multi intreprinzatori,acesta inseamna:scaderea incasarilor,riscul intrarii in blocaj financiar,provocarea gasirii de surse alternative de finantaresau finantarea din surse proprii, scrie Business Standard. 41. Primele IMM-uri care vor avea de suferit vor fi celecare:o nu si-au facut un plan de afaceri,o nu sunt suficient capitalizate si careo depind, prin contracte, de marile intreprinderi.Daca statul nu ia unele masuri in ceea ce priveste finantarea, in catevaluni vor incepe sa aiba probleme si IMM-urile care auintrat in criza cu ceva bani. In Romania, nu cred ca exista IMM-uri suficient capitalizate, incat sa reziste pe toata perioada crizei. 42. Cu siguranta, anul 2009 va fi foarte greu, iar problemele se voraccentua, in cazul in care criza se va prelungi si in anul urmator.2009 va insemna, ca organizare bugetara, patru ani. Se va revizuibugetul trimestrial, iar estimarile de pe un trimestru nu vor semanacu celelalte. 43. In aceasta perioada, dezvoltarea sectorului IMM vadepinde foarte mult de modul in care intreprinzatoriiisi vor gandi proiectul pe termen lung.In opinia specialistilor, pe langa faptul ca vor disparea dintreIMM-urile existente, cel mai mare pericol va fi sanu mai apara altele noi !!!!!!Aici cred ca este mai importanta ca oricand expertizaconsultantilor. In prezent, doar 5% dintre IMM-uriapeleaza la consultanti, dar consider ca folosirea lor artrebui sa devina o obisnuinta. Cred ca nisele pe care sevor dezvolta noi afaceri in perioada crizei ar putea firecuperarea de credite, prestarile de servicii sau consultanta 44. La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona.Capitalismul in forma actuala si-a demonstratlimitele iar pentru a continua sa produca bogatie,fundamentele acestuia trebuie ajustate.Vor invata guvernele si investitorii ceva dinactuala criza mondiala? Doar timpul ne-ova arata!!!!!!!!!!!!! 45. Raportul FMI, tradus n bani: Romnia srcete cu 11 miliarde de euroFondul Monetar Internaional vede un an dezastruos pentru Romnia, cu o scdere economic de 4% i deficit bugetar de 4,7%. 46. Ce nseamn ns n bani ocretere negativ de 4%?Anul trecut, PIB-ul Romniei a fost de 504 miliarde de lei, iar bugetul pe acest an, construit pe o cretere de 2,5%, ia n calcul un PIB de 579 de miliarde.La o scdere de 4%, PIB-ul se va contracta pn la 533 de miliarde, adic Romnia va produce, n acest an, cu 46 de miliarde de lei mai puin, adic 11,5 miliarde de euro.Bugetul pe acest an presupunecheltuieli angajate de circa 200 demiliarde de lei, adic 34,5% din PIB, cu undeficit de 2%.inta de 2%, la care iniial Guvernul nu voia srenue cu nici un chip (dac scad veniturile,vor scdea i cheltuielile spune ministrulPogea, nu mai trziu de luna trecut) a fostulterior crescut, pe surse pn la 3,5%,nivel avut n vedere la rectificarea bugetarcare e musai s fie fcut. 47. FMI vine cu o prognoz dedeficit bugetar de 4,7%, dar,deocamdat, nu se tie dac acest nivel va fii luat n calcul la refacerea bugetului i nicimcar dac va fi agreat de Fond nnegocierile pe marginea acordului demprumut. n cazul n care ambele condiiivor fi ndeplinite i pe baza scenariului descdere economic.Raportul ntocmit de FMI asupra economiei, pe baza cruia se va negocia acordul de mprumut, prevede scdere economic de 4% i deficit bugetar de 4,7%, potrivit unor surse oficiale apropiate discuiilor cu Fondul.Concluziile Fondului, care vor aprea peste cteva zile n documentul ce va fi dat publicitii de ctre FMI, sunt mult mai proaste fa de ultimele prognoze ale autoritilor romne: recent, ministrul Finanelor, Gheorghe Pogea, vorbea despre o cretere economic negativ de 1% pentru ca, ulterior, surse guvernamentale s declare pentru agenia de tiri NewsIn c deficitul bugetar va fi de 3,5%, vechiul obiectiv de 2%, trecut de altfel n buget, fiind considerat deja nerealist. 48. Ce spun analitiiDac economia Romniei scade cu 4%, e foarte dramatic.Statul trebuie s fie atent acuma, s nu mreasc taxele.Dac fiscalitatea crete, n condiiile unei restrngeri attde puternice a economiei, n sectorul privat nu vormai rmne bani.Cel mai indicat ar fi s taie cheltuielile bugetare, adeclarat pentru Cotidianul Peter de Ruiter, partner laPricewaterhouseCoopers. Bogdan Baltazar a spus c,n varianta n care scenariul de scdere cu 4% este celmai ru, evaluarea FMI este posibil s fie corect.Nicolae Chidesciuc, analist al ING, crede c e nevoie de austeritate. Odat cu acceptarea unei contracii, condiiile pe care le vom ndeplini vor fi mai dure. E bine s recunoatem deteriorarea situatie economice. Credem c FMI va fi destul de pesimist cu Romnia i nu va accepta un deficit bugetar de peste 4%. Prognoza noastra pentru creterea economic este de minus 3,5%. O austeritate economic pronunat este necesar crede Chidesciuc. 49. Evolutia economiei 50. Premiseo IMM-urile reprezinta cel mai dinamic simai profitabil sector din Romania,o IMM-urile reprezinta singura alternativade dezvoltare in conditiile restructurarii,eliminarii monopolului si privatizarii economieiromanesti,o IMM-urile reprezinta singurul sectorcapabil sa creeze locuri de munca sisa absoarba forta de munca proveninddin sectorul de stat,o IMM-urile reprezinta sursa principalapentru formarea clasei de mijloc cu rol decisivin asigurarea stabilitatii politice si economice aRomaniei. 51. P. Drucker spunea c micile afaceri reprezint catalizatorul principal al creterii economice. Aceste mici afaceri contribuie n bun msur la realizarea unor obiective fundamentale ale oricrei economii naionale. 52. ntreprinderile mici i mijlocii reprezint un factor de dezvoltare foarte important n economia fiecrei naiuni.Avantajele acestora constau n flexibilitatea forei de munc, nlegturile lor strnse cu mediul local. 53. Integrarea Romaniei in UE presupune faptul c ntreprinderile romneti,trebuie : s devin capabile s concureze fr restricii ntr-o imens pia european siinternationala; s dobndeasc acel avantaj competitiv pe propria pia.n momentul de fa este evident faptul c o parte din ntreprinderile romneti sunt nc insuficient pregtite pentru a rspunde oportunitilor i provocrilor generate de schimbrile noului mileniu. 54. ntreprinztorii din ara noastr trebuie s priveasc integrarea europeandrept o provocare i, n acelai timp, drept un proces de intrare n normalitatepentru economia romneasc .Guvernul recunoate importana consolidrii capacitii ntreprinderilor mici i mijlocii n scopul creterii competitivitii lor ntr- o pia global.Evoluiile recente pe pieele financiare i impactul lor asupra sectorului IMM-urilor aduc o dovad n plus c guvernele rilor membre ale UE nu trebuie s piard din vedere sprijinul pentru sectorul IMM-urilor, n eforturile lor de a stabiliza sistemul bancar, aflat n plin criz financiar global.IMM-urile sunt coloana vertebral a economiei mondiale, acesta fiindmotivul cel mai ntemeiat pentru a se lua n considerare msurile necesare mpotrivacrizei financiare globale i implicaiile asupra sectorului IMM-urilor. 55. Experiena Uniunii Europene demonstreaz clar c sectorul IMM poate :o s aib o contribuie substanial la realizarea produsului intern brut,o s creeze noi locuri de munc io s stimuleze creterea exporturilor.IMM au abilitatea de a rspunde n mod flexibil pe piee puternic competitive i de a se adapta rapid la schimbrile structurale i ciclice ale economiei globale.Un sector al IMM- urilor bine dezvoltat poate astfel, s sprijinestabilitatea i creterea macro-economic. 56. Msuri pentru a accelera creterea sectorului IMM.Aceste msuri au fost menite : s creeze un mediu de reglementare permisiv, favorabil, att din punct devedere legislativ, ct i din punct de vedere fiscal; s furnizeze ajutor financiar pentru dezvoltarea i susinerea IMM; s mbunteasc competitivitatea i s stimuleze dezvoltarea culturii antreprenoriale.Msurile au avut ca efect un numr semnificativ de rezultate, cum ar fi: creterea pn la 60% a contribuiei sectorului IMM n PIB; creterea contribuiei IMM n total exporturi pn la 24,4% ; asigurarea a 50,5% din totalul forei de munc. 57. Majoritatea IMM din Romnia, la fel ca i n rile membre, suntmicro-ntreprinderi, acestea reprezentnd 91,2% din numrul total deIMM.Dezvoltarea i consolidarea IMM depinde n mod esenial deachiziia de noi echipamente, tehnologii i know how cares permit adaptarea produciei la cerinele Pieei Interne.Extinderea activitilor nalt tehnologizate, realizarea de produsecu valoare adugat ridicat n industria prelucrtoare rspund dezideratuluide coeziune economic, necesitnd ns investiii considerabile. 58. Dat fiind competiia acerb de pe Piaa Intern i nivelul crescnd al exigenelor consumatorului, ntreprinderile din Romnia vor trebui s:o mbunteasc calitatea produselor i a serviciilor oferite,contribuind la asigurarea unui nivel ridicat al securitii i proteciei consumatorului i almediului,o s-i sporeasc eforturile pentru accesul pe noi piee. Implementareavoluntar a standardelor europene i certificarea produselorde ctre ntreprinderi reprezint un exemplu de bun practic care i-a dovedit eficienape pieele dezvoltate, contribuind la creterea schimburilor comerciale.o introducerea sistemelor de management al calitii i mediuluieste o investiie care contribuie la facilitarea accesului produselor i serviciilor romnetipe Piaa Intern i pe tere piee,o existena n Romnia a unei infrastructuri de certificare adecvateeste o condiie fundamental pentru procesul de certificare i de implementare asistemelor de management de mediu i de calitate de ctre firme. 59. Sectorul IMM angajeaz aproximativ 54% din totalul forei de munc, darproductivitatea sectorului este mult mai sczut dect cea a ntreprinderilormari.Productivitatea sczut a sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii seexplic prin faptul c un procent semnificativ al acestora utilizeazechipamente de producie depite, altele, nendeplinind cerinele de calitate ale UE,datorit lipsei de investiii n tehnologii moderne.n acest context, sectorul IMM are nevoie imperativa de unsprijin adecvat. 60. Obiectivul specific al domeniului - consolidarea i dezvoltarea sectorului productiv din Romnia, va fi atins prin: valorificarea sectorului productiv bazat pe extindere i modernizare, prin: achiziionarea de tehnologii i echipamente noi, licene i know-how; inovarea proceselor de producie i a produselor; adoptarea standardelor internaionale i certificarea sistemelor demanagement (de calitate, de mediu etc); accesul pe noi piee; promovarea dezvoltrii durabile, diminuarea impactului negativ asupramediului i mbuntirea competitivitii internaionale. 61. Romania se situeaza sub media Uniunii Europene inceea ce priveste dezvoltarea sectoruluiintreprinderilor mici si mijlocii /IMM/.In UE sunt inregistrate 52 IMM-uri la mia delocuitori, in timp ce in Romania acest indicatoreste de numai 14 IMM-uri/ 1.000locuitori.De asemenea, in Romania se inregistreaza o rata scazuta de infiintare a noilor firme dei este nevoie de mai multi intreprinzatori care s i asume riscul infiinrii de noi firme si sa utilizeze oportunitatile pietei.La nivelul UE sunt 25 de milioane de IMM- uri in care lucreaza peste 100 de milioane de persoane.Totodata, IMM-urile detin peste doua treimi din totalul locurilor de munca din sectorul privat. 62. Sectorul IMM-urilor reprezinta un puternic element constitutiv al caracterului UE,iar societatea europeana crede intr-un sector puternic al IMM-urilor, datorita : avantajelor economice de a avea mai multe unitati de productie care sareactioneze rapid pe o piata foarte dinamica, capabile sa introduca noitehnologii si sa personalizeze produsele si serviciile, i faptului ca sunt o garantie a democratiei adaugand ca "acolo undeIMM-urile sunt puternice, societatea are o garantie a democratiei si aviitorului".Actiunile intreprinse promoveaze trei aspecte cheie : accesul la informatie, accesul la servicii si accesul la finantare si c aceste actiuni trebuie sa se concentreze tot mai mult lanivel local. 63. Noul document de politic a IMMiniiat de initiat de Comisia EuropeanDocumentul publicat n data de 11.11.2005, "Implementarea ProgramuluiComunitar Lisabona, Politici Moderne pentru Dezvoltare si Ocuparea Forei deMunca" creaz cadrul politicii IMM integrnd instrumentele de politicantreprinderii existente, in mod deosebit Carta European a ntreprinderilor Mici iPlanul de aciuni pentru antreprenoriat, asigurnd totodat transparena politiciieuropene in domeniul IMM i sinergia cu celelalte politici comunitare.Documentul cuprinde referine la noile provocri din cadrul UE ntr-o abordare:o comprehensiv care se bazeaz pe conceptul "Masuri de sprijin ncepnd cuntreprinderile mici" (Think small first);o inclusiv - care vizeaz toate domeniile orizontale de intervenie pentru IMM;o pragmatic - care vizeaz dezvoltarea parteneriatelor ntre Statele Membre ipartenerii de susinere a IMM la nivel local/regional. 64. Documentul are in vedere diversitatea IMMdeterminata de natura acestora: unele dintreacestea avnd capacitate rapid de cretere altefiind dependente integral de pieele locale sauregionale.Astfel politicile pentru IMM trebuie orientate ctre acele iniiative si msuri care s aib in vedere ambele dimensiuni i s contribuie la cretere economic i creare de noi locuri de munc.Acestea trebuie s valorifice ntregul potenial al ntreprinderilor de la ntreprinderi nou-nfiinate (start-up) i ntreprinderi cu mare potenial de cretere, la ntreprinderile tradiionale care cuprind ntreprinderile tradiionale, respectiv micro- ntreprinderile i ntreprinderile meteugreti, precum i pe acelea ancorate profund social cum ar fi persoanele fizice i asociaiile familiale. 65. Aciunile specifice avute n vedere sunt:Promovarea antreprenoriatului i a aptitudinilorprofesionale . CE a pornit de la considerentele c nu sunt suficientexploatate capabilitile antreprenoriale i nu sunt stimulate ntreprinderile nou-nfiinate (start-up). Principalele aciuni prevzute sunt: exploatarea potenialului antreprenorial (dezvoltarea uneiimaginii pozitive a antreprenorului n societate i promovarea modelelor desucces); reducerea riscului n afaceri (mbuntirea schemelor de securitatesocial i a procedurilor falimentului, asumarea riscului in deschiderea afacerilor,reducerea costurilor la nfiinarea companiilor); promovarea transferului afacerilor (promovarea i implementareacelor mai bune practici); reducerea decalajelor in dezvoltarea aptitudinilor (implicareatuturor factorilor in elaborarea si definirea cursurilor i metodelor implementare. Sevor stabili strategiile naionale de nvare pe tot parcursul vieii n conformitate cuprogramul cadru "Educatie si Instruire 2010" (Education and training2010).Reducerea decalajelor va fi finanat in mod susinut prin Fondul Economici Social); promovarea femeilor antreprenor i a tinerilor ntreprinztori (aceste suntabordate prin accesul la finanare i reelele de susinere a antreprenoriatului). 66. mbuntirea accesului pepieen prezent nu toate IMM beneficiaz de toate oportunitile oferite de PiaaIntern. Se are n vedere: utilizarea achiziiilor publice ntr-un sistem transparent; finanarea procesului de implementare a standardelor (obinerea deinformaii on-line cu standardele actualizate); folosirea tuturor oportunitilor rezultate din valorificarea drepturilor deproprietate intelectual, incluznd taxele aferente; punerea la dispoziie prin Centrele Euro Info de noi instrumente care sfaciliteze cooperarea intre regiunile transfrontaliere; CE va analiza obstacolele n calea exportatorilor pentru a fi stimulataccesul pe piaa internaional; Strategia de acces pe pia a UE va fi conceputa astfel nct s fienregistrate i evaluate impactul plngerilor formulate de companiile europenen activitatea de export n vederea asigurrii unei implementri adecvate. nacest sens Comisia va susine mbuntirea mediului de afaceri, cooperareacu statele ne-membre, n special ri candidate i ri partenere ale PoliticiiEuropene de vecintate. 67. Reducerea birocraieiSe refer la integrarea principiului "Masuri de sprijin ncepnd cuntreprinderile mici" (Think small first) i vizeaz:iniierea de aciuni care s conduc n continuare la simplificareaadministrativ care se bazeaz pe recenta Comunicare privind simplificarea mediului deafaceri ; bariere administrative legate n special de creare de locuri de munc examinarearezultatelor recentului raport privind firmele cu acionar unic i implementarea recomandrilorformulate. utilizarea instrumentelor de politica ntreprinderii oferite prin programulcomunitar; ncurajarea IMM n participarea in programele comunitare prin privindreducerea procedurilor i mbuntirea informaiei furnizate; simplificarea procedurilor de ajutor de stat i ncurajarea capitalului derisc i a unor proceduri accesibile pentru promovarea acestuia; simplificarea sistemului de colectare a TVA prin intermediul unui birou unic(one-stop-shop). 68. ncurajarea potenialului de creterese adreseaz n principal reducerii decalajelor n ceea ce privete accesul la finanare, cercetare, inovare i tehnologia informaiei i comunicaiilor (TIC). susinere financiar prin instrumente adecvate. CE va promova oComunicare privind modul n care se va realiza creterea financiar; susinerea inovrii i transferului tehnologic inclusiv prinparticiparea IMM n iniiativa EUROPA INNOVA, precum i mbuntireaperformanelor de mediu a IMM ca urmare a implementrii Programului deasisten privind conformitatea de mediu; promovarea participrii IMM n cel de al 7 program cadru decercetare dezvoltare; promovarea e-afaceri si e-nvaare (e-business i e-learning),prin reele TIC ca i dezvoltarea de reele pentru susinerea e-afaceri (e-business). ICT va asigura soluii TIC pentru IMM; dezvoltarea sistemului de analize asupraperformanelor IMM prin intermediul "Observatorului IMM" (SMEobservatory). 69. ntrirea dialogului i a consultrii cu partenerii reducerea decalajelor de informaii dezvoltarea consultrii ntimpi reali. Dezvoltarea unui dialog regulat; crearea unui panel de intervievare a IMM prinintermediul Centrelor Euro Info; promovarea antreprenoriatului i a imaginii IMM prinConferina asupra antreprenoriatului i artizanatului, precum i promovareaantreprenoriatului n media, susinerea politicilor relevante "PremiileEuropene pentru Iniiative Antreprenoriale" (Enterprise Policy Award); mbuntirea cooperrii dintre Statele Membre , nspecial n iniierea acestei comunicri. 70. Obiectivul specific - consolidarea idezvoltarea sectorului productiv din Romnia, va fiatins prin: valorificarea sectorului productiv bazat pe extindere i modernizare, prinachiziionarea de tehnologii i echipamente noi, licene i know-how; inovarea proceselor de producie i a produselor; adoptarea standardelor internaionale i certificarea sistemelor demanagement (de calitate, de mediu etc); accesul pe noi piee; promovarea dezvoltrii durabile, diminuarea impactului negativasupra mediului i mbuntirea competitivitii internaionale. 71. IMM-urile joac un rol nsemnat n economiedin urmtoarele motive: Supleea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare lafluctuaiile mediului economic; ntreprinderile mici i mijlocii se pot integra relativ uor ntr-o reea industrialregional, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economic a regiuniirespective, iar pe de alt parte la reducerea omajului i creterea nivelului de trai,pentru c ofer locuri de munc; Dimensiunea lor redus, care contribuie la evitarea birocraiei excesivei la evitarea dezumanizrii; IMM-urile formeaz la nivelul individual un ansamblu mult mai uor decontrolat/condus. 72. Rolul i importana ntreprinderilor mici i mijlocii decurg din anumite trsturi care fac ca ele s fie mai mult dect o miniatur a ntreprinderilor mari, i anume: Ofer noi locuri de munc i constituie un climatpropice pentru perfecionarea angajailor , acetia dobndind experiena necesar pentru a se transfera apoi n ntreprinderi mari, unde motivaia n munc este mai mare; Favorizeaz inovarea i flexibilitatea . Multe produse i procese tehnologice noi au fost create n ntreprinderile mici i mijlocii ntruct ntreprinderile mari, dei au compartimente de cercetare puternice, tind s-i canalizeze eforturile spre mbuntirea produselor existente, pe care s le produc apoi n cantiti mari, obinnd avantaje generate de economia dimensional. Stimuleaz concurena , adic ntreprinderile mici i mijlocii au un rol activ n crearea unei economii sntoase i competitive. Ele ncurajeaz concurena n ceea ce privete preul, designul produselor i eficiena. Fr existena ntreprinderilor mici i mijlocii, ntreprinderile mari ar deine monopolul pe domenii de activitate. 73. Ajut la funcionarea ntreprinderilor mari , prin faptul c anumite activiti pot fi mai bine realizate de ctre ntreprinderile mici i mijlocii. Astfel dac aceste ntreprinderi ar fi instantaneu desfiinate, ntreprinderile mari ar fi nevoite s desfoare multe activiti care nu sunt eficiente pentru ele. Activitile care pot fi mai eficient realizate n ntreprinderile mici i mijlocii sunt aprovizionarea cu materii prime i subansamble respectiv distribuia produselor fabricate de ctre ntreprinderile mari. Fabric eficient produse, respectiv presteazeficient servicii . Faptul c ntreprinderile mici i mijlocii continu s supravieuiasc ntr-un mediu economic concurenial constituie o dovad a funcionrii lor eficiente. Dac ele ar fi ineficiente i nu ar avea o contribuie util n economie, atunci ar fi nghiite de concurenii puternici. 74. ntreprinderile mici i mijlocii se potconstitui n urmtoarele domenii deactivitate: industria prelucrtoare sub forma: fabricilor de nclminte,fabricilor de jucrii, fabricilor pentru produse alimentare etc. n acestdomeniu n rile dezvoltate cu toate c ntreprinderile mari tind s leumbreasc pe cele mici, totui ntreprinderile mici i mijlocii sunt puternicesub aspect numeric; construcii, domeniu n care ntreprinderile mici i mijlocii se potconstitui pentru construcii industriale, administrative, de locuine, etc.; comerul cu ridicata , domeniu n care ntreprinderile mici imijlocii acioneaz ca intermediare ntre producie i comerul cu amnuntul; comerul cu amnuntul ntreprinderile mici i mijlocii acioneazca uniti independente sau ca lanuri de magazine; servicii se constituie ntreprinderi mici i mijlocii pentru: servicii oferitealtor ntreprinderi, servicii oferite indivizilor sub forma: ageniilor de turism,curtoriilor chimice, hotelurilor, motelurilor, restaurantelor, saloanelor defrizerie i coafur etc. 75. Directii de actiune Crearea de legaturi bi-directionale intre IMM-uri si institutele decercetare-dezvoltare cu scopul transpunerii in practica a rezultatelor cercetarii, Formarea profesionala continua adresata intreprinzatorilor in domeniiprecum: management, marketing, contabilitate, resurse umane, comunicare, etc., Consultanta si acces la informatii gratuit sau la preturi accesibile privindevolutia pietei interne si internationale, precum si oportunitati comerciale, financiare,manageriale si legale ivite, Sprijinirea IMM-urilor pentru accesarea creditelor preferentiale sigarantiilor pentru investitii pentru sectoarele importante ale economiei, Eliminarea discriminarii dintre IMM-uri si companiile de stat, Contactul direct intre intreprinzatori si parteneri de afaceri potentialidin Romania si din alte tari, Transparenta deciziilor privind distributia si utilizarea fondurilor acordate dediverse organisme si organizatii pentru IMM-uri. 76. Cai si mijloace de atingere ascopurilor Participarea cu reprezentanti la intocmirea strategiei nationaleprivind IMM-urile, Realizarea unei retele de centre de consultanta si trainingcapabile sa furnizeze aceste servicii catre IMM-uri la preturi accesibile, Intensificarea actiunilor de aparare si promovare aintereselor IMM-urilor printr-o prezenta permanenta in atentia publicaprin intermediul mijloacelor mass-media, Initierea si promovarea unor proiecte de dezvoltaresectoriala, regionala si nationala, Sprijinirea activitatilor de transfer tehnologic catre IMM-uri, Realizarea de studii si cercetari privind situatia sectorului deIMM-uri, implicarea acestora in economia nationala, pe piata muncii, etc. 77. Definirea IMM-urilor, are n vedere urmtoarele aspecte: dimensiunea afacerii : cifra de afaceri, capital social, numrul de personal, profitul, (cel mai important/frecvent criteriu utilizat este cel al numrului de personal). unitatea de conducere : Confederaia general a ntreprinderilor mici imijlocii (Confederation General PME) afirm c IMM este o ntreprinderestpnit i condus de 1 persoan. Statisticile arat c 45% aufost create i conduse de una i aceiai persoan. 78. IMM - urileIntreprinderile micro, mici simijlocii (IMM) joaca un rol esential ineconomia europeana. Ele reprezinta o sursa de :o abilitati antreprenoriale,o Inovaresio creare de locuri de munca.In Uniunea Europeana, aproximativ23 de milioane de IMM-uri asigura in jur de 75de milioane de locuri de munca si reprezinta99% din toate intreprinderile. 79. DEFINIREA CONCEPTULUIIMM-urilor sunt organisme: cu vocaie industrial sau comercial cu un centru de profit i cu o singur activitateCategoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii este formata din intreprinderi care angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro 80. n SUA ntreprinderile sunt considerate micii mijlocii dac: numrul proprietarilor (persoanelor) este ntre 1-20; au o localizare geografic bine determinat, managementul este independent, separat de proprietar, cifrele de afaceri se nvrt n jurul a ctorva milioane de $ (comer cu amnuntul: 8 mil $; comer cu ridicata 22 mil $).n UE criteriul principal este cel al numrului desalariai clasificat pe 3 categorii: micro-ntreprindere: 1-9 salariai ntreprinderi mici: 10-99 salariai ntreprinderi mijlocii: 100-499 salariai. 81. Romnia a preluat parial acestcriteriu de clasificare micro-ntreprindere: 1-9 salariai ntreprinderi mici: 10-49 salariai ntreprinderi mijlocii: 50-249 salariai. 82. IntreprinderePrin ntreprindere se nelege orice form de organizare a unei activiti economice, autonom patrimonial i autorizat potrivit legilor n vigoare s fac acte i fapte de comer, n scopul obinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestri de servicii, din vnzarea acestora pe pia, n condiii de concuren. 83. Categoria ntreprinderii 84. NOUA clasificarea ca IMM -uri microntreprinderi au pn la 9 salariai i realizeaz o cifrde afaceri anual net sau dein active totale de pn la 2milioane de euro, echivalent n lei; ntreprinderi mici au ntre 10 i 49 de salariai i realizeaz ocifr de afaceri anual net sau dein active totale de pn la10 milioane de euro, echivalent n lei; ntreprinderi mijlocii - au ntre 50 i 249 de salariai irealizeaz o cifr de afaceri anual net de pn la 50 milioanede euro, echivalent n lei, sau dein active totale care nu depescechivalentul n lei a 43 milioane de euro. 85. Prin compararea datelor intreprinderii cu nivelul pragurilor celor trei criterii, se va putea determina daca intreprinderea este o microintreprindere sau o intreprindere mica sau mijlocie.Respectarea pragurilor referitoare la numarul mediu desalariati este obligatorie, un IMM poate alege intre a respectafie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activeletotale.Nu este necesara satisfacerea ambelor criterii si se poatedepasi unul dintre ele fara pierderea statutului de IMM. 86. Ce se intampla daca sedepaete un anumit prag?Dacaintreprinderea depaseste pragurile financiare stabilite pentru cifra de afaceri si activele totale si pragurile pentru numarul mediu de salariati in cursul unui an, acest lucru nu va afecta situatia intreprinderii.Aceasta va pastra statutul de IMM cu care a inceput anul.Totusi, va pierde acest statut daca pragul va fi depasit pe parcursul a doua exercitii financiare anuale consecutive. In acelasi mod, va castiga statutul de IMM daca in perioada anterioara a fost o firma mare, dar apoi a ajuns sub aceste praguri pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive. 87. n funcie de relaia lor cu alte ntreprinderi, raportat: la capitalsau drepturile de vot deinute ori la dreptul de a exercita oinfluen dominant, pot exista treitipuri de ntreprinderi: ntreprinderi autonome; ntreprinderi partenere; ntreprinderi legate. 88. ntreprinderi autonomeO intreprindere este autonoma daca: Intreprinderea este total independenta, de exemplu nu detine capitalsocial sau drepturi de vot in nici o alta intreprindere si nici o altaintreprindere nu detine capital social sau drepturi de vot in intreprinderearespectiva. Detine mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot(oricare dintre acestea e mai mare) in una sau mai multe intreprinderi si/sau oalta intreprindere nu detine mai mult din 25% din capitalul social saudin drepturile de vot in intreprinderea resp.Daca intreprinderea este autonoma, inseamna ca nu este partenerasau legata cu alta intreprindere. 89. ntreprinderi autonome 90. ntreprinderea independenta 91. ntreprinderi partenereSunt intreprindere partenera? Acest tip de relatie se refera la situatia in care se realizeaza parteneriate financiare majore cu alte intreprinderi, fara ca una dintre intreprinderi sa aiba control direct sau indirect asupra celeilalte. Intreprinderile partenere sunt intreprinderile care nu sunt nici autonome, nici legate una de cealalta.DefinitieSunteti o intreprindere partenera daca: capitalul social si/sau drepturile de vot detinute la cealalta firma sunt egalesau mai mari de 25%, si/sau alta firma detine mai mult de 25% dincapitalul social sau drepturile de vot ale firmei dumneavoastra nu este legata de alta intreprindere. Aceasta inseamna printrealtele, ca drepturile de vot detinute in cealalta intreprindere sa nu fie maimari de 50% ( si vice versa). 92. ntreprinderi partenere 93. Cazul intreprinderilor publice( societati nationale)O intreprindere nu poate fi considerata IMM daca: 25% sau mai mult din capitalul sau drepturile de vot ale acesteia sunt controlate direct sau indirect, individual sau in comun, de una sau mai multe organisme publice.Motivul pentru aceasta stipulatie este ca parteneriatul public poate oferiacestor intreprinderi avantaje, in special de natura financiara.De asemenea, uneori este imposibil de calculat datele privind numarul de salariati sicele financiare relevante ale intreprinderilor publice.Investitorii, precum universitatile sau autoritatile publice locale, care au statutul unororganisme publice, conform legii nationale nu intra sub incidenta acestei reguli.Acestia pot detine intre 25% - 50% din actiunile uneiintreprinderi fara a-si pierde statutul de IMM. 94. Cum se calculeaza dateleintreprinderilor partenere? 95. ntreprinderi legateSunt o intreprindere legata? Acest tip de relatie corespunde situatiei economice a intreprinderilor care formeaza un grup prin controlul direct sau indirect al majoritatii drepturilor de vot al unei intreprinderi sau prin abilitatea de a exersa o influenta dominanta asupra intreprinderi. Aceste cazuri sunt mai putin frecvente decat celalalte doua cazuri.DefinitieDoua sau mai multe intreprinderi sunt legate atunci cand se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de legaturi: o intreprindere detine majoritatea actiunilor sau drepturilor de vot la o alta intreprindere. O intreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea persoanelor din consiliul de administratie, conducereaintreprinderii sau organismele de supraveghere ale altei intreprinderi. Contractul dintre intreprinderi sau o clauza din actul constitutiv sau statutul uneia dintre intreprinderi, permite uneia dintreintreprinderi sa exercite o influenta dominanta asupra celeilalte. O intreprindere are posibilitatea prin acord de a exercita controlul asupra actiunilor sau majoritatii drepturilor de vot din cealaltaintreprindere.Un exemplu clasic de intreprindere legata este filiala detinuta in intregime.Intrerpinderi legate:Intreprinderea dumneavoastra detine mai mult de 50% din actiunile sau drepturile devot la o alta intreprindere si/ sau alta intreprindere detine mai mult de 50% dindrepturi in intreprinderea dumneavoastra. 96. ntreprinderi legate 97. ntreprinderi legateStabilirea datelor intreprinderii dumneavoastra . 100% din datele intreprinderii legate trebuie adaugate la cele aleintreprinderii dumneavoastra pentru a se putea determina conformarea cuplafoanele referitoare la numarul de angajati si situatiile financiare prevazute indefinitie. In general o intreprindere stie imediat daca este legata din moment ce inmajoritatea statelor membre este ceruta prin lege intocmirea situatiilor financiareanuale consolidate sau este inclusa prin consolidare in situatiile financiare anuale alealtei intreprindere. Daca nu tineti situatii financiare anuale consolidate si intreprinderea de caresunteti legati este de asemnenea legata intr-un lant de alta intreprindere, trebuieadaugate la datele intreprinderii dumneavoastra 100% din datele tuturor acestorintreprinderi legate. 98. ntreprinderi legatentreprinderile legate sunt ntreprinderile ntre care exist oricare dintre urmtoarele raporturi : o ntreprindere deine majoritatea drepturilor de vot aleacionarilor sau ale asociailor celeilalte ntreprinderi; o ntreprindere are dreptul de a numi sau de a revocamajoritatea membrilor consiliului de administraie, de conducere saude supraveghere a celeilalte ntreprinderi; o ntreprindere are dreptul de a exercita o influendominant asupra celeilalte ntreprinderi, n temeiul unui contractncheiat cu aceast ntreprindere sau al unei clauze din statutulacesteia; o ntreprindere este acionar sau asociat a celeilalte ntreprinderi ideine singur, n baza unui acord cu ali acionari ori asociai aiacelei ntreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acionarilorsau asociailor ntreprinderii respective. 99. Cum sa calculam dateleintreprinderilor legate? 100. Care este situatia francizelor? Doua intreprinderi care au incheiat un contract de franciza nu sunt neaparat legate. Acest lucru depinde de termenii fiecarui contract individual de franciza. Doar daca acesta contine una din cele 4 caracteristici mentionate anterior atunci intreprinderile sunt considerate a fi legate. 101. n general se contureaz n viaa economicdou tipuri de IMM:Mica ntreprindere tradiional care de regul: nu are o strategie pe termen lung, are o pia restrns de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor i eventuala linie de dezvoltare sunt transmiseprin experien din generaie n generaie.Noul tip de IMM (IMM-urile moderne): pun n aplicare o tehnologie de vrf, caut piee noi, se orienteaz spre crearea de produse mai bine adaptate destinaiei lor, produse decalitate superioar nsoite de un service superior mai ales n ceea ce privetefiabilitatea, rezistena i finisajele.IMM-urile moderne de regul prezint competen n realizarea unui produscomplex, competen dobndit fie prin studii de specialitate ale angajailor fie prinaptitudini deosebite i experiena acestora. 102. Dificultile majore apar dinurmtoarele cauze: probleme de constituire (n primii unu-doi ani de activitate:gsirea de clieni,dezvoltarea de produse etc.); probleme de consolidare (n urmtorii doi-trei ani: gsirea depersonal, delegarea autoritii, controlul ntreprinderii); probleme de expansiune (n faza urmtoare: gsirea de finanare,concurena pe pia cu ntreprinderi mult mai mari). 103. Din dimensiunile mici ale acestor ntreprinderi decurg mai multe minusuri: numr mic de angajai; resurse financiare limitate; un colectiv de conducere restrns,compus mai ales din asociaii firmei; n foartemulte cazuri, acetia nva din mers care suntprincipalele probleme pe care le presupuneactivitatea economic; un sector de activitate destul derestrns economic i geografic; spaii de activitate care nu sunt n totalitatecorespunztoare tipului de operaiunidesfurate. 104. Cele mai grave probleme cu care se confrunt o ntreprindere mic pot fi sintetizate ca n lista de mai jos1) Echipa managerial de cele mai multe ori doarntreprinztorul nu dispune de competenele necesare ntr-un numr de domenii-cheie. Cazul cel mai ntlnit, poate, esteal inginerului care ncepe s se confrunte cu probleme definanare, promovare, vnzare.2) ntreprinztorul nu are timp s duc la ndeplinire multedin sarcinile complexe pe care le va presupune evoluiantreprinderii, iar, din cauza resurselor financiare limitate, nupoate s recruteze personalul calificat n rezolvarea acelorprobleme.3) ntreprinztorul reacioneaz la probleme atunci cndapar i mai puin ncearc s le prevad i s planifice msuriprofilactice.4) De regul, ntreprinderile mici nu au experienanecesar pentru a se dezvolta dincolo de graniele sectoruluide activitate. Se apreciaz c procentul exporturilor n cifra deafaceri a ntreprinderilor mici este, de obicei, mai mic de 1.5) Profunda implicare a ntreprinztorului face cajudecata obiectiv s fie adesea dificil. 105. Perspectivele IMM-urilorDei n ultimul timp acest sector a nregistrat un recul n economia romneasc, se va accentua importana IMM-urilor cel puin din urmtoarele considerente:o Exist o tendin de modificare a ponderilor ntre ramurileeconomiei naionale n favoarea serviciilor (a revenit la mod activitatea deservicii);o S-au creat asociaii care reprezint i apr interesele IMM-urilor (acestea dau semne c funcioneaz). Exemplu: Agenia Naional antreprinderilor Mici i Mijlocii (organizaie guvernamental); Au aprut i aparpublicaii de specialitate pentru IMM-uri;o Au nceput s apar specialiti pregtii n mod deosebit pentruactivitatea n IMM-uri;o Legea 133/1999 precum i celelalte acte normative i legi sau ordonane auoferit o serie de faciliti pentru IMM-uri (finanare de programepentru pregtire profesional, faciliti la acordarea de credite, alte facilitieconomico-financiare n special impozitul pe profit). 106. Probleme (neajunsuri) n activitatea IMM-urilor cum ar fi: Managerii (conductorii) nu au pregtirea necesar; Lipsa resurselor financiare; Deficienele activitii de marketing; Pot aprea dificulti n recrutarea personalului; Pachet salarial (nemotivant) fa de firmele mari; Sunt mai instabile (rat mare de apariie (creare) i disparie(faliment)). 107. Consecinele unui faliment sunt prezente:o n plan material;o n plan psihologic: de regul un patron care a dat faliment nu se apucprea repede de o alt afacere;o poate avea i efecte sociale: reducerea locurilor de munc, dispariiaanumitor produse de pe pia. 108. Printre cauzele falimentului unui IMM amintim urmtoarele Caracteristicile ntreprinztorului: lipsa abilitilor sale att n planorganizatoric ct i n plan profesional; Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum iincapacitatea de a previziona nivelul acestora; Mediul extern al firmei care i manifest prezena prin factorii siperturbatori. 109. 10 cauze de esec alCam jumatate din micile companii falimenteaza in primii patru ani -o statistica cegenereaza un fior de teama fiecarui intreprinzator. Majoritatea acestor esecuri seaseamana intre ele in cateva puncte cruciale. Amanarea Cand detienti o afacere mica, veti afla ca sarcinile si munca de birou se vor aduna in vrafuri pe biroul dumneavoastra. Amanarea va va creste datoria, si la un moment dat aceasta va poate coplesi. Ignorarea competitiei Loialitatea consumatorului a scazut drastic in ultimii ani. Azi, consumatorii se orienteaza catre locurile de unde pot obtine celel mai bune produse si servicii, chiar daca aceasta inseamna intreruperea unor relatii lungi de colaborare. Monitorizati-va competitorii si nu va fie rusine sa copiati cele mai bune idei ale lor. Si mai mult, dedicati ceva timp pe saptamana sau pe luna pentru conceperea unor metode, produse sau servicii noi pentru firma dumneavoastra. Marketing ineficient sau "alunecos" Contrar cliseurilor, putine produse si servicii se vand singure. Daca nu aveti timp as comercializati produsul cum trebuie, angajati o persoana sa o faca pentru dumneavoastra. Marketingul sustine vanzarea produselor si inputurile financiare. E foarte important sa fie bine facut. Ignorarea nevoilor consumatorului Odata atrasi, consumatorii vor trebui motivati sa ramana. Servicul clienti trebuie sa fie suficient de dezvoltat sa satisfaca clientii. Daca nu este, vor gasi pe altcineva. Incompetenta Angajati oameni care sunt esentiali desfasurarii activitatii. Cand angajati, asigurati-va ca sunt bine pregatiti si capabili sa isi realizeze sarcinile. Tineti minte ca angajatii multumiti devin buni muncitori- incercati sa realizati un mediu de munca ce mentine angajatii multumiti si motivati. 110. Orientarea multilateralaFaptul ca va pricepeti sa va fabricati produsele si sa va prestati serviciile nu inseamna ca firma dumneavoastra va avea garantat succes.Intreprinzatorii tind sa preia o serie de sarcini de la contabilitate la marketing si resurse umane.Vad prostPana si cel mai bun restaurant sau magazin de desfacere va da gres daca nu este amplasat unde trebuie. Cand cautati locatia pentru firma,ganditi-na la considerente ca : traficul(cati clienti potentiali trec pe langa magazin in timpul zilei) si facilitatea de a fi gasit(cat de greu le steclientilor sa gaseasca locul).Probleme financiareTrebuie sa stiti cum sa depistati fluxurile financiare catre si dinspre afacerea dumneavoastra-chiar si o afacere profitabila se vadezechilibra daca ramane fara finantare. In plus, tebuie sa invatati sa faceti prognoze ale fluxurilor care va vor ajuta sa decideti cat demulti bani sa cheltuiti.O abordare ingustaFiecare are cateva prejudecati cand ncepe o afacere- nu fiti surprinsi sa aflati ca multe din cele pe care le aveti sunt gresite. Cautatimentori care va pot da sfaturi si impartasiti-le ideile inainte sa luati decizii importante. Cititi reviste si carti despre micile intreprinderi,vizitati situri legate de aceasta si relationati cu altii care au aceleasi interese cu ale dumneavoastra.Planificare inadecvataIncepeti cu obiective si termene limita realiste. De exemplu, nu spuneti doar ca vreti sa va mariti cota de vazari. Stabiliti in locun prag, de exemplu de 50 000 euro pentru vanzarile din sezonul urmator. Dupa care stabiliti in scris care ar fi stapele de a atinge acestprag si stabiliti si termenele limita pentru parcurgerea fiecareia. Consultati-va lista de obiective zilnic si asigurati-va ca faceti ceea cetrebuie ca sa le atingeti. 111. Atuuri aleDincolo de aceste probleme, ntreprinderile mici dein i o serie de atuuri care, exploatate eficient, pot nltura multe din minusurile aduse de caracterul limitat al resurselor acestor intreprinderi:o deciziile pot fi luate mai rapid fiindc structurile sunt mai simple iar ntreprinderea ipoate schimba repede direcia de aciune pentru a valorifica oportunitile mediului;o odat luat o decizie, aceasta poate fi mai repede pus n aplicare iar rezultatele potfi vizibile mai rapid n comparaie cu o ntreprindere mai mare;o relaiile dintre ntreprinztorul-manager i angajai au ans s fie mai echitabileiar comunicarea poate fi destul de direct; relaiile profesionale tind s fie maiflexibile, ceea ce ar putea avea un efect benefic asupra moralului angajailor (mediulprofesional fiind mai destins);o mediul de munc are anse s fie mai bun, angajaii reuind s vad mai repede imai clar care sunt rezultatele muncii lor; acest aspect se poate transforma ntr-un factormotivator foarte puternic, mai ales pentru a ncuraja angajaii s vin cu idei;o ntreprinztorul-manager este aproape de clieni i de pia, n general, acestfapt permind o reacie mai rapid la schimbri. 112. Succesiunea in afaceri de familieIn mare proprietarii de afaceri au doua solutii la sfarsitul activitatii. Sau afacerea se vinde sau este trecuta mai departe unui conducator din cadrul familiei. Aceasta actiune este una care are puncte tari si puncte slabe, dar in mod cert este o actiune care trebuie facura cu profesionalism pentru a nu pierde din valoarea afacerii. De fapt cel mai bine ar trebui sa vorbim despre managementul riscului in a lasa afacerea unui succesor din familie.Punctele tari :DedicareaDe obicei cei care au afaceri de familie sunt pasionati de acestea, de unde vine si o implicare si odedicare facuta afacerii superioara. Aceasta pasiune trebuie extinsa la membrii familiei sau la angajati-cheie nemembri ai familiei, care ar putea fi capabili de a prelua intr-o buna zi afacerea.CunostinteleAfacerile de familie au adesea cunostinte tehnice si comerciale pe care concurenta nu le detine. Estepreferabil ca acest know-how sa fie pastrat in interiorul afacerii.FlexibilitateaMajoritatea afacerilor de familie au o proiectie asupra modului de desfasurare al afacerii de genul ca eimuncesc acum si pot fi platiti si mai tarziu. Acest lucru le confera un avantaj superior. 113. Gandirea pe termen lungMajoritatea afacerilor de familie sunt rezultatul unei gandiri pe termen lung, al unei viziuni de afaceri.Luarea deciziilor rapidIntr-o afacere de familie sunt bine stabilite pozitiile si atributiunile lor. Pozitiile cheie decizionale suntocupate de unul, maxim doi indivizi. Aceasta da posibilitatea afacerilor de familie de a exploataoportunitatile rapid.Soliditate si mandrieAfacerile de familie sunt adesea organizatii foarte solide si pe care te poti baza. Acesta este un faptrecunoscut de piata. Multi clienti prefera sa faca afaceri cu tipul acesta de companii pentru caactiveaza pe piata de un timp indelungat. 114. Punctele slabe ale afacerilorde familieIntruziuni emotionaleDesi afacerile de familie dau o valoare adaugata mare afacerii este practic imposibil de anu lasa ca aspecteemotionale legate de familie sa nu se strecoare in desfasurarea afacerii. Aceste probleme pot fi o piedica incalea succesiuniiRigiditateaDesi nu este valabila in cazul tuturor afacerilor de acest gen, rigiditatea exista si se manifesta mai ales in cazulschimbarilor. Fiind bazate pe traditie aceste afaceri tind a nu fi foarte receptive la schimbare.SuccesuineaOrice schimbare in management este un proces important dar si dificil si trebuie facut un management desituatie adecvat. Pentru afacerile de familie acesta este un proces mult mai dificil pentru ca inseamnaalegerea unui anumit membru al familiei in defavoarea altuia.Afacerea sau familia pe primul loc ?Majoritatea slabiciunilor acestui tip de afacere apare din interactiunea problemelor de familie cu cele deafaceri. Astfel managementul situatiilor acestora va fi cheia succesului pe termen lung ala afacerii. Unelefamilii au ca stil decizional punerea problemelor de familie pe primul loc. Altele pun afacerea prima.Succesul s-a dovedit a fi de partea celor care au facut o balanta echilibrata a acestor doua aspecte si numaiprofesionalismul este trasatura care poate duce la realizarea acestei balante. 115. Modalit i de creare a IMM- urilorcursul II 116. Crearea de ntreprinderi face apel deopotriv :o la aptitudinile personale i profesionale ale viitorului ntreprinztor,o la contextul economic ambiant,o la analiza de pia a proiectului (i,implicit, a produsului sau serviciuluioferit pieei),o la poziionarea concurenei,o la capacitatea financiar a ntreprinztorului, intim legat de politicastatului de finanare a ntreprinderilor.n plus, crearea unei ntreprinderi nu este atributul exclusiv al economistului, finanistului, contabilului sau juristului. 117. Pentru alegerea formei juridice ideale orice ntreprinztortrebuie s analizeze condiiile specifice ale situaieisale i s gseasc rspuns la o serie de probleme,cum ar fi: Natura activitii pe care dorete s o desfoare; Volumul activitii sau al afacerii i posibilitile de extindere a acestora; Suma de bani necesar; Cum poate obine aceti bani; Care ar fi profitul estimat; S fie realist cu privire la calificarea i competena sa n domeniu;experiena sa n domeniu; Partenerii de afaceri; Responsabiliti n caz de faliment; Care sunt taxele pentru iniierea afacerii i nfiinarea firmei. 118. Principalele forme n care poate fi lansat o afacere sunt urmtoarele:Societate comercialSocietile comerciale desfsoar activiti n nume propriu (sunt persoane distincte de proprietar), au conducere i sedii proprii. Cele mai cunoscute forme sunt: SNC, SCS, SCA, SRL. SNC presupune asocierea unor persoane care s-au acceptat reciproc i i recunosc diferitecaliti individuale, aportul la capitalul social se face sub forma prilor sociale i obligaiile suntgarantate cu patrimoniul firmei i cu rspunderea nelimitat i solidar a asociailor. SCS se nfiineaz prin contract de societate, aportul la capitalul social se face sub formaprilor sociale, a comandita nseamn a participa cu o sum de bani la o ntreprindere, a-i asumarspunderea fa de creditori pentru eventualele pierderi. Persoana care comanditeaz(finaneaz) afacerea rspunde n limita capitalului adus i se numete comanditar. Cel care seasociaz la ctig i pierdere cu comanditarul se numete comanditat i rspunde nelimitat pentrupatrimoniul societii. Obligaiile sunt garantate cu patromoniul social i cu rspunderea nelimitati solidar a tuturor asociailor comanditai. SCA capitalul social trebuie s fie minim 25.000.000 lei, iar numrul acionarilor minim 5. Senfiineaz pe baz de contract de societate i statut, obligaiile sunt similare ca la SCS. SRL este o societate de capitaluri cu numr limitat de membrii, capitalul este divizat n prisociale i este de minim 2.000.000 lei. Se nfiineaz pe baz de contract de societate i statut cuexcepia SRL-urilor cu asociat unic unde este de ajuns statutul. Aceast form este cea mairspndit. 119. Legea nr. 26/1990 prevede cerine comune privind denumirea societilor comerciale i cerine specifice diferitelor forme de societi comerciale Denumirea societii n nume colectiv trebuie s cuprind numele acel puin unuia dintre asociai, cu meniunea societate n nume colectiv, scris nntregime. Dac numele unei persoane strine de societate figureaz, cu consimmntulsu, n firma unei societi n nume colectiv, aceasta devine rspunztoare, nelimitat isolidar, de toate obligaiile societii. Denumirea unei societi n comandit simpl trebuie scuprind numele a cel puin unuia dintre asociaii comanditai, cu meniunea societate ncomandit, scris n ntregime. Dac numele unei tere persoane strine de societate saual unui asociat comanditar figureaz, cu consimmntul su, n firma unei societi ncomandit, aceasta devine rspunztoare, nelimitat i solidar, de toate obligaiile societii. Din denumirea societii cu rspundere limitat poate faceparte i numele unui asociat, dar denumirea trebuie s reflecte obiectul de activitate alsocietii i va fi nsoit de meniunea, scris n ntregime, societate cu rspunderelimitat sau S.R.L.. La societile pe aciuni i la cele n comandit peaciuni nu exist nici o restricie, doar cerina ca denumirea s fie nsoit demeniunea, scris n ntregime, societate pe aciuni sau S.A. ori, dup caz, societate ncomandit pe aciuni. 120. Denumirea firmei ca element al politiciide promovareTotul ncepe cu numele firmeiNumele firmei este prima informaie pe care potenialul nostru client oaude despre firma noastr. Pentru ca aceast prim impresie s fie i unafavorabil, numele firmei trebuie ales cu grij i cu mult discernmnt.Unele recomandri pot fi avute n vedere: Utilizarea unor expresii strine poate constitui uneori un dezavantaj, prin dificultile de pronunare a numeluifirmei mai ales n cazul comunicrii prin telefon, Numele firmei trebuie s fie pe ct posibil concis, sugestiv, uor de inut minte i mai ales original, Este important s alegem un nume cu identitate proprie, uor de scris sau pronunat n limbaromn dar i uor de scris i pronunat n limbi strine dac anticipm c vom avea relaii de afaceri cu strinii.n acest sens este bine de evitat prezena diacriticelor n nume caractere dificil de citit sau scris pentru un strin, Totodat, este bine s tim c legea societilor comerciale face anumite precizri referitoare la numele firmei: deexemplu n cazul societilor cu rspundere limitat numele trebuie s conin o referire direct la obiectul deactivitate al firmei, Este bine s alegem 2 sau 3 variante de nume, pentru a avea o rezerv n caz c numele ales de noi este dejanmatriculat sau rezervat la Registrul Comerului ,Politica de comunicare ncepe cu numele firmei, cu numele produselor, cu tot censeamn identitate grafic a firmei (logo, hrtie cu antet, cri de vizit, oferteale firmei) i continu cu materialele de prezentare a firmei i cu modul de ambalare alproduselor. 121. Firmeletuturor societilor comerciale trebuie sndeplineasc, cumulativ, urmtoarele condiii: s fie disponibil , adic susceptibil de a fi apropriat de un comerciant. Firmaeste disponibil atunci cnd nu aparine altui comerciant, prin nregistrarea ei anterioar nRegistrul Comerului, pentru acelai obiect social i pentru aceeai arie teritorial deactivitate; s fie distinctiv , ceea ce presupune ca firma respectiv s constea ntr-odenumire specific, care s nu fie generic sau uzual, i nici identic sau similar cu altefirme nregistrate anterior n Registrul Comerului, pentru acelai obiect social i pentruaceeai arie teritorial de activitate. De asemenea, nici o firm nu va putea cuprinde odenumire ntrebuinat de comercianii din sectorul public.Orice firm nou trebuie s se deosebeasc de cele existente. Cnd o firm nou esteasemntoare cu o alta, trebuie s se adauge o meniune care s o deosebeasc deaceasta fie prin desemnarea mai precis a persoanei, fie prin indicarea felului de comerexercitat sau n orice alt mod; s fie licit , ntruct n virtutea principiilor generale nu se poate nregistra o firmcare ar nclca o dispoziie imperativ a legii privind ordinea public sau bunele moravuri i,n general, limitele concurenei loiale; s fie scris , n primul rnd, n limba romn, ceea ce nu nseamn ns c firmeletrebuie s fie scrise n mod obligatoriu n limba romn, ci doar n mod prioritar.Pentru a evita ca denumirile societilor nou nregistrare s produc confuzie cu cele anterior nregistrate,Registrul Comerului, nainte de ntocmirea actelor constitutive sau, dup caz, de modificare a firmei,verific la cerere disponibilitatea respectivei denumiri. n cazul n care firma pentru care s-a solicitat verificarea disponibilitii ndeplinete condiiile legii, oficiul Registrului Comerului elibereazdovada rezervrii acesteia, valabil pentru o perioad de cel mult 3 luni de la data nregistrrii cererii.Dovada va fi lista coninnd firmele anterioare identice sau similare celei rezervate. 122. Efectul rezervrii este acela c, n acest interval de timp, de 3 luni, nici o alt nou societate comercial nu va putea s se nregistreze cu aceast denumire. La expirarea duratei de valabilitate a dovezii, aceasta nu mai produce efecte, dac societatea comercial pentru care a fost solicitat nu s-a nmatriculat.Dreptul de folosin exclusiv asupra firmei se dobndete la nmatricularea societii i nceteaz la radierea societii. Acest drept nu se poate nstrina dect mpreun cu fondul de comer la care este ntrebuinat.Dobnditorul cu orice titlu al unui fond de comer va putea s continue activitatea sub firmaanterioar, care cuprinde numele unui comerciant, persoan fizic, sau al unui asociat, cuacordul expres al titularului precedent sau al succesorilor si n drepturi i cu obligaia demenionare n cuprinsul acelei firme a calitii de succesor.Pstrarea firmei precedente este permis societii pe aciuni, celei n comandit pe aciuni, sau societii cu rspundere limitat, fr cerina menionrii raportului de succesiune. 123. EmblemaEmblema este un semn distinctiv sau o denumire care deosebete osocietate comercial de alte societi comerciale. Spre deosebire de denumire,emblema nu este un atribut de identificare obligatoriu, ci numai opional.La fel ca i firma, emblema trebuie s ndeplineasc anumite condiii ,comune tuturor societilor comerciale:s fie disponibil ;s fie distinctiv . Orice emblem va trebui s se deosebeasc de emblemelenscrise n acelai registru al comerului, pentru acelai fel de comer, precum i deemblemele altor comerciani de pe piaa unde comerciantul i desfoar activitatea;s fie licit ;s fie nsoit n mod vizibil de firma comerciantului . Dacemblema cuprinde o denumire, firma va fi scris cu litere de mrimea a cel puinjumtate din mrimea literelor cu care este scris emblema;s fie scris, n primul rnd, n limba romn .Ca n cazul firmei, Registrul Comerului elibereaz la cerere o dovad de rezervare a emblemei, cudurat de valabilitate de 3 luni.Dreptul de folosin exclusiv asupra emblemei se dobndete prinnregistrarea ei la Registrul Comerului, care poate fi ulterioar nmatriculrii societii, i nceteazla radierea meniunii referitoare la emblem sau la radierea societii comerciale din registrulcomerului.Transmiterea dreptului de folosin exclusiv asupra emblemei se poate face, n principiu, separatde fondul de comer. Dac ns emblema coincide cu firma, se va urma regimul juridic al transmiteriifirmei. 124. Societi n nume colectivLegea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societatii si cu raspundere nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.Trasaturile acestui tip de societate sunt: numarul minim de membri asociati este 2 - pentru a se putea incheiacontractul de societate; capitalul social poate fi orict de mic si este format din aportul asociatilor (in bani si /saunatura ), fiind divizat in parti sociale care, in principiu, nu sunt transmisibile (cu exceptiacazurilor in care, prin contractul de asociere, s-a convenit ca pot fi cesionate); raspunderea asociatilor, pentru obligatiile sociale, este solidara sinelimitata; toti asociatii au calitate de comercianti, se considera, in practica, ca asociatiisi-au acordat reciproc mandat de a administra, unul pentru celalalt, societatea; fiecare din asociati poate fi declarat falit, ca urmare a greselilor dintre ei, cao consecinta a clauzei solidaritatii dintre asociati; asocierea lor le confera posibilitatea de a face comert sub nume colectiv.Denumirea unei astfel de societati trebuie sa cuprinda cel putin numele unuia dintre asociati si mentiunea S.N.C., contul bancar deschizndu-se pe numele firmei. in lista cu specimene de semnaturi sunt desemnate persoanele cu drept de a opera in cont. 125. Societi n comandit simplLegea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata i solidara a asociatiilor comanditati; comanditarii raspund numai pna la concurenta aportului lor.La constituirea acestui tip de societate primeaza increderea reciproca dintre asociati. Principala particularitate a acestui tip de societate este ca reunete doua categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii - au dreptul exclusiv de a participa la conducerea firmei; - raspund nelimitat si solidar pentru obligatiilefirmei; - numele lor este inclus in denumirea societatii comerciale; - reprezinta elementul activ al societatii; - au calitatea de comercianti.Comanditarii - contribuie cu aport de capital, raspunderea lor limitndu-se la nivelul acestuia; - nu au calitatea de comerciant, deci nu pot interveni in relatiile comerciale ale societatii cu terti si cu bancile; - nu au dreptul sa participe la conducerea societatii dect in cazuri speciale, prin procura, in acest caz raspunznd, solitar si nelimitat, cu averea, asemanator comanditatilor; - numele lor nu poate fi inclus in denumirea firmei; - au dreptul de a exercita acte de supraveghere, de a cunoaste bilantul, contul de profit si pierderi, registrele comerciale etc.. 126. Obligatiile asociatilor: - obligatiile sunt garantate cu patrimoniul social;- comanditatii raspund, nelimitat si solidar, pentrudatoriile societatii, cu averea lor prezenta si vitoare;- comanditarii raspund numai pna la concurentaaportului lor de capital.Astfel, creditorii pot sa isi recupereze datoriile nunumai din activele (proprietatile) companiei, dacaramn neplatiti dupa ce toate proprietatile au fostepuizate; ei ar putea, in termeni legali, sa ia inposesie proprietatea personala apartinnd unuiadintre comanditati. 127. Societi n comandit pe aciuniLegea defineste acest tip de societate ca fiind societatea al carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, comanditarii fiind obligati numai la plata actiunilor.Elementul determinant al unei astfel de societati este capitalul, nu persoana asociatilor. Capitalul social este impartit in actiuni de valori egale. Aceasta forma de societate are trasaturi comune cu societatea in comandita simpla ct si cu cele pe actiuni.Asociatii sunt comanditati si comanditari, cu precizarea ca in acest caz, comanditarii raspund fata de datoriile si obligatiile societatii numai in limita capitalului subscris sub f