Managementul Strategic al Colectivitatilor Locale

7/21/2019 Managementul Strategic al Colectivitatilor Locale

1/26

Facultatea de Administraie i AfaceriMaster: Administraie i Eficiena Sistemului AdministrativAn de studiu:I

Lucrare practic individual

Curs: Managementul Strategic al Colectivitilor Locale

Coordonator:Prof !niv "r Paul Marinescu

Masterand:Ionescu "rago Marian

!niversitatea din #ucureti$%&'


2/26


3/26

& Pre(entare pe scurt a localitaii

unicipiul 8iurgiu ' este re edin a i cel mai mare ora al ste unport fluvial important i un punct de frontier cu ?ulgaria./re o popula ie de -1 locuitori #2311$.

@storie: &rima men iune sigur a cet ii 8iurgiu este 0n documentul +ode !atinus &arisinus de la 0nceputul secolului al AB'lea, su" forma Corio. en iunea alturat: loc pustiu sugereaz distrugerea cet ii 0n timpul campaniei otomane din 1% 0mpotriva luiircea cel ?trn.

&rima cale ferat din=egatul =omnieia fost construit 0ntre ?ucure ti i 8iurgiu, sta ia de la 8iurgiu fiind inaugurat la1 noiem"rie 1*. &n la instaurarea regimului comunist 0n =omniaafost re edin a uropean - auto

Gurism : Mausoleul Eroilor. ausoleul a fost construit 0ntre anii 12*'1% din ini iativa filialei Societ ii

H+ultul >roilorI din ora ul 8iurgiu, dup un plan al aritectului State ?alo in. >l este situat pe locul fostului cimitir al eroilor, aflat 0n parcul spitalului. 4n mausoleu sunt 0numate osemintele a*2 de eroi, dintre care (3 eroi romni #identifica i$, * eroi germani #identifica i$ i 21 eroi #necunoscu i$ deceda i la 8iurgiu, 7aipu, &runaru i ?lria sau 0n prizonierat 0n ?ulgaria.

Obiective ce merit vizitate:Gurnul cu ceas,&arcul /lei, &arcul iai Biteazul, &ortul =amadan,=uinele cet ii 8iurgiului, Strada 8rii ' strad cu numeroase cldiri istorice, Geatrul Bala ,/teneul

7icolae ?lnescu

>conomie : 4n economia unicipiului 8iurgiu se disting ca activit i cu pondere semnificativ, industria i comer ul.

4n cadrul industriei municipiului reprezentative sunt: industria alimentar, a "uturilor i tutunului,produc ia de energie electric i termic, captarea, tratarea i distri"u ia apei, industria tetil i a confec iilor din tetile precum si industria de prelucrare a metalelor.

4n anul 1* a luat fiin =egia autonom ICona !i"er I 8iurgiu amplasat 0n partea de sud'est amunicipiului 8iurgiu, pe o suprafa de 1*.(% a, care s'a transformat 0ncepnd cu 31.3*.233% 0nsocietate comercial pe ac iuni.

4nfiin area Conei !i"ere 8iurgiu a creat posi"ilit i noi pentru dezvoltarea tuturor activit ilor economice.

acilit ile oferite de Cona !i"er atrag interesul investitorilor romni i strini, care prin concesionarea i 0ncirierea de spa ii desf oar activit i de produc ie, comer i servicii. @mportant

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1394http://ro.wikipedia.org/wiki/1394http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vla%C8%99ca_(interbelic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vla%C8%99ca_(interbelic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vla%C8%99ca_(interbelic)http://ro.wikipedia.org/wiki/1952http://ro.wikipedia.org/wiki/1954http://ro.wikipedia.org/wiki/URSShttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Prieteniei_Giurgiu-Rusehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/17_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1968http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_cu_ceas_(Giurgiu)http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1394http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1869http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vla%C8%99ca_(interbelic)http://ro.wikipedia.org/wiki/1952http://ro.wikipedia.org/wiki/1954http://ro.wikipedia.org/wiki/URSShttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Prieteniei_Giurgiu-Rusehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/17_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1968http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_cu_ceas_(Giurgiu)


4/26

centru de tranzit rutier, feroviar i fluvial.

Demografie : +onform datelor preliminare a recensmntului din 2311, popula ia 8iurgiului este de -1

locuitori, dintre care :

' ?ar"a i %.((' emei -.(%%

$ "efinii o strategie de de(voltare a colectivitii utili()nd concepte precum:strategie, planificare, obiective, activiti, resurse, management strategic"

6rice comunitate ur"an modern tre"uie s asimileze )i s promoveze o viziune strategic 0n ceeace prive)te dezvoltarea sa viitoare. !ipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativ aotic,0n cadrul creia se pot rata oportuniti )i se consum iraional resurse preioase. >periena internaional aaratat c proiectele )i programele operaionale funcioneaz cel mai "ine atunci c0nd fac parte dintr'uncadru coerent )i cnd eist o coordonare la nivel strategic.

&entru a da roade, 0ns, planificarea strategic tre"uie 0nsoit de promovarea, la niveluladministraiei pu"lice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capa"il s identifice)i s speculeze oportunitile aprute 0n "eneficiul comunitii.

4n urma analizelor a fost creionat o viziune de dezvoltare a municipiului pornind de la urmtoareleelemente: importana regional a municipiului, afirmarea ora)ului ca port la Dunare, importana contrucieiunei comuniti primitoare, a unui mediu local plcut pentru locuitori )i pentru vizitatori #cre)terea calitiivieii$, importana crescut ce tre"uie acordat turismului, necesitatea structurrii unei administraii localeeficiente, eficace, transparente )i responsive la nevoile comunitii, importana activismului la nivelulcettenilor, ca factor de stimulare a dezvoltrii comunitare )i, 0n fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri

"azat pe antreprenoriat, dinamism )i implicare 0n viaa comunitii.

Viziunea propus pentru municipiu este: 8iurgiu va fi un ora) al oportunitilor, o destinaie turisticatractiv, un loc plcut 0n care s trie)ti, s munce)ti )i s studiezi; un ora) cu autoriti locale responsa"ile)i descise, cu ceteni activi )i o comunitate de afaceri dinamic )i implicat.

/ceast viziune a rezultat 0n urma unor 0ntlniri organizate )i facilitate de &rimria unicipiului8iurgiu cu reprezentai ai 678'urilor )i ai unor instituii de stat )i private din ora)ul nostru.

/naliza documentelor strategice )i a datelor statistice a identificat urmtoarele caracteristicistrategice ale municipiului 8iurgiu:

+aracteristicile pozitive identificate au fost: eistena unui potenial 0n domeniul 0nvm0ntului universitar,eistena unui potenial economic, eistena unui potenial crescut 0n domeniul medical, eistena unui

potenial administrativ, eistena unui potenial turistic, eistena unui potenial asociativ, eistena unui

potenial deose"it 0n ceea ce prive)te transportul fluvial. 4n sintez putem considera c analiza profiluluistregic la nivelul caracteristicilor IpozitiveJ arat atuuri importante ale comunittii giurgiuvene. Goateacestea ofer municipalitatii posi"ilitatea de a deveni un pol de integrare european )i internaional la unnivel pe care nici o alt comunitate ur"an din regiune nu 0l are; # mai putin capitala H ?ucure)tiJ $

+aracteristicile negative identificate au inclus: constrngeri datorate poziionrii geografice,deficiene 0n racordarea la calea feroviara de transport 8iurgiu ' ?ucure)ti , insuficienta coordonare 0ntreactorii din comunitate, dificulti legate de gestionarea eficient a resurselor locale, sla"a calitate aserviciilor, migraia fortei de munc; pro"leme legate de resursele umane, accesul limitat la informaie )iservicii, sla"a reprezentare )i promovare a intereselor ora)ului la nivel naional )i internaional,



5/26

sla"a valorizare a potenialului multicultural.

4n urma procesului s'au desprins urmtoarele concluzii care au stat la "aza creionrii acestuidocument strategic:Dezvoltarea ora)ului nu reprezint doar o pro"lem a autoritilor locale ci ine de vointa )i

capacitatea comunitii de a defini o"iective strategice )i de a le transpune 0n programeoperaionale.8iurgiu se confrunt cu pro"leme specifice unui ora) 0n plin dezvoltare. +omunitatea local tre"uie

s')i asume aceast poziionare )i s o foloseasc 0n interesul dezvoltrii locale.8iurgiu se afl mult deasupra altor comuniti similare datorit resurselor de inteligen, mo"ilizare )i

antreprenoriat disponi"ile. Balorificarea la standarde de eficien ridicat a acestor resurse poate duce ladezvoltarea unui profil creativ )i inovativ unic 0n regiune.8iurgiu deine un profil strategic deose"it de puternic 0n ceea ce prive)te dezvoltarea serviciilor

#un Jora) de serviciiJ$.8iurgiu tre"uie s 0)i asume cu adevrat rolul pe care 0l clameaz. Discursul tre"uie du"lat de o aciune

strategic raional, capa"il s speculeze domeniile 0n care 8iurgiu deine cu adevrat avanta


6/26

#include politicile legatede tineret, sport, cultur,servicii sociale, sntate)i asisten medical )iorganizaii

7eguvernamentale

'nonprofit$

Sporirea participrii civice; Dezvoltarea activitilor cu caracter educaionalnon'formal; @ncurafectuarea unei analize compreensive a striidesntate a populaiei din municipiu )i sta"ilirea prioritilor )i ao"iectivelor;Dezvoltarea de proiecte )i parteneriate 0n domeniulprofilaiei )i cre)tereagradului de con)tientizare a populaiei cuprivire la riscul apariiei "olilortransmisi"ile )i cronice;Dezvoltarea de proiecte )i parteneriate 0n domeniul planificrii familiale )i asntii reproducerii;/ Politici comunitare ,n domeniul organi(aiilor nonguvernamentale*non0profit:Dezvoltarea capacitii intrasectoriale a mediului nonprofit din8iurgiu; Dezvoltarea relaiilor intersectoriale 0ntre mediul neguvernamental,nonprofit, respectiv sectorul de afaceri )i cel al administraiei pu"lice;

4m"untirea capacitii 678'lor locale de a atrage )i de a gestiona eficientresursele locale pe "aza nevoilor locale;1 Politici comunitare ,n domeniul multiculturalismului: Definirea uneiidentiti multiculturale a ora)ului )i promovareaacesteia prin intermediultuturor canalelor de comunicare;0ncura


7/26

' La nivelul colectivitii apare o pro+lem* re(olvai pro+lema utili()nd modelullui Simon 2pro+lema* opiuni* criterii* luarea deci(iei* implementarea deci(iei*

monitori(area controlul i evaluarea3

aza 1 K identificarea pro"lemei :+resc accidentele la trecerile de pietoni in special in timpul nop i

aza 2 K definirea si clarificarea pro"lemei/ccidentele la trecerile de pietoni de pe )os. ?ucure)ti au crescut semnificativ mai ales in timpul nop i.&ro"lemele apar din motive : a$ 7eaten ia )oferilor

"$ !ipsa iluminatului trecerilor c$ 7eaten ia pietonilor

aza K criterii ce tre"uiesc satisfacutea$ K semnalizarea luminoasa a indicatoarelor de trecere de pietoni K vor atrage aten ia )oferiilor

"$ K montarea unor stalpi de iluminat la am"ele trotuare K un consum energetic redusc$ K construirea unui refugiu semnalizat la mi


8/26

a$ @ndicatoarele noi vor fi iluminate cu leduri"$ !ampile de iluminare vor fi pe "aza de leduri cu energie solara sau stocata in "ateriec$ @ngradirea gardului se va face in asfalt

/cestea fiind constatate se va supune la vot in sedinta ordinara a consiliului local.

Se va intocmii un caiet de sarcini , in "aza acestuia se vor scoate la licitatie lucrarile respective demodernizare , urmand ca acestea sa fie supuse unui test de management al calitatii de catre specialistii dincadrul aparatului pu"lic local.

- Pre(entai colectivitatea ca un model input 0 output sta+ilind inputurile*procesele* outputurile* entitile colectivitii

Colectivitate Input Proces 4utput/dministratiea pu"licalocala

!egislatia fiscala siadministrativaDorinta de a rezolva

pro"lemele aparuteediul politic

&roiectele de otarari@nitiativele comunitare&arteneriate pu"lice'

private&arteneriate cu 678'urile7egocierile cu partidelepolitice

=ezolvarea pro"lemeloraparute in cadrulcolectivitatii locale

=esurse materiale sifinanciare=eforme in candruladm.pu".locale&romovarea unor lideri

Sectorul privat !egislatia fiscala=elatia cu lideriiadm.pu".locale=elatia cu partidele politice=elatia cu 678'urile

@nvestitiia"ricarea produselor&restarea de servicii/cte de caritate si donatii

+rearea unor noi locuri demunca=esurse financiare/


9/26

. Sta+ilii care sunt componentele sistemului politic local la nivelul colectivitii i

care sunt relaiile acestuia cu sistemul politic central@n cadrul sistemului politic local regsim filialele urmtoarelor organizaii de partid :

&artidul Social Democrat

&artidul 7aional !i"eral

&artidul &oporului Dan'Diaconescu

&artidul iscarea pentru 7oul 8iurgiu # fost &artid Democrat !i"eral $

&artidul 5niunea 7aionala pentru &rogresul =omaniei

@n cadrul componentelor alese ale administraiei pu"lice locale, regsim mem"ri acestor partide su"urmatoare formula :

+onsiliul local :' mem"ri ai organizaiei &7!' 2 mem"ri ai organizaiei &SD' 13 mem"ri ai organizaiei &&DD

+onsiliul


10/26

/ Pentru a sesi(a starea colectivitii la un moment dat reali(ai: analiza mediului,analiza stakeholderilor, analiza SWOT Care sunt conclu(iile dumneavoastr privindconte5tul actual al colectivitii pornind de la cele trei anali(e

DATE GENERALE DESPRE MUNICIPIUL GIURGIU SI

1.1. Echiparea teritoriului

Teritoriul

Suprafaa total: 5233,31 ha- intravilan 2358,28 hadin care

- extravilan 2876,03ha

Suprafaa aricol 1!863 ha' ara"il 1!6#1 ha

' live$i %i pepiniere po&icole 6 ha

' vii %i pepiniere viticole 108 ha

din care:

' p%uni 58 ha

Spaii ver$i 50 ha

din care: - parcuri %i rdini pu"lice 10 ha

Suprafaa locuit #23!705 &p- propr ietate privat 8#6!6'1 &pdin care:

- proprietate de (tat 27!06' &p

Str$ile )*n nu&r de 350+ 131 &

- &oderni$ate )"etonate %ia(faltate+

111,5 &din care:

- pietruite cu piatr "rut %i de ru 20 &

Reele tehnico-eilitare

.eea de ap pota"il: 2'0,568 &- aduciune 3',000 &

- di(tri"uie 156,73# &

din care:

- "ran%a&ente '#,78# &

.eea de canali$are: 183,'#1 &- canali$are &ena/er 11',#30 &din care:

- canali$are pluvial 68,561 &

.eele electrice 265,100 &

.eele de ilu&inat pu"lic 126,581 &

INSTITUTII PU!LICE



11/26

6etea ga( metan+onducata medie de presiune 1 Em

=etele de distri"utie * Em

?ransamente de retea 1331.". Populaia

onfor& datelor din fi %a unitii ad&ini(trativ teritoriale, la (fr%itulanului 2011 populaia &unicipiului nu&ra:

Total locuitori 71!8##

"r"ai 3'!355

fe&ei 37!5''

din care:

.o&ni #5,52

.o&i ',27lte naionaliti 0,21

1.#. Unit$i e %n&$$'(nt

nv&ntul iuriuvean (e de(f%oar printr-un nu&r i&portant drdinie, %coli enerale, licee, la care (e adau o in(titu ie de *nv&n(uperior!

Unit$i e %n&$$'(nt %n Municipiul Giur)iu

Total "**+

4rdinie cu prora& nor&al 74rdinie cu prora& prelunit '

coli cu cla(ele - #

coal de &u$ic %i arte pla(tice cu cla(ele - 1

icee %i rupuri %colare 6Se&inar teoloic 1

coal de arte %i &e(erii 1n(tituii de *nv&nt (uperior

1.,. Cultur$ port a)re'ent

ctivitatea cultural-arti(tic repre$int expre(ia (piritualitii %i a nevoii defru&o( a iuriuvenilor! 9a e(te (u(inut de cteva a%e$&inte de tradiie, acror fai& dep%e%te nu doar raniele /udeului, ci %i pe ale rii!

Teatru /0alah

intre ace(tea a&inti&: teneul ;, entrul ultural

ocal ;on inea>, =i"lioteca ?udeean ;!! =a((ara"e(cu>, entrul ?udeeanpentru on(ervarea %i @ro&ovarea ulturii Aradiionale, Bu$eul ?udeean;Aeohari ntone(cu>, Aeatrul ;alah>, coala de Bu$ic % i rte @la(tice ;ictorCarpi(>, @alatul opiilor!



12/26

Intituii e cultur$

Aeatre 1Bu$ee 2=i"lioteci pu"lice 1=i"lioteci %colare 17

4alerii de art 1entre culturale 3

rearea condiiilor pentru practicarea (portului de perfor&an, dar %i dde$voltare a &i% c rii (portive de &a( a con(tituit o preocupare con(tantad&ini(traiei locale iuriuvene! Boderni$area "a$elor (portive exi(tente, noi(li de (port, terenurile a&ena/ate la %colile din &unicipiu au contri"uit latinerea unui nivel de perfor&an *n planul infra(tructurii %i (ucce(uluco&petiional, care rivali$ea$ cu acela din centrele ur"ane &ari dinar!

Staionul /Mar in Ana.ta.o&ici1

utoritile locale au continuat ( acorde atenie *nfiinrii %i extinderii

"a$elor de are&ent care ( valorifice potenialul natural al reiunii, ca deexe&plu pla/ele de la unre, in(ulele din aval de ora% %i @durea = l noaia!

Sport 2i a)re'ent

o&plexe (portive 3Sli de (port 11=a$in de *not 1trand 1Aa" r 1Aerenuri de (port cu (uprafa (intetic 2



13/26

1.3. 4crotirea $ $n t$ii

n &unicipiul 4iuriu * %i de(f%oar activitatea in(tituii de ( n tataparinnd att (ectorului pu"lic, ct %i celui privat, care acoper, *n &are partenece(arul de a( i(ten de (pecialitate pentru cetenii &unicipiului %i pentru uprocent (e&nificativ din populaia /udeului!

Bedicina pri&ar e(te repre$entat de ca"inetele &edicilor de fa&ili

(ituate *n toate cartierele &unicipiului, %i *n plu( *n cldirea fo(tei @oliclinici(i(tena &edical de (pecialitate e(te a(iurat prin inter&ediuca"inetelor &edicilor (peciali%ti, al ca"inetelor de (pecialitate care for&eaa&"ulatoriul (pitalului %i prin unitatea cu paturi, re(pectiv Spitalul ?udeean dDren 4iuriu!

n &unicipiu *%i au (ediile %i funcionea$ irecia de S n tate @u"lic %a(a de (iurri de S n tate ale /udeului 4iuriu!

Intituii 2i unit$i anitare pu5lice %n 'unicipiul Giur)iu

irecia de S n tate @u"lic a /udeului 4iuriu 1

a(a de (iurri de S n tate a /udeului 4iuriu 1Spital ?udeean de Dren )'0' paturi+ 1Serviciul ?udeean de &"ulan 1

&"ulatoriu interat al Spitalului ?udeean de Dren 1o&parti&ent (pitali$are de $i EFS 1entrul de Aran(fu$ie Sanuin 1i(pen(ar A= 1a"inete &edici de fa&ilie 27a"inete &edicale de (pecialitate 15a"inete &edicale %colare 2a"inete (to&atoloice 'a"inet (to&atoloic %colar 1a"oratoare &edicale #Gar&acie 1

Unit$ile anitare pri&ate %n 'unicipiul Giur)iu

linici &edicale 'a"inete ale &edicilor de fa&ilie 1a"inete &edicale de &edicin eneral 'a"inete (to&atoloice 17a"inete &edicale de (pecialitate 26a"oratoare &edicale 10a"oratoare de tehnic dentar 1'Gar&acii 31

'naliza SWOT



14/26



15/26



16/26



17/26



18/26

Anali(a sta7e8olderilorStaEeolder anifestare

pro"lemei@nteresulstaEeolderului

>valuarea@nteresului

@nfluenta avuta

>valuareainfluentei

=elatia cualtstaEeolder

&rioritizareastaEeolderului

+omunitatea locala

@n diverseforme,

Ber"al,scris

=ezolvareapro"lemelor

% =idicata ( cola"orare

/utoritatilecentrale

!egi,ordonante,

"uget

?una functionarea statului

% ridicata ( +ola"orare

&artidelepolitice

7egocieri7umiri infunctii deconducere

&romovareapartidului

( medie +ooperare

@nvestitorii +ereri desu"ventii

/tragereaprofitului

( edie /nga


19/26

ale celorlalte organe ale administraiei pu"lice centrale din unitile administrativ'teritoriale$, ct )i pe ceade descentralizare #/rt. 123$.

/dministraia pu"lic din unitile administrativ'teritoriale se 0ntemeiaz pe principiile descentralizrii,autonomiei locale )i deconcentrrii serviciilor pu"lice$.

!a nivelul municipiului 8iurgiu, prin prisma descentralizri , serviciile deconcentrate au putut accesafonduri europene, autonomia locala s'a im"untait iar nivelul de satisfacere a cerinelor cetaenilor acrescut.&rin aplicarea principiilor autonomiei locale , s'a creat serviciul de &oliie locala a a un.8iurgiu, unserviciu ce raspunde direct )i se poate adapta cerinelor localitaii.

Av)nd ,n vedere c o colectivitate aparine unui teritoriu* definii acest teritoriuCe repre(int pentru dumneavoastr: administrarea acestui teritoriu*,m+untirea relaiilor inter0teritoriale i managementul teritorial 9

&rezentarea municipiului 8iurgiu s'a efectuat de mai multeori la su"'punctele precedente.&rezentam din nou cateva aspecte generale :' suprafata totala (2,1 a' populatie -1

unicipiul 8iurgiu este un oras dedimensiuni medii atat ca suprafata dar si ca

populatie.Se situeaza in sudul etrem al tarii, la mica distantade capitala ?ucuresti, la granita cu ?ulgaria.&rintre cele mai importante aspecte geografice alemunicipiului este faptul ca reprezinta un port la Dunare,ceea ce reprezinta un real avanta< pentru situatia economicaa municipiului.

&rin administrarea acestui teritoriu imi propun ca procesul de modernizare a serviciilor pu"lice, de sntate,transport, edilitare, de sigurana ceteanului, pentru a crea un mediu sta"il )i de 0ncredere pentru populaia


20/26

>la"orarea politicilor pu"lice, dup principiile managementului teritorial, presupune pentru o colectivitatepu+licluarea 0n considerare a patru principii:

1$ !uarea 0n considerare simultan, 0n timpul ela"orrii )i punerii 0n aplicare a politicilor pu"lice, apatru criterii: de eficacitate, ec8itate, dura+ilitate)i creativitate teritorial;

2$ >fortul de a analiza ansam"lul agenilor care influeneaz rezultatul unei politici, unei msuri sauunui proiect;$ 6 atenie particular acordat interfeei la mai multe niveluri, a politicilor pu"lice;%$ 5rmrirea 0n mod permanent a evoluiei contetului teritorial )i a efectelor politicilor pu"lice.

; Calitatea dumneavoastr de manager impune i administrarea optim aresurselor Facei c)teva comentarii ,n legtur cu: aprovizionarea cu resurse,stocarea resurselor i utilizarea optim a acestorala nivelul colectivitii 9

uncia de administrare a managementului pu"lic const in ansam"lul proceselor de management prin carese gestionea( resurseleumane* materiale* financiare i informaionaleeistente )i atrase in instituiapu"lic 0n procesul de realizare a o"iectivelor previzionate.

&entru a eficientiza sistemul de aprovizionare )i stocare cu resurse atat materiale cat )i de ordin financiar carezultat secundar al acestora , am trecut pe agenda pu"lic urmtoarele o"iective :

1. =ealizarea 0n condiii de urgen a drumului de centur care s fac legtura dintre viitorul drum epres?ucure)tiK8iurgiu )i podul peste Dunre, liniile de feri"ot, platformele industriale nord )i sud;2. odernizarea cii ferate, 0n special a spaiilor de garare )i a coneiunilor acestora cu platformeleindustriale )i cu zona portuar;. odernizarea zonei portuare prin realizarea de porturi specializate pe sectoarele cltori, mrfuri, sportiv#iacting$, turism )i agrement, astfel 0nct ora)ul port 8iurgiu s poat deveni un punct intermediar puternic

0ntre =otterdam )i +onstana, care s deserveasc )i capitala rii, municipiul ?ucure)ti.%. =ealizarea reelei de aduciune )i distri"uie gaze naturale, care ar permite cre)terea atractivitiieconomice a ora)ului prin disponi"ilitatea pentru 0nc o resurs energetic;(. odernizarea )i etinderea reelelor tenico'edilitare, care ar permite cre)terea activitii economice prinasigurarea utilitilor necesare pentru toate unitile veci )i noi.*. Dezvoltarea turismului )i eco'turismului pe fluviul Dunrea pe "aza unui program menit s asigure

punerea 0n valoare a potenialului turistic din zon.-. Dezvoltarea 0ntreprinderilor mici )i mi


21/26

&% Av)nd ,n vedere c performana fiecrei entiti socio0economice de la nivelulcolectivitii locale definete performana ,ntregii colectiviti9 pre(entai nuanatmodul ,n care se va evalua performana colectivitii pe care o repre(entai

surarea performanei instituiilor pu"lice sau a furnizrii serviciilor pu"lice este unul dintre celemai des invocate o"iective ale oricrui program sau strategie de reform 0n administraie. 5tilitatea unuiasemenea demers pare s fie ne0ndoielnic, 0ns practica este att de dificil, 0nct de cele mai multe orio"iectivul rmne la statutul de deziderat. +u toate acestea, factorii decizionali, cei care ela"oreaz

politicile, societatea civil )i ciar cetenii reiau su"iectul cu o"stinaie, parc mai mo"ilizai de fiecaree)ec, pentru a arta c acest demers luda"il de cuantificare a rezultatelor )i eventual a impactuluiresurselor utilizate pentru producerea unui "un pu"lic este posi"il.

@ndicatorii de performan pot deveni instrumente deose"it de utile pentru primarii interesai demonitorizarea )i evaluarea sistematic a activitii structurilor su"ordonate )i de comunicare a progreselor0nregistrate ctre mem"rii comunitii.@ndicatorii de performan pot deveni instrumente deose"itde utile pentru mem"rii de rnd ai comunitilor locale 0n a sta"ili dac ale)ii locali le 0ndeplinesc sau nua)teptrile )i promisiunile fcute.@ndicatorii de performan pot deveni instrumente deose"it de utile pentru orice ales local, funcionar saucetean care dore)te s compare starea de fapt )i evoluia

propriei administraii cu cele din alte localiti.@ndicatorii de performan pot deveni instrumente deose"it de utile pentru oricine plnuie)te s')i scim"edomiciliul )i nu este otrt unde s se sta"ileasc.@ndicatorii de performan pot deveni instrumente deose"it de utile pentru oamenii politici aflai 0n opoziiela nivel local 0n vederea evalurii )i monitorizrii continue a activitii primarului )i pentru aducerea lacuno)tina pu"lic a nerealizrilor acestuia, dac este cazul.@ndicatorii de performan pot deveni instrumente deose"it de utile pentru factorii de decizie )i funcionariiimplicai 0n ela"orarea politicilor pu"lice din administraia pu"lic central deoarece le ofer o imaginedetaliat )i 0n termeni #aproimativ$ reali asupra situaiei eistente )i le d posi"ilitatea s')i adaptezeiniiativele la realitile momentului )i s')i sta"ileasc o"iective feza"ile )i cuantifica"ile. 4n sfr)it,

indicatorii de performan pot deveni instrumente deose"it de utile pentru mem"rii societii civileinteresai de funcionarea de ansam"lu sau de detaliu a administraiei pu"lice locale )i de transparenaactivitii acesteia.

>la"orarea strategiei )i a sistemului de indicatori sunt primiipa)i 0n implementarea unui sistem de msurare a performanei. /lturi deace)tia, etapele urmtoare sunt enumerate :

1. Definirea planului strategic2. /legerea indicatorilor. /legerea metodelor de colectare%. /nalizarea planului de management al performanei(. =ealizarea unui studiu diagnostic

*. &lanul pentru evaluarea intermediar )i final

/vem urmtoarele categorii de indicatorii de performana :

1. >ficacitate ' gradul 0n care un anumit produs sau rezultat rspundecerinelor2. >ficien ' gradul 0n care un anumit proces produce rezultatulcorespunztor cerinelor cu minimum de efort. +alitate ' gradul 0n care un anumit produs sau rezultat corespunde



22/26

a)teptrilor "eneficiarilor%. =ealizare la termen ' dac o unitate de produs sau rezultat a fostrealizat corect )i la timp(. &roductivitate ' valoarea adugat la proces raportat la valoareamuncii sau a capitalului consumat*. Siguran ' caracteristicile mediului de lucru organizaional

Msurarea performanei financiare a primriei municipiului Giurgiu

Situaiile financiare ofer informaii privind performana financiar a entitilor administraiei pu"liceprin urmtoarele componente: "ilanul, contul de rezultat patrimonial, situaia fluurilor de trezorerie,situaia modificrilor din structura activelorM capitalurilor, contul de eecuie "ugetar .surarea performanelor primriei mun. 8iurgiu prin situaiile financiare+omponentele situaiilor financiare @ndicatorul de msurare a performanelor financiare?ilan =ezultatul patrimonial+ontul de rezultate patrimonial =ezultatul patrimonialSituaia fluurilor de trezorerie =ezultatul de trezorerieSituaia modificrilor 0n structura activelorMcapitalurilor

=ezultatul glo"al

+ontul de eecuie "ugetar =ezultatul eecuiei "ugetareIndicatori de performan ai Poliiei Locale Slatina

/ciuni realizate )i desf)urate #total$/sigurare msuri preventive )i ordine pu"lic # la activiti culturale, sportive, religioase$&lanuri de msuri pentru activiti speciale #numr efective folosite, numr de zile$/sigurare, fluidizare trafic# numr efective folosite, numr de zile$&lanuri de msuri pentru activiti speciale@ntervenii rapide, stri conflictuale&atrulri auto&atrulri pedestre@ntersecii , parcuri, )coli@nfraciuni constatate@nfractori prin)i )i predai &oliiei naionaleinori depistai )i predai centrelor de specialitateBaloarea amenzilor aplicateBaloarea "unurilor confiscate&ersoane avertizate+ontravenii constatate' total

Indicatori de performan ai funcionarilor publici locali

Denumirea criteriului 4ntre"area'ceie Descrierea succint

Baliditate

@ndicatorul de performan msoar cu adevratrezultatul scontat M

o"iectivul sta"ilitN

>ste important ca indicatorii de performan sta"ili i s in de o"iectivul dat i s msoare eact rezultatele scontate

Simplicitate

+0t de u or sunt de colectati analizat informa iile i

datele necesare pentrumsurarea indicatorului de

performan N

+iar dac indicatorul de performan este "ineformulat, este important de identificat din timpcare vor fi metodele de colectare i analiz ainforma ieiMdatelor. Deoarece pot eista anumite limite sau "ariere 0n colectarea i analizainforma iilorMdatelor

5tilitate @nforma ia o" inut 0n urma aplicrii indicatorului de

>ste important ca informa ia o" inut 0n "aza indicatorului de performan s fie util pentru



23/26

Denumirea criteriului 4ntre"area'ceie Descrierea succint

performan va fi util 0nluarea deciziilorN

luarea deciziilor cu privire la managementulaplicat, distri"uirea resurselor,motivareaMsanc ionarea angaist acces li"er pentrucolectarea de informa ii i date necesareN

Se refer la eisten a de impedimente o"iective0n acumularea sau o" inerea de informa ii pentru a vedea 0n ce msur indicatorul de performan a fost realizat

&& Legislaia influenea( realitatea va rog s pre(entai o lege naional si o legeeuropeana care influenea( dinamica colectivitii pe care o repre(entai

(irectivei )*+-.+/00 a /onsiliului 0uropei i #egea nr"123+3--4 privind reabilitarea termic alocuintelor

+onform Directivei M13*M+>> a +onsiliului >uropei din 21.12.1 se impune ca instalaiile de 0nclzire,

ventilaie )i rcire a cldirilor s fie prote sta"ile)te cerinele legate de cadrul general pentru o metodologie de calcul aperformanelor energetice, aplicarea cerinelor minime privind performana energetic a cldirilor noi )i acldirilor eistente, supuse renovrii, certificarea energetic a cldirilor )i inspecia periodic a cazanelor )isistemelor de climatizare , precum )i evaluarea instalaiilor de 0nclzire ale cror cazane au o vecime de

peste 1( ani.

&rin rea"ilitarea termic a cldirilor se urmre)te reducerea consumului de energie pentru 0nclzirea )iprepararea apei calde de consum, scderea costurilor efective pentru 0nclzire )i reducerea importului decom"usti"ili, cre)terea eficienei energetice 0n general, cu efecte 0n protecia mediului )i asupra strii desntate a populaiei.

!egea nr.-2M233( privind performana energetic a cldirilor reprezint transpunerea 0n legislaianaional a Directivei 2332M1M+> privind performana energetic a cldirilor.

inisterul Dezvoltrii =egionale )i !ocuinei 0n cola"orare cu autoritile administraiei pu"lice locale)i'au propus ca un numr ct mai mare de locuine din =omnia s intre 0n &rogramul 7aional de=ea"ilitare Germic .

&rimria municipiului 8iurgiu a implementat un program de rea"ilitare la nivel local, conform cruialocuinele rea"ilitate termic, conform legii in vigoare, vor fi scutite de plata impozitului local pe o perioadade - ani./stfel s'au rea"ilitat pan in momentul de fat circa 2*33 de locuine.

&$


24/26

au ramas stationate in asteptarea de"locarii punctului vamal. 7umarul acesta crestea eponential riscand"loca


25/26

descise ale &rimriei a organizaiilor non'guvernamentale din localitate care au tangen cu su"iectele dinagenda fiecrui eveniment 0n parte.

@n domeniul privat se pregate)te urmatorul set de masuri pentru a facilita relatiile dintre &rimarie siacest sector.

' urnizarea de utiliati pu"lice in mod gratuit, pentru societaile ce doresc sa investeasc in zonametropolitan a ora)ului.' Scutirea de tae )i impozite locale in urma indeplinirii unor condiii impuse de autoritatea pu"lic

local, cum ar fi, cre)terea cu 23O a numarului de anga


26/26

' Stadionul are actual 2(33 de locuri.

2. Diagnosticarea situaiei' necesarul a -33 mii euro pentru investiie' scoaterea la licitatie a lucrarilor necesare

. Scim"area propriu K zis' demolarea tri"unei nr. 2 , actuala capacitate 1333 locuri' constructia tri"unei nr.2 cu o capacitate de (33 locuri' constructia a doua peluze cu o capacitate de 1(33 locuri fiecare

%. 7ea

Managementul Strategic al Colectivitatilor Locale

Documents

Transcript of Managementul Strategic al Colectivitatilor Locale