MMAANNAAGGEEMMEENNTTUULL SSEERRVVIICCIIIILLOORR ÎÎNNSSCCLLEERROOZZAA MMUULLTTIIPPLLÃÃ

SERVICII SOCIO-MMEDICALE CCOMUNITARE

22

Coordonator pproiect: Claudia Osvat - Coordonator proiect, asistent social

Echipa rredacþionalã: Mirela Arvinte – Fundaþia de Îngrijiri ComunitareClaudia Osvat – Coordonator proiect, asistent socialLazar Laurentiu – Director executiv adjunct, Administraþia Social Comunitarã OradeaOprea Ionuþ Mihai – Lect. Univ.,Universitatea din Oradea, Facultatea de ªtiinþe Socio-Umane, Catedra de Sociologie -Asistenþã SocialãStamate Nicoleta – Membru SSMR GiurgiuValentin Vladu – Fundaþia de Îngrijiri Comunitare

Au ccolaborat lla eelaborarea gghidului:Anghel Nicolae Vicentiu – Membru SSMR BucureºtiBerha Mihaela – Membru SSMR BucureºtiChelu Claudiu – Membru SSMR BucureºtiCozma Lidia – Membru SSMR HunedoaraCreþu Clara– Membru SSMR ConstanþaCucu Andreea – Membru SSMR BucurestiDãnilã Petru – Membru SSMR TârgoviºteDersidan Fabiola – Reprezentant Fundaþia de Sclerozã Multiplã MS BihorDrãghici Aurelia – Asist.Univ.Drd.: catedra de psihologie, Facultatea de ªtiinþe, Universitatea Lucian Baga din Sibiu;Psiholog clinician specialist – Clinica de nerurologie a Spitalului Judeþean Sibiu Drãghici Mariana – Membru SSMR Bucureºti Feurdean Adrian – Preºedinte SSMRFunariu Claudia – Membru SSMR Bucureºti Gâda Alexandra– Preºedinte Fundaþia de Sclerozã Multiplã din Piatra NeamþGâda Ion– Reprezentant Fundaþia de Sclerozã Multiplã din Piatra NeamþGâja Gelu– Membru SSMR BucureºtiIoanovici Nicoleta – Asistent medical principal, Clinica de Neurologie, Spitalul Clinic de Urgenþã BucureºtiIon Dorian– reprezentant sucursala SSMR ConstanþaIspas Doru – Membru SSMR CraiovaLovasz Viorica – Kinetoterapeut Manu Andrei Marian – Medic urolog, Spitalul Gerota, Urologie, BucureºtiMihai Lucia – Membru SSMR CraiovaMoº Marius – Jurnalist, reporter Realitatea BihoreanãNeacsu Veronica– Medic rezident neurolog, Spitalul Clinic Colentina BucureºtiNicolescu Liliana – reprezentant sucursala SSMR Râmnicul VâlceaPop Claudia– Psiholog, voluntar SSMRRoºu Cãtãlin – Director Strategie, Dezvoltare, Programe, Direcþia de Asistenþã Socialã, Solidaritatea Socialã ºi Familiea Municipiului BucureºtiSimion L. Loredana – Asistent coordonator de proiect, asistent social, SSMRTãnase Mariana – Membru SSMR BucureºtiTorje Claudia – Director executiv ASMRTurcu Cãtãlin – Membru SSMR ConstanþaVasile Mihai Titus – Medic specialist neurolog, Spital Militar Central din BucureºtiVasiloiu Daniela – Reprezentant sucursala SSMR Craiova

Graficã: Constantin Mazilu

33

I. Prezentarea problemei .................................................................................................3

II. Contextul actual ...........................................................................................................6

III. Centrele de zi .............................................................................................................8III.1. Prezentare generalã ºi etape parcursepentru dezvoltarea unui astfel de serviciu ......................................................................9

III.2. Procesul furnizãrii serviciilor în centrele de zi.........................................................10III.3. Standarde de calitate .............................................................................................10

IV. Studiu de caz ............................................................................................................11Centrul de zi pentru persoane afectate de scleroza multiplã – Fundaþia MS Bihor

V. Servicii de îngrijire la domiciliu ..................................................................................13V.1. Prezentare generalã ...............................................................................................13V.2. Etapele practice ale înfiinþãrii ºi funcþionãrii acestui tip de serviciu........................15V.3. Standarde de calitate .............................................................................................17

VI. Cadrul legislativ existent ..........................................................................................18

VII. BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................21

VIII. Anexe - (compact disc)a) Instrumente de lucru pentru serviciile de tip centre de zi

1. Ghidul beneficiarului2. Manual de proceduri3. Fiºa de evaluare individualã4. Plan individualizat de servicii5. Fiºa de ieºire

b) Instrumente de lucru pentru serviciile de îngrijire la domiciliu1. Manual de proceduri2. Fiºa de sistare a serviciului3. Grila de evaluare4. Fiºa de evaluare/reevaluare5. Plan individualizat de îngrijire6. Program individualizat de recuperare7. Program de integrare socialã

44

“Centrul dde zzi îînseamnã ppentru mmine ““o mmare ffamilie”.. AAici nnoi pputem vvorbi ccu aalþii ccareau cca ººi nnoi aaceastã bboalã ººi pputem ssã aabordãm oorice ssubiect..

Putem gglumi, pputem ddiscuta ddespre ffaptul ccã ssuntem ppriviþi cciudat ccând nne ddeplasãm ppestradã, ddespre ffaptul ccã mmulþi nne oocolesc ppentru ccã nnu ººtiu cce îînseamnã aaceastã bboalã!

Aici pputem ddiscuta ccu ppersoane ccare nne îînþeleg, ccare nne zzâmbesc ººi ccare sse sstrãduiescsã nne ssprijine lla nnevoie..

Pe llângã aacestea, CCentrul eeste uun lloc uunde mmerg ppentru cca ccei dde aacasã ssã ppoatã ““res-pira”, uun lloc uunde ssuntem aactivi aacum ccând nnu mmai pputem dde ffapt ssã llucrãm.. AAccesul llainformaþii ((prin iintermediul iinternetului ººi aal sspecialiºtilor ddin ccentru), eefectuarea dde ttrata-mente iinjectabile ggratuite, eexerciþii dde rrecuperare, mmasaj, cconsiliere nne aajutã ssã lluptãm ccuaceastã bboalã..“ F..D.., OOradea

II.. PPRREEZZEENNTTAARREEAA PPRROOBBLLEEMMEEII

Scleroza multiplã (SM) este o boalã cronicã neurologicã care afecteazã creierul ºi mãdu-va spinãrii (sistemul nervos central), a cãrei evoluþie ºi severitate a simptomelor nu pot fianticipate, având implicaþii pentru pacient atât în plan fizic, psihic, cât ºi emoþional pentru totrestul vieþii.

Întreaga viaþã a bolnavului ºi a familiei acestuia se schimbã dupã apariþia bolii, iar în acestproces de schimbare este nevoie atât de sprijin de specialitate din partea medicilor neurolo-gi, cât ºi de servicii de îngrijire, recuperare ºi suport în familie ºi comunitate în vedereaîmbunãtãþirii calitãþii vieþii persoanelor implicate.

A. SServiciile dde sspecialitate ddestinate bbolnavilor ccu SSM ssunt:- servicii pentru diagnosticare ºi tratament oferite de secþiile de neurologie ale spitalelor, - serviciile specializate oferite de cãtre cabinetele de neurologie, pentru controale peri-

odice ºi ajustarea tratamentului de specialitate în ambulatoriu (de specialitate).- serviciile de recuperare medicalã; evaluarea restartului funcþional ºi stabilirea planului de

recuperare;

B. SServiciile ddin ccomunitateBolnavii cu SM petrec însã cea mai mare parte a timpului în cadrul familiei ºi comunitãþii

adresându-se spitalului sau centrelor specializate, punctual, fie la început pentru diagnosticºi tratament, fie dupã aceea pentru tratarea puseurilor sau ajustarea tratamentului.

55

Dupã externarea din spital bolnavii cu SM au nevoie de urmãtoarele servicii fie la domicil-iu, fie în comunitate:

ergoterapie în raport cu restantul funcþional al persoanei;consiliere psihologicã ºi psihoterapie;consiliere ºi sprijin pentru aparþinãtori;consiliere vocaþionalã, reorientare ºi integrare profesionalã;programe de recuperare ºi reabilitare;activitãþi recreative ºi de socializare;asistenþã medicalã ambulatorie ºi îngrijire la domiciliu.

O primã concluzie este cã, pentru a veni în întîmpinarea nevoilor persoanelor afectate deSM, serviciile oferite de centrele dde zzi ººi îîngrijirile lla ddomiciliu, specializate pentru aceastãproblematicã sunt cele mai potrivite.

Acest fapt este demonstrat în þãrile cu tradiþie în oferirea de servicii de tip centru de zi ºiîngrijiri la domiciliu pentru persoanele afectate de SM, cât ºi din experienþa acumulatã înproiectele pilot ale SSMR din Oradea.

Pachetul complex de servicii oferite în comunitate celor afectaþi de SM de cãtre Centrelede zi ºi serviciile de îngrijiri la domiciliu sunt astfel servicii þintite care acopera cea mai mareparte a nevoilor acestora.

Serviciile se adreseazã direct atât persoanelor afectate de SM, cât ºi familiilor acestora ºi,în mod special, membrilor de familie care se implicã în mod direct de îngrijirea celor afectaþide SM. Este ºtiut faptul cã:

îngrijitorii informali se vor implica pe o perioadã îndelungatã în îngrijirea acestor per-soane afectate de SM;

îngrijirea poate duce la epuizarea psihicã ºi fizicã a celui care îngrijeºte;îngrijirea necesitã uneori cunostinþe ºi tehnici de îngrijire specializate pe care cei din

familie poate cã nu le au;

Facilitarea accesului persoanelor afectate de SM la servicii, cum ar fi cele ale centrelor dezi ar fi extrem de utilã în prima etapã de evoluþie a bolii, când persoanele nu sunt încã depen-dente ºi se pot implica în derularea activitãþilor.

Multe dintre persoanele afectate de SM sunt persoane tinere, care nu se pot încadra în cri-teriile de acordare de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane în vârstã, care dejafuncþioneazã. Astfel, este necesar ca ºi aceste persoane afectate de SM sã beneficieze de spri-jin specializat ºi îngrijire la domiciliu.

Unul dintre scopurile acestui ghid este de a continua ºi promova rezultatele muncii derulateîn ultimii ani de cãtre instituþiile publice în colaborare cu organizaþiile non-guvernamentale învederea creãrii unui sistem funcþional de servicii care sã conducã la rezolvarea cât mai multorprobleme cu care se confruntã persoanele afectate de boli cronice invalidante cum este SM.

66

Ghidul de faþã îºi propune sã prezinte activitãþile/serviciile derulate în cadrul centrelor dezi ºi în cadrul programelor de îngrijire la domiciliu, ca eexemple dde bbunã ppracticã, servicii lacare ar putea avea acces persoanele afectate de sclerozã multiplã, membrii familiilor aces-tora, precum ºi alte persoane care doresc sã se implice.

De asemenea, ghidul îºi propune sã fie un instrument de lucru accesibil pentru specialiºtiidin domeniu ºi pentru persoanele interesate în a se implica în îngrijirea persoanelor afectatede SM în vederea replicãrii acestor exemple ºi în alte locuri din þarã.

Astfel, promovarea acestor servicii cum sunt serviciile oferite de centrele de zi ºi îngrijirilela domiciliu va avea ca rezultat facilitarea accesului mai multor persoane afectate de SM laservicii de suport corespunzãtoare.

Politici ººi pplanificarea ddezvoltãrii aacestor sserviciiÎn momentul în care într-o comunitate se doreºte înfiinþarea unui Centru de zi sau a unui

serviciu de asistenþã la domiciliu pentru persoane afectate de sclerozã multiplã se ridicã oserie de întrebãri: Cât de mare este nevoia acelui serviciu? Ce servicii existã în momentul defaþã la nivelul comunitãþii? Cum acoperim nevoia dezvoltãrii acestor servicii? Cum va fi asig-uratã finanþarea?

Cât dde mmare eeste nnevoia aacelui sserviciu?O evaluare a nevoilor la nivelul comunitãþii va poate spune dacã este întradevãr nevoie ca

în comunitatea dumneavoastrã sã înfiinþaþi sau nu un centru de zi specializat în problemati-ca SM. De cele mai multe ori trebuie sã existe o balanþã între nevoia realã a multor cazuri cuSM ºi înfiinþarea unui centru de zi. Situaþia cea mai dificilã este atunci când în comunitateexistã aceste cazuri cu SM ºi nu se face nimic.

Ce sservicii eexistã îîn mmomentul dde ffaþã?În aceeaºi evaluare puteþi vedea dacã existã servicii pentru cei afectaþi de SM sau cel

puþin servicii care ar putea fi adaptate pentru acest grup þintã.

Cum aacoperim nnevoia ddezvoltãrii aacestor sservicii?În urma analizei nevoilor putem vedea ce nevoi sunt, ce servicii existã ºi ce ar trebui fãcut

pentru a acoperi nevoile pe bazã unui plan al acestor servicii.

Cum vva ffi aasiguratã ffinanþarea?De cele mai multe ori asigurarea finanþãrii este cea mai mare problemã în dezvoltarea

unui nou serviciu. Pentru centrele de zi aflate la început finanþarea ar putea fi asiguratã prinobþinere de fonduri pe baza unor proiecte de la organizaþii finanþatoare, dar problema carese ridicã este aceea a continuitãþii serviciilor, care nu poate fi asiguratã decât în cadrul unorfinanþãri publice, de lungã duratã. Cât despre îngrijirea la domiciliu finanþarea ar putea fi asig-uratã de la bugetul local sau prin Legea 34/1998 privind cofinanþarea serviciilor de îngrijiri ladomiciliu dezvoltate de organizaþiile nonguvernamentale, din partea Ministerului Muncii,

77

Familiei ºi Egalitãþii de ªanse, de la Casele de Asigurãri de Sãnãtate sau prin obþinere defonduri pe baza unor proiecte de finanþare.

„Autoritatea llocalã nnu ppoate ppune îîn ppracticã oo ppoliticã llocalã eeficientã pprivind sserviciilesociale aadresate ppersoanelor ccu ddizabilitãþi, ººi îîn mmod eexpres nne rreferim aaici lla ppersoaneleafectate dde SSM, ffolosind iinstrumentele oobiºnuite dde ssondare aa ppopulaþiei, eevaluarea nnevoilorpopulaþiei ddoar îîn bbaza ccererilor aacestora.. CCentrul dde zzi, ppe llângã bbeneficiile ddirecte aadusepersoanelor aafectate dde SSM, sse cconstituie îîntr-uun iinstrument dde eevaluare aactivã aa nnevoilorpersoanelor aafectate dde SSM, eevidenþiind pprin sstudii ccomparative ffoloasele aaduse dde uun aastfelde ccentru.. CCentrul SSM BBihor aa ooferit îîntotdeauna aargumente ppractice pprivind eeficienþa sservici-ilor ssociale, ccalitatea vvieþii ppersoanelor aafectate dde SSM cca uurmare aa sserviciilor pprestate, mmotivcare fface ddin aaceastã iiniþiativã uun mmodel dde pplanificare aa ppoliticilor ssociale lla nnivel llocal..”

L..L.., rreprezzentant AAutoritatea PPublicã LLocalã OOradea

IIII.. CCOONNTTEEXXTTUULL AACCTTUUAALL –– nneevvooiiaa ddee sseerrvviicciiii ssoocciioo-mmeeddiiccaallee ccoommuunniittaarreeppeennttrruu ppeerrssooaannee aaffeeccttaattee ddee sscclleerroozzãã mmuullttiippllãã

Ponderea persoanelor cu handicap în numãrul total din populaþia României este de1,98%, în comparaþie, cu ponderea medie la nivelul þãrilor din Uniunea Europeanã care estede 10%.

Pânã la data de 31 decembrie 2006 în România au fost înregistrate un numãr de 488,054persoane cu handicap (copiii ºi adulþi) conform datelor furnizate de Autoritatea Naþionalãpentru Persoane cu Handicap (ANPH). Un studiu comparativ realizat de ANPH arãtatã cãnumãrul persoanelor cu handicap a crescut de la 402,276 în anul 2000 la 488,054 la sfârºitulanului 2006.

Din numãrul total de persoane, pe tipuri de handicap, enumerãm: handicapul mintal –21,6%, handicapul vizual – 19,7%, handicapul fizic – 14,1%, handicapul neuropsihic –17,4%, handicapul somatic – 16,1%, handicapul auditiv – 3,9%, handicapul asociat – 5,1%,HIV-SIDA – 0,9%, boli rare – 0,7%.

Din procentul de 17,4% ce reprezintã persoanele cu un handicap neuropsihic, persoaneleafectate de sclerozã multiplã sunt parte componentã.

Se estimeazã cã în România în momentul de faþã existã aproximativ 10 000 de bolnavicare au acest diagnostic. Numãrul acestora, în România este în creºtere în ultimii ani, iarincidenþa în rândurile persoanelor tinere afectate de aceastã boalã este tot mai mare.

88

La aceastã datã existã 141 instituþii de asistenþã socialã pentru persoane cu handicap încare se acordã asistenþã unui numãr de la 500 pânã la 20 de persoane. Aproape toate insti-tuþiile rezidenþiale gãzduiesc persoane cu diferite tipuri de handicap: social, vârstnici, cazuripsihiatrice, infectaþi HIV/SIDA, bolnavi cronici.

Problema protecþiei speciale a persoanelor afectate de sclerozã multiplã este una com-plexã ºi se cere cu necesitate a fi pusã în discuþie. Chiar dacã, în marea majoritate a cazurilorfamiliile persoanelor bolnave acordã suport, acestea au nevoie ºi de ajutor specializat pen-tru rezolvarea problemelor.

Consecinþele bolii sunt multiple. Acestea pot îmbrãca forme, cum ar fi: consecinþe sociale– creºterea riscului de marginalizare a persoanelor afectate de boalã, constrângerea la arenunþa la locul de muncã avut, pierderea rolului avut în cadrul familiei ºi comunitãþii,scãderea capacitãþii de adaptare socialã; consecinþe medicale ºi socio-medicale – creºtereanevoilor de îngrijire complexã.

Pentru creºterea calitãþii vieþii persoanelor afectate de sclerozã multiplã ºi implicit a famili-ilor acestora, politicile din domeniu trebuie sã punã accent pe:

- dezvoltarea unei reþele de centre specializate medicale care pot diagnostica SM;- dezvoltarea unei reþele de servicii de neurologie specializate spitaliceºti ºi ambulatorii;- dezvoltarea serviciilor comunitare de recuperare ºi suport de care sã beneficieze bol-

navii dupã externarea din spital:

Centre de zi; Centre rezidenþiale ºi de respiro;servicii de îngrijire la domiciliu;

- creºterea calitãþii acestor servicii; acordare de suport pentru dezvoltarea reþelelorinformale de îngrijire (familie, vecini, prieteni);

- formarea de personal care sã presteze aceste servicii; - stabilirea sistemului de finanþare pentru aceste servicii; facilitarea accesului per-

soanelor afectate de boalã la servicii; stimularea participãrii/implicãrii acestora în aceste ser-vicii.

99

IIIIII.. CCEENNTTRREELLEE DDEE ZZII

“Pacientã îîn vvârstã dde 446 dde aani, ddiagnosticatã ccu sscleroza mmultiplã îîn uurmã ccu 225 dde aani,forma pprimar pprogresivã.. LLa ddebutul bbolii ssimptomele eerau ppuþine ººi aabia eevidenþiate cclinic:uºoare pparestezii lla nnivelul mmembrelor, oobosealã lla eefort ppsihic-ffizic..

Pacienta aavea oo ssituaþie mmaterialã ffoarte bbunã ccontinuîndu-ººi aactivitatea oobiºnuitã ppe ccarea aavut-oo ººi îînaintea aapariþiei bbolii, cchiar ccu iignorarea ssemnelor dde bboalã ddeja eexistente..

Cu aajutorul ffamiliei ººi aanturajului dde pprieteni rreuºeºte uuºor ssã ttreacã ppeste ““micile sschim-bãri dde ssãnãtate”..

Reuºeºte ssã-ººi ffacã oo ffamilie, ddar îîn aacelaºi ttimp aapare oo îîntrebare ccare oo ffrãmântã;; ppotsã aam ooare ccopii aavând aaceastã bboalã?

Rãspunsul ppe ccare ll-aa pprimit nnu aa ffost cchiar îîncurajator ttransmiþându-ii-sse ccã sse ssupune llaanumite rriscuri îîn pperioada cce uurmeazã, iiar ssarcina ppoate ffi iimprevizibilã.. TTotuºi eea aacceptãsarcina ººi nnaºte oo ffetitã ssãnãtoasã..

Dupã nnaºtere, ssimptomele bbolii îîncep ssã sse aagraveze ttreptat ccu pperioade dde rremisiuni: ttul-burãri dde eechilibru, ttremor, ddepresie, oobosealã mmarcatã lla eeforturi mmici, ddar ccare sse rremitparþial ssub ttratament nneurologic dde sspecialitate.. UUrmeazã oo pperioadã ccu iinternãri rrepetate llaspital ººi aapoi ddecizia dde aa rrenunþa lla sslujbã.. BBolnava pprezintã îîn ccontinuare oo aafectare ppsihicãmarcatã ccu rrefuzarea aacceptãrii uunui ssprijin ddin ppartea ffamiliei ººi pprietenilor..

La îîndrumarea mmedicului sspecialist nneurolog ii sse rrecomandã vvizitarea CCentrului dde ZZi ppen-tru aa ffi iinclusã îîntr-uun pprogram iindividualizat dde sservicii.. LLa îînceput rrefuzã vvenirea lla CCentrulde zzi, ddar lla iinsistenþa ppersonalului, pprin vvizite rrepetate lla ddomiciliu, cconsiliere ccu ppacienta ººicu ffamilia, aacceptã ssã pparticipe lla aactivitãþile CCentrului dde ZZi..

Obiectivele ppropuse îîn ccazul aacestei ppaciente, dde eechipa mmultidisciplinarã aau ffost: rreinte-grare ssocialã, mmenþinerea ººi cchiar îîmbunãtãþirea rrestantului ffuncþional, sstimularea dde aa ppar-ticipa ccât mmai aactiv lla aactivitãþile dde ggrup, aameliorarea ssimptomelor ppsiho-aafective, încurajarea ffamiliei dde aa vveni îîn ssprijinul aacestei ppersoane ººi dde aa nnu oo aabandona..

Pentru oo pperioadã dde ttimp oobiectivele ppropuse ccã vvor ffi rrealizate ccu ssucces, iintervenþiiledin CCentrul dde zzi aavând uun eefect bbenefic aasupra sstãrii ggenerale ppsihice ººi ffizice aa ppacientei ccusclerozã mmultiplã, ccu oo aameliorare ssemnificativã aa sstãrii ggenerale, ddar aa ssurvenit uun eeveni-ment iimprevizibil ccare aa ddeterminat oo aafectare ggravã aa sstãrii ppacientei, ddivorþul ssoþului ººi îînde-pãrtarea ffiicei ssale: ““aºa eeste nnormal, nnu pputem ssã dducem oo vviaþã nnormalã aalãturi dde oo pper-soanã bbolnavã..”

Familia aa uurmat îîn ccontinuare ssã aaibã ggrijã dde eea, ddar nnu pprin iimplicarea llor ddirectã, cci pprinangajarea uunei ppersoane sstrãine..

Divorþul ii-aa aafectat ffoarte mmult sstarea ggeneralã, ssimptomele ss-aau aaccentuat ffoarte mmult,încât aa rrefuzat ssã mmai ffrecventeze CCentrul dde ZZi..

Echipa mmultidisciplinarã aa ccontinuat ssã-ººi uurmeze oobiectivele ppropuse ooferind sservicii lladomiciliul ppersoanei..“ L..V.., KKinetoterapeut OOradea

1100

IIIIII..11.. PPrreezzeennttaarree ggeenneerraallããEEttaappee ppaarrccuurrssee ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa uunnoorr aassttffeell ddee sseerrvviicciiii

Prezentare ggeneralã

Centrele de zi sunt instituþii de asistenþã socialã care asigurã: servicii de îngrijire, recuper-are, reabilitare ºi reinserþie socialã ºi profesionalã pentru persoanele adulte cu handicap, înregim de zi.

În cazul SM, serviciile din centrele de zi au rolul de a asigura menþinerea, refacerea ºi dez-voltarea capacitãþilor persoanelor afectate de SM de a fi independente ºi de a se integra maibine în comunitate. Centrele de zi pot fi organizate într-un complex de servicii, cuprinzânddouã sau mai multe tipuri de servicii, cum ar fi de exemplu: centru de zi ºi reabilitare.Beneficiarii serviciilor centrelor pot fi atât persoanele afectate de sclerozã multiplã, cât ºimembrii familiilor acestora.

În centrele de zi se asigurã suport individualizat, se asigurã intervenþie profesionistã prinechipe multidisciplinare (asistent social, psiholog, medic, asistent medical, kinetoterapeut,ergoterapeut, psihopedagog).

Principalele tipuri de activitãþi/servicii:- activitãþi instructiv-educative, de dezvoltare a abilitãþilor ºi disponibilitãþilor cognitive,

psihomotorii, afectiv-relaþionale ºi social-adaptative, conform planului de intervenþie individu-alizat; se pune accent pe stimularea autonomiei personale ºi pe dezvoltarea încrederii în sinea beneficiarilor;

- ergoterapie în raport cu restantul funcþional al persoanei;- consiliere psihologicã ºi psihoterapie;- consiliere ºi sprijin pentru aparþinãtori;- consiliere vocaþionalã, reorientare ºi integrare profesionalã;- programe de recuperare ºi reabilitare;- activitãþi recreative ºi de socializare;- asistenþã medicalã ºi îngrijire;- asigurarea unei mese;

Etapele pparcurse ppentru ddezvoltarea uunui aastfel dde sserviciu

Persoanele interesate în dezvoltarea unui serviciu de tip Centru de zi, în cazul în care dis-pun de fonduri pentru aceasta, trebuie sã parcurgã mai multe etape.

I. Etapa dde iinformare – presupune obþinerea de informaþii cu privire la: Ce înseamnã uncentru de zi; Ce condiþii trebuie îndeplinite pentru funcþionarea unui astfel de serviciu (spaþiu,personal, etc); Metodologia de lucru, etc. În aceastã etapã se întocmeºte un plan de lucru în

1111

vederea stabilirii paºilor care urmeazã. Aceste informaþii sunt prevãzute în Ordinul nnr. 2205/17 iiunie 22005 pprivind aaprobarea

Standardelor mminime dde ccalitate ppentru ccentre dde zzi ppentru ppersoane aadulte ccu hhandicap,anexa nnr. 22; OOrdonanta 668/2033 pprivind sserviciile ssociale.

II. Etapa dde rrealizare aa fformalitãþilor ppentru oobþinerea uunui sspaþiu (în cazul în care aces-ta nu existã) presupune întocmirea de cereri pentru obþinerea unui spaþiu de la autoritãþilepublice locale sau identificarea unui spaþiu pentru închiriere.

III. Etapa dde aamenajare aa sspaþiului ººi aangajare aa ppersonalului – presupune amenajarea ºidotarea spaþiului în concordanþã cu specificãrile legislative. Tot în conformitate cu legislaþiaîn vigoare se face angajarea personalului în funcþie de activitãþile care urmeazã a se derula.

IV. Etapa dde eelaborare aa mmetodologiei dde llucru – presupune întocmirea instrumentelor delucru de cãtre specialiºti (fiºe de evidenþã, fiºe de evaluare, fiºe de intrare, planuri individu-alizate de intervenþie, fiºe de ieºire, etc. – modele de fiºe în anexe) ºi elaborarea unei starte-gii de abordare a cazurilor. De asemenea, se lucreazã la elaborarea manualului de proce-duri, a ghidului beneficiarului (modele prezentate în anexe) ºi a regulamentului intern defuncþionare.

V. Etapa dde îîntocmire aa fformalitãþilor ppentru oobþinerea aacreditãrii ppentru sserviciu(Ordonanþa 68/2033 privind serviciile sociale), presupune obþinerea autorizaþiilor defuncþionare de la Institutul de Sãnãtatete Publicã, de la Protecþia Muncii ºi Pompieri ºiîntocmirea dosarului (completarea: cererii de acreditare, descrierea serviciului, fiºa de auto-evaluare a serviciului, acte justificative pentru sediu, CV-urile persoanlului, acte contabile,etc). Dosarul se depune la Direcþia Muncii din localitatea unde funcþioneazã serviciul, iarComisia de Acreditare a Furnizorilor de Servicii Sociale elibereazã în urma evaluãrilorCertificatul de Acreditare.

III.2. PProcesul ffurnizãrii sserviciilor îîn ccadrul ccentrelor dde zzi

Managementul îngrijirilor presupune procesul prin care serviciile din cadrul centrelor de zisunt organizate ºi furnizate în raport cu nevoile fiecãrui beneficiar în parte.

În ceea ce priveºte furnizarea serviciilor, toþi beneficiarii au dreptul la: asistenþã/îngrijire învederea continuãrii vieþii în conformitate cu capacitãþile proprii; acces la servicii socio-med-icale de calitate în raport cu nevoile individuale complexe identificate în urma evaluãrilor.

Prin furnizarea de servicii, cum sunt cele din cadrul centrelor de zi, persoana în cauzã estesprijinitã în a învãþa sã facã faþã problemelor cotidiene ºi a se adapta la condiþia de persoanãbolnavã.

Furnizorii de servicii trebuie sã respecte anumite standarde minime în activitatea pe careo desfãºoarã, ceea ce le va asigura calitatea serviciului furnizat.

III.3. SStandarde dde ccalitate

Obiectivul realizãrii acestui ghid a fost acela al evidenþierii ºi particularizãrii standardelor

1122

de calitate pentru a veni în sprijinul actualilor furnizori de servicii de tip Centru de zi pentrubolnavi cronici (cum sunt de exemplu persoanele afectate de sclerozã multiplã) sau viitorilorfurnizori ai acestui gen de servicii.

Standardele minime de calitate sunt prevãzute în Ordinul nnr. 2205/17 iiunie 22005 pprivindaprobarea SStandardelor mminime dde ccalitate ppentru ccentre dde zzi ppentru ppersoane aadulte ccuhandicap, aanexa nnr. 22.

În prevederile legislative sunt specificate toate aspectele de care trebuie sã se þinã contîn derularea activitãþilor de tip Centru de zi.

IV. SSTUDIU DDE CCAZ

CCeennttrruull ddee ZZii ppeennttrruu ppeerrssooaannee aaffeeccttaattee ddee sscclleerroozzãã mmuullttiippllãã aall FFuunnddaaþþiieeii MMSS BBiihhoorr

Scurt iistoricÎn anul 1991 s-a format în Oradea un grup de sprijin al persoanelor cu sclerozã multiplã,

acesta transformându-se apoi în anul 1993 într-o fundaþie – Fundaþia de Sclerozã MultiplãMS Bihor. Unul dintre serviciile oferite de cãtre fundaþie este Serviciul Centru de Zi.

Fundaþia SM Bihor este afiliatã Societãþii de Sclerozã Multiplã din România.

Misiunea ººi oobiectivele CCentrului dde zzi: Identificarea ºi sprijinirea persoanelor afectate de sclerozã multiplã prin oferirea de servicii

medico-sociale în vederea evitãrii instituþionalizãrii acestora.

Obiectivele: Oferirea de informaþii specifice bolii;Îmbunãtãþirea condiþiei fizice, psihice ºi sociale a persoanei cu SM, a calitãþii vieþii

acesteia ºi implicit a familiei;Distribuirea de materiale de îngrijire – în limita donaþiilor ºi a resurselor existenteImplicarea persoanei cu SM în viaþa comunitãþii;Reprezentarea intereselor persoanelor cu SM în vederea obþinerii drepturilor legale

care li se cuvin.

Servicii ººi ffacilitãþi: Consiliere pe probleme legale – întocmire de dosare în vederea obþinerii drepturilor

prevãzute de legislaþia în vigoareAsistenþã medico-socialã în cadrul Centrului de ZiServirea unei mese calde la prânz – proiectul “Cantina Mobilã”Transporul mesei de prânz la domiciliu – proiectul “Cantina Mobilã” Transport asistat la Centrul de Zi

1133

Ambulanþa special adaptatã cu lift hidraulicAparaturã pentru kinetoterapie ºi gimnasticã medicalãInernet la dispoziþia beneficiarilor prin proiectul „Cyber Cafe”

Activitatea ccentruluiNumãrul persoanelor care frecventeazã Centrul de Zi este cuprins între 15 ºi 25/zi, iar pro-

gramul este de 3 zile pe sãptãmânã, 8 ore/zi. În derularea activitãþilor sunt implicate urmãtoarele categorii de specialiºti: – 3 kinetoter-

apeuþi (1 angajat ºi 2 voluntari); 1 asistent social – angajat, 1 ºofer – angajat; 1 persoanãpentru întreþinere – angajatã; 1 bucãtãreasã – angajatã, 1 manager – angajat, 1 maseur –voluntar, 1 asistent medical – voluntar.

Activitatea Centrului de Zi se desfãºoarã în prima parte a zilei în sala de fizio-kineto-ter-apie, iar apoi în sala de socializare.

“Pacient îîn vvârstã dde 339 dde aani, ddiagnosticat lla vvârsta dde 117 aani ccu ssclerozã mmultiplã ,,forma rrecurent rremisivã..

Debutul bbolii aa ffost bbrusc, ccu aafectare ggravã aa sstãrii ggenerale, ccu oo vvarietate dde ssimptome;;parestezii, ttulburãri dde eechilibru, oobosealã mmarcanta, ttulburãri dde vvedere, aafectare ppsihicã,probleme dde cconcentrare ººi dde mmemorie.. PPrezenþa aacestei bboli aa aavut uun iimpact ddeosebit nnunumai aasupra ppersoanei îîn ccauzã cci ººi aasupra ffamiliei.. CCe ee dde ffãcut? CCum nne vvom ddescur-ca îîn ccontinuare? CCum vvoi pputea ttrãi ccu aaceasta bboalã? CCe cconsecinþe vva aavea aaceastãboalã îîn ttimp aasupra sstãrii ggenerale? ÎÎn cce mmãsurã îîi vva aafecta vviaþa dde zzi ccu zzi ººi aa ffamilieisale? ÎÎntrebãri lla ccare nnimeni nnu ººtia ssã ddea uun rrãspuns cclar..

Pacientul ccu SSM aa bbeneficiat dde ttratament nneurologic dde sspecialitate, pprin iinternãrirepetate lla sspital.. PPe llângã ttratamentul mmedicamentos, nneurologul îîi rrecomandã ººi uurmareaunui pprogram dde rrecuperare..

În uumã ccu zzece aani bbolnavului ii ss-aa rrecomandat dde ccãtre mmedicul sspecialist nneurolog vviz-itarea CCentrului dde zzi, ppentru aa ffi iinclus îîntr-uun pplan iindividualizat dde sservicii, aacordat dde ooechipã mmultidisciplinarã..

Astfel ss-aa sstabilit pparticiparea lla uun pprogram iindividulizat dde îîngrijire, ttratament dde rrecuper-are, dde iintegrare ººi rreintegrare ssocialã.. ÎÎnainte dde pprimirea ppersoanei ccu SSM îîn pplanul iindi-vidualizat dde sservicii ddin ccadrul CCentrului dde zzi, ss-aa ffãcut oo eevaluare iiniþialã aatât aa ddatelorreferitoare lla bboalã, ccât ººi aa ccelorlalte nnevoi ppersonale ppentru aa pputea iidentifica eexact nnece-sitãþile iindividului..

Planul iindividualizat dde sservicii îîn ccadrul CCentrului dde zzi aa ffost ppus îîn ppracticã dde oo eechipãmultidisciplinarã, aasistent ssocial, aasistent mmedical, kkinetoterapeut, ffiziokinetoterapeut, ttera-peut oocupaþional..

Obiectivele ppropuse dde eechipa mmultidisciplinarã îîn cceea cce ppriveºte aacordarea sserviciilorindividualizate îîn ccazul aacestei ppersoane ccu SSM aa ffost:

- aasigurarea aaccesibilitãþii ppersoanei lla CCentrul dde zzi, pprin ttransportul llui dde lla ddomiciliula CCentru ººi iinvers pprintr-oo aambulanþã sspecial aadaptatã;;

1144

- aasigurarea nnevoilor iigienice ppersonale ppe pperioada ccât sse ggãseºte lla CCentru;;- ssupravegherea sstãrii ggenerale ººi aasigurarea aadministrãrii eeventualelor ttratamente

medicamentoase oorale ººi pparenterale;;- îîndrumarea ººi îînsoþinerea ppersoanei ccu SSM ddupã ccaz lla cconsultaþii dde sspecialitate;;- pparticiparea lla uun pprogram iindividualizat dde rrecuperare ppsiho-mmotorie, ssusþinerea pper-

manentã ppentru rreintegrare ssocialã, cconsiliere aatât ppentru ppersoana ccu SSM, ccât ººi ppentrumama ssa;;

- iinformarea ccontinuã îîn cceea cce ppriveºte mmetodele dde ttratament ppentru aaceastã bboalã..

Toate aaceste oobiective aau ffost ppropuse ppe oo aanumitã pperioadã (( uun aan), uurmând aapoi ooevaluare aa rrezultatelor..

Deºi îîn ttimp uunele ssimptome aale bbolii ss-aau aagravat: ttulburãri dde aauz, dde vvedere, hhiperex-tensie ººi sspasticitate lla mmembrele iinferioare, ttotuºi bbolnavul aa îînvãþat ssã ttrãiascã ccu aacestehandicapuri, ssã-ººi ppãstreze mmobilitatea ppentru aa sse pputea ddeplasa ssingur ººi pparticipa aactiv llatoate aactivitãþile oorganizate ppentru ppersoanele ccu SSM îîn ccadrul CCentrului dde zzi.. NNumãrulinternãrilor lla sspital aa sscãzut îîn mmod vvizibil, dde lla 33-44 iinternãri ppe aan, lla 11-22 iinternãri lla ddoi aani,bolnavul cchiar ppreferând ssã-ººi uurmeze ttratamentul aambulatoriu..”

L..V.., KKinetoterapeut OOradea

V. SSERVICIILE DDE ÎÎNGRIJIRE LLA DDOMICILIU

V.1. PPrezentare ggeneralã

Conform Ordinului 318/7 aprilie 2003, „prin îngrijire la domiciliu se întelege orice activitatede îngrijire medicalã prestata de personal specializat, la domiciliul pacientului, care con-tribuie la îmbunãtãþirea stãrii de bine a acestuia din punct de vedere fizic ºi psihic”.

La aceste aspecte de ordin medical se pot adãuga activitãþile sociale prestate de person-al specializat, la domiciliul beneficiarului, acestea contribuind împreunã la creºterea calitãþiivieþii persoanelor deservite.

Beneficiarii serviciilor de îngrijire la domiciliu sunt persoane afectate de boli cronice, careprezintã un anumit nivel de dependenþã ºi o capacitate redusã de a se deplasa pentru aaccesa serviciile de care au nevoie.

Serviciile dde îîngrijire lla ddomiciliu a persoanelor aflate în situaþie de dependenþã socio-med-icalã cuprind:

Servicii dde îîngrijire dde bbazã –– sservicii dde îîngrijire ppersonalã:

1155

- igienã personalã;- îmbrãcat/dezbrãcat;- alimentaþia;- igiena eliminãrilor;- mobilizare – (schimbare poziþie, transfer);- deplasare în interior/deplasare în exterior; - comunicare;- supraveghere administrãrii medicaþiei;- sservicii mmenajere ººi ggospodãreºti:- pregãtirea ºi prepararea hranei;- igiena patului;- spãlatul/cãlcatul hainelor, spãlatul vaselor;- întreþinerea casei;- efectuarea cumpãrãturilor;- plata unor servicii sau obligaþii curente.

Servicii de asistenþã socialã:- management de caz;- servicii de informare;- evaluarea nevoilor sociale ºi elaboarea planurilor sociale de intervenþie;- consiliere;- ghidare spre alte servicii, instituþii sau reprezentare în diverse situaþii;

Servicii mmedicale:- îngrijire medicalã directã, conform recomandãrilor medicului;- monitorizarea parametrilor fiziologici;- administrarea medicamentelor injectabile;- îngrijirea plãgilor, escarelor;- mãsurarea glicemiei, clismã, etc;- schimbarea ºi îngrijirea cateterelor urinare;- efectuarea tratamentului durerii.

Servicii dde rrecuperare ººi rreabilitare ffizicã ººi ppsihicã:- kinetoterapie;- logopedie;- consiliere psihologicã ºi psihoterapie;- terapie ocupaþionalã;- masaj.

Servicii dde aadaptare ººi aamenajare aa aambientului:- adaptarea ºi amenajarea camerei;- adaptarea ºi amenajarea bucãtãriei;- adaptarea bãii, toaletei.

1166

V.2. EEtapele ppractice aale îînfiinþãrii ººi ffuncþionãrii aacestui ttip dde sserviciu

Persoanele interesate în dezvoltarea unui serviciu de tip îngrijire la domiciliu, în cazul încare dispun de fonduri pentru aceasta, trebuie sã parcurgã mai multe etape.

I. Etapa dde iinformare – presupune obþinerea de informaþii cu privire la: Ce înseamnã unastfel de serviciu; Ce condiþii trebuie îndeplinite pentru funcþionarea unui astfel de serviciu(spaþiu, personal, etc); Metodologia de lucru, etc. În aceastã etapã se întocmeºte un plan delucru în vederea stabilirii paºilor care urmeazã.

Aceste informaþii sunt prevãzute în Ordinul nnr. 1175/2006 pprivind aaprobarea SStandardelorminime dde ccalitate ppentru sserviciile ssociale lla ddomiciliu ppentru ppersoane aadulte ccu hhandicap;Ordinul 3318/2003 pprivind oorganizarea ººi ffuncþionarea îîngrijirilor lla ddomiciliu ººi aautorizarea pper-soanelor ffizice ººi jjuridice ccare aacordã aaceste sservicii; OOrdinul 5559/2003 pprivind aaprobareanormelor mmetodologice dde eevaluare ppentru aacreditarea ffurnizorilor dde îîngrijiri lla ddomiciliu;Ordonanþa 668/2003 pprivind sserviciile ssociale.

II. Etapa dde rrealizare aa fformalitãþilor ppentru oobþinerea uunui sspaþiu (în cazul în care acestanu existã) presupune întocmirea de cereri pentru obþinere de spaþiu de la autoritãþile publicelocale sau identificarea de spaþiu pentru închiriere.

III. Etapa dde aamenajare aa sspaþiului ººi aangajare aa ppersonalului – presupune amenajarea ºidotarea spaþiului ºi angajarea personalului în funcþie de activitãþile care urmeazã a se deru-la.

IV. Etapa dde eelaborare aa mmetodologiei dde llucru – presupune întocmirea instrumentelor delucru de cãtre specialiºti (fiºe de evidenþã, fiºe de evaluare, fiºe de intrare, planuri individu-alizate de intervenþie, fiºe de ieºire, etc. – modele de fiºe în anexe) ºi elaborarea unei strate-gii de abordare a cazurilor. De asemenea, se lucreazã la elaborarea manualului de proce-duri, a ghidului beneficiarului (modele prezentate în anexe) ºi a regulamentului intern defuncþionare.

V. Etapa dde îîntocmire aa fformalitãþilor ppentru oobþinerea aacreditãrii ppentru sserviciu în confor-mitate cu Ordinul 318/2003, pot fi furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu persoane juridicesau fizice acreditate de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru a presta aceste servicii.Acestea încheie un contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Autorizaþiile de funcþionareºi autorizaþiile de liberã practicã a furnizorilor de servicii vor fi reinoite la interval de 3 ani.

Ministerul Muncii, Familiei ºi Egalizãrii de ªanse autorizeazã furnizorii de îngrijiri la domi-ciliu care se încadreazã în urmãtoarele criterii:

a) concordanþa dintre obiectivele ce urmeazã a fi realizate de furnizorii de îngrijiri ladomiciliu ºi necesitãþile ºi prioritãþile comunitãþii;

b) existenþa în statutul legal de înfiinþare a menþiunilor exprese privind furnizarea de

1177

îngrijiri la domiciliu ca obiect de activitate; c) existenþa unei echipe capabile sã susþinã activitãþile cuprinse în pachetul de servicii,

formatã din persoane care deþin diploma (certificat de absolvire) ºi autorizaþie de liberã prac-ticã, obþinute în condiþiile legii;

d) existenþa fiºei postului pentru fiecare persoanã angajatã, cu precizarea nivelului depregãtire, a competenþelor ºi a atribuþiilor;

e) existenþa unui sediu autorizat de Direcþia de Sãnãtate Publicã; f) existenþa spaþiilor pentru pãstrarea ºi accesarea documentelor medicale (baza de

date, fiºe medicale, arhivã); g) dotare care sã permitã realizarea obiectivelor propuse – mobilier corespunzãtor

funcþionãrii ca dispecerat, mijloace de comunicare, echipamente, truse medicale, produsefarmaceutice ºi altele asemenea.

Documentele necesare în vederea autorizãrii persoanelor juridice sau fizice care asigurãîngrijirile la domiciliu sunt, dupã caz, urmãtoarele:

a) formular pentru solicitarea autorizãrii de cãtre persoanele juridice ºi, respectiv, per-soanele fizice, în conformitate cu modelele prevãzute în anexele nr. 2 ºi 4;

b) statutul unitãþii ºi alte documente constitutive; c) documente care atestã dobândirea personalitãþii juridice; d) dovada înregistrãrii în registrul asociaþiilor ºi fundaþiilor; e) ultimul bilanþ contabil autentificat ºi depus la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice; f) documente privind deþinerea sediului (situaþie juridicã, schiþa de plan); g) regulamentul de organizare ºi funcþionare ºi organigrama; h) documente privind codul fiscal, contul în bancã, certificate de înregistrare fiscalã, ultim-

ul extras de cont; i) autorizaþia sanitarã de funcþionare; j) autorizaþia de liberã practicã pentru persoanele fizice; k) autorizaþia de liberã practicã pentru personalul angajat al persoanelor juridice.

Furnizorii de servicii sociale la domiciliu sunt acreditaþi de cãtre Direcþiile de Muncã,Solidaritate Socialã ºi Familie (Ordonanta 68/2033 privind serviciile sociale).

Etapa de întocmire a formalitãþilor pentru obþinerea acreditãrii pentru serviciu – presupuneobþinerea autorizaþiilor de funcþionare de la Sanepid, de la Protecþia Muncii ºi Pompieri ºiîntocmirea dosarului (completarea: cererii de acreditare, descrierea serviciului, fiºei de auto-evaluare a serviciului, acte justificative pentru sediu, CV-urile personalului, acte contabile,etc). Dosarul se depune la Direcþia Muncii din localitatea unde funcþioneazã serviciul, iarComisia de Acreditare a Furnizorilor de Servicii Sociale elibereazã în urma evaluãrilorCertificatul de Acreditare.

1188

V.3. SSTANDARDE DDE CCALITATE

Obiectivul realizãrii acestui ghid a fost acela al evidenþierii ºi particularizãrii standardelorde calitate pentru a veni în sprijinul actualilor furnizori de servicii de tip îngrijire la domiciliupentru bolnavi cronici (cum sunt de exemplu persoanele afectate de sclerozã multiplã) sauviitorilor furnizori ai acestui gen de servicii.

Standardele mminime dde ccalitate sunt prevãzute în OOrdinul nnr. 1175/ 22006 pprivind aaprobareaStandardelor mminime dde ccalitate ppentru sserviciile ssociale dde îîngrijire lla ddomiciliu.

În prevederile legislative sunt specificate toate aspectele de care trebuie sã se þinã contîn derularea activitãþilor de tip îngrijire socialã la domiciliu. Acestea sunt: accesarea sservici-ilor – informare, admitere, evaluare, planificarea serviciilor, contractul de servicii, programulactivitãþilor, sistarea serviciilor; servicii lla ddomiciliu – servicii de îngrijire ºi asistenþã, serviciide recuperare medicalã ºi reabilitare, integrare/reintegrare socialã, îngrijiri medicale; drepturi– eetica – codul drepturilor beneficiarilor, relaþia personalului cu beneficiarii; reclamaþii ººi ppro-tecþie – reclamaþii, protecþia împotriva abuzului ºi neglijãrii, notificarea incidentelor deosebite;resurse uumane – recrutarea ºi calificare personalului, selecþia, angajarea ºi promovarea per-sonalului, perfecþionarea personalului; organizare ºi administrare – cadru de organizare ºifuncþionare, personal de conducere, planificare/dezvoltare, evaluare ºi control, comunicareinterne, comunicare ºi parteneriat, înregistrarea ºi arhivarea datelor.

1199

VVII.. CCAADDRRUULL LLEEGGIISSLLAATTIIVV EEXXIISSTTEENNTT

Principalele reglementãri legislative în vigoare, care vin în sprijinul persoanelor cu handi-cap ºi al specialiºtilor din domeniu.

Ordinul 1175/2006 – privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciilesociale la domiciliu pentru persoane adulte cu handicap;

Ordinul 3318/2003 – aprobarea normelor privind organizarea ºi funcþionarea îngrijirilor ladomiciliu ºi autorizarea persoanelor fizice ºi juridice care acordã aceste servicii;

Ordinul 5559/2003 – aprobarea normelor metodologice de evaluare pentru acreditareafurnizorilor de îngrijiri la domiciliu;

Ordinul nnr. 2205 ddin 22005 – privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru cen-trele rezidenþiale pentru persoane adulte cu handicap, centre de zi pentru persoane adultecu handicap, locuinþe protejate pentru persoane adulte cu handicap.

Legea nnr. 446 ddin 221.01.2003 – privind drepturile pacientului, publicatã în Monitorul Oficialnr. 51 din 29.01.2003. În articolele acestei legi sunt specificate drepturile pacienþilor la infor-maþie medicalã, consimþãmântul pacientului privind intervenþia medicalã, dreptul la confi-denþialitatea informaþiei ºi viaþa privatã a pacientului, dreptul la tratament ºi îngrijiri medicale.

Legea 1145 ddin 11997 – Legea asigurãrilor de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial nr. 178din 31.07.1997. Legea reglementeazã calitatea de asigurat ºi drepturile asiguraþilor.

Hotãrârea nnr. 11331 ddin 227.12.2001 – pentru aprobarea Contractului – cadru privindcondiþiile acordãrii medicamentelor cu ºi fãrã contribuþie personalã în tratamentul ambulato-riu ºi a Contractului – cadru privind condiþiile acordãrii dispozitivelor medicale destinatecorectãrii ºi recuperãrii deficienþelor organice sau funcþionale ori corectãrii unor deficienþe fiz-ice, în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate, publicatã in Monitorul Oficial, ParteaI nr. 32 din 18 ianuarie 2002.

Legea 4448/6 ddecembrie 22006 – privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cuhandicap;

Legea 5571 ddin 22003 – Codul fiscalSe specificã faptul cã: veniturile din salarii realizate de cãtre persoanele fizice cu handicap

grav ºi accentuat, încadrate cu contract individual de muncã, nu sunt impozabile (art. 11, lit. k).

2200

Ordonanþa dde UUrgenþã nnr. 336 ddin 330.01.2002 – privind impozitele ºi taxele locale.

Legea 447 ddin 22006 – privind Sistemul naþional de asistenþã socialã.

Legea 119 ddin 22000 – privind Sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Ordinul nnr. 2205 din 2005 – privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru cen-trele rezidenþiale pentru persoane adulte cu handicap, centre de zi pentru persoane adultecu handicap, locuinþe protejate pentru persoane adulte cu handicap.

Legea 334 din 1998 – privind acordarea de subvenþii alocate de la bugetul local pentru aso-ciaþiile ºi fundaþiile române cu personalitate juridicã care înfiinþeazã ºi administreazã unitãþide asistenþã socialã.

* OORDONANÞA DDE UURGENÞÃ nnr.14/2007 ddin 007/03/2007 pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr.448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu han-dicap (Publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr.187 din 19/03/2007).

* OORDONANÞA nnr.51 ddin 225/08/2005 pentru modificarea ºi completarea OrdonanþeiGuvernului nr. 14/2003 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionalepentru Persoanele cu Handicap (Publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 793 din31/08/2005).

* LLegea nnr.448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

* HOTÃRÂREA NNR. 2268 din 14 martie 2007, pentru aprobarea Normelor metodologice deaplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor per-soanelor cu handicap (Publicatã în Monitorul Oficial nr. 233 din 4 aprilie 2007)

Ordonanþa nnr. 226 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii. Publicat înMonitorul Oficial al României nr. 39 din 31 ianuarie 2000

Ordonanþa nnr. 337 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea ºi completarea OrdonanþeiGuvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, publicat în: Monitorul Oficial nr. 62din 1 februarie 2003

Legea nnr. 2246 din 18 iulie 2005, pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cuprivire la asociaþii ºi fundaþii, Textul actului publicat în M.Of. nr. 656/25 iul. 2005

Legea nnr. 5515 din 28 noiembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2003privind serviciile sociale publicat în: Monitorul Oficial nr. 861 din 4 decembrie 2003

2211

Hotãrârea nnr. 11024 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aprevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum ºi aMetodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, publicat în: Monitorul Oficial nr. 682din 29 iulie 2004

Ordinul nnr. 3383/2005 din 06/06/2005 pentru aprobarea standardelor generale de calitateprivind serviciile sociale ºi a modalitãþii de evaluare a îndeplinirii acestora de cãtre furnizori, pub-licat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 709 din 05/08/2005

Ordonanþa nnr. 668/2003 privind serviciile sociale

Hotãrârea nnr. 3329 din 20 martie 2003 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizareºi funcþionare a instituþiilor de protectie specialã a persoanelor cu handicap, publicat în: MonitorulOficial nr. 228 din 4 aprilie 2003

Hotãrârea nnr. 5539 din 9 iunie 2005 (actualizatã) pentru aprobarea Nomenclatorului institutiilorde asistentã socialã ºi a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizareºi funcþionare a instituþiilor de asistentã socialã, precum ºi a Normelor metodologice de aplicarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, publicat în MonitorulOficial nr. 535 din 23 iunie 2005.

Ordinul nnr. 7741 din 3 octombrie 2002 pentru aprobarea Contractului-cadru de asociere privindînfiinþarea instituþiilor de protecþie specialã a persoanelor cu handicap ºi modul de administrarea acestora, publicat în: Monitorul Oficial nr. 775 din 24 octombrie 2002

Legea nnr. 5515 din 28 noiembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2003privind serviciile sociale, publicat în: Monitorul Oficial Nr. 861 din 4 Decembrie 2003

Legea nnr. 5544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public,publicat în Monitorul Oficial nr. 663/23 oct. 2001

Hotãrârea nnr. 1197 din 9 februarie 2006 privind aprobarea programelor de interes naþionalîn domeniul protecþiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum ºi în domeniul asistenþeisociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fãrã adãpost ºi persoanelor victime ale violenþeiîn familie ºi a finanþãrii acestor programe

Hotãrârea nnr. 11175 din 29/09/2005, privind aprobarea Strategiei naþionale pentru pro-tecþia, integrarea ºi incluziunea socialã a persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013,publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 919 din 14/10/2005

Legea nnr. 1195 din 20 aprilie 2001, Legea voluntariatului, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei nr. 206 din 24 aprilie 2001

2222

Ordonanþa nnr. 558 din 22 august 2002 pentru modificarea ºi completarea Legii voluntaria-tului nr. 195/2001, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 30 august 2002

BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE

Freeman, JJ. ººi ccolab. CClark, FF ººi ccolab.(2002) – Developing MS Healthcare Standards: evi-dence-based recommendations for service providers, Multiple Sclerosis Society of GreatBritain and Northern Ireland and the MS Professional Network, London;

Fundaþia dde ÎÎngrijiri CComunitare, Servicii Integrate de Îngrijiri la domiciliu pentru persoaneîn vârstã, ghid de lucru, 2002;

Fundaþia dde ÎÎngrijiri CComunitare, Teorie si practica in managementul îngrijirilor comu-nitare, ghid pentru furnizori, 2005;

Hugh VValentine (2005) – MS Essentials (no.8), Getting the best from social services,London;

Ridley, JJ. ººi SSmyth, AA (1999) – People with MS in long-term care – Good practice guide-lines for service providers, Multiple Sclerosis Society of Great Britain and Northern Irelandand Leonard Cheshire, London;

Multiple SSclerosis SSociety oof GGreat BBritain and NNorthern IIreland (2005) – National ServiceFramework for long term conditions: key points, London;

Multiple SSclerosis SSociety oof GGreat BBritain aand NNorthern IIreland (2004) – MeasuringSuccess, An audit guide for healthcare professionals, part 1, part 2, London;

Multiple SSclerosis SSociety oof GGreat BBritain aand NNorthern IIreland (2004) – MultipleSclerosis: Management of Multiple Sclerosis in primary and secondary care, London;

National IInstitute ffor CClinical EExcellence (2003) – Multiple sclerosis – Management of mul-tiple sclerosis in primary and secondary care, printed by Abba Litho Sales Limited, London;

Legea nnr.448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;Ordonanþa nnr. 668 din 228 aaugust 22003 (*actualizata*) privind serviciile sociale

Ordonanþa dde uurgenþã nnr.14/2007 pentru modificarea ºi completarea Legii 448/2006privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

Hotãrârea nnr.268/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a preve-derilor Legii nr.448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

Ordinul nnr. 2205/17 iiunie 22005 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentrucentre de zi pentru persoane adulte cu handicap, anexa nr. 2;

Ordinul nnr. 1175/2006 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciilesociale la domiciliu pentru persoane adulte cu handicap;

Ordinul 3318/2003 privind organizarea ºi funcþionarea îngrijirilor la domiciliu ºi autorizareapersoanelor fizice ºi juridice care acordã aceste servicii;

Ordinul 5559/2003 privind aprobarea normelor metodologice de evaluare pentru acre-ditarea furnizorilor de îngrijiri la domiciliu;

Ordonanþa 668/2003 privind serviciile sociale.

www.anph.ro www.mssociety.org.uk www.mmssf.rowww.ms.ro

2233