11/1/2011

1

PROGRAMUL :

„SPECIALIŞTI ÎN MANAGEMENT CURRICULAR”

89 ore,  25 credite

DISCIPLINA:

„MANAGEMENTULCURRICULUMULUI ÎNINSTITUȚIILE„MANAGEMENTULCURRICULUMULUI  ÎN INSTITUȚIILE 

ŞCOLARE”

6C+11S+2E

Formator ‐Lectordr. : MARIANICULESCU

Competențe generale:

• Formarea unor abilități de analiză a ManagementuluiCurricular în aspectele lui  de funcționare

• Dezvoltarea capacității de a identifica elementeleDezvoltarea capacității de a identifica elementeledisfuncționale şi de a propune soluții viabile înprivința adaptării continue la un mediu în schimbare

• Dezvoltarea capacității de a facilita aplicarea principiilor de management curricular în institutii şcolare

GEORGE BERNARD SHOW)

Motto:

• PROGRESUL ESTE IMPOSIBIL FĂRĂ SCHIMBARE, IAR CEI CARE NU POT SĂ‐ŞI SCHIMBE PĂRERILE NU POT NICI SĂ SCHIMBESCHIMBE PĂRERILE, NU POT NICI SĂ SCHIMBE LUMEA, NICI SĂ SE SCHIMBE PE EI ÎNŞIŞI.

11/1/2011

2

Curriculum‐ concept

• „Curriculum” ‐ concept cheie în teoria şi practica pedagogică (lat. „curriculum,‐ a”= alergare, drum)

• Primele documente – Universitățile din țLeiden(1582) şi Glasgow(1633)

• accepțiunea tradițională: un set de documente şcolare/universitare care planificau conținuturile instruirii, un program oficial de învățare, instituțional, organizat

Curriculum‐ concept

• accepțiunea modernă ‐ curriculumul priveşte nudoar conținuturile cuprinse în programeleşcolare, ci şi sistemul de experiențe de învățare,directe sau indirecte ale beneficiarilor(elevi sau(studenți)

• elemente fundamentale – finalități, conținuturi,strategii, evaluare – după modele justificateştiințific, pedagogic, sociologic, național

• se concretizează în documente şcolare

Repere fundamentale:

• Raportarea la dinamica şi necesitățile actuale şi la finalitățile de perspectivă ale sistemului românesc de învățământ generate de evoluțiile societății şi formulate în diverse documente de politică educațională;ț ;

• Raportarea la tendințele actuale şi la criteriile internaționale general acceptate în domeniul curricular;

• Raportarea la tradițiile sistemului de învățământ pertinente din punctul de vedere al reformei în curs

11/1/2011

3

Curriculum de calitate‐ caracteristici

• Dimensiunea – forța reală de a genera în educabili abilități, capacități, atitudini, antrenarea în cât mai multe domenii experiențiale;

• Echilibrul –fiecare domeniu se impune abordat în corelație cu altele în ponderi rezonabile;

• Coerența – conexiunile strânse între elemente, fără risc de ffragmentare;

• Continuitatea – asigurarea unei treceri optime şi fluente de la un ciclu curricular la altul, de la o şcoală la alta;

• Relevanța – adecvarea maximă la nevoile actuale şi de perspectivă ale educabililor;

• Individualizarea – permisivitatea şi valorizarea diferențelor individuale;

• Şanse egale – calitatea de a genera în principal tocmai acele achiziții în toți elevii pentru care a fost conceput şi nu altele. 

Rolurile curriculare ale educatorului

• manager de curriculum 

• dezvoltator de curriculum 

• facilitator de curriculum

• monitor de curriculum

• educatorul realizează pe secvențe:analiza, proiectarea, implementarea, evaluarea curriculumului

Abordare managerială

• predare‐învățare‐evaluare a unui curriculum specific 

• trebuie abordat managerial

i i i l ă i ă di i• activitatea curriculară reprezintă o condiție, un cadru principal de realizare, care se completează cu celelalte aspecte specifice, contribuind la creşterea eficacității formării‐dezvoltării elevilor

11/1/2011

4

D’Hainaut ‐ Curriculum

• obiectivele specifice unui domeniu (nivel de invatamant, profil, disciplina scolara) sauactivitate educativa;

• continuturile informationale sau educative necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite;necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite;

• conditiile de realizare (metode, mijloace, activitati etc.)

• programarea si organizarea situatiilor de instruire si educare;

• evaluarea rezultatelor.

D’Hainaut ‐ Curriculum

• “punctul central al curriculumului trebuie sa fie elevul, nu materia. De aceea cand se vorbeste de continutul curricumului trebuie sa intlegem ca nu este vorba de enuntari deintlegem ca nu este vorba de enuntari de materii de invatat, ci de scopuri exprimate in termeni de competente, moduri de a actionasau de a sti, in general, ale elevului”

Derivate din curriculum

• faptul curricular – actele educatorului si educatului cu impact asupara situatiilor de invatare si pentru reorganizarea experienteieducabilului;

• continutul curricular – material educational, situație, experiență;

• continuturile educatiei – o asociere de cunostinte, valori, atitudini , abilitati, concretizatein programe de invatamant;

• consilierea curriculara.

11/1/2011

5

Forme ale curriculumului

• Core‐curriculum constituit dintr‐un corp comun de materiiobligatorii pentru toi elevii; ca procentaj, ocupa 80% din totaluldisciplinelor.

• Curriculum specializat (sau de profil) reprezinta aprofundarea competentelor, formarea comportamentelor specifice pentru performanta. El este determinat pe categorii de cunostinte si aptitudini (stiintifice artistice tehnice etc )aptitudini (stiintifice, artistice, tehnice, etc.).

• Curriculum ascuns (subliminal) este extras din mediul social, cultural, din activitatea de invatare. Philippe Perrenoud include in termenul de continuturi ascunse predispozitii valorice valoricepentru conduite si capacitati precum: a sti sa‐ti petreci timpul, a te apara, a te face ascultat, a te descurca etc.

• Curriculum informal dezvoltat in afara spatiului scolar prin mass‐media, institutii culturale, religioase, familia, grupul de prieteni etc.

Forme ale curriculumului

• Curriculum recomandat reprezinta oferta pusa la dispozitiede catre experti, care in functie de exigentele scolii (sausocietatii) de la un moment dat.

• Curriculm scris (prescris) cuprinde planuri de invatamant, programe scolare care functioneaza ca o expresie a prescriptibilitatii si programarii in invatareprescriptibilitatii si programarii in invatare.

• Curriculm predat sau totalitatea cunostintelor, deprinderilor, atitudinilor actualizate efectiv in predare de catre profesori si elevi.

• Curriculm invatat (realizat) cuprinde totalitateainformatiilor dobandite de elev si folosite in diferite situatii(scolare sau nescolare). Acest tip de curriculum poate fi evidentiat si prin evaluare.

Forme ale curriculumului

• Curriculm suport sau ipostaza prezentata la nivelul unor suporturiinstructionale precum: carti, ghiduri, caiete cu scop didactic, resursemultimedia etc.

• Curriculm testat este etalat prin intermediul instrumentelor de evaluare.

• Curriculm general sau tipul de valori propuse tuturor elevilor dintr‐l fi i i l i l l dif i lun areal geografic, care asigura o integrare la nivelul diferitelor

paliere sociale.• Curriculm zonal (local) reprezinta totalitatea ofertelor educationale

de care beneficiaza doar unii elevidintr‐un spatiu geografic pentrucare respectivele valori se dovedesc prioritare, fiabile, operationale.

• Curriculm exclus reprezinta acele secvente ale curriculumui care, din anumite motive nu au fost ipostaziate (devalorizare subiectiva, uzura morala a dimensiunii epistemice, neadecvare ideologica si altele).

11/1/2011

6

John Dewey

• continuturile incluse in programele scolare/universitare 

• experientele de invatare ale elevilor/studentilorelevilor/studentilor 

• formarea si perfectionarea profesorilor devine astfel parte determinanta a curriculumului scolar/universitar care "reprezinta intregul organizat al adevarului asimilat prin invatare"

Tendinta de abordare manageriala a conceptului de curriculum 

• vizeaza "ansamblul infrastructurilor, situatiilorsi interrelatiilor pedagogice", angajate la nivelul sistemului de educatie prin intermediulunui proiect global sau specific care permiteunui proiect global sau specific care permiteatingerea unor scopuri (pre)deterrminate de orientarile si valorile mediului social (Dictionnaire actuel de l'education)

Afirmarea actuală a conceptului de Curriculum presupune procesul de 

institutionalizare• a functiilor sale specifice care angajeaza valorificarea

deplina• a scopurilor si a obiectivelor pedagogice, adoptate la nivel

de politica a educatiei; • a resurselor interne si externe, ale continutului si ale 

metodologiei activitatii de instruire/educatie existente lametodologiei activitatii de instruire/educatie, existente la nivel formai‐nonformal‐informal; 

• a tehnologiilor de apreciere formativa a rezultatelor, implicate decizional in directia autoreglarii activitatii prinperfectionarea continua a actiunilor de (re)proiectare si de dezvoltare curriculara.

•

11/1/2011

7

Asigurarea calităţiicaţConcepte nodale în

construcţia curriculumuluiiei/curriculumului

CurriculumCurriculum Naţional

Centrarea pe elevPrincipii/Indicatori

CompetenţăCompetenţe cheie

Curriculum Centrarea pe elev

Competenţă

Standarde curriculareIndicatori deperformanţă

Pregătire obligatorieTrunchi comun

Curriculum diferenţiatPregătire opţională

Curriculum la decizia şcolii

Curriculum personalizat

Curriculum integratArie curriculară

pTeorii şi mecanisme

ale dezvoltării umaneTeorii şi mecanisme

ale învăţăriiConcepţii despre

inteligenţăStil de învăţareCreativitatea

p ţCompetenţe transversale

Competenţe generaleCompetenţe specifice

Competenţe profesionale

Profil de formare

Abordare conceptul‐construct de „curriculum”

• multidimensională structurală (scop‐obiective, timp, conținuturi, strategii de instruire, strategii de evaluare);

• procesuală (proiectare, implementare şi evaluare); 

• a produsului (planuri cadru de învățământ, programe şi manuale şcolare – ca produse principale şi, respectiv, ghiduri metodologice, crestomații, softuri educaționale  – ca produse auxiliare).

Competența

• Competența este un concept nodal întrucât operează la toate nivelurile de şcolaritate, la toate ariile curriculare, la toate disciplinele de învățământ şi la fiecare modul ce intră înde învățământ şi la fiecare modul ce intră în structura unei discipline de învățământ.

11/1/2011

8

Curriculumul național ‐ 8 domenii de competențe‐cheiecare determină profilul de formare a elevului: 

• 1. competențe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităților naționale; 

• 2. competențe de comunicare în limbi străine; • 3. competențe de bază de matematică, ştiințe şi tehnologie; g

• 4. competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare şi cunoaştere; 

• 5. competențe sociale şi civice; • 6. competențe antreprenoriale; • 7. competențe de sensibilizare şi de expresie culturală;• 8. competența de a învăța să înveți. 

Derivarea categoriilor de competențe

• Competențe generice• (cheie +transversale)• vizate de nivelul de şcolaritate/filiera / profilul/calificarea respectivă/calificarea respectivă

• Competențe generice vizate de aria curriculară• Competențe generale ale disciplinei• Competențe specifice vizate de modul• Obiectivele operaționale ale lecției

•••••••

Schimbări necesare

• Proiectarea curriculumului, din perspectiva reglementărilor noii LEN.• În condițiile în care România a devenit membră a UE, ea şi‐a asumat responsabilitatea 

integrării în spațiul european al învățământului şi a promovării valorilor acestuia. • Elaborarea unei concepții comprehensive care vizează proiectarea, implementarea şi 

evaluarea curriculumului într‐o manieră unitară şi coerentă pentru toate nivelurile de învățământ.

• Abordarea sistematică şi unitară a proceselor fundamentale: proiectarea, implementarea şi evaluarea curriculumului.F li i l l i i i l d ă• Focalizarea curriculumului preuniversitar pe conceptul de competență.

• Revizuirea şi dezvoltarea fundamentelor interdisciplinare ale curriculumului.• Fundamentarea construcției curriculumului pe trei piloni: competență, centrarea pe elev şi 

calitate.• Definirea unui set de competențe generice, de natură transversală.• Reconsiderarea curriculumului integrat şi al competențelor transversale la nivelul 

Curriculumului Național.• Proiectarea programelor şcolare dintr‐o perspectivă nouă; organizarea modulară.

11/1/2011

9

Dezvoltarea curriculumului cu baza in şcoală

• Planificarea curriculumului centrat pe unitate scolara (School Focused Curriculum Planning ‐ SFCP), numita si "dezvoltareacurriculumului cu baza in scoala"1 (Skilbeck, 1984) si "inovatiecentrata pe scoala"2 (Hargreaves 1989) are loc atunci cand o scoalaisi dezvolta propriul curriculum bazat pe o filozofie educationalaproprie. Curriculumul astfel proiectat reflecta contextul educational si este rezultatul concentrarii problemelor curriculare la nivelulsi este rezultatul concentrarii problemelor curriculare la nivelulscolii. Programele centrate pe scoala pot fi continuate printr‐o varietate de proceduri : *adoptare,*adaptare,*revizuire,*dezvoltare,*organizare,*implementare si*evaluare

Dezvoltarea curriculumului cu baza in şcoală

• SFCP poate fi perceputa ca un proces de luare a deciziilor care cuprinde planificarea dezvoltarii, implementarea si evaluarea unuiintreg curriculum scolar cu referire la deprinderile de invatare,lamateriile individuale, la temele integratoare, la obiectele obligatoriicat si la cele optionale. Aceasta planificare ia in considerare nevoileelevilor atat in planul vertical cat si in cel orizontal al curriculumuluiscolar Asemenea decizii implica pe toti actorii directi aiscolar. Asemenea decizii implica pe toti actorii directi aieducatiei,directori, profesori, elevi , parinti si altii care vor saparticipe. Aceasta larga definitie cuprinde toate aspecteleexperientelor educationale pentru care o scoala isi asumaresponsabilitatea , cum ar fi: organizarea scolii, perfectionareacadrelor didactice, resursele, implicarea comunitatii,s.a.